ION

DE LIVIU REBREANU

1 Incadrare in context. Roman de tip obiectiv,Ion face parte dintr-o proiectata trilogie pe tema pamantului si a conditiei taranului.Primul roman ,Ion, prezinta drama taranului ardelean integrat intr-o societate pentru care pamantul reprezinta un criteriu al valorii individuale.Titlul romanului reprezinta intentia autorului de a face din Ion tipul generic al taranului ardelean,dar si de a sugera evolutia sa spre atipic ,ca personaj puternic individualizat.Al doilea roman al trilogiei este Rascoala,consacrat dramelor din Regat,iar al treilea roman a ramas in stadiul de proiect. 2.Incadrarea intr-o categorie. Roman realist de tip obiectiv.Formula realismului obiectiv isi gaseste expresia in romanul Ion, Prin : obiectivitatea observatiei si prin aderarea la o estetica de tip naturalist. Realismul se impune ca termen pentru o noua orientare estetica.Curentul se caracterizeaza prin reprezentarea veridical a realitatii,prin absenta idealizarii personajelor.Realismul propune o viziune obiectiva si impartiala asupra lumii. B) Romanul Ion renunta la cliseele literaturii anterioare oferind reprezentarea veridical a vietii romanilor din Ardeal.Personajul eponim reprezentand axul central al romanului 3.Viziunea despre lume. Pentru Liviu Rebreanu ,literature este ,,creatie de oameni si de viata.Liviu Rebreanu cere ca romanul sa nu copieze fidel cerintele realismului ,ci sa se indrepte catre un ,,realism al esentelor.Aceasta traiectorie moderna permite reprezentarea lumii cu o ,,privirea impartiala si cu o ,,voce impasibila atribute ale unui narator demiurg ,omniscient si ubicuu. 4.Geneza romanului. In Marturisiri (1932) autorul afirma ca trei scene importante au dus la nasterea romanului.Cunoscuta scena a sarutarii pamantului,din capitolul IX al romanului isi are originea in realitate.Autorul a asistat la un gest pe care l-a retinut ca ,,o ciudatenie taraneasca: un taran imbracat in haine de sarbatoare a ingenuncheat si a sarutat pamantul.La scurt timp un nou eveniment ii capteaza interesul:Rodovica,fata unuia dintre cei mai bogati tarani din comunitate,a fost batuta crunt de tatal ei,fiindca ramasese insarcinata cu cel mai sarac flacau din tot satul.Rusinea amara a tatalui,fortat sa dea zester buna ,,unui prapadit de flacau,pleava satului si suferinta fetei,devenind in imaginatia romantic a tanarului Rebreanu o victima a iubirii,s-au transformat intro nuvela ramasa nepublicata,Rusinea.Al treilea eveniment care contureaza scheletul viitorului roman este o discutie cu un tanar taran,Ion Pop al Glanetasului ,, voinic,harnic,muncitor si foarte sarac. , care isi marturisea cu patos cauza necazurilor sale si ,,o dragoste pentru pamant aproape bolnavicioasa. Din cele trei scene realitatea s-a transformat in fictiune si a reprezentat un prim schelet de roman,cu titlul Zestrea ,abandonat pentru ca ii lipsea axa coeziva a unui personaj reprezentativ

5.Tema romanului. Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului ,in confruntarea devastatoare intre doua pasiuni puternicesi la fel de indreptatite,vazute ca doua jumatati ale aceluiasi intreg: iubirea pentru pamant si iubirea pentru o singura femeie.Puternic individualizat Ion traieste cu apriga dorinta de a iesi din cercul unui destin pe care il percepe ca strain si nesubstantial fiintei lui Acestei pasiuni care atinge cote neobisnuite I se adauga fatalitatea iubirii pentru femeia care prin legile sociale si morale nu ii mai poate aprtine.Tema romanului si maniera realista de ilustrare provoaca dezvoltarea caracterului monografic. 6. Structura romanului. Drama lui Ion se desfasoara intre doi poli evidentiati inca de la nivelul structurii romanului.Glasul pamantului si Glasul iubirii sunt ,,vocileinterioare care motiveaza actiunile personajului. Prima parte a romanului, Glasul pamantului urmareste patima lui Ion pentru pamant si dorinta lui de a se impune in ierarhia satului,unde I s-a rezervat un rol marginal,din cauza lipsei de avere.Protagonistul isi vede visurile realizate prin apropierea de Ana, fiica lui Vasile Baciu,unul dintre cei mai bogati tarani din Pripas.Pentru atingerea scopului,flacaul isi reprima dragostea pentru Florica,fata frumoasa dar saraca,si isi urmeaza planul perfid lasand-o insarcinata pe Ana.Astfel il forteaza pe Vasile Baciu s ail accepte ca ginere,dar la nunta nu se poate abtine sa nu remarce din nou uratenia Anei si sa o joace pe Floricamspre care il indeamna ,,glasul iubirii:.Partea a doua a romanului gaseste personajul principal in ipostaza de stapan al pamanturilor.Sinuciderea Anei si moartea lui Petrisor precipita evenimentele spre final.Glasul nestavilit al iubirii il va duce pe Ion spre moartea violenta,cu care plateste incalcarea tuturor poruncilor scrise si nescrise. (13 capitole.) 7.Raportul incipit-final. Incipitul si finalul ,construite pe motivul drumului evidentiaza aspectul de ,,corp sferoid al romanului care inchide in sine un bogat univers rural,stratificat social si economic.Drumul se constituie ca intermediar intre realitate si fictiune.,,Soseaua cea mare si fara de sfarsit,Din aceasta sosea,se desprinde un drum care conduce initial cititorul in fictiunea romaneasca si care il va inapoia la final realitatii. Drumul la inceput: vessel,neted,jucaus inainteaza in ritm alert spre Pripas. La final : drumul batatorit se deplaseaza ,,monoton-monoton ca insusi mersul vremiiimbatranit si obosit de zvarcolirile vietii si dramele la care a fost martor.Crucea stramba vegheaza atat la inceput cat si la final, o lume rau alcatuita , in care se macina destine incapabile sa se verticalizeze.

8. Relatii temporale si spatiale Indicii temporalis i spatiali su rolul de a orienta cititorul in universal fictional,dar mai ales de a crea impresia de veridicitate.Astfel inca de la inceput romanul plaseaza actiunea la inceputul secolului ai XX-lea prin argumente precum : Obiceiurile ,mentalitatea , acutizarea problemei nationale romano maghiare. Actiunea incipitului debuteaza in plina vara,intr-o duminica la hora.Actiunea se desfasoara in general in cronologia specifica timpului real.Din punct de vedere spatial ,universul fictiunii,,se plaseza in imediata vecinatate a lumii reale din zona Bistritei.Actiunea,cantonata in Pripas in cea mai mare parte, se deschide spre zone invecinate sau mai indepartate:Armadia ,Cluj ,Sibiu. 9.Scene representative Hora .Relatia personajului cu mediul este evidentiata inca din scena horei,prin intermediul careia cititorului I se prezinta marile component ale universului fictional in care a pasit:timpul,spatial,principalele personaje. Asezarea oamenilor indica o ierarhizare ferma si relatii sociale prcis delimitate.