CAPITOLUL I

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI

1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITALE
FEMININ
1.2 UTERUL
1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI SUSINERE A UTERULUI

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.2 MECANISMUL NAsTERII
2.3 LUZIA FIZILOGIC IMEDIAT POSTPARTUM

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1 ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE
3.2 ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE
3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE
VIRGINIA HENDERSON

ALE

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI
4.1 PREZENTARE CAZ NUMRUL I
4.2 PREZENTARE CAZ NUMRUL II

OMULUI

DUP

4.3 PREZENTARE CAZ NUMRUL III

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie craniana,
longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.
Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de nteles, se poate
vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor legate de el.
Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de ginecologie, obstetrica,
avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea,
aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.
n Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.
Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vaginal cu
specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.
Avortul era cu desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-nascutul
nu are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu manevre foarte
crude.
si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare electronica a
fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent att de fireasca ramne unul dintre marile
miracole ale naturii.
Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole n care urmaresc diferite stadii ale
nasterii, de la primele simptome ale acesteia pna la sosirea copilului pe lume.
Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului genital feminin. Din
punct de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezultat din fecundarea gametului
feminin si gametului masculin se grefeaza n cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se
dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
n urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale acesteia si pna la
sosirea copilului pe lume.
Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asistentei : (general si specific)
si nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virginia Henderson.
n ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat n urma stagiului
efectuat n Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.

CAPITOLUL I
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza

prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin
(ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se grefeaza n cavitatea
uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din
uter prin actul nasterii.
Aparatul genital feminin este format din:
a)

o parte externa:

vulva: reprezinta deschiderea nafara organelor genitale. Ea este constituita

din:
muntele lui Venus;
labiile mari;
labiile mici;
clitorisul;
himenul;
glandele Bertholin;
glandele Skene;
bulbii vestibulari;
glandele anexe regionale;
perineul;

b) o parte interna:
vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit n sensul
antero-posterior. Are rol n copulatie si serveste drept canal la
trecerea fatului si anexelor sale n timpul nasterii. Datorita
elasticitatii sale are posibilitatea de a se deschide n cursul nasterii,
cnd peretii sai pot veni n contact cu peretii bazinului, pentru ca
dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o
lungime de aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ;
uterul - este un organ musculos cavitar, n care se dezvolta oul; la
sfrsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale. Este un organ
nepereche, avnd o lungime la nulipare de 6,5 cm iar la multipare

7,8 cm; are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm n

portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5-3
cm.
trompele uterine - sunt doua conducte musculo-membranoase care
se ntind de la coarnele uterine pna la ovare; au o lungime de 1012 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor ntre 2-4 cm pna la
6-8 cm.
ovarele - sunt organe pereche si determina caracterele sexuale
primare. Sunt situate n cavitatea pelviana pe peretele sau posterior.
Au diametrul longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de
1 cm. Ele produc ovulele si au rol endocrin prin secretia
hormonilor sexual

1.2 UTERUL
Este organul n care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia
acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.
FORMA: unui trunchi de con turtit n sens antero-posterior, avnd baza orientata n sus si
vrful trunchiat n jos. n partea mijlocie prezinta o ngustare numita istm, care l mparte n doua
portiuni diferite: corp si col. Este situat n regiunea pelviana pe linia mediana si prezinta raporturi
anatomice:

anterior - cu vezica urinara;

posterior - cu rectul;

inferior - se continua cu vaginul;

superior - cu organele intestinale si colonul;

lateral - cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI:

la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea la nivelul

fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm;

lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENA UTERULUI:

este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul ginecologic. El

tinde n timpul examinarii sa scape printre degete, ca un smbure de
cireasa. n sarcina, uterul devine mai moale, mai pastos.

GREUTATEA UTERULUI:

este n medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) dect
la multipare (60-70 gr).

este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua
margini:

fata anterioara - usor convexa este acoperita de peritoneu pna la istm,

unde acesta se reflecta pe vezica, formnd fundul de sac vezico -uterin.

fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de

perioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior; apoi se reflecta pe rect formnd fundul de sac vagino-rectal
(Douglas). Este n raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe
marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vestigii ale
canalului Wolff, cum este canalul Malpighi-Gartner.

marginea superioara sau fundul uterin - este ngrosata si rotunjita,

concava sau rectilinie la fete si net convexa la multipare.

2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

3.colul uterin - este mai ngust si mai putin voluminos dect corpul si are o forma de butoias cu
doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica
ce urca posterior insertia sa diviznd colul n portiunea supra si subvaginala.

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSINERE

A UTERULUI
Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

ligamente largi;

ligamente rotunde;

ligamente utero-sacrate;

 Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, ntinse ntre marginile
uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare ligament este format din
doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara. Acestea se continua una pe
cealalta la marginea superioara a ligamentului larg. n aceasta margine se gaseste
tuba uterina. Foita anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului
formnd excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pna pe
vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior formnd
excavatia recto-uterina.
Ligamentul rotund - este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la unghiul
tubar al uterului strabate ligamentul larg, ncretiseaza vasele iliace externe si
patrunde n canalul inghinal, parcurge acest canal, iese din el prin orificiul
subcutan si se termina n tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari.
Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm, iar grosimea de 4-7 mm.
STRUCTURA UTERULUI
Peretele uterului este format din trei tunici:

tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care mbraca

uterul.

tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este stratul

cel
mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire musculare netede
separate, dar n acelasi timp solidarizate ntre ele prin tesutul conjunctiv. Contine si
numeroase vase sangvine. Se considera ca miometrul este format din trei straturi:

stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.

stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se numeste

plexifor.

stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

tunica mucoasa (endometrul) - adera strns la miometru fara ntreruperea unei

mucoase.
VASCULARIZAIA sI INERVAIA UTERULUI

- ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul rnd de artera uterina; n
mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund

- ARTERA UTERIN: are un diametru de 2-3 mm n afara sarcinii si de 5-6mm n timpul

sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala, la
nivelul fosei ovariene. Pe lnga artera uterina la irigarea uterului, mai participa si artera
ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de nsemnatate redusa artera
ligamentului rotund.
- VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai nti n niste canale speciale
situate n stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate n tunica musculara si se
numesc sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endoteliu. n timpul sarcinii, ele se largesc
considerabil nct uterul devine un ,,mare burete''.
- LIMFATICELE: provin din trei retele:
-mucoasa;
-musculara;
-seroasa;
Ele se strng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua subseroasa.
Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se ndreapta spre marginile uterului, apoi spre
diferite grupuri regionale de noduri limfatice.

INERVAIA UTERULUI
Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.
Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu
predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati n parametrii
ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

GLANDELE MAMARE
Sunt n mod normal organe pereche, prezentnd la exterior areola mamara n centrul
acesteia gasindu-se mamelonul.
Greutatea lor variaza n functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la adulte 200
grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame. Greutatea ca si forma celor doi sni
sunt inegale.

APARATUL GENITAL FEMININ

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN

2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie
craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.

DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV - se bazeaza pe elemente furnizate de

prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea majoritate a cazurilor
diagnostic de certitudine.
Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea progresiva de
volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.
La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara,
tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va aprecia conformatia mamelonului
n vederea procesului de lactatie.
Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum n totalitate, linia
mediana pigmentata, prezenta vergeturilor pe flancuri si pe coapse, deplisarea cicatricei
omblilicale, si miscarile active ale fatului.
Organele genitale externe prezinta o pigmentare accentuata a tegumentelor, culoarea
violacee a mucoasei vulvovaginale.
La nivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta edemelor sau a
varicelor.
Palparea snilor va aprecia consistenta glandulara a acestora, iar la exprimarea
mamelonului aparitia colostrului.
Palparea abdomenului, la aceasta vrsta de sarcina este de o deosebita importanta,
deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului n interiorul sau. Se va efectua o
palpare superficiala care va constata o formatiune ovoidala, contractila, pastoasa, cu axul mare
longitudinal de cele mai multe ori. Vom aprecia cu ajutorul panglicii metrice dimensiunile
uterului gravid (la termen naltimea fundului uterin este de 35-36 cm).
Palparea profunda se ncepe n regiunea hipogastrica si are drept scop evidentierea polilor
fetali. n 96 % din cazuri n hipogastru se percepe o formatiune dura, rotunda, regulata, mobile polul cefalic al fatului. La fundul uterin se constata o formatiune mai neregulata, de consistenta
inegala - polul pelvin. ntr-unul din flancuri se va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi
poli - spatele fetal. n flancul opus se gasesc partile mici fetale.
Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical. Focarul de intensitate maxima a
BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-posterioara si
ombilic, de aceeiasi parte cu spatele fetal.

La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va constata colul de

consistenta moale n totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale se pune n evidenta
prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic diferential.
n situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un fibrom uterin gigant
sau un chist ovarian voluminos.

METODE PARACLINICE DE DIAGNOCTIC POZITIV sunt utilizate relativ rar:

fonocardiografia (nregistreaza frecventa si ritmul cordului fetal), ultrasonografia si examenul
radiologic (permis numai dupa 36 saptamni, din cauza riscului de iradiere).
n ultimul trimestru de sarcina se fac mai multe investigatii: VDRL, examenul sumar de
urina, examenul secretiei vaginale, testul HIV, ecografie abdominala.

2.2 MECANISMUL NAsTERII

Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade'' sau
,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare este de 6-8
ore.
Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele simptome:
contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;
scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n pelvis;
eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;
colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;
Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce modifica
colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:
contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari ale colului
uterin;
eliminarea dopului gelatinos;
bombarea membranelor ce solicita orificiu uterin;
Travaliul cuprinde patru perioade:
1.perioda nti sau de dilatatie cervicala.
dureaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara. Aceasta
perioada nu trebuie sa depaseasca 11-12 ore;

 contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc

progresiv n frecventa, durata si intensitate producnd neliniste,
agitatie, fiind greu de suportat pentru gravida nevrotica sau fricoasa.
n urma contractiilor uterine dureroase, colul se nmoaie, se
scurteaza, apoi se sterge, iar doplu gelatinos cu striuri sangvine se
elimina.
peretii colului sunt nglobati n segmentul inferior, formnd canalul
segmento-cervical, ce se destinde pasiv
n urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal, formnd
canalul de nastere .
marginile orificiului uterin se subtiaza, se ntind, iar dilatatia
orificiului creste pna la 10 cm formnd dilatatia completa.
punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie de 6-7
cm.
membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se pot rupe
prematur, nainte ca gravida sa intre n travaliu la o dilatatie a
orificiului uterin de 6 cm ; artificial, membranele se rup de catre
medic la o dilatatie de peste 6 cm; dupa 6 ore de membrane rupte
infectia amniotica este probabila, iar dupa 24 de ore este sigura.
Dupa ruperea spontana a membranelor, prezentatia fatului coboara,
lund contact cu canalul segmentocervical, pe care l destinde, iar ca
reflex se produce descarcarea unei noi cantitati de oxitocina.
2. perioada a doua sau de expulzie a fatului:
dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la multipara.
ncepe odata cu dilatatia completa, cnd prezentatia este coborta pe
planseul pelviperineal, cu sau fara ruptura membranelor ; contractiile
uterine, la 2-3 minute, durnd 40-50 secunde, devin mai puternice si cu
eficienta mai mare. dupa un timp ele se nsotesc si de contractii reflexe
ale muschiilor abdominali si diafragmei, aparnd astfel contractiile
uterine expulzive.
fatul este mpins, prin canalul de nastere, caudal pna la ntroitul
vulvar.
de

presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce reflexul

screamat, ducnd la expulzia fatului n afara canalului de nastere.

3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale dureaza 30 minute n medie.

4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si
delivreta, cnd se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligatorie.
Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.
Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de conceptie, prezinta: strmtoarea
superioara (sau intrarea n pelvisul mic), excavatia (sau conductul), strmtoarea inferioara (sau
iesire din pelvis). Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa, prezentatia executa trei timpi
principali sautimpii nasterii: angajarea, coborrea si dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele
miscari suplimentare de orientare, flexie, rotatie interna si externa si nclinare laterala. Miscarile
craniului si ale trunchiului sunt asociate, trunchiul repetnd miscarile craniului.Cea mai frecventa
prezentatie este cea longitudinala craniana (96%).

CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMAL

PERIOADA DE DILATAIE
n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:
situatia dilatatiei colului uterin;
evolutia prezentatiei
aspectul lichidului amniotic;
dinamica uterina;
bataile cordului fetal;
Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE
ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive,
parturienta se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa ginecologica.
n expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea fatului
(BCF-urile).
se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o dezinfectie
larga suprapubiana, vulvoperineala, si a feteiposterointerioare a coapselor, prin
badijonare cu alcool iodat, septozol.
se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se dezinfecteaza
minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.

 se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea presei

abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine, parturienta va
inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30 secunde. Va repeta
aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele dintre contractii i se va
administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a se cruta integritatea tesuturilor
moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar, degajandu-se usor, dupa prealabila
infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a perineului. Daca este indicata epiziotomia,
se decoroneaza craniul de perineu.
La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a preveni
aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar daca exista se
sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe
temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre partea n care a fost
occipitul. Tragem n jos, degajnd umarul anterior apoi n sus si nainte, degajnd umarul
posterior.
Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se aseaza fatul pe
masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului, dezobstrund cu
o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un
fir de nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se
leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o
ansa deasupra, facnd un fel de capison. Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se
tamponeaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai sngereaza.
Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura.
Se panseaza cu o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra
punem un pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu
prezinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face
profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie
1%. Se cntareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se trimite n sectia de pediatrie.

CONDUITA N DELIVRENA PLACENTEI (PERIOADA A III A)

Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa Kocher se pune
pe un cmp steril pe abdomenul mamei.
Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.
Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), cnd apar
complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea
placentei, expulzia placentei din vagin.
Expulzia placentei din vagin poate fi:

spontana - cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelor sale, n afara

cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei putnd fi retinute
n uter).

naturala - cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea cervicovaginala, de

unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunndu-se o interventie activa de decolare
si extractie manuala a placentei;
naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid placenta;

Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora. Placenta
eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, integritatea lobilor si a
membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical.

TEHNICA DIRIJRII MEDICAMENTOASE A EXPULZIEI PLACENTEI

Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin, Syntocinon,
Ergomet, Ocitocin), n momentul degajarii capului - la multipare sau a numarului anterior - la
primipare, sau dupa degajarea capului n prezentatie pelviana. Este obligatorie la marile
multipare cu uter hipoton.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n segmentul inferior. Se
verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei deasupra simfizei. Cnd cordonul ombilical
nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins n
pensa, aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se elimina la exterior. Placenta se
primeste ntre palme si printr-o miscare de rasucire extragem si membranele n totalitate.
Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se face
extractie manuala de placenta.

CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI

(PERIOADA A IVA)
Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a
contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se tine lauza
n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd cauza pierderilor de snge este atonia uterina se
administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu nceteaza ne gndim la eventuale resturi n uter sau
solutii de continuitate nesaturate

2.3 LUZIA FIZIOLOGIC IMEDIAT POSTPARTUM

Lauzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea organismului
matern la echilibrul din stare de negraviditate.
Lauzia fiziologica imediata postpartum- urmeaza imediat dupa expulzia placentei din
cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.
Fenomenele care au loc n aceasta perioada sunt:

 contractiile uterine;
retractia uterina;
hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei;
Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care devine
globulos si dur, formnd globul de siguranta Pinard.
Conduita: n primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramne la sala de nastere,
supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arteriala, pulsul, curba termica. Prin inspectia
si palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa. Prin inspectia organelor genitale externe
si a pansamentului steril vulvar, se observa cantitatea de snge eliminata la nivelul cailor
genitale. Sngerarea fiziologica n aceasta perioada este de 250-300ml. Este necesar sa se
supravegheze lauza foarte atent n acest interval de timp, pentru a putea interveni imediat n
cazul aparitiei unei complicatii hemoragice.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1. GENERAL:
preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta personala, tinuta
de spital si o repartizeaza n salon, dupa informarea prealabila asupra
structurii sectiei si drepturile ce i revin ca pacienta
perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii asupra
starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii,
tratamentul si ingrijirile acordate conform indicatiilor din foaia de
observatie
identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza functiile
vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire, evalueaza
rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de ingrijiri
pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii speciale
sau chirurgicale
administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse biologice
pentru examen de laborator
pregateste materialul si instrumentarul n vederea sterilizarii

 pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile necesare

interventiei
efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente si a
activitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul raportului de tura
respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si combaterea
infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor
sanitare
organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate
participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n domeniul medical si al
ngrijirilor pentru sanatate

3.2. SPECIFIC:

N TRAVALIU:
sta lnga gravida asigurndu-i confortul psihoafectiv, oferindu-i
siguranta;
urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si n general evolutia travaliului;
executa examenul general sumar si obstetrical n lipsa medicului
(exceptnd tuseul vaginal );
urmareste cu precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si
intensitate CUD.
ntre contractii asculta BCF-urile;
semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina sau
modificarile BCF-urilor;

N PERIOADA DE EXPULZIE:

cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul, asez gravida pe masa

ginecologica;

pregateste cmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga suprapubiana,

vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale coapsei, cu solutie de alcool
iodat;
aseaza cmpurile sterile, izolnd regiunea vulvoperineala;

 explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;

ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;
daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta ntocmai regulile
de asepsie, astfel: isi spala minile cu trei perii sterile, cu apa sterila si
sapun timp de cinci minute pentru fiecare perie; prima perie folosind-o
pna la doua laturi de degete de plica cotului, a doua perie pna la
jumatatea antebratului, iar cu a treia perie va spala numai mna. Va avea
grija ca sa nu atinga obiectele din jur (nesterile), si ca apa de pe mini sa
se scurga spre cot si nu invers.
dupa aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat,
septozol si alcool de 70 grade.
mbraca bluza si masca sterila;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENA

PLACENTEI

n momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent

parturienta urmarind starea generala, cantitatea de snge pierdut (maxim
300 ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a placentei;

verifica daca uterul este bine contractat;

verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mna deasupra simfizei
pubiene (manevra KUSTNER);
extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii
placentei (prin tractiune usoara);

ROLUL

ASISTENTEI MEDICALE
HEMOSTAZEI

CONSOLIDAREA

urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;

se face toaleta externa a lauzei;
pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore n sala;
administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta
hemoragie;
in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LEHUZIA IMEDIAT

supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;
palpeaza si inspecteaza uterul pentru a aprecia forma si consistenta sa;
inspecteaza pansamentul vulvar observnd astfel cantitatea de snge
eliminata la nivelul cailor genitale;
spune pacientei ca nu are voie sa doarma n aceste ore (2-4 ore) deoarece
este pericol de hemoragie prin vasodilatatie.

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANE

DUP VIRGINIA HENDERSON
1.

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

2.

Nevoia de a se alimenta si hidrata.

3.

Nevoia de a elimina.

4.

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

5.

Nevoia de a se odihni si dormi.

6.

Nevoia de a se dezbraca si imbraca.

7.

Nevoia de a avea o temperatura corporala n limite normale.

8.

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele.

9.

Nevoia de a evita pericolele.

10.

Nevoia de a comunica

11.

Nevoia de a se realiza.

12.

Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

13.

Nevoia de a se recreea.

14.

Nevoia de a nvata.

CAPITOLUL IV
4.1 CAZUL NR. I
PLAN DE INGRIJIRE
CULEGEREA
DATELOR
NUME sI PRENUME: Florian Ana-Maria
DATA NAsTERII: 18.VI.1986
DOMICILIU: Dofteana; judetul: Bacau
NATIONALITATEA: romna
OCUPATIA: casnica
STAREA CIVILA: casatorita
RELIGIA: ortodoxa
GRUPA SANGVIN:01; RH:+

GRUPA SANGVIN A SOULUI:AII, RH:+

ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I G I P, SARCIN 40 SPTMNI, FT VIU,
MEMBRANE INTACTE, PREZENTAIE CRANIAN, CONTRACII UTERINE
DUREROASE DE INTENSITATE MODERAT
DATA INTERNRII: 12.II.2008
DATA LUARII N EVIDEN: 12.II.2008
STABILIREA LEGTURII CU PARTURIENTA: parturienta este o fire comunicativa si a
raspuns la toate ntrebarile pe care i le-am adresat.Datele au fost culese prin discutia cu
parturienta n sala de travaliu, din foaia de observatii si de la echipa medicala.
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La inspectia
snilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constata marirea sa n
volum, linia mediana pigmentata, miscari active ale fatului, prezenta vergeturilor pe coapse si pe
flancuri.
POSTURA: pacienta sta n decubit lateral n pat, schimbndu-si des pozitia din cauza
contractiilor uterine dureroase de intensitate moderata
INALIMEA: 1,63cm.
GREUTATEA: 68 kg.
COMPORTAMENT IGIENIC: pacienta are o igiena corespunzatoare, este ingrijita, ordonata.
VIAA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii acestuia intr-o
casa cu trei camere. Are 10 clase si pna a ramas nsarcinata a lucrat la un magazin ca
vnzatoare.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux moderat,
N=0,
A=0
PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;

Mama sanatoasa;
Tatal sanatos
ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat n data de 12.II.2008 cu diagnosticul: IG I P, Sarcina
40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine dureroase. A fost
luata n evidenta la medicul de familie din trimestrul al-II-lea de sarcina. A fost la control
periodic la medicul de familie.
UM: 5.V.2007
PMF: nu precizeaza
DPN:9.II.2008
CA: 106 cm.
IFU: 33 cm.
TA: 100/50 mmHg.
BCF=140b/minut pe linia spinoombilicala stnga
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 20 cm
Bispinos = 24 cm.
Bicrest = 28 cm.
Bitrohanterian = 32 cm.

ANALIZA DATELOR PE PERIOADA DE TRAVALIU

12.II.2008 ORA 7:10 - 9:10
NEVOI PERTURBATE

PROBLEME

MANIFESTRI

1.NEVOIA DE A AVEA

-pozitie impusa

-contractii uterine

O POSTUR

de contractiile

dureroase la 10'

uterine dureroase

care dureaza 30''

2.NEVOIA DE A EVITA

-pericol de epuizare

-anxietate;

PERICOLELE

fizica

-stare de agitatie;
-neliniste;
-neodihnirea ntre
contractii;
oboseala; durere

3.NEVOIA DE A AVEA

-polipnee

O BUN CIRCULAIE

-crestera nr de
respiratii pe minut
(R=26r/min)

4.NEVOIA DE A NVAA

-cunostinte

-cerere de

insuficiente;

informatii;

-frica pentru

-stare de neliniste,

momentul nasterii;

-agitatie;

DIAGNOSTIC DE NURSING PE PERIOADA DE TRAVALIU:

ORA 7:10 - 9:10
P = pozitie impusa de contractiile uterine dureroase
E = datorata sarcinii la termen
S = manifestata prin durere n regiunea lombara si n partea inferioara a
abdomenului;
P = epuizare fizica
E = din cauza anxietatii, stare de agitatie, nerelaxarea ntre contractiile
uterine dureroase de intensitate moderata pe fond de sarcina la termen
S = manifestata prin oboseala, stare de neliniste, necunoastere;

P = polipnee prin cresterea numarului de respiratii pe minut

E = cauzata de contractiile uterine dureroase pe fond de sarcina la termen
S = manifestata prin inspiruri si expiruri scurte, rapide si superficiale;

FUNCIILE VITALE sI VEGETATIVE

PE PERIOADA DE TRAVALIU
ORA 7:10 - 9:10
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani
Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA
12.II.2008

VALORILE PARTURIENTEI
TA = 100/50 mmHg

ORA 7:10
P = 82 b/min.
T = 36,90C
I = 1,63 cm.
G = 68 kg
R = 26 r/min.
CA=106 cm.
Bd = 20 cm.

Bs = 24 cm.
Bc = 28 cm.
Bt = 32 cm.
BCF = 140 b/min pe linia spinoombilicala
stanga
Col incomplet sters pentru doua degete;
Ruperea spontana a membranelor;
CUD-rare la 10 min. care dureaza 30 sec.
12.II.2008

CUD la 5 min. care dureaza 20 sec.

ORA 8:00
BCF = 140 b/min.
Dilatatie = 4-5 cm.
12.II.2008

Dilatatie = 6-7 cm.

ORA 8: 30
CUD = la 2 min. care dureaza 40 sec.
BCF = 140 b/min.
12.II.2008

CUD cu caracter expulziv

ORA 9:10

BCF = 140 b/min.

INVESTIGAIILE PARTURIENTEI
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani
Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA

ANALIZE

Hematii

VALORI
NORMALE
4,2-4,8milioane/mm3

VALORILE
PARTURIENTEI

3,970milioane/mm3

Hemoglobina

13g/1oo ml.

12,2 g/1oo ml.

Hematocrit

41+ /-5 %

37%

12.II.2008
Rh

pozitiv

Grupa sangvina

01

VDRL

negativ

MEDICAIA
DATA

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

DOZA

CALEA DE
ADMINISTRARE

12.II.2008

GLUCOZ 5% 500 ml

500 ml.

IV.

N SALA DE
TRAVALIU

OXITOCIN

II FIOLE

IV.( n perfuzie 20
pic/min.)

12.II.2008

XILIN 1 %

I FIOL

local n perineu

N SALA DE
NAsTERE

EVOLUIA TRAVALIULUI N SALA DE NAsTERE

Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani;
Diagnostic: I G I P, Sarcina saptamna 40, fat viu, membrane intacte prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA, ORA, INTRRII N SALA: 12.II.2008 ORA 7:10

ORA 7:10:
col incomplet sters pentru doua degete;
ruperea spontana a membranelor;
contractii uterine dureroase rare la 10 min. care
dureaza 30 sec.
BCF = 140 b/ min.

ORA 8:00

contractii uterine dureroase la 5 min. care dureaza 20

sec.

dilatatie 4-5 cm.

BCF = 140 b/min.

ORA 8:30 TV:

dilatatie 6-7 cm.

membrane rupte;

contractii uterine dureroase la 2 min. care dureaza 40

sec.

ORA 9:10
contractii uterine dureroase cu caracter expulziv
BCF = 140 b/min.
dilatatie completa (10cm)
ORA 9:45 - EXPULZIA FTULUI
FELUL EI: naste spontan n occipito-pubian un fat viu
de sex masculin avnd o greutate de 4000 grame si scorul
Apgar = 9
delivrenta naturala;
perineotomie;
ORA 9:55 - EXPULZIA PLACENTEI : naturala
Greutatea si particularitati = 660 grame, integra
DURATA EXPULZIEI FTULUI: 30 minute
DURATA EXPULZIEI PLACENTEI 10 minute
CARACTERISTICILE TRAVALIULUI: normal;
NAsTERE: spontana
MEMBRANE: ruperea spontana a membranelor;
STAREA PRILOR MOI: perineotomie;
STARE GENERAL POSTPARTUM: buna
P = 80 b/min.
TA = 95/60 mmHg.

 FTUL:Sex = M, G = 4000 grame, IA = 9