Tulburare obsesiv compulsiv

Tulburrile de anxietate sunt cel mai adesea debilitante, afectnd funcionarea

persoanei n toate domeniile vieii. De regul, tulburrile anxioase debuteaz sau se accentueaz
n momente de stres, i sunt acompaniate de simptome fiziologice precum palpita ii, ncordare
muscular, dureri n zona pieptului sau dureri de cap, dificuli de respiratie, etc.
O categorie aparte o reprezint tulburarea obsesiv - compulsiv, introdus n DSM III
in categoria tulburarilor de anxietate, dar propusa a fi o categorie distincta in DSM V.
Tulburarea obsesiv-compulsiv cunoscut sub numele de OCD (Obsessive
Compulsive Disorder) este o tulburare de anxietate, care afecteaz aproximativ 2,5% din
populaie pe parcursul vieii i debuteaz, de regul n adolescena trzie (pn n 20 de ani) i
foarte rar dup vrsta de 50 de ani. Trebuie menionat ns c i copiii i persoanele n vrst pot
suferi de aceast tulburare, dar ntr-un procent mai mic.
Tulburarea obsesivo-compulsiv se caracterizeaz prin gnduri persistente, intruzive,
nedorite, pe care persoana nu le poate controla. Adesea, aceste gnduri sunt extrem de
suprtoare i genereaz senzaia de disconfort ducnd la aciuni reptitive, compulsive.
Debut i posibile cauze ale tulburrii obsesiv-compulsive. OCD apare la adolescen
sau la adultul tnr dar tulburarea poate fi ntlnit nc din copilrie, are o evoluie cronic i
1

duce la probleme serioase dac nu este tratat. Persoanele cu acest diagnostic sufer de asemenea
de sindrom de panic, fobie social sau depresie. n apariia acestei boli sunt incriminai att
factorii genetici, factori de mediu sau leziuni cerebrale. Un rol important l joac prezena
tulburrilor de personalitate, OCD apare mai frecvent la persoane cu tulburare de personalitate
anancast care se fixeaz obsesiv pe reguli, ordine, regulamente, perfecionism, contiinciozitate
mare, intoleran fa de corupie etc (OCD apare n proporie de aproximativ 25% la aceste
persoane) ca i trsturile de personalitate (cum ar fi rigiditatea, perfecionismul).
Gnduri obsesive sunt gnduri care se repet (de exemplu acelai gnd c este murdar
pe mini, orict de mult s-ar spla, revine n mintea unei persoane). Sunt percepute de persoana
n cauz ca lipsite de sens dar nu pot fi controlate n mod voit. Ele genereaz anxietate. Ele nu
sunt doar nelinite n faa unor probleme reale cci teama de murdrie, teama de contaminare se
manifest i n locuri n care riscul de murdrire sau contaminare este mic. Persoana suferind
ncearc s ignore aceste gnduri obsesive sau s acioneze asupra lor prin alte gnduri sau
aciuni.
Aciunile compulsive sunt aciuni fizice concrete pe care persoana suferind se simte
constrns s le efectueze (de ex splarea foarte frecvent, necontrolat a minilor, controlul
repetat al aparatelor electrice nainte de prsirea locuinei) sau aciuni mentale (cum ar fi
numrarea n gnd de la 1 la 200, repetarea unui anumit cuvnt de nenumrate ori).
Deoarece simptomele tulburrii obsesiv-compulsive sunt reprezentate de anxietate
intense, aciunile compulsive se efectueaz ori cu scopul de a preveni sau a reduce anxietatea ori
cu scopul de a preveni producerea acelor evenimente de care persoana respective se teme (de ex
mbolnvirea, contaminarea cu microbi).
Gndurile, impulsurile sau fanteziile obsesive pun n micare un fel de ritual pe care
persoana suferind l urmeaz cu strictee, fr abateri. Teama de murdrie poate deveni att de
solicitant nct persoana suferind i mparte casa ntr-o zon curat i una murdar. De cte ori
trece dintr-o parte n alta persoana este dominat de gnduri i impulsuri obsesive legate de
murdrie care sunt urmate de aciune: splarea minilor i a feei, dezinfectarea clanelor de la
ui, schimbarea nclmintei, dezinfectarea scaunelor pe care se aeaz etc. Suferina poate
ajunge s fie de nedescris, cu repercursiuni asupra exercitrii profesiei, meninerii relaiilor
2

sociale i desfurrii activitii zilnice. Persoana care sufer de tulburare obsesiv-compulsiv

devine contient la un moment dat de exagerarea gndurilor obsesive i a aciunilor pe care le
efectueaz. Apare sentimentul de vin i din aceast cauz suferindul nu caut ajutor.
Cele mai frecvent ntalnite obsesii sunt legate de: Teama de a contacta o boal, cum ar fi
SIDA sau hepatita; Teama de a atinge otrvuri, de exemplu pesticide i teama de murdrie ;
Teama de a vtma (inclusiv sexual) sau ucide pe cineva, de obicei o persoana apropiat / teama
de a comite suicide; Teama de a uita efectuarea unui comportament, de exemplu nchiderea
gazului; Teama de a efectua un comportament imoral .
Exist patru mari grupe de simptome ale tulburrii obsesiv-compulsive (OCD),
fiecare grup de simptome avnd o anumit tem:
1. Gnduri obsesive de contaminare (prin contactul cu substane din mediu, murdrie,
dejecii umane, urin etc). Aciunile compulsive constau n ritualuri de splare a minilor, duuri,
bi, curenia locuinei, dezinfectarea veselei, splarea fructelor i zarzavaturilor etc., ritualuri
care se execut extrem de frecvent. Splarea poate deveni att de impulsiv-compulsiv i de
neconceput ca de ex splarea minilor cu soluie de clor, care duce la ezeme sau alte boli de
piele.
2. Gnduri obsesive de ndoial cu privire la aciuni pe care persoana n cauz se teme
c nu le-a efectuat corect. Exist gndul c aceste aciuni incomplete ar putea duce la
accidente n locuin ca de ex incendiu prin uitarea apris a aragazului, inundarea vecinilor prin
uitarea deschis a robineilor de ap, explozie prin uitarea deschis a gazului etc. Aciuni
compulsive sunt controalele, controlul repetat, exagerat al aragazului, gazelor, electricitii,
robineilor de ap, nainte de prsirea locuinei i nu numai.
3. Gnduri obsesive legate de simetrie i perfeciune. Astfel, toate obiectele din jur
trebuie s-i pstreze locul i s fie simetrice. Vaza de flori trebuie s se afle pe aceeai etajer, n
aceeai poziie, scaunele s fie aranjate de o parte i de alta, n linie, fotoliile trebuie s fie pe
locurile lor, la distane egale fa de un reper, fr a fi acceptate diferene mici de civa
centimetri etc. Aciuni compulsive sunt aranjarea, punerea n ordine. Abaterile de la o anumit
ordine, poziie, aranjament, este att de perturbatoare nct persoana suferind nu poate s-i
continue activitatea sau s se relaxeze pn cnd nu restabilete ordinea.
3

4. Gnduri obsesive legate de pstrarea lucrurilor de teama de a nu arunca ceva

valoros. Aciuni compulsive sunt colecionarea de lucruri mrunte ca ambalaje, pungi, obiecte de
decor, magazine i reviste vechi, haine etc.
Alte grupe sunt:
Gnduri obsesive legate de interzicere iar aciunile compulsive sunt ritualuri
de numrare, care se fac cu scopul de a reduce anxietatea. Apariia gndului obsesiv duce la
declanarea ritualului de numrare, persoana n cauz numr de ex pna la 10 cu voce tare.
Numrtoarea se poate referi la cuvinte, semne de pe strad, numrarea din zece n zece sau
persoana suferind gsete alte strategii prin care crede c ine anxietatea n fru (ex numr
folosind multipli de 10 i, cnd ajunge la o anumit cifr, se crede scpat de suferin).
Gnduri obsesive de natur agresiv, teama de a vtma o alt persoan; de ex tnra
mam se teme obsesiv de omorrea propriului nou-nscut, aruncarea lui de la balcon, aruncarea
copilului pe podea sau gnduri obsesiv-agresive ndreptate ctre vtmarea altor persoane.
Gndurile obsesive pot fi cuplate cu simptome de anxietate fa de obiecte tioase ca foarfeci i
cuite. Aciunile compulsive sunt legate de ascunderea acestor obiecte i a altora n lzi nchise,
care nu sunt la ndemn, persoana respectiv nu iese pe balcon, refuz s fie lsat singur n
cas etc.
Dezvoltarea tulburrii obsesiv-compulsiv este, de regul, gradual, iar de obicei
pacienii caut ajutor specializat abia dup civa ani de la debutul tulburrii. Tulburarea obsesivcompulsiv este deseori asociat cu afectarea funcionarii generale, precum pierderea serviciului
sau probleme la scoal/serviciu, probleme maritale sau de relaionare interpersonal.
Depresia, anxietatea, evitarea fobic, ngrijorarea excesiv sunt deseori asociate cu tulburarea
obsesiv-compulsiv. Aproximativ 15% dintre pacientii cu tulburare obsesiv-compulsiva prezint
i simtpomele tulburrii de panic, iar 20% - fobie social.
Nu se cunoate cauza exact pentru apariia tulburrii obsesiv compulsive.
Sunt luate n calcul anumite ipoteze privind modalitatea de dezvoltare a bolii i
acestea sunt: Factori psihologici, Factori genetici i Factori biologici.

Factori psihologici. Exist dou teorii principale care ncearc s explice

schimbarea

de

comportament

existent

gndurilor

intrusive.

teoria

comportamental i teoria cognitiv ).

Teoria

comportamental.

Persoanele

cu

tulburare

obsesiv-compulsiv

asociaz n perioadele de stres, anumite evenimente sau obiecte cu frica i

anxietatea.

Odat

ce

frica

s-a

instalat,

aceste

persoane

evit

sursa

situaiei/evenimentului n loc s confrunte i s rezolve problema. n acelai timp,

dezvolt anumite ritualuri/comportamente, contiente sau nu, pentru a evita
situaia ce i provoac sentimente negative.
Teoria Cognitiv a Tulburrii Obsesiv-Complsive. Salkovskis propune 5
prezumii disfuncionale caracteristice tulburrii obsesiv-compulsive:

a. A te gndi la o aciune este echivalent cu a o face

b. Nereusita de a preveni (sau de a incerca sa previi) auto-ranirea sau ranirea

altora (ex. accident de masina / de avion) este echivalent moral cu a cauza ranirea propriu-zisa.
c. Responsabilitatea pentru ranire nu poate fi diminuata de circumstante
atenuante.
d. Nereuita de a ritualiza ca rspuns la o idee ( gnd intruziv) legat de rnire
(propie sau a altcuiva) constituie intenia de a rni.
e. Oamenii trebuie s ii poat controla gndurile.
Astfel se activeaz un sistem de supraveghere a gndurilor i aciunilor intrusive cu
scopul de a le tine deoparte i a nu le lsa s antreneze contiina i comportamentul motivate, a
le neutraliza. Hiperactivitatea sistemului de supraveghere a gndurilor automate, determinate de
credina propie a responsabilitii, tine treaz atenia individului i asta face ca aceste gnduri
intrusive s rmn active, devenind recurente , circulare.(schema din Fig .1).

Fig.1. Modelul cognitiv al Tulburrii obsesiv compulsive ( modificat de Salkovskis i

colaboratorii 2000.)
Dup congresul de terapie cognitiv comportamental de la Copenhaga din 1995 s-a
format un grup interntonal de studiu care s deceleze structura cognitiv care determin apariia
6

i meninerea tulburrii obsesionale (Obsessive Compulsive Cognition Working Group, 1997).

Grupul a stabilit c exist 6 distorsiuni cognitive ce susin TOC: a) responsabilitatea individual
crescut, b) importana exagerat acordat gndului intrusiv; c) importana excesiv acordat
controlrii gndului intrusiv; d) supraevaluarea amenirii; e) intolerana la incertitudine i f)
perfecionismul.
Foa i Kozak arat c persoanele cu TOC concluzioneaz c o situa ie este periculoas
n absena tuturor dovezilor de siguran. Altfel spus, o persoana cu TOC va refuza s se aeze pe
o toalet dac nu are toate dovezile c este n siguran (privind curenia), n timp ce o
persoan fr TOC se va aeza pe toalet n absena dovezilor care indic pericolul (murdrie,
urme de snge sau urin, etc). n consecin, ritualurile efectuate pentru a reduce posibilul pericol
nu sunt niciodat suficiente pentru a oferi sigurana, i trebuie repetate.
Factori genetici. Persoanele ce au n istoricul familiei (rud) tulburri obsessivecompulsive au risc de a dezvolta tulburarea de patru ori mai mare dect restul populaiei.
Factori biologici. Prin imagistic cerebral s-au evideniat anumite anomalii n privina
funcionrii creierului persoanelor cu tulburare obsesiv-copulsiv. Calea afectat este CorticoStriato-Talamico-Cortical.
Diagnosticul este clinic, bazat pe interviul direct centrat pe boal prin ntrebri
referitoare la debutul simptomelelor, natural or i ct de tare le afecteaz calitatea vieii.
Criteriile stabilite n DSM IV pentru diagnosticarea tulburrii obsesiv-compulsive sunt
urmtoarele:
A. Fie obsesii sau compulsii:
Obsesii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):
(1) gnduri, impulsuri sau imagini persistente i recurente care sunt experimentate, la un
moment dat n cursul tulburrii, ca intrusive i inadecvate, i care cauzeaz o anxietate
sau o detres considerabil;
(2) gndurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur i simplu preocupri excesive n
legtur cu problemele reale de via;
7

(3) persoana ncearc s ignore sau s suprime astfel de gnduri, impulsuri sau imagini,
ori s le neutralizeze cu alte gnduri sau aciuni;
(4) persoana recunoate c gndurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs
al propriei sale mini (nu impuse din afar, ca n inseria de gnduri).
Compulsii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):
(1) comportamente repetitive (de ex. splatul minilor, ordonatul, verificatul) sau acte
mentale (de ex. rugatul, calculatul, repetarea de cuvinte n gnd) pe care persoana se
simte constrns s le efectueze ca rspuns la o obsesie, ori conform unor reguli care
trebuie s fie aplicate n mod rigid;
(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate s previn sau s reduc detresa,
ori s previn un eveniment sau o situaie temut oarecare; ns aceste comportamente
sau acte mentale sunt sau nu conectate n mod realist cu ceea ce sunt destinate s
neutralizeze sau s previn, ori sunt clar excesive.
B. La un moment dat n cursul tulburrii, persoana a recunoscut c obsesiile sau
compulsiile sunt excesive sau iraionale.
C. Obsesiile sau compulsiile cauzeaz o detres marcat, sunt consumatoare de timp (iau
mai mult de o or pe zi) sau interfereaz semnificativ cu rutina normal a persoanei, cu
funcionarea profesional ori cu activitile sau relaiile sociale uzuale.
Diagnosticul diferenial al Tuburrii obsesiv-compulsive sugerat de ICD-10 i DSM-4
include diferenierea de :

depresie- deoarece simptomele obsesive-compulsive i cele depresive apar

concomitent. Cnd apar ntr-un episod acut se caut simptomele principale din
faza de debut iar dac acestea nu exist atunci Depresia este cel mai probabil

diagnostic.
Schizofrenie, Sindrom Tourette, Boli organice mintale- pot include simptome

obsessive-compulsive
Alte obsesii i compulsii specific tulburarea dismorfica a corpului,
tricotilomania, fobii sociale sau specifice.
8

Anxietate datorat unei afeciuni organice sau indus de o substan

Tulburarea de personalitate obsesiv compulsiv ( DSM IV_-axa II) perfectionisti,
ordonati, rigizi, preocupati de ordine si de reguli, lipsiti de spontaneitate, prea
seriosi, perseverenti, incapatanati. O persoan care are obsesii i compulsiuni
iraionale va suferi probabil de tulburarea OC n timp ce persoana care se simte
perfect confortabil cu sistemul auto-impus al regulilor i procedurilor de a spla
podeaua are probabil o personalitate OC.
Diagnosticul tulburrii obsesiv-compulsive a personalitatii este pus cnd persoana
suspectat

ntrunete

cel

puin

patru

dintre

urmtoarele

criterii:

- preocuparea fa de detalii, reguli, liste, ordine, organizare pna cnd scopul

major al activitii este pierdut,
- grija excesiv pentru perfeciune n detalii mici care interfer cu efectuarea
proiectelor
- dedicaia fa de munc i productivitate care nu las timp pentru prietenii i
relaxare, cnd lungile ore de munc nu pot fi explicate prin necesitatea
financiar,
- rigiditate moral excesiv i inflexibilitate n materie de etic i valori care nu
pot fi denumite standarde ale religiei sau culturii persoanei ,
- pstrarea de obiecte nefolositoare sau stricate chiar dac nu au valoare
sentimental sau monetar,
- insistena ca activitile s fie efectuate dup propriile reguli ,
- rigiditatea fa de sine i alii,
- inflexibilitatea.
Scale de evaluare folosite n Tulburarea obsesiv compulsive.

Scala Yale-Brown de Evaluare a Tulburrii Obsesiv Compulsive (Y BOCS).

Aceasta reprezint o scal bine structurat cu 10 itemi pentru evaluarea att a severitii
ct i a tipului de simptome prezente la pacientul cu TOC. Scala include evaluri cu privire la
timpul ocupat de activiti, interferena cu activiti sociale obinuite, gradul de nefericire,
rezistena i controlul. Aceast scal a fost conceput pentru a msura simptomele, pe o scal de
0 la 4, fr ca evaluarea s fie influenat de tipul de obsesii sau compulsii. Scala Y-BOCS este
9

de fapt un interviu semi-structurat i prevede pentru fiecare item diferite ntrebri care s culeag
simptomul i un mod de scorare n cinci trepte (de la 0 la 4). Intervievatorul trebuie s evalueze
itemii n ordinea propus de autori dar este liber s pun i alte ntrebri pe care le crede de
cuviin. Scala este mparit n dou pri: itemii de la 1 la 5 sunt pentru obsesii, cei de la 6 la 10
sunt itemii pentru compulsii, itemul 11 furnizeaz informaii despre insight (constiin a
suferinei sau a bolii), itemii 12 16 evalueaz raspunsul subiectului la obsesii i compulsii iar
itemii 17 si 18 sunt mprumutai din Clinical Global Impression Scale i furnizeaz o not
global asupra severitii i a ameliorarii. Ultimul item, 19 vizeaz gradul de confident a datelor
obinute prin aplicarea acestui instrument. Scorul se calculeaz separat pentru fiecare subscal,
pentru obsesii i pentru compulsii si un scor total care cumuleaza scorul subscalelor. Scorul total
se poate ntinde de la 0 la 40 iar pentru fiecare subscal de la 0 la 20. Un scor sub 8 este
considerat normal, un scor peste 16 este luat ca si criteriu de includere in studiile
psihofarmacologice iar un scor peste 25 este considerat a indica o tulburare obsesionalcompulsiva serioas(Goodman si colab.2000).
nainte de administrarea scalei intervievatorul va prezenta subiectului modul de definire a
obsesiilor i compulsiilor, d exemple de obsesii i compulsii i se va asigura c subiectul are o
viziune clar asupra celor ce va fi intrebat. Autorii recomand ca subiectul sa inteleaga modul de
definire a obsesiilor astfel incat sa nu se preteze la confuzii cu simptome asemanatoare din fobia
sociala sau din tulburarile de impuls. In medie, administrarea scalei dureaza intre15-20 minute.
Autorii recomanda ca inainte de aplicarea scalei Y-BOCS sa se aplice Lista de Simptome YBOCs (Y-BOCS Symptom Checklist). Aceasta lista identifica obsesiile si compulsiile curente si
odata identificate ele se trec pe lista simptomelor tinta (Y-BOCS Target Symptoms) si astfel
atunci cand se va aplica scala, ea va tinti obsesiile si compulsiile curente. Checklist-ul de
simptome, Lista simptomelor tinta si Scala Y-BOCS (versiunea 9-a din 1989) sunt prezentate in
Anexale Nr. 1, 2 si 3.
Scala Y-BOCS prezinta o buna validitate atunci cand este comparata cu alte instrumente de
evaluare a obsesiilor (Maudsley Obsessional Compulsive Inventory, Leyton Obsessional
Inventory, Obsessive Thought Questionnaire, etc.) dar validitatea divergenta cu depresia nu este
la fel de buna, deci nu discrimineaza bine indivizii care prezinta depresie; confidenta test-retest si
cea intercotatori a fost excelenta (Woody si colab. 1995).
10

Exista si o forma a Y-BOCS pentru copii si una in care subiectul isi auto-evalueaza severitatea
obsesiilor (self-rating scale).

Inventarul Padua (Padua Inventory PI)

Inventarul Padua a fost dezvoltat de Sanavio (1988) pe un esantion din populatia generala. El
este un instrument de autoraportare a severitatii simptomelor obsesive si compulsive. In forma
originala, inventarul are 60 intrebari dar pentru a fi utilizat cu succes in clinica el a suferit unele
modificari de-a lungul a doua vresiuni, versiunea cu 41 intrebari a lui van Oppen si colab. (1995)
si cea cu 39 intrebari a lui Burns si colab (1996), numita si Padua Inventory-Washington State
University Revision (PI-WSUR). Itemii au fost selectati din 200 de afirmatii care descriu
plangerile bolnavilor cu tulburare obsesiv-compulsiva dupa criteriile din DSM-III.
PI-WSUR nu este un instrument diagnostic ci doar un mod de evaluare a prezentei si
severitatii simptomelor obsesive-compulsive. Instrumentul are suficienta sensitivitate la
schimbare incat sa poata fi folosit cu succes si la evaluarea progresului in terapie. El este mai
apreciat in clinica decat Maudsley Obsessional-Compulsive Questionnare (Hodgson si Rachman,
1977) care nu poate furniza un scor al severitatii, simptomele fiind evaluare doar calitativ cu DA
sau NU. Versiunea originala cu 60 itemi se poate obtine de la autorul acestei carti prin solicitare
directa.

Chestionarul

interpretarii

responsabilitatii

(Responsibility

Interpretations

Questionnaire -RIQ) si Scala atitudinii de responsabilitate (Responsibility

Attitude Scale -RAS)
Scala atitudinii de responsabilitate (RAS) este un chestionar cu 26 intrebari care evalueaza
credintele generale relativ la responsabilitate si care reflecta atitudinile si credintele generale
caracteristice indivizilor predispusi in a-si asuma responsabilitatea pentru daunele provocate
altora. Prin constructie ea se aseamana cu Dysfunctional Attitude Scale construita de Weissman
si Beck pentru evaluarea schemelor cognitive in depresie 15(Beck si colab. 1991) si subiectul
este rugat sa decida cat de caracteristic este o atitudine oarecare pentru felul in care el vede
lucrurile in majoritatea timpului. Evaluarea fiecarei atitudini este facuta pe o scala Likert cu 7
ancore de la acord total la dezacord total

11

Chestionarul interpretarii responsabilitatii (RIQ) este un instrument cu 22 intrebari care

evalueaza frecventa credintelor in cazul unei interpretari specifice gandurilor intrusive despre o
posibila dauna. Constructia scalei este imprumutata din chestionarul Chambless Agoraphobic
Cognitions Scale (Chambless si colab. 1984) evaluand felul cum individul reactioneaza la
gandurile intrusive avute in ultimele doua saptamani. Este evaluata mai intai frecventa gandurilor
intrusive si felul cum interpreteaza gandurile avute cel mai frecvent iar in partea doua sunt
evaluate credintele despre responsabilitatea individuala fata de continutul acestor ganduri
intrusive.
Tratamentul

psihologic

al

tulburrii

obsesiv-compulsive

Terapia

cognitiv-

comportamental
Terapia cognitiv-comportamentala este considerata cea mai eficienta forma de interventie
psihologica in tulburarea obsesiv-compulsiva. Diferite tehnici specifice terapiei cognitivcomportamentale au fost folosite de-a lungul timpului in tratamentul tulburarii obsesivcompulsive. Multe dintre acestea, cum sunt expunerea tip flooding in imaginatie sau oprirea
gandurilor (thought stopping), s-au dovedit a fi relativ ineficiente. Insa Victor Meyer si colegii
sai au tratat clientii cu TOC prin expunere indelungata la situatii sau obiecte care determinau
aparitia disconfortului, plus prevenirea ritualurilor (compulsiilor). Programul de tratament s-a
dovedit foarte eficient in 10 din 15 cazuri, si partial eficient in restul de 5 cazuri. Doar 2
clienti au inregistrat recaderi dupa 5 ani de la terminarea tratamentului. Cercetarile care au urmat,
privind eficienta acestui tip de tratament, au aratat ca cel putin 75% dintre pacienti raspund
pozitiv la follow-up (Foa & Kozak, 1996).
Exemplu:
Date personale: S.O. casnica , 30 de ani, face zilnic dusuride aproximativ 4-5 ore.
Antecedente heredo-colaterale: tata- decedat , cancer
Fratele- epilepsie.
Antecedente personale: neaga.
Provine dintr-o familie cu patru membri, tatal decedat, mama pensionara iar fratele luat in
evidenta de la varsta de 7 luni cu epilepsie.
12

Pacienta afirma ca a manifstat intotdeauna ritualuri de descantac (pentru a evita san u se

intample ceva rau), numarat excesiv (liceu) si spalatul pa maini (facultate).
In anul II de facultate , datorit faptului ca unul dintre comportamentele de tip obsesiv a
inceput sa o deranjeze ( spalatul pa maini) ajunge la psihiatrie , unde in urma consultului se
recomanda psihoterapie si tratament medicamentos cu Seroquel si Anxiar.
Dupa 6 luni de urmat tratamentul indicat , pacienta renunta pe propia raspundere la el si la
terapie.
Incepand cu anul 2013 a inceput sa se simta agitata si extreme de anxioasa cu viata ei ,
relatiile interpersonale ( prietenul si familia acestuia) precum si cu activitatiile cotidiene ( locul
de munca ). La inceputul anul 2014 odata cu decesul tatalui sau , cu care pacienta a avut o relatie
foarte buna se declanseaza acest comportament ( dusurile zilnice , timp de 4-5 ore ) motiv pentru
care i se recomanda terapie si tratament medicamentos.
Expunerea se stabileste impreuna cu clientul, iar acest nu va fi fortat sa faca lucuri pe care
nu doreste sa le faca. Este foarte important pentru client sa beneficieze de psihoeducatie
privind tulburarea, sa inteleaga ratiunea acestui tip de interventie, sa beneficieze de suport,
intelegere si validare emotionala si sa fie ajutat in cresterea motivatiei pentru urmarea acestui
tip de interventie.
Expunerea se realizeaza gradual, clientul confruntandu-se initial cu stimulul care creeaza un
disconfort moderat, si crescand apoi nivelul de dificultate. Expunerea aditionala, intre sedintele
de terapie, va face parte din tratament.

In ce consta tratamentul?
Tratamentul implica confruntarea repetata, prelungita (intre 45 - 120 minute) la stimuli (situatii)
care provoaca disconfort, conform unui plan de interventie stabilit initial cu clientul, in urma
evaluarii. In plus, clientul este ajutat sa se abtina de la realizarea ritualurilor (compulsiilor),
determinate de aparitia obsesiei.
Expunerea poate fi realizata in realitate, de exemplu, un client care se teme de contaminare cu
microbi, poate stabili impreuna cu terapeutul, sarcina de a atinge un obiect considerat murdar
(ex. clanta unei usi dintr-o cladire publica), fara a se spala apoi pe maini un anumit timp,
13

prestabilit.
In unele cazuri, expunerea este realizata in imaginatie, atunci cand nu poate fi realizata in-vivo
(in cazul obsesiilor privind auto-ranirea sau ranirea altor persoane, obsesii cu caracter sexual,
religios, etc). In acest tip de expunere, clientul impreuna cu terapeutul, realizeaza un scenariu
care va determina cresterea disconfortului, iar apoi, clientul este ajutat sa nu apeleze la nici un
ritual compulsiv.
Tratamentul medicamentos cu antidepresive serotoninergice pare a fi si el eficient pentru a
reduce simptomele obsesiv compulsive.
Cnd diagnosticul este formulat n privina unui membru de familie, acesta poate ocupa intrega
via familial.Managementul familial al bolii este mai facil dac se urmaresc cteva reguli
generale: ntelegerea bolii i explicarea acesteia n funcie de nivelul de nelegere a fiecrui
membru de familie; familia nu trebuie s se implice n compulsiile i ritualul celui afectat;
meninerea unei dispoziii calme i rbdtoare; meninerea unei viei de familie armonioase i
echilibrate, n care aceast boal nu este n centrul ateniei; meninerea unei atitudini
binevoitoare dar a simului umorului pentru a detensiona situaia.
Tulburarea obsesiv compulsiv este o boal cronica a crei manifestri sunt variabile de-alungul
timpului: episodice sau continuu.Terapie este eficient cu ct perioada de tratament este mai
ndelungat existnd dovezi c n urma ntreruperii se produce recderi la marea majoritate a
pacienilor.

Bibliografie.
American Psychiatric Association (2000) Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders (4th edn, text revision) (DSMIVTR). APA.
Anderson CA, Bushman BJ (2002) Human aggression. Annual Review of Psychology;
53: 2751.
Bateman AW, Tyrer P (2004) Psychological treatment for personality disorders. Advances
in Psychiatric Treatment; 10: 37888.
14

 Bentall RP, Corcoran R, Howard R, et al (2001) Persecutory delusions. A review and

theoretical integration. Clinical Psychology Review; 21: 114392
Hopwood C, Malone J, Ansell E, Sanislow C, Grilo C, McGlashan T. Personality
assessment in Dsm-5: empirical support for rating severity, style, and traits. Journal of
Personality Disorders. 2011;25(3):308-309.
Clark D. Cognitive-Behavioral Therapy for OCD. New York: The Guilford Press.
2004:16.
Fontaine O, Fontaine P, coord. Ghid clinic de terapie comportamental i cognitiv,
Iai: Editura Polirom, p. 75

15