Plan de afaceri

Tipul afacerii:

PRODUCIE

Localizarea:

FINTEU, comuna Satulung, judeul MARAMURE

Numele firmei: ASOCIAIA FINTEUUL MIC

Forma de constituire: ONG

Realizat de: CTUNA TRAIAN

Data: 30.11.2009

Coninutul planului de afaceri

1. Sumarul executiv
2. Descrierea organizaie
3. Piaa INT
4. Analiza pieei
5. Planul de marketing
6. Planul operaional i de management
7. Analiza i planificarea financiar
8. Analiza riscului
9. Plan de ieire
10. Anexe

Capitolul 1: Sumarul Executiv

Scopul afacerii
Ideea de Activitate Generatoare de Venit a grupului de iniiativ este s organizeze
un centru de colectare i producie a plantelor medicinale.
Obiectivele financiare ale afacerii
Obiectivul financiar alafacerii este s se ating o cifr de afaceri de cel puin
14.000RON pe an din vnzarea de ulei de lavand.
Misiunea organizaiei
Scopul nfiinrii Asociaiei l constituie dezvoltare durabil a comunittii Finteuu
Mic din comuna Satulung. Acest deziderat va fi atins prin derularea i stabilirea de relaii
de cooperare cu organizaii, instituii, persoane juridice i fizice din tar i strintate, prin
crearea i punerea n practic a unor iniiative locale n contextul dezvoltrii durabile
regionale i pentru promovarea managementului pe plan local, a proteciei mediului,
protectiei sociale, nvmnt, tineret, cultur i educaie.
ASOCIAIA Finteuul Mic va realiza urmtoarele activiti:
Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai des sa
privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de bolile secolului
carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot trata o sumedenie de
afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida, migrena, oboseala cronica si
multe altele.
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
19 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
29 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
39 Valorificarea plantelor medicinale i aromatice
Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedoclimaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana, cererea este in
plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte ridicat! Aceasta inseamna
bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala este mica in raport cu venitul
mediu obtinut.
Costul de start-up
Pentru demararea activitii se vor cheltui 34.500RON pentru nfiinarea culturii i
pentru finanarea unui an pn la intrarea n producie.
Pragul de rentabilitate al afacerii
Pentru a deveni rentabil afacerea trebuie s produc i s valorifice cel puin
17kg de ulei de lavand.
3

Oportuniti:
19 Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice
29 Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care 10%
(350 specii) sunt utilizate n farmacia popular
39 n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de plante
medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50 fiind introduse
n cultur
49 Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea de
plante medicinale i aromate din Romnia
Ameninri:
19 Canalele de achiziionare de la productori privai de plante medicinale i
aromate sunt abia n formare
29 Sprijinul pentru nfiinarea culturilor din partea Ministerului Agriculturii se obine
cu efort mare i poate produce decalaje n comparaie cu competitorii din
uniunea European
39 Subfinanarea sistemului farmaceutic poate duce la derapaje pe lanul de
furniziri de plante medicinale i aromatice
Produsul
Descrierea produsului
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
19 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
29 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
39 Valorificarea plantelor medicinale i aromatice
Livarea produsului
19 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin expediere la
beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.

Capitolul 2: Descrierea organizaiei.

Activitatea generatoare de venit se va organiza pentru nceput ca activitate intern
a asociaiei. Este posibil ca ulterior s fie concesionat unei societi comerciale.
Care este misiunea organizatiei voastre?
Scopul nfiinrii Asociaiei l constituie dezvoltare durabil a comunittii
Finteuu Mic din comuna Satulung. Acest deziderat va fi atins prin derularea i stabilirea
de relaii de cooperare cu organiza ii, instituii, persoane juridice i fizice din tar i
strintate, prin crearea i punerea n practic a unor iniiative locale n contextul
dezvoltrii durabile regionale i pentru promovarea managementului pe plan local, a
proteciei mediului, protectiei sociale, nvmnt, tineret, cultur i educaie.
Scurta istorie a organizatiei
n perioada 1 Martie 2009-30 Noiembrie 2009, Fundaia Centrul de Resurse pentru
Comunitile de Romi din Cluj Napoca n parteneriat cu Agenia naional de ocupare a
Forei de Munc, Centrul Regional de Formare Profesional a Adulilor Cluj i Braov,
deruleaz n comuna Picolt un proiect intitulat Susinerea dezvoltrii comunitilor de
romi din regiunile de dezvoltare Nord-Vest i Centru Romnia proiect finanat de
Uniunea European prin FSE POS DRU, avnd ca obiectiv general susinerea dezvoltrii
comunitilor de romi din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest i Centru Romnia.
ASOCIAIA FINTEUUL MIC a luat fiin n luna Octombrie 2009, ca parte a acestui
proiect.
Care este strategia organizatiei pentru viitor?
ASOCIAIA DE DEZVOLTARE COMUNITAR PETREU dorete s contribuie la
revigorarea spiritului comunitar, la cooperarea interetnic, s promoveze i s susin
activiti de protecia mediului, de tineret, sociale i de alt natur care s contribuie la
prosperitatea locuitorilor satului.
Ce urmareste organizatia prin dezvoltarea afacerii ?
ASOCIAIA DE DEZVOLTARE COMUNITAR PETREU dorete s prezinte un
exemplu de organizare a unei activiti n comunitate care s ofere surse de venit
(activitate generatoare de venit) i un model de organizare i administrare a resurselor
locale n interesul comunitii.
Numele firmei care va derula afacerea: activitatea se va derula n cadrul asociaiei
Anul infiintari : nu este cazul
Tipul de societate (SRL, SA, SNC, etc) : nu este cazul
Capital social : nu este cazul
Actionari : nu este cazul

Capitolul 3: Piaa INT

Sursele de distribuie i de aprovizionare
Cum intr in posesia produsului/serviciului clientii vostrii?
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
19 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
29 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
Cine va sunt principali furnizori de materii prime?
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si
aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
Cum se face distribuia:
19 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin
expediere la beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport
rentabil.
Oportuniti i ameninri
Competitia creste sau scade?
Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale i aromatice este ntr-o cretere
deosebit n ultimii ani. Din ce n ce mai mult lume dorete att tratamente
alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sintez, ct i posibiliti ct
mai diverse de a prentmpina mbolnvirile prin utilizarea produselor naturale.
n urm cu un an, pentru prima dat n istoria Congresului Mondial
asupra cancerului, s-arecunoscut oficial importana medicinei tradiionale,
alternative pentru combaterea sau tratarea cancerului. A fost unul dintre cele mai
mari succese ale promovrii tratamentelor alternative cu plante medicinale de
cultur sau din flora spontan.
6

n Romnia se produc 17.000 tone plante medicinale de cultur sau din

flora spontan. Piaa este n continu cretere din 1990. Trebuie s inem cont de
piaa Uniunii Europene de profil care poate absorbi cantiti mari deplante, n
special din flora spontan.
n domeniul plantelor medicinale i aromatice crete numrul persoanelor care
ncep s se ocupe cu recoltarea din flora spontan a acestora. Numrul
exploataiilor agricole specializate n cultivarea plantelor medicinale i aromatice
un este mare, acest tip de organizare a acestei activiti fiind lanceput n judeul
Maramure.
Putem estima c n fiecare an se nfiineaz 5 15 afaceri n acest
domeniu, 2/3 dintre acestea se nchid dup 2-3ani de exploatare.
Costurile materiilor prime vor scadea sau creste in viitor?
Influenele vor fi minore, numai pentru completare material sditor,
deoarece cultura nfiinat se va exploata pe minimum 5 10 ani (cultur
multianual). Analiza financiar se va face pe 5 ani.
Locatia unde va veti desfasura afaerea este accesibila pentru clienti si furnizori?
Locaia selectat este accesibil mijloacelor de transport auto.
Exista tendinte politice, economice si sociale care ar putea afecta (pozitiv sau
negativ) derularea afacerii in viitor ?
Nu este cazul.
Exista legi specifice, regulamente sau alte cerinte particulare pe care trebuie sa le
respectati?
Legea cere reglementeaz domeniul de activitate ales este: LEGEA
PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR 491/2003, PUBLICATA
IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003.
Oportuniti:
19 Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice
29 Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care
10% (350 specii) sunt utilizate n farmacia popular
39 n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de
plante medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50
fiind introduse n cultur
49 Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea
de plante medicinale i aromate din Romnia
7

Riscuri:
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani)
29 Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ
mare (34.500RON)
Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea
beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la
nfiinarea culturii

Capitolul 4: Analiza pieii

A. Analiza mediului de afaceri:
Sectorul industrial din care face parte afacerea este in crestere sau in
scadere?
Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale i aromatice este ntr-o
cretere deosebit n ultimii ani. Din ce n ce mai mult lume dorete att
tratamente alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sintez, ct i
posibiliti ct mai diverse de a prentmpina mbolnvirile prin utilizarea
produselor naturale.
n urm cu un an, pentru prima dat n istoria Congresului Mondial
asupra cancerului, s-arecunoscut oficial importana medicinei tradiionale,
alternative pentru combaterea sau tratarea cancerului. A fost unul dintre cele mai
mari succese ale promovrii tratamentelor alternative cu plante medicinale de
cultur sau din flora spontan.
n Romnia se produc 17.000 tone plante medicinale de cultur sau din
flora spontan. Piaa este n continu cretere din 1990. Trebuie s inem cont de
piaa Uniunii Europene de profil care poate absorbi cantiti mari deplante, n
special din flora spontan.
Cat de multe afaceri se deschid/inchid?
n domeniul plantelor medicinale i aromatice crete numrul persoanelor
care ncep s se ocupe cu recoltarea din flora spontan a acestora. Numrul
exploataiilor agricole specializate n cultivarea plantelor medicinale i aromatice
un este mare, acest tip de organizare a acestei activiti fiind lanceput n judeul
Maramure.
Putem estima c n fiecare an se nfiin eaz 5 15 afaceri n acest
domeniu, 2/3 dintre acestea se nchid dup 2-3ani de exploatare.
8

Dezvoltarea afacerii este conditionata de un factor specific? (ex.: depinde

daca este in urbal sau in rural, depinde de varsta clientilor, depinde de gradul de
dezvoltarea economica a zonei etc.)
Dezvoltarea afacerii este condiionat de cunoaterea detaliat a
tehnologiei de cultur a plantelor medicinale i aromatice, acest aspect fiind cel
mai sensibil aspect al afacerii. Tehnologia corect poate asigura sporuri naturale,
producii sezoniere/anuale care s genereze profituri considerabile.
Fiind o activitate agricol este supus aceluiai set de factori de risc
climatici i meteorologici: ploaie/secet, grindin, duntori.
Pentru recoltarea plantelor medicinale i aromatice din flora spontan este
esenial s se sincronizeze momentele de recoltare cu momentele de potenial
maxim al plantelor, astfel nct principiile active din plante s existe nconcentraiile
maxime.
Exista particularitati speciale ale sectorului industrial in care urmeaza sa se
dezvolte afacerea? (productie de serie sau productie mica, infrastuctura, materii
prime etc)
Recoltarea plantelor medicinale i aromatice din flora spontan un
prezint particularit i speciale se recolteaz conform epocilor optime plantele
pregtite de natur.
Producia plantelor medicinale i aromatice trebuie s in cont de
specificul fiecrei plante de cultur, de tehnologia specific, de particularitile
solului, cantitatea anual de precipitaii, regimul mediu de temperatur, cureni de
aer etc.

B. Clieni
Acest tip de activitate presupune colaborarea numai cu clieni persoane
juridice. Vnzrile se vor face ctre fiemele care prelucreaz plante medicinale i
aromatice.
Care este comportamentul potentialilor clienti?
1. Ce este important pentru ei? (pret, calitate, prezentare etc)

2.

Pentru clieni cel mai important lucru este calitatea produselor din
cultur
sau
din
flora
spontan
livrate,
precum
i
ritmicitatea/sezonalitatea livrrilor n cantiti prelucrabile industrial.
Cat de frecvent cumpara ei produsul/serviciul?

3.

Produsele au valorificare sezonier. Unele cu o singur perioad de

valorificare, altele cu dou sau mai multe perioade devalorificare.
Ce ar dori ei in plus la produsul/serviciul oferit?
Transport la destinaie cu mijloacele furnizorului.
9

4.

Care este pretul care l-ar oferi ei pentru produsul/serviciul vostru?

Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie
de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri,
seminte, fructe etc.), de starea produsului, de sistemul in care sunt
produse: ecologic sau conventional.

C. Competiia
Cine sunt firmele concurente?
Marime (ex.:cifra de afaceri, numarul de clienti, numar de angajati, procent detinut
din piata, etc.)
Un competitor important este Regia Naional ROMSILVA care este un important
productor de plante medicinale i aromatice. De asemenea, ROMSILVA este i un
important achizitor al plantelor medicinale i aromatice din flora spontan.

FLORASAN EXIM S.R.L.

CLUJ, CLUJ-NAPOCA
STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36
0264/562803
Domeniu activitate: Plante Medicinale
OM VEGA S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15
0264/375077, 0740/954843
Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale
MEDPLANT S.R.L.
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de
activitate plantele medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent
si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si siropuri.,
Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale ,
mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler ,
ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
Produsul/servicul oferit de ei este indentic cu al vostru? Daca da cum il veti
face voi diferit pe al vostru. Daca nu prin ce difera el de al vostru
Prin standardele impuse de procesarea plantelor medicinale i aromatice
nu exist posibilitatea de a furniza produse diferite. Ceea ce se poate s
diferenieze produsele noastre de cele a le firmelor concurente rezid n caliatatea
natural a plantelor din flora spontan (element natural i nu indus). Facilitatea
10

colectrii i flexibilitatea unei firme mici poate sconstitue un avantaj, recoltarea

din flora spontan fiind posibil de adaptat la cerinele n schimbare ale
beneficiarilor.
Pentru a crete atractivitatea produselor se pot realiza primele etape ale
procesului de prelucrare la furnizor, astfel nct valoarea adugat a prosudelor s
creasc: uscarea, selectarea calitativ, preambalarea.
Care este pretul produselor/serviciilor oferite de concurenta?
Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de:
specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.),
de starea produsului, de sistemul in care sunt produse: ecologic sau conventional.
Pre urile sunt foarte variabile fiind influenate n special de cantitatea care
poate s fie furnizat la o livrare.
Cum isi distribuie ei
produsul/serviciul o Livrare la
sediul furnizorului
o Livrare la centre de colectare ale beneficiarului
o Livrare direct la sediul beneficiarului
Cum isi promoveaza ei
produsul/serviciul? o Presa scris
o

Internet

Televiziunile locale

Pliante distribuile prin centrele de colectare

Care sunt punctele tari ale concurentilor?

1 Culturi existente deja
2 Experien mai mare n valorificare
3 Canale de distribuie formate
Care sunt punctele slabe ale concurentilor?
19 Capacitate limitat de furnizare
29 Distana uneori mare fa de zonele de recoltare din flora spontan

11

D. Preul
Pretul cu care veti oferi produs/serviciu
Va fi mai mare, mai mic sau egal cu cel oferit de concurenta ?

Preul este similar cu al concurenei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35

euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini,
rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului.
Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de
lavand, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face ctre un procesator care ne va
procesa materia prim i ne va livra ulei de lavand.
Acest produs final, ulei de lavand, se va comercializa de ctre asociaie
la un pre de 350RON/kg.
Pretul produsului/serviciului este sensibili la diversi factori?
Preul este influenat de calitatea materiei prime livrate procesatorului.
Procesul de prelucrare este influenat ca randament de coninutul de principii
active al materiei prime.
Cat de sensibil este pretul produsului/serviciului la evolutia pietei ?
(un pret mai mic ar duce la o crestere mare a vanzarilor; un pret mai mare ar duce la pierderea de clienti)

Evoluia pieei nu va influen a preurile de vnzare atta timp ct din

producia intern i din recoltarea din flora spontan nu se poate acoperi cererea
de plante medicinale i aromatice. Pan la saturarea pieei va trece o perioad de
cel puin 15 20 de ani.

Puncte slabe:
1
2

Culturi n faza de nfiinare

Experien redus n valorificarea produselor

Un exist canale de distribuie

Puncte tari:
19 Experien n administrarea afacerilor
29 Resurse locale la preuri accesibile
39 Informaii valoroase relative la piaa de specialitate

12

Capitolul 5: Planul de marketing

Produsul

Descrierea produsului/serviciului
Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai
des sa privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de
bolile secolului carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot
trata o sumedenie de afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida,
migrena, oboseala cronica si multe altele.
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
19 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
29 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
39 Valorificarea plantelor medicinale i aromatice
Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile
pedo-climaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana,
cererea este in plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte
ridicat! Aceasta inseamna bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala
este mica in raport cu venitul mediu obtinut.

Distribuia
19 Amplasarea afacerii se va face la domiciliul unuia dintre membri
asociaiei (Catuna Traian), care este si persoana responsabil cu
implementarea planului de afaceri.
29 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin
expediere la beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport
rentabil.

Preul
Plante medicinale i aromatice din flora spontan
Preul este similar cu al concurenei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35
euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini,
rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului.
Plante medicinale i aromatice din cultur
Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de
lavand, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face ctre un procesator care ne va
procesa materia prim i ne va livra ulei de lavand.
Acest produs final, ulei de lavand, se va comercializa de ctre asociaie
la un pre de 350RON/kg.

Promovarea
Pentru aceast afacere modalitatea de promovare este marketingul direct
vnzarea se face la firme specializate n prelucrarea plantelor medicinale i
aromatice care vor fi contactate direct. Se vor trimite liste de pre uri i liste cu
cantiti propuse spre comercializare. Informarea se va face firm cu firm.
13

Capitolul 4: Planul operaional i de management

A. Dotri cu echipamente
Care sunt echipamentele necesare? Incercati sa le descrieti cat mai in amanunt?
19 Tractor mini sau motocultor
29 Fertilizator
39 Ventilator/aeroterm pentru uscare
De unde veti procura echipamentele necesare? Exista nevoie de cerinte specifice
pentru punerea in functiune a echipamentele? (autorizatii, spatiu, instruire,etc)
Toate echipamentele se pot procura de pe plan local. Nu exist cerine
speciale pentru dotare.
Cat de mare este spatiu de care aveti nevoie pentru afacere?
19 Birou firma : 20mp
29 Depozit / usctorie : 50mp
Ce dotari aveti nevoie? (mobilier, birotica, calculatoare, unelte si scule de lucru
etc)?
19 Mobilier birou
29 Unelte pentru ntreinere cultur
De ce echipamente si dotari dispuneti deja?
19 Tractorul este asigurat pentru infiinare cultur n primul an

B. Personal
De ce personal aveti nevoie?
19 Manager activitate
29 5 culegtori n sezon (pentru recoltare din flora spontan)
39 2 persoane (sezonieri) la ntreinere cultur
Care sunt calificarile necesare?
19 Manager activitate experien n administrarea afacerilor
29 Muncitori sezonieri nu necesit calificare deosebit
14

De unde veti selecta personalul?

19 Manager activitate din cadrul asociaiei
29 Muncitori sezonieri de pe plan local
Cat de dificil va este sa gasiti personalul necesar?
9 Exist for de munc disponibil suficient n localitate
Care este plaja de salariu pentru fiecare pozitie ce urmeaza sa o aveti in afacere
(salariul minim, maxim si mediu)?
19 Muncitori sezonieri 100RON/zi

C. Materii prime
Cine va sunt principali furnizori de materii prime?
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si
aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
4. Sistemul financiar contabil
1- Cum va arta sistemul financiar-contabil?: contabilitate se va organiza n
dubl partid, un economist care va efectua balana lunar i bilanul anual
2- Cine va rspunde de organizarea i conducerea lui?: rspunde
preedintele asociaiei i cel care va fi angajat ca economist - rspund n
solidar

15

E. Managementul riscului
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani)
29 Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ
mare (34.500RON)
Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea
beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la
nfiinarea culturii

DATE GENERALE
TEHNOLOGIA DE PRODUCIE A LAVANDEI N CULTUR
Lavandula angustifolia - Planta erbacee cu flori albastre, placut mirositoare,
levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Levantica este foarte
usor de recunoscut: flori micute, lila, frunzele acoperite de un puf argintiu, parfum
intens, racoritor.
Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Semintele
lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila,
fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada
indelungata. Dupa rasarire, plantele de lavanda formeaza tufe,
ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata
productia de inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim,
dupa care acestea incep sa se usuce, ceea ce impune ca,
periodic, o data la 7-10 ani, sa fie executate lucrari de intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la prelungirea
vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 de ani. Lavanda este o planta
permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat. In timpul perioadei
de repaus, o parte dintre frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda, predomina cele care infloresc o singura data pe an. Se
gasesc insa si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul
vegetatiei.
In decursul perioadei de vegetatie, lavanda parcurge urmatoarele
faze:
1infrunzire;
2butonizare;
3inflorit;
4maturarea semintelor.

16

Raspandire
In tara noastra cultura lavandei in scopuri industriale, desi a inceput din anul
1950, ia amploare dupa 1970, ajungand in prezent la aproximativ 420 ha, la nivelul
anului 1990 suprafata sa extins la peste 3000 ha.
Temperatura
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda
este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii
zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp
sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea
necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si
pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C.
Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat
de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime
de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia ca plantatiile realizate in zone cu
temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care
cauza continutul in ulei volatil scade.
Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica
imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleuilui volatil
obtinut in aceste zone.
In ceea ce priveste lavandinul, observatiile din campurile experimentale si
de productie de la SCPMA-Fundulea intaresc concluziile din diferite tari, ca acesta
este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.
Apa
Lavanda este o planta specifica zonelor uscate si a climei calde, avand si
caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta.
Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea
radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele
de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are
umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat
pt lavanda cat si pt lavandin, umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va
face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu
udate la cuib.
Lumina
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda
crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari,
cu de peste 3 ori mai multe inflorescente.
Lumina conditioneaza formarea contitatii de masa foliara, precum si
asimilarea si producerea ueliului volatil. Pt a spori cantitatea de lumina se
17

recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri

cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.
Altitudinea
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de
origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Cu cat lavanda creste pe
locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate
mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.
Solul
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pt
plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand
lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica
la adancime de cel putin 2-2, 5 m. Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase,
reci si umede nu sunt indicate pt cultura lavandei.
Amplasarea culturii.
Lavanda este o specie peren, care poate fi cultivat pe acelai loc timp de
8-10 de ani. Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare tieri de
ntinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, n aa fel nct s nu fie produs
un dezechilibru n biologia plantei, ntre dezvoltarea prii aeriene i a celei
subterane. Este recomandat amplasarea plantaiilor pe sole protejate de vnturi,
nsorite, cu expoziie sudic, cu sol profund i permeabil.
Vor fi evitate suprafeele mburuienate cu buruieni perene.
Administrarea ngrmintelor.
Lavanda este o plant care valorific bine ngrmintele organice. Se
recomand folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat i aplicat ct mai
uniform, care contribuie la dezvoltarea masei vegetative i la creterea coninutului
n ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna, sub ar tur,
nainte de nfiin area plantaiilor. Mai pot fi aplicate mrani sau compost, la fiecare
cuib, odat cu plantatul rsadurilor.
Lucrrile solului.
Pentru nfiin area culturii de lavand este recomandat o artur adnc,
precedat eventual de o afnare adnc la 50-70 cm (desfundare), apoi terenul
trebuie foarte bine mrunit, nivelat i meninut fr buruieni, prin discuiri i grpri
repetate.
Toamna, nainte de plantare, terenul va fi discuit adnc i va fi pregtit
superficial, cu un combinator.
18

nfiinarea plantaiei.
Lavanda se poate nmuli prin smn (sem nat direct n cmp sau prin
rsad) sau vegetativ (prin butai nrdcinai sau prin desprirea tufei). Att
smnta ct i materialul vegetativ de nmulire trebuie s provin din culturi
certificate ecologic.
Cea mai frecvent folosit metod de nfiinare a culturii este cea prin r sad,
deoarece pot fi obinute culturi ncheiate, fr goluri, cu plante viguroase i cu
productivitate bun. Rsadurile pot fi produse n straturi reci, prin semnare n
septembrie-octombrie sau primvara, foarte devreme. Se recomand ca straturile
s fie de 1 m lime i 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm ntre ele. Suprafaa
straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului i trebuie s fie foarte bine nivelat
cu grebla, apoi se traseaz snulee la 10-15 cm ntre rnduri, n care se va
semna. Smna utilizat trebuie s fie cu puritatea de minimum 70% i germina
ia de minimum 50%. Dup semnat, rndurile vor fi acoperite cu mrani pentru a
nu se forma crust. Cnd plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va efectua
rritul, lsnd circa 5 cm distan ntre plante pe rnd; plantuele smulse la rrit
pot fi replantate. Pn n toamn, suprafaa stratului va fi plivit de buruieni, va fi
udat, iar plntuele pot fi fasonate prin tierea tijelor florale care se formeaz.
Materialul de plantat va fi gata pentru nfiinarea culturii la nceputul lunii
septembrie. n acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat i stratificat
n nisip sau sol umed, pn la plantare. De pe un hectar de straturi pot fi obinute
400.000 de rsaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de rsaduri.
Exist posibilitatea nmulirii lavandei prin butai nrdcinai sau materialul
poate proveni din desprirea tufelor de la plantaiile vechi care sunt desfiinate.
Ramurile de la baza tufei care au format rdcini pot fi folosite la plantare,
existnd posibilitatea de nrdcinare a lstarilor. n acest scop n luna octombrie
tufa va fi tiat la 8-10 cm deasupra solului i va fi acoperit cu pmnt. n anul
urmtor, pe ramurile mbtrnite se formeaz lstari noi, bine nrdcina i. n
cursul primverii, ace tia vor fi muuroi i, iar toamna sunt scoi i desfcui n mai
muli puiei care sunt trecui n coala de fortificare un an. De la o tuf pot fi obinui
pn la 200 puiei.
Plantarea se efectueaz fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc
rsaduri sntoase, cu partea aerian de 10-12 cm lungime. Lavanda se
planteaz la 100 cm ntre rnduri i la 50 cm ntre cuiburi pe rnd. Dac terenul
este n pant, atunci plantarea trebuie efectuat pe curbele de nivel. nainte de
plantare, terenul va fi marcat la distanele de plantare recomandate, apoi se ud i
se administreaz mrani la cuib. Rsadul se fasoneaz, prin tierea vrfurilor
lstarilor i r dcinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirlete i se planteaz.
Completarea golurilor se va face n primvar, dup pornirea n vegetaie a
plantelor i poate fi repetat n toamn, folosind rsaduri special pstrate din
materialul iniial.

19

Lucrrile de ngrijire.
n culturile de lavand sunt necesare lucrri de completare a golurilor i
combaterea buruienilor. nc din primul an, vor fi executate lucrri de prit i de
plivit, pentru a fi inute sub control buruienile. n planta iile tinere sunt necesare 46 praile, iar la plantaiile mai btrne, 2-3 praile. n primul an, va fi acordat o
atenie deosebit distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului,
volburei pentru a se simplifica lucrrile n anii urmtori.
Lavanda este considerat o specie rezistent la boli i duntori, dar exist
unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae ), ce pot ataca frunzele, care
se usuc i cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandat igiena
cultural i ncorporarea n adncime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate i
stropiri n vegetaie cu zeam bordelez, n concentraie de 1%.
n anii umezi sau n zonele umede pot ap rea duntori, aa cum este
lcusta verde de p une (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, n
plantaiile de lavand trebuie distruse foarte bine buruienile i trebuie executate
lucrri de afnare a solului dup recoltare.
Recoltarea.
Se recomand recoltarea la nflorire deplin (75% inforescene deschise),
atunci cnd con inutul n ulei volatil este maxim. Trebuie s se recolteze n miezul
zilei, ntre orele 10 i 14, pe timp nsorit i clduros, fr vnt, rou sau cea,
pentru a exista maximum de ulei volatil n inflorescene.
Recoltarea se efectueaz manual cu secera; cu o mn se apuc
mnunchiul de l stari i se taie lstarii avnd grij s nu se taie poriuni cu frunze.
Dup recoltare, lstarii vor fi pui n couri i vor fi transportai imediat la distilare.
Recoltarea se mai poate realiza i cu maini speciale, a cror productivitate
este mare, reducnd astfel consumul de munc de la 20 muncitori pentru 1 ha, la
0,5 ha/or recoltare mecanizat.
Pentru a fi obinute inflorescee uscate, se recomand ca uscarea s se
efectueze la umbr , n oproane sau poduri, ntinse n straturi subiri, pe rame, pe
o perioad de 5-6 zile, pentru a fi evitat brunificarea. Inflorescenele pot fi uscate
i artificial, la temperaturi de maximum 35C. Randametul de uscare este de 5-7:1.
Condiiile de recepionare prevd urmtoarele:
1pentru produsul n stare proaspt: maximum 2% resturi de tulpini
florale, flori brunificate, fructificaii; maximum 0,25% corpuri strine organice;
maximum
0,5% corpuri strine minerale; minimum 0,55% coninutul n ulei volatil;
2la produsul n stare uscat: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori
brunificate, fructificaii; nu se admit corpuri strine organice; maximum 0,5%
corpuri strine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% coninutul n ulei
volatil.
Producia de inflorescen e proaspete n primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar
n anii urmtori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o ton de inflorescene proaspete
rezult pn la 10 kg ulei volatil.
20

Distilarea.
Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de lavand se realizeaz prin
distilarea n ap, n ap i cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urm fiind metoda
cea mai rspndit.
Durata distilrii va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reinut c, peste 90%
din totalul cantitii de ulei se distil n primele 60 de minute. n timpul procesului
de distilare, trebuie s se urmreasc ca temperatura aburului care intr n cazan
o
s fie de maximum 150-160 C. Uleiul volatil extras i decantat, pentru eliminarea
apei, va fi pus spre pstrare i transportat n butoaie inoxidabile, care vor fi
depozitate n ncperi rcoroase, ferite de foc.

Capitolul 6 Analiza i planificarea financiar

A. Start-up cost
nvestiii existente:
9 Tractorul este asigurat pentru infiinare cultur n primul an

investiii curente:
Panificarea necesarului de resurse financiare
pentru inceperea activitatii
Cheltuieli diverse
Cheltuiala
Amenajare sediu si uscatorie 70mp
Achizitie scule de gradinarit
Achizitionare de mobilier de birou
Achizitionare echipamente diverse
Chirie platita in avans
Sortate butasi
Mocirlare butasi
Plantare
Afanare
Inlaturare butoane
Alte costuri

Subtotal

Valoare
10,000.00
500.00
300.00
1,500.00
1,000.00
100.00
100.00
1,000.00
1,400.00
350.00
250.00

16,500.00

Inventar de pornire/materii prime

Cheltuiala
Material saditor (+15%reparare) 13000 buc
Ingarsaminte sub aratura 40t
Fertilizanti 300kg
Apa pt plantare 65mc

Valoare
6,500.00
3,200.00
1,500.00
1,300.00

Subtotal

12,500.00

21

Materia prim pentru 12 luni

Rezerva pentru 12 luni de cheltuieli curente
Cheltuiala
Transport ingrasaminte
Transport ingrasaminte fertilizare
Aratura de semi-desfundare 1ha
Nivelare aratura
Cultivare aratura
Transport butasi
Marcare teren si trasare brazde
Cultivare intre randuri (4 ori)
Alte cheltuieli

Valoare
1,600.00
120.00
900.00
600.00
500.00
120.00
500.00
1,000.00
160.00

Subtotal

5,500.00

B. Alegerea unui nivel de profitabilitate

Analiza costurilor
Costurile fixe
Achizitii de mijloace fixe
Salarii fixe
PTTR
Reclama si publicitate
Alte cheltuieli fixe (amortizare)
Cheltuieli fixe

lei
lei
lei
lei
lei
lei

500.00
200.00
200.00
2,900.00
3,800.00

lei
lei
lei
lei
lei
lei

40.00
1,000.00
1,000.00
2,400.00
850.00
5,290.00

Costuri variabile
Materii prime si materiale (ingrasaminte)
Utilitati
Impozite si taxe
Salarii variabile
Alte cheltuieli variabile
Cheltuieli variabile

Calculul pragului de rentabilitate

Costuri fixe pentru perioada dat
Pragul de rentabilitate ----------------------------------------------------------Pre pe Unitate Cost variabil pe unitate
Pentru a intra pe profit, pescria va trebui sa vnd minim 17 Kg ulei
de lavand
22

C. Analiza venituri i cheltuieli

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI

AN I
Perioada
Venituri
Vanzarile de produse plante
din flora spontana (2000kg x
3RON/kg)
Vanzarile de produse din
cultura (ulei de lavanda)
TOTAL VENITURI
Cheltuieli productie
Salarii directe
Sortate butasi
Mocirlare butasi
Plantare
Afanare
Inlaturare butoane
Recoltare din cultura
Recoltare din flora
spontana
Materia prima
Material saditor
(+15%reparare) 13000 buc
Ingarsaminte sub aratura
40t
Fertilizanti 300kg
Apa pt plantare 65mc
Chirie platita in avans
Alte costuri
Transport ingrasaminte
Transport ingrasaminte
fertilizare
Aratura de semi-desfundare
1ha
Nivelare aratura

23

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI 2010 - 2014

AN III

AN II

Infiintare
cultura

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9

3,000

2,000

Luna 10 Luna 11 Luna 12

2,000

AN IV

ANV

7,000

7,000

7,000

14,000

14,000

14,000

Total

7,000

7,000

7,000

7,000

3,000

2,000

2,000

14,000

21,000

21,000

21,000

22,200

2,650

20

20

3,580

220

950

260

550

620

600

20

60

20

6,920
0
0
0
0
1,400
0
1,000

5,810

6,930

1,000

1,000

1,400

1,400

1,000
0

1,000

1,000

1,000

1,000
1,000

250

250

100
100
1,000
1,400
350

14,000

1,400

1,400

400
1,000

400

330

1,000

330

200
340

6,500

3,200
1,500
1,300
250

1,000
250

20

20

20

1,600
120
900
600

120

200

200

200

200

200

20

20

20

20

20

20

20

20

20

0
1,000
1,000
0
240
0
0
120
0
0

120

Cultivare aratura
Transport butasi
Marcare teren si trasare
brazde
Cultivare intre randuri (4 ori)
Alte cheltuieli
Cheltuielie operationale
Salarii indirecte
Amortizare
Promovare
Cheltuielie neoperationale
Concesionare teren
TOTAL CHELTUIELI

500
120

0
0

500
1,000
160

1,000
40

40

40

0
1,000
160

40

200

3,100

242

342

342

242

242

242

242

242

242

242

240

240

2,900
200
1,000
1,000

242

242
100
0

242

242

242

242

242

242

240

240

1,000
1,000

242
100
0

242

200
1,000
1,000

23,400

6,750

1,262

362

3,922

462

1,192

502

792

862

842

262

300

260

-16,400

250

-1,262

-362

-3,922

-462

1808

-502

1,208

-862

1,158

13,738

-300

-260

SOLD PRECEDENT
VENITURI-CHELTUIELI

3,100
0
2,900
200
1,000
1,000
0
11,020
0
0
0
9,980

1,000
160

1,000
160

3,100

3,100

2,900
200
1,000
1,000

2,900
200
1,000
1,000

9,910

11,030

11,090

9,970

Observatii:
19 S-au luat in calcul la cultura de lavand 1 an infiintare cultura, 1 an crestere, recoltare din anul 3
29 S-a luat in calcul la plante recoltate din flora spontan un pre mediu de 3,5RON pe kg, recoltare 2000kg pe an
39 La distileria pentru uleiul de lavand s-a sczut din productie cantitatea reinut derpt cost de procesare
49 Cultura se va mentine minimum 10 ani, dintre care s-au analizat primii 5

24