Sunteți pe pagina 1din 2

IONA -tema si viziunea despre lumeIona de Marin Sorescu a fost publicata in 1968 in revista Luceafarul si face parte, alaturi

de Paracliserul siMatca, dintr-o trilogie dramatica, intitulata sugestiv Setea muntelui de sare. Drama este o specie a genului dramatic care infatiseaza viata reala printr-un conflict complex si puternic al personajelor individualizate sau tipice, cu sufletul plin de framantari si stari contradictorii. Actiunea este incadrata de tensiune si scene violente, cu intamplari si situatii tragice, in care eroii au un destin nefericit. Marin Sorescu depaseste schema dramatica traditionala, aducand o serie de inovatii in planul structurii si al compozitiei folosind tehnica solilocviului. Piesa este construita prin formula literara a alegoriei, ce pune in valoare numeroase idei privind existenta si destinul uman, prin exprimarea propriilor reflectii, opinii sau conceptii. Opera constituie un exemplu relevant pentru formula antiteatrului, incadrandu-se, din punctul de vedere al curentului literar, in neomodernism. Aceasta opera are la origine cunoscutul mit biblic al lui Iona, fiul lui Amitai numai ca pretext literar. De altfel, drama-parabola incifreaza un sens ascuns, ce conduce spre conditia tragica a omului marcat de neliniste, de spaima, urmarit de o vina pe are nu si-o cunoaste si nu o va afla niciodata. Un element semnificativ al textului dramatic pentru reflectarea temei si a viziunii despre lume a autorului, il reprezinta titlul operei Iona . Acesta ar putea fi format din particula io(domnul, stapanul) si na, cu sensul familiar al lui ia. Denumind personajul eponim carea apare intr-o tripla ipostaza: pescar, calator si auditoriu. Asadar, tema operei ilustreaza conflictul interior, strigatul tragic al individului insingurat, care face eforturi disperate se a-si regasi identitatea, neputinta eroului de a se simti liber si de a-si asuma propriul destin, raportul dintre individ si societate, dintre sens si nonsens, ca problematica filozofica existentiala. Doua secvente semnificative pentru tema dramei sunt: cea din tabloul al II-lea, in care Iona gaseste un cutit, semn al libertatii de actiune si comenteaza lipsa de vigilenta a chitului, apoi recomanda ca ar trebui sa se puna un gratar la intrare in orice suflet, simbolizand ideea ca este necesara o selectie relationala a lucrurilor importante in viata. A doua secventa este cea in care Iona se sinucide. Solutia de iesire pe care o gaseste semnifica evadarea din propria carcera, din propriul destin, din propria captivitate. Drama se termina cu replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea sinelui, cunaosterea propriilor capacitati de actiune, concluzionand ca e greu sa fii singur si simbolizand un nou inceput. Iona, personaj principal si eponim, pescar pasionat, intruchipeaza omul obisnuit ce nazuieste in viata spre libertate, aspiratie si iluzie,idealurile simbolizate de marea care-l fascineaza. El inceara sa-si controleze destinul, sa-l refaca. Gestul sinuciderii si simbolul luminii din final sunt o incercare de impacare a omului singur cu omenirea intreaga , o salvare prin cunoasterea de sine, ca forta purificatoare a spiritului, ca o primenire sufleteasca. Un alt element semnificativ al textului dramatic, pentru ilustrarea temei si a viziunii despre lume a autorului, il reprezinta incipitul operei. Acesta consta in primul/primele enunturi cu rol de mediere dintre universul real si cel fictiv. Incipitul piesei il prezinta pe Iona care incearca, strigandu-se, sa se regaseasa, sa se identifice pe sine, cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. Apar doua metaforecheie: simbolul acvariului cu fate (iluzia omului ca are control asupra propriului destin) si simbolul pierderii ecoului (singuratatea absoluta ). Finalul piesei surprinde momentul in care Iona, desi sperase ca s-a eliberat, constata cu groaza ca orizontul nu e decat un sir nesfarsit de burti, ca niste geamuri suprapuse. Momentul de amnezie in care Iona isi pierde chiar si identitatea umana este urmat de hotararea de a se sinucide. Acest gest nu trebuie privit ca o renuntare la lupta, ci ca unica metoda de a-si dovedi superioritatea asupra destinului: Gata, Iona? (isi despica burta) Razbim noi cumva la lumina! . Un alt element semnificativ al textului dramatic pentru reflectarea temei si a viziunii despre lume a autorului il reprezinta compozitia. La nivel macrotextual, piesa este alcatuita din patru tablouri, intr-o alternare simetrica de afara (I si IV) si de inauntru (II si III). In mod cu totul aparte, relatiile spatiale se definesc prin imaginar: marea , plaja si burtile pestilor sunt metafore ale existentei umane, precum si prin spatiul inchis, psihologic al protagonistului. Relatiile temporale reliefeaza, in

principal, perspectiva discontinua al timpului psihologic, cel cronologic fiind numai un procedeu artistic de amplificare a psihologiei protagonisului. In alta ordine de idei, actiunea operei se poate rezuma astfel: un pescar sarac, Iona, pe care norocul mereu il ocoleste, sta in gura unui peste urias si isi arunca navodul intr-o mare ostila, care "refuza" sa-i dea macar un peste. Omul vorbeste cu dublul sau launtric, intreaga actiune fiind un solilocviu cu profunde implicatii filosofice. La un moment dat, gura pestelui se deschide si Iona este proiectat in adancurile stomacului sau, un labirint din care omul va incerca sa se elibereze. Spintecand burta primului peste, Iona constata ca a nimerit intr-o alta burta (cea a pestelui al doilea care intre timp il inghitise pe primul). Tentativa de eliberare se repeta, in final, omul ajungand pe o plaja pustie inconjurata de un orizont format din burti de peste. Ultima plecare a lui Iona (Plec din nou) face din Om un Ulysse tragic incercand mereu sa se intoarca in Ithaca (motivul idealului de neatins). Asadar, conchid prin a sublinia faptul ca, Marin Sorescu, prin parabola Iona, adanceste multitudinea simbolurilor prin ambiguitate, ironie si limbaj aluziv, confirmand afirmatia lui Eugen Simon: Piesele lui Marin Sorescu sunt in fapt niste parabole sub forma unor monologuri dramatice(), in care spiritul nostru poate citit mai multe lucruri