Drept International Privat PDF

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu
iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu
iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
Departamentul de nvmnt la
Distan i Formare Continu
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
Facultatea de Drept i tiinte Social-Politice
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa Coordonator de disciplin:

Conf. Univ. Dr. Gheorghe Gheorghiu
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa 1
2010-2011
UVT
DREPT INTERNATIONAL
PRIVAT
Suport de curs nvmnt la distan

Drept, Anul IV, Sem. I
Prezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor i orice folosire alta
dect n scopuri personale este interzis de lege sub sanciune penal
2
SEMNIFICAIA PICTOGRAMELOR
F = INFORMAII DE REFERIN/CUVINTE CHEIE
= TEST DE AUTOEVALUARE
= BIBLIOGRAFIE
= TEM DE REFLECIE
= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU

SEC IUNE
= INFORMA II SUPLIMENTARE PUTE I GSI PE PAGINA WEB

A U.V.T. LA ADRESA www.didfc.valahia.ro SAU www.id.valahia.ro .
3
Tematica cursului
1. Capitolul I. Prezentare generala a dreptului international privat
2. Capitolul II. Conflictele de legi
3. Capitolul III. Conflictele de jurisdictii
4. Capitolul IV. Conditia juridica a strainului
5. Capitolul V. Persoanele juridice in dreptul international privat
6. Capitolul VI. Norme conflictuale pe materii
4
CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALA A
DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT
1. Cuprins
2. Obiectiv general
3. Obiective operaionale
4. Timpul necesar studiului capitolului
5. Dezvoltarea temei
6. Bibliografie selectiv
7. Tem de reflecie
8. Modele de teste
9. Rspunsuri i comentarii la teste
Cuprins:
Raportul juridic cu element de extraneitate

Obiectul dreptului international privat
Metodele dreptului international privat
Izvoarele dreptului international privat
Dreptul international privat: notiune, natura juridica si legatura sa
cu alte ramuri de drept
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind noiunile

de drept international privat
Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni de baz
privind dreptul international privat, obiectul dreptului international privat,
raportul juridic, principiile fundamentale ale acestei ramuri de drept i
izvoarele sale caracteristice, precum si metodele dreptului international
privat
= 3 ore
5
CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALA A DREPTULUI
INTERNATIONAL PUBLIC
I.1 Raportul juridic cu element de extraneitate

Regulilele de drept international privat solutioneaza problemele juridice ce
F rezulta din existenta elementelor de extraneitate in raporturile dintre persoanele
Rapotul juridic cu
element de
private.
extraneitate Elementul de extraneitate este imprejurarea de fapt, legata de un raport juridic
Regulile de drept
international privat datorita careia acest raport are interferente cu mai multe sisteme de drept.
Intre cine pot aparea aceste raporturi juridice fie intre state, fie intre persoane
fizice si/sau juridice din state diferite.
I.2 Obiectul dreptului international privat

Conflictul de legi este situatia in care raportului juridic cu element de
F extraneitate ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe legi apartinand unor
Obiectul dreptului
international privat
sisteme de drept diferite, avand legaturi cu elementul de extraneitate; este o notiune
Conflictul de legi specifica dreptului international privat (apare numai in raporturile cu element de
extraneitate).
Conflictul de legi ( tipuri) :
- in spatiu
- in timp
Conflictul de legi (forme):
- simpla
- complexa
Distinctia dintre conflictele de legi:
- daca se poate dobandi un drept in Romania;
- daca dreptul normal nascut va putea fi invocat intr-o tara care nu il
reglementeaza.
- conflictul pozitiv de legi
- conflictul negativ de legi
- conflictele propriu-zise de legi
6
- conflictele aparente de legi
- conflictul de legi in cazul statului nerecunoscut
- conflictul interpersonal
Conflictul de jurisdictii
A. Conditia juridica a strainului este institutia juridica formata din totalitatea

F normelor juridice stabilind drepturile si obligatiile pe care le pot avea strainii pe
Conflictul de
jurisdictii
teritoriul statului in care se afla;
Conditia juridica a
strainului este determinata de legea statului in care strainul se gaseste sau cu jurisdictia
caruia are legaturi;
in Romania, conditia juridica a strainului este reglementata prin O.U.G nr.
194/2002( legea forului).
B. Cetatenia este institutia de drept ce cuprinde norme privitoare la legatura politica

F si juridica intre o persoana fizica si stat, persoana fizica in calitate de cetatean este
Conflictul de
jurisdictii
titulara de drepturi si obligatii care constituie statutul ori conditia sa;
Cetatenia Reprezinta apartenenta unei persoane la stat
I.3 Metodele dreptului international privat
I.3.1 Regula solutionarii conflictului

A. Norma juridica are o structura proprie, fiind specifica dreptului
F international privat diferita de cea a normelor juridice de drept intern, si prin care se
Norma juridica
desemneaza in mod abstract norma materiala a unui sistem national de drept;
norma conflictuala stabileste normele materiale competente, fiind o norma de
trimitere sau de fixare, ea indicand doar legea aplicabila;
rolul normei conflictuale inceteaza din momentul desemnarii legii aplicabile;
structura normei conflictuale este formata din continutul si legatura acesteia;
continutul normei conflictuale sau ipoteza, cuprinde raporturile de drept la
care face referire;
7
legatura normei conflictuale sau dispozitia, indica legea competenta a guverna
raportul juridic cu element de extraneitate;
intre continutul si legatura normei conflictuale exista puncte de legatura ce
asigura localizarea unui raport juridic in cadrul unui sistem de drept (cetatenia,
teritoriul, pavilionul navei, vointa partilor la incheierea actului juridic).
B. Clasificarea normelor conflictuale

Dupa felul legaturii:
norme conflictuale unilaterale sau cu indicare directa
norme conflictuale bilaterale sau cu indicare generala
Dupa continutul lor:

norme conflictuale referitoare la persoanele fizice
(juridice);
norme conflictuale privitoare la proprietate;
norme conflictuale privitoare la contracte;
norme conflictuale privitoare mostenire;
norme conflictuale referitoare la faptele juridice, etc
I.3.2 Reguli substantiale

Metoda directa de reglementare in dreptul international privat (metoda
F regulilor substantiale)
Metoda directa
sunt norme de drept material ( drept civil, dreptul familiei, dreptul muncii,
etc) sau norme de drept procesual, si reglementeaza in mod direct raporturile juridice
cu element de extraneitate, pe care le solutioneaza;
provin din izvoare interne dar pot sa provina si din izvoare internationale;
cele mai importante norme materiale care apartin dreptului international privat
sunt cele care reglementeaza conditia juridica a strainului in Romania si efectele
hotararilor judecatoreti si arbitrale straine in Romania.
8
I.4 Izvoarele dreptului international privat
Izvoarele materiale sunt faptele sociale si factorii care configureaza si duc la geneza
regulii de drept
Izvoarele formale sunt mijloacele cu ajutorul carora se exprima izvorul material,
forma pe care o imbraca dreptul in ansamblul normelor sale
I.4.1 Izvoarele interne ale dreptului international privat

Legea si celelalte acte juridice normative -acel act normativ care este elaborat de
F catre puterea legislativa dupa o procedura speciala si care dispune de o forta juridica
Izvoare interne
Legea superioara celorlalte acte normative ce i se conformeaza;
acte normative specifice: Legea nr. 105/1992;O.U.G nr. 119/2006; Legea nr.
203/1999;O. U. G nr. 194/2002;
acte normative nespecifice sunt acelea care reglementeaza raporturi specifice
altor ramuri de drept, insa contin si norme de drept international privat: Constitutia
Romaniei, Codul Civil, Codul de procedura civila, Legea 31/1990, etc.
F Jurisprudenta in doctrina romaneasca nu este acceptata practica judecatoreasca ca

Izvoare interne
Jurisprudenta izvor de drept, in general;
practica arbitrala nu constituie izvor al dreptului international privat, dar
prezinta importanta pentru interpretarea normelor conflictuale care reglementeaza
raporturile de drept international privat;
Doctrina -doctrina juridica- stiinta dreptului- are un rol foarte important in dreptul
F international privat, constituind sursa explicita si critica a acestuia, rezida in demersul
Izvoare interne
Doctrina conceptual, in analizele investigatiile si interpretarile pe care teoreticienii dreptului le
dau fenomenalitatii juridice.
I.4.2 Izvoarele internationale ale dreptului international privat

Sunt izvoare ale dreptului international privat: conventiile internationale, cutuma
internationala si uzantele comerciale.
9
Tratatele si acordurile internationale
FIzvoarele - tratatul international este un act juridic bilateral sau multilateral, incheiat intre state,
internationale
Tratatele intre acestea si alte subiecte de drept international; act juridic ce reprezinta
manifestarea de vointa a statelor sau a subiectelor de drept international, prin care
reglementeaza relatiile dintre ele;
reprezinta principalul izvor de drept international privat, fiind cunoscut din
antichitate;
Clasificarea tratatelor:
tratate privind reguli uniforme, de drept substantial din domeniul proprietatii
private (Conventia de la Paris,1883) si intelectuale (Conventia de la Berna,1886); din
domeniul navigatiei aeriene (Conventia de la Varsovia,1929); din domeniul maritim,
arbitrajului international, comercial ;
Conventia Europeana a Drepturilor Omului 1950-este catalogul drepturilor
fundamentale elaborat de Consiliul Europei, semnat la Roma pe 4 noiembrie 1950, ce
contine mai multe protocoale, referitoare la diferite domenii ce privesc drepturile si
libertatile fundamentale ale omului;normele acestei conventii au prioritate fata de
normele interne.
Conventii privind unificarea regulilor conflictului de legi-nu exista un
drept international general sau unanim admis
tratatul de la Maastricht, a consfiintit infiinatarea Uniunii Europene,
intemeiata pe Comunitatea Europeana;
cele trei comunitati au generat o legislatie specifica- dreptul comunitar.
Cutuma internationala si uzantele comerciale internationale

FIzvoare
internationale
Cutuma Cutuma (obiceiul) este o regula de conduita ce se formeaza spontan, ca urmare a
apelarii repetate, o perioada de timp relativ indelungata, intr-o anumita colectivitate;
este prima forma de manifestare a dreptului;
rolul cutumei este foarte important in dreptul anglo-saxon si in fostele colonii
britanice;
continua sa fie un izvor al dreptului maritim datorita specificului formarii
comertului maritim, dar in special ale activitatilor portuare
F 10
Uzantele comerciale
Uzantele comerciale sunt definite ca fiind o anumita conduita a partilor care nu se
naste dintr-un act ori operatiune economica izolata, ci este rezultatul unei atitudini
exprimate expres sau tacit, constant si ca ceva obisnuit in timp, cu caracter general
sau numai intr-un sector de activitate, intr-un anumit loc, port sau zona;
Uzantele comerciale internationale se aplica sub forma unor clauze conventionale
exprese ori tacite, fara ca ele sa poata deroga de la normele imperative.
In dreptul romanesc cutuma este izvor de drept, consacrat de art. 970
alin.2 C.civ., si art. 980 C.Civ.
Uzantele comerciale sunt consacrate ca izvoare de drept in sistemul
romanesc conform art. 360 alin.1C.proc.civ.
Clauzele tip. Regulile Incoterms in raporturile comerciale internationale au un rol

foarte important, fiind inserate in contracte si duc la evitarea unor interpretari
contradictorii ale caluzelor contractului sau a situatiilor, posibile, conflictuale.
F Clauzele Incoterms reprezinta termenii comerciali internationali acceptati ce

Clauzele Incoterms
definesc si statuteaza cadrul in care cumparatorul si vanzatorul isi desfasoara rolul in
privinta transportului de marfa, proprietatea marfii, asigurarea marfii;
-au un caracter facultativ.
I.5 Dreptul international privat: notiune, natura juridica si legatura sa cu

alte ramuri de drept
I.5.1 Notiune si natura juridica ansamblul de norme juridice care

F reglementeaza relatiile sociale de drept privat avand un element de extraneitate,
Definitia dreptului
international incheiate intre persoanele fizice si/sau juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica;
privat
denumirea de drept international privat a fost utilizata de la jumatatea sec. al
XIX- lea
I.5.2 Legatura cu alte ramuri de drept

Ramura de drept- este un ansamblu distinct de norme juridice, legate organic
intre ele, care reglementeaza relatiile sociale ce au acelasi specific, folosesc aceeasi
metoda sau acelasi complex de metodele
11
Institutia juridica- cuprinde normele juridice care reglementeaza o anumita
grupa unitara de relatii sociale.
A. Legatura dintre dreptul international privat si dreptul civil
dreptul civil este acea ramura care reglementeaza raporturile patrimoniale si
nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice si/sau juridice aflate pe pozitii de
egalitate juridica;
obiectul dreptului international privat il constituie raporturile de drept civil
cu element de extraneitate ( cuprinzand atat raporturile din dreptul civil propriu-zis,
cat si cele din dreptul familiei, dreptul procesual civil, dreptul muncii, dreptul
comercial, s.a);
dreptul international privat inglobeaza sub aspectul continutului si dreptul
civil.
B. Legatura cu dreptul comertului international
civil.
dreptul comertului international este ansamblul regulilor juridice care
reglementeaza operatiile comerciale realizate de agenti economici ale caror interese
sunt situate in state diferite- avand un caracter comercial;
obiectul dreptului comertului international il formeaza acele relatii
juridice care au caracter comercial dar si caracter international, constituind doar un
aspect al dreptului international privat.
C. Legatura cu dreptul international public
civil.
dreptul international privat se distinge prin calitatea subiectilor (in dreptul
international public subiectele sunt statele si organizatiile internationale),
preponderenta izvoarelor interne, obiect;
izvoarele ordinii publice in dreptul international privat este un reflex al
puterii suverane de a ocroti propria ordine de stat si de drept;
dreptul international public este pentru dreptul international privat sursa
dar si sistem de referint
12
TEST DE AUTOEVALUARE
Ce reprezinta elementul de extraneitate pentru dreptul international privat ?
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
I. Tratate i monografii:
Birsan C., Sitaru D.A < Dreptul comertului international> vol. I Universitatea
Bucuresti, 1988
Gh. Beleiu < Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului
civil> Casa de Editura si Presa < Sansa> Bucuresti 1992
Bobei R.B <Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
international privat, Colectia Legi comentate> Editura Rosetti, Bucuresti, 2005
Capatana I, Baiesu V< Drept international privat.Note de curs>, Editura Garuda,
Chisinau, 2000
Carpenaru S< Drept comercial roman> Ed. All Bech, Bucuresti 2001
Deleanu I.<Cetatenia romana>, Editura Dacia, Cluj Napoca
Victor Babiuc < Dreptul comertului international > Editura Atlas Lex, Bucuresti
1994
13
Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu < Drept international privat> Editura C.H. Beck,
Bucuresti 2007
I.P. Filipescu, A.I. Filipescu < Drept International Privat> Ed. Actami, Bucuresti
2002
I.P. Filipescu < Drept International Privat> Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1964
I.Lipovanu < Discutii in legatura cu caracterul international sau national al
dreptului conflictual > in R.R.S.I nr. 2/1971
B.M.C. Predescu < Drept international privat> Editura Universitaria Craiova
2002
TEM DE REFLECIE
Norma juridica in dreptul international privat
MODELE DE NTREBRI
ntrebrile vor fi tip gril, cu cel puin un rspuns fiecare ntrebare.
1. Sunt considerate elemente de extraneitate:

a) cetatenia, credinta religioasa, nationalitatea
b) locul executarii actului juridic
c) locul unde s-a produs prejudiciul.
2. Constituie izvor al dreptului international privat:

a) legea
b) doctrina
c) jurisprudenta
3. Sunt izvoare ale dreptului international privat:

a) tratatele, acordurile internationale
b) uzantele comerciale
c) cutuma internationala
14
4. Prin drept international privat se intelege:
a) totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de drept privat,
in sens larg, avand un element de extraneitate
b) totalitatea normelor juridice avand ca obiect reglementarea relatiilor dintre
state
c) isi are sursa si sistemul de referinta din dreptul international public.
5. Cutuma reprezinta:
a) obiceiul locului
b) este izvor al dreptului maritim
c) nu este izvor de drept in sistemul romanesc
6. Uzantele comerciale
a) sunt consacrate ca izvor de drept in sistemul romanesc
b) nu au caracter de izvor de drept
c) se regasesc in C. Civ, dar si in C.Proc. civ Romanesc
7. Regulile Incoterms
a) sunt clauze-tip intalnite in contractele comerciale
b) au un caracter obligatoriu
c) au caracter facultativ
RSPUNSURI LA NTREBRI
Intrebari Raspunsuri Intrebari

Raspunsuri
1 a,b,c 6 a,c
2 a,b 7 a,c
3 a,b,c
4 a
5 a,b
15
CAPITOLUL II
CONFLICTELE DE LEGI
1. Cuprins
2. Obiectiv general
7. Tem de reflecie
8. Modele de teste
Cuprins:
Introducere
Evolutia istorica a conflictelor de legi
Metoda indirecta de solutionare a conflictelor de legi
Metoda directa de solutionare a conflictelor de legi
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind aplicarea

metodelor de solutionare a conflcitelor.
Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind prind

conflictele de legi,cunoasterea metodelor inderecta si directa de solutionare
a conflictelor de legi in dreptul international privat.
= 3 ore
16
CAPITOLUL II
CONFLICTELE DE LEGI
II.1 Introducere
Aparitia conflictelor de legi -in dreptul international privat, conflictul de legi rezulta
din diferentele de reglementare juridica constatate de la un sistem de drept la altul.
Conflictul de legi - exista cand o relatie privata internationala are legatura cu
F mai multe sisteme de drept nationale, fiind necesara alegerea si stabilirea unei metode
Conflictul de legi
de solutionare a acestor conflicte si desemnarea legii aplicabile.
In dreptul international privat exista doua metode care rezolva situatia

relatiilor private internationale :
metoda indirecta- de a cauta legea cea mai potrivita a guverna raportul de
drept
metoda directa- posibilitatea de a elabora o regula substantiala care sa
solutioneze direct situatia litigioasa.
II.2 Evolutia istorica a conflictelor

A. Antichitate
deoarece strainul nu era considerat subiect de drept, in perioada antica nu se
poate vorbi de un conflict de legi; acesta nu putea dispune de proprietati si nu avea
dreptul sa se casatoreasca
au existat exceptii cu privire la incheierea tratatelor intre cetatile-orase- in
Grecia, dar si in Imperiul Roman pana la 212, pe timpul lui Caracalla, cand s-a
acordat cetatenie tuturor locuitorilor;
Perioada statului cetate:
se caracterizeaza prin absenta premiselor aparitiei conflictelor de legi
dreptul roman era ius proprium civium romanorum, aplicabil doar cetatenilor,
nu recunostea capacitatea strainului si nici dreptul strain.
17
Perioada Imperiului mediteranean:
existau mai multe categorii de cetati:
1. cetati federate - pozitia lor fata de Roma era stabilita printr-un tratat
international avantajos;
2. cetati libere - nu faceau parte efectiva din teritoriul imperiului;
3. cetatati supuse decumanae, tributariae-faceau parte din imperiu, ca
provincii si erau supuse guvernatorilor de provincie;
In aceasta perioada a luat nastere ius gentium- un ansamblu de reguli de
elaborare romana ce reglementau relatiile dintre peregrini si romani sau dintre
peregrinii din cetati diferite-acestea nu reglementau insa decat o parte a relatiilor
sociale.
Perioada Imperiului romano-bizantin:
In ultima etapa a imperiului roman se constata o atenuare a deosebirilor dintre
sistemele de drept aplicate deoarece prin edictul lui Caracalla din 212 li se acordase
tuturor locuitorilor imperiului cetatenia romana si regulile referitoare la conflictele de
legi nu prezinta importanta.
B. Evul mediu
Teoria personalitatii legilor
Sistemul personalitatii legilor
Dupa caderea Imperiului roman de apus (476), s-a aplicat legea
personalismului legilor: pe acelasi teritoriu unde convietuiau mai multe popoare
fiecare aplica propria lege;
A fost posibila numai in conditiile unei economi slab dezvoltate,
corespunzator unui schimb sporadic intre membrii grupurilor care locuiau pe acelasi
teritoriu.
Teritorialismul cutumelor sec. XI-XIII

Sistemul teritorialitatii cutumelor
Cutumele teritoriale se aplicau persoanelor care se prezentau in fata
instantelor, fie ca erau supusi sau straini- se intalnesc dupa formarea statelor feudale
din sec. IX-X.
18
Conflictele de legi se solutionau prin aplicarea uniforma a legilor instantelor
sesizate, legea straina nu era luata in considerare chiar daca drepturile fusesera
castigate intr-o alta provincie conform acelor cutume.
Scoala statutarilor italieni sec. XIII-XV

Glosatorii -este epoca in care se naste teoria conflictelor de legi intre dreptul
roman si statutele unui oras sau intre statutelor unor orase diferite, iar primii care s-au
ocupat de solutionarea acestor conflicte de legi au fost glosatorii adica juristi ai
timpului ce cautau solutii ale conflictelor de legi in textele dreptului roman, facand
insemnari pe marginea textelor din corpus iuris civile care se numeau glose.
Postglosatorii si scoala italiana a statutelor- sistemul de solutii conflictuale

propus de postglosatori a format scoala italiana a statutelor, ei elaborand notiunea de
conflict de legi;
Au admis posibilitatea aplicarii dreptului strain de catre o instanta locala;
Au elaborat un sistem de principii de solutionare a conflictelor de legi, care
fixau intinderea de aplicare a statutelor unei cetati in raport cu dreptul strain;
Apar primele categorii ale dreptului international privat: lex fori, lex rei sitae,
lex loci delicti.
Scoala franceza a statutelor sec XVI-XVIII
Bernanrd D Argentre, magistrat, imparte cutumele in reale si personale: cele
reale se aplica bunurilor, indiferent de originea sau domiciliul partilor, deci au
un caracter teritorial, iar cele personale urmeaza persoana chiar si in afara
domiciliului, deci sunt extrateritoriale.
Charles Dumoulin, avocat, considerat ca fiind ultimul postglosator francez,
implica ideea existentei unui statut al contractelor, ce depinde de vointa
exercitata de parti.
Scoala olandeza a statutelor sec XVII
Tarile de Jos aveau propriile lor legi si de aici apare in dreptul international
privat si conflictele intre legi nationale.
sunt respectate drepturile dobandite in strainatate si se permite cooperarea
internationala;
19
dupa obiectul lor statutele lor erau: reale, personale sau mixte
dupa sfera de aplicare statutele erau toate teritoriale
C. Perioada moderna- se constituie statele moderne, se dezvolta relatiile

internationale ce au dus la configurarea dreptului international privat.
Scoala germana sec. XIX
se renunta la metodele statutarilor si la clasificarea statutelor in personale si
reale;
drepturile privind persoana sunt supuse legii domiciliului acesteia, drepturile
reale depind de legea situarii bunurilor, contractele sunt supuse tarii de executare a
acestora, delictele sunt supuse legii tarii unde au fost comise.
Teoria italiana a personalitatii legilor sec. XIX - sub influenta ideilor

lui Mancini se naste ideea personalitatii legilor: dreptul civil privat este
personal si national si trebuie sa urmeze persoana si in afara patriei sale.
Scoala anglo-americana
preponderenta principiului teritorialitatii legilor;
drepturile dobandite in virtutea legii straine sunt recunoscute;
admiterea principiului autonomiei de vointa in materie contractuala;
institutii care apartin dreptului procesual si carora li se aplica legea forului,
cea engleza sau cea americana.
D. Perioada contemporana - este caracterizata de o dezvoltare considerabila a

dreptului international privat prin conventii internationale, prin aparitia Comunitatii
Europene si interventia statului in relatiile private internationale.
II.3 Metoda indirecta de solutionare a conflictelor de legi
II.3.1 Conflictul de legi -acea situatie in care, cu privire la un raport juridic

FMetoda cu element de extraneitate, sunt succesibile a fi aplicate doua sau mai multe legi
indirecta
Conflictul de legi apartinand unor state diferit, cu care raportul juridic are legatura prin elementul de
extraneitate;
20
mecanismul prin care sistemul de drept al forului face ca doar una dintre legile
aflate in concurs sa fie aplicata cu titlu de lex causae aceasta fiind ori legea proprie
ori o lege straina- este metoda conflictualista ori metoda aplicarii normelor
conflictuale;
modul in care este indicata legea aplicabila raportului juridic poate fi:
direct- stabileste cu precizie legea aplicabila;
indirect atunci cand legiuitorul stabileste limitele de aplicare ale normelor
proprii si ale celor straine, printr-o formula de fixare;
este o notiune specifica dreptului international privat
F Prezentarea regulii de conflict

Regula de conflict
Trasaturile regulii de conflict
- indirecta
- abstracta
- bilaterala
Punerea in aplicare a regulii de conflict

Aplicarea din oficiu a regulii de conflict, situatii posibile
a) cazul in care una dintre parti invoca aplicarea legii straine, iar cealalta parte
invoca aplicarea lex fori judecatorul va stabili pe baza regulii de conflict,
legea substantiala aplicabila, motivand alegerea sa.
b) cazul in care niciuna dintre parti nu invoca aplicarea legii straine intr-un
litigiu international privat unde regula de conflict desemneaza legea
substantiala straina.
Gasirea regulii conflictuale

Calificarea este operatiunea de interpretare a notiunilor juridice cuprinse intr-o
F norma juridica, pentru a determina carei categorii apartine o situatie juridica, precum
Clasificarea
si regulile aplicabile acelei situatii.
-se face in functie de un act, fapt sau relatie ori raport juridic pentru a arata
categoriile sau notiunile juridice existente intr-un sistem de drept
Conflictul de calificari- situatia in care notiunile folosite de norma conflictuala sunt
calificate diferit de sistemele de drept incidente.
21
Felurile calificarilor:
primara-constituie o problema de drept international privat prin care se determina
legea competenta sa guverneze raportul juridic cu element de extraneitate;
secundara- intervine dupa cea primara si apartine dreptului intern, constand in
operatiunea de stabilire a sensului normei juridice, a drepturilor, obligatiilor si
actiunilor partilor in conformitate cu legea interna aplicabila in cauza.
In functie de elementele de structura ale normei conflictuale:

Calificarea notiunilor folosite pentru desemnarea continutului normei
conflictuale prin care se solutioneaza conflictul de legi, determinandu-se legea
materiala aplicabila;
Calificarea notiunilor folosite pentru desemnarea legaturii normei
conflictuale prin care nu se schimba norma conflictuala, insa influenteaza solutia
data conflictului de legi.
In functie de caracterul calificarii
Calificare legala- se face de catre legiuitor printr-un text de lege
Calificarea jurisdictionala- sensul notiunilor este determinat de judecator, pe
baza principiilor sistemului de drept al unui stat.
Principiul calificarii lex fori -Calificarea se face dupa legea instantei sesizate,
F solutia lex fori este principala iar celelalte secundare.
Clasificarea
In dreptul romanesc calificarea se face dupa lex fori dar sunt si exceptii cand
este permisa calificarea dupa legea straina.
Actiunea timpului asupra conflictelor de legi

a) Schimbarea regulii de conflict
In cadrul aceluiasi sistem de drept normele conflictuale noi determina diferit fata de
cele anterioare, aplicarea legii in spatiu, aceste norme succesive intervenind in cadrul
legislatiei aceluiasi stat;
In dreptul romanesc o astfe de situatie a intevenit odata cu aplicarea legii nr.
105/1992;
22
Constitutia Romaniei prevede in art. 15 ca normele conflictuale nu se pot aplica in
mod retroactiv deoarece legea dispune doar pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile.
b) Schimbarea legii straine
In cazul in care in sistemul de drept strain reglementarea din dreptul obiectiv a
cunoscut o modificare, adica o inlocuire a unei reglementari cu alta noua, in dreptul
international privat se aplica regulile dreptului tranzitoriu strain pentru a nu se aplica
deformat dreptul strain.
F c) Conflictul mobil de legi

Conflictul mobil de
legi Reprezinta situatia unui raport juridic cu element de extraneitate care este supus
succesiv la doua sisteme diferite de drept diferite, datorita schimbarii punctelor de
legatura;
-se refera la legea materiala competenta sa carmuiasca raportul juridic si nu la
norma conflictuala avuta in vedere;
-conflictul dintre legile materiale aplicabile apare datorita schimbarii
punctelor de legatura prin vointa partilor, fara a a fi determinata de schimbarea
normei conflictuale sau a legii aplicabile dispuse prin lege.
Poate sa para in:
-statutul personal;
-statutul real imobiliar;
-drepurile creditorului asupra patrimoniului debitorului;
-in privinta formei testamentului;
- in privinta persoanelor juridice.
In dreptul roman, norma conflictuala cu care raportul juridic are tangenta dupa
schimbarea punctului de legatura poate acorda aplicabilitate oricareia dintre legile
aflate in conflict.
II.3.2 Luarea in considerare a regulilor de conflict straine

Se aplica in doua cazuri:
- cand este adoptata o regula de conflict unilaterala;
- in ipoteza retrimiterii
Unilateralismul
23
Regula de conflict unilaterala face a fi aplicata numai lex fori.
F Retrimiterea - Presupune un conflict in spatiu al normelor conflictuale; Este
Retrimiterea
situatia in care normele conflictuale din cadrul fiecarui sistem de drept in prezenta
coexista si au puncte de legatura diferite.

F Conflictul pozitiv -Apare atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la
Conflictul pozitiv
propriul sau sistem de drept, desemnandu-l ca fiind aplicabil.
In cazul conflictului pozitiv de norme conflictuale, retrimiterea este exclusa.
F Conflictul negative- Presupune situatia in care normele conflictuale din fiecare

Conflictul negatiiv
sistem de drept in prezenta fac trimitere fie la dreptul celuilalt stat, fie la cel al unui
stat tert, fara a declara aplicabil propriul sau sistem de drept;
Reprezinta prima conditie a retrimiterii situatia in care ne aflam intr-un
conflict negativ al normelor conflictuale in spatiu.
A doua conditie a retrimiterii priveste necesitatea ca trimiterea de catre norma
conflictuala sa se faca la intregul sistem de drept strain, inclusiv la normele lui
conflictuale.
In dreptul international privat roman regula este cea aadmiterii retrimiterii de
gradul I, conform dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 105/1992.
Cazuri de neaplicare a retrimiterii:
Cand partile au ales legea aplicabila contractului potrivit autonomiei de
F vointa;
Neaplicarea
retrimiterii Cand se aplica regula locus regit actum nu se aplica retrimiterea, deoarece
forma actului este intotdeauna supusa legii locului unde actul a fost incheiat, fara a se
lua in considerare normele conflcituale ale dreptului strain;
Cand se determina cetatenia unei persoane, orice referire la legea straina este
imposibila, retrimiterea fiind exclusa;
Cand retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile.
II.3.3 Aplicarea legii straine

In activitatea de solutionare a conflictelor de legi, una dintre solutii este aplicarea
legii straine.
Statutul legii straine
24
Lege straina- dreptul strain, in sens larg , iar in sens restrans se refera la legea
propriu-zisa;
Aici are sensul de lex cause, adica de lege competenta sau lege aplicabila in
cauza;
Dreptul strain se aplica deoarece aplicarea lui este consimtita printr-o
incuviintare expresa sau tacita, de catre legea forului.
Prin aplicarea legii straine se intelege raportul juridic cu element de
extraneitate care este supus legii starine a carei competenta este data de normele
conflictuale ale forului.
Prin exceptie, reciprocitatea este ceruta in privinta normelor conflictuale, in
materia statutului personal (art. 168 alin 2 Legea nr. 105/1992).
Reciprocitatea este ceruta si in materia recunoasterii persoanelor juridice
straine fara scop patrimonial, scutirea de supralegalizare a actelor intocmite sau
legalizate de o autoritate straina, scutiri sau reduceri de taxe si cheltuieli de
procedura, recunoasterea hotararilor judecatoresti, etc.
Sarcina probei legii straine este impartita intre judecatori si parti.
In dreptul romanesc legea straina este element de drept, iar instanta este obligata a lua
masuri din oficiu pentru determinarea continutului acesteia.
F II.3.4 Ordinea publica - Este formata din ansamblul principiilor fundamentale de

Ordinea publica
drept ale statului roman, aplicabile in raporturile juridice cu element de extraneitate;
-Se invoca, procedural, prin exceptia de ordine publica de drept international privat.
-In dreptul international privat inlatura aplicarea legii competente potrivit normei
conflictuale.
Caractere juridice ale ordinii publice
Caracterul national, se interpreteaza conform dreptului forului;
Caracterul actual, instanta trebuie sa se raporteze la continutul ordinii publice
din momentul pronuntarii hotararii si nu din momentul incheierii actului juridic ori a
recunoasterii hotararii straine pronuntata intr-o alta tara.
Caracter de exceptie de la regula potrivit careia dreptul strain, normal
competent, trebuie sa se aplice raportului juridic cu element de extraneitate.
25
Efectele invocarii ordinii public in drepul international privat
Cand este vorba despre crearea de drepturi, ordinea publica are un efect
negativ: legea straina este inlaturata, ier raportul juridic nu se poat naste;
Cand este vorba despre drepturile dobandite, exceptia de ordine publica are
un caracter atenuant: pot exista raporturi juridice care nu ar fi putut lua nastere pe
teritoriul legii locului, pentru ca s-ar fi opus ordinea publica, dar care, odata nascute
in tara straina, suntt recunoscute si de legea forului.

II.3.5 Frauda la lege in dreptul international privat
F In dreptul international privat, partile isi pot modela in mod voit conduita asa incat
Frauda la lege
legea aplicabila raportului juridic pe care il incheie sa nu fie legea competenta, ci
legea favorabila lor.
Poate interveni in urmatoarele domenii:
- statutul personal
- bunurile mobile
- forma actului juridic
- succesiunile
- persoanele juridice
Pentru constatarea fraudarii legii in dreptul international privat, trebuiesc indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
- sa existe un acord de vointa al partilor;
- partile sa utilizeze mijloace ilicite;
- sa existe intentia frauduloasa a partilor care sa fi creat in mod voit conditii
de fraudare a legii competente;
- sa se ajunga la un rezultat ilicit, obtinut de parti, care sa contravina legii
competente aplicabile.
Se admite necesitatea sanctionarii fraudei la lege prin sanctiunea inopozabilitatii
actului in tara a carei lege a fost inlaturata.
In dreptul romanesc, art. 8 din Legea nr. 105/1992 se prevede ca aplicarea legii
straine este inlaturata daca a devenit competenta prin frauda, aplicandu-se legea
romana, ori recunoasterea unei hotarari straine poate fi refuzata cand hotararea este
rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate.
26
Frauda la lege atrage sanctiunea nulitatii actului juridic incheiat in fraudarea legii
romane.
Dovada poate fi facuta prin orice mijloc de proba
FMetoda Metoda directa de solutionare a conflictelor de legi -Prin aceast, raportului juridic
directa
cu element de extraneitate ii este aplicabila o norma substantiala, solutionarea
litigiului fiind facuta direct de o norma de drept international privat.
Normele substantiale de drept international privat sunt clasificate astfel:

reguli substantiale- care reglementeaza direct relatiile private internationale;
reguli interne- desi edictate pentru situatii juridice interne se aplica la situatii
internationale, fara a se trece prin medierea unei regulii de conflict.
Reguli materiale de drept international privat

Clasificare:
reguli materiale statale sunt mai putin numeroase si le intalnim de obicei, in
domeniul comertului;
reguli materiale conventionale sunt cuprinse in tratate internationale, fiind
comune si aplicabile semnatarilor;
reguli cutumiare cu origine nestatala, se intalnesc in domeniul comertului
international
Legi de politie
Legi de aplicatie imediata
Legile de politie numite si de ordine publica, constituie un mecanism de a inlatura
legea straina, normal aplicabila potrivit regulilor de conflict;
Legea de politie este o regula substantiala;
In domeniul concurentei aplicarea regulilor de politie este asigurata de Consiliul
Concurentei;
Protejeaza un interes general sau o parte mai slaba in raporturile juridice cu un
profesionist.
27
Judecatorul este obligat sa aplice, din oficiu si de indata legile de politie identificate
in sistemul de drept national, ca operatiune prealabila, anterioara aplicarii regulii de
conflict, pe care o inlatura.
Prezentati regulile de conflict
Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu < Drept international privat>editia a II-a, Editura
C.H. Beck, Bucuresti 2009
Dan Lupascu, Nicoleta Cristus < Practica judiciara si legislatie in materia
dreptului international privat>, Ed. Wolters Kluwer,2009
Marie Laure Niboyet, Geraud de Geouffe de la Pradelle < Droit international
prive> L.G.D.J., 2008
Augustin Fuerea < Drept international privat > Ed. Universul Juridic, 2008
Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru, Adrian Circa < Manual de drept
international priva t> ,Ed. Hamangiu,2008
28
B.Ancel,Y.Lequette <Les grands arrets de la jurisprudence francaise de droit
international prive >Ed. Dalloz,2006
2002
B.M.C. Predescu < Drept international privat >Editura Universitaria Craiova 2002
Victor Babiuc < Dreptul comertului international >Editura Atlas Lex, Bucuresti
1994
D.Al.Sitaru < Drept international privat > Ed. Actami, Bucuresti 1997
T.R.Popescu< Drept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994
Serban Al. Stanescu< Drept international privat. Pracitica judiciara>Editura
Hamangiu, Bucuresti 2008
TEM DE REFLECIE
Retrimiterea in dreptul international roman
MODELE DE NTREBRI
1. In cazul calificarii jurisdictionale, sensul notiunilor este determinat de:

a) lege
b) judecator, in baza principiilor sistemului de drept al unui stat
c) instanta sesizata cu recunoasterea hotararii
2. Prin lex fori se intelege:

a) se face calificarea dupa legea instantei sesizate
b) judecatorul stabileste legea competenta
c) se aplica si in sistemul de drept roman
3. Retrimiterea de gradul I inseamna:

a) retrimiterea complexa
b) se face la legislatia unui stat tert
c) se face la legea forului
29
4. Retrimiterea de gradul II inseamna:
d) retrimiterea complexa
e) se face la legislatia unui stat tert
f) se face la legea forului
5. Este conflict pozitiv atunci cand :

a) norma conflictuala trimite la propriul sistem de drept
b) normele conflictuale fac trimitere ori la dreptul celuilalt stat ori la un stat
tert
c) cand exista mai multe norme ce pot fi aplicate simultan
6. Exista frauda la lege in dreptul international privat cand:

a) partile utilizeaza mijloace licite, permise de lege, dar prin care se ajunge la
ocolirea legii;
b) partile utilizeaza mijloace ilicite;
c) exista intentie frauduloasa pentru a crea in mod vadit conditii de fraudare
a legii
7. Conflictul mobil de legi poate fi regasit in domenii privind:

a) schimbarea cetateniei sau a domiciliului unei persoane;
b) deplasarea unui bun mobil in alta tara;
c) cand testatorul isi schimba cetatenia inainte de deces.
8.Sistemul de drept international roman admite:

a) retrimiterea de gradul I
b) retrimiterea de gradul II
c) nu o admite
9. In dreptul romanesc legea straina este:

a) element de fapt
b) element de drept
c) nu are nici o importanta deoarece nu se aplica
10. Legile de politie se aplica

a) de indata si cu precadere
b) si inlatura regula de conflict
c) chiar daca regula de conflict indica legea straina
Intrebari Raspunsuri Intrebari Raspunsuri

1 b 6 a,c
2 a,c 7 a,b,c
3 c 8 a
30
4 a,b 9 b
5 a 10 a,b
CAPITOLUL III
CONFLICTELE DE JURISDICTII
1. Cuprins
2. Obiectiv general
7. Tem de reflecie
8. Modele de teste
Cuprins
Competenta internationala de jurisdictie

Legea procedurala aplicabila in litigiile de drept international privat
rezolvate de instantele romane
Efectele hotararilor judecatoresti straine
Arbitrajul international
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind

competenta internationala de jurisdictie, legea aplicabila in litigiile de drept
international privat, precum si efectele hotararilor judecatoresti straine.
Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind

competenta, hotararile judecatoresti, larbitrajul international.
31
= 3 ore
CAPITOLUL III
CONFLICTELE DE JURISDICTII
III.1. Competenta internationala de jurisdictie

Competenta in dreptul international privat -inseamna stabilirea instantelor unui
F anumit stat fata de acelea ale altora care sunt chemate sa solutioneze litigiul cu
Competenta
element strain;
Aceasta se determina, in cazul in care nu exista reglementari speciale, potrivit

normelor care reglementeaza competenta teritoriala.
Uniformizarea internationala si europeana in domeniul competentei jurisdictionale
Conferinta de la Haga a elaborat, in 1999 - un proiect de conventie privind

competenta si hotararile straine in materie civila si comerciala;
Comunitatea europeana a adoptat Regulamentul nr.44/2001, Regulamentul
2201/2003 si Regulamentul nr.805/2004, normele acestora avand prioritate fata de
cele nationale ale statelor membre.
III.1.1 Competenta internationala jurisdictionala potrivit legii romane

Competenta jurisdictionala din dreptul international privat difera de cea din dreptul
intern;
Fiecare stat are norme ce determina competenta jurisdictionala din dreptul
international privat a instantelor nationale; aceste norme sunt imperative.
32
Art. 148 din Legea nr. 105/1992 prevede ca instantele romanesti sunt competente sa
solutioneze procesele dintr-o parte romana si o parte straina sau numai dintre straini,
persoane fizice sau persoane juridice.
F Competenta alternativa
Competenta
alternativa Instantele romane sunt competente sa judece un litigiu cu element de extraneitate,
potrivit art. 149 din Legea nr. 105/1992, daca:
1. paratul sau unul dintre parati isi are domiciliul, resedinta sau fondul de comert in
Romania;
2. pentru persoanele juridice, instanta este competenta daca sediul, filiala, agentia
sau reprezentanta ei se afla in Romania;
3. reclamantul din cererea de pensie de intretinere, cand aceasta are caracter
principal, are domiciliul in Romania;
4. locul unde a luat nastere sau trebuia executata o obligatie izvorata dintr-un
contract, se afla in Romania;
5. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligatiile extracontractuale
sau efectele sale, se afla in tara;
6. statia feroviara sau rutiera, portul, aeroportul de incarcare sau descarcare al
pasagerilor sau marfurilor transportate se afla in Romania;
7. bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se afla in Romania;
8. ultimul domiciliu al defunctului sau bunuri ramase de la acesta, se afla in
Romania;
9. imobilul la care se face referire in cerere, se afla in Romania, in acest caz strainul
putand fi reclamant sau parat.
Aceasta competenta deteminata de art. 149 este o competenta alternativa, deoarece
legea nu face precizarea ca instantele romane ar fi exclusiv competente sa solutioneze
aceste litigii.
Potrivit art. 150/1992, instantele romane sunt competente sa judece si:

1. procesele dintre persoanele cu domiciliul in strainatate, referitoare la acte si
fapte de stare civila inregistrate in Romania, daca cel putin una dintre parti este
cetatean roman;
33
2. procesele referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului, cetatean roman cu
domiciliul in strainatate;
declaratia mortii prezumtive a unui cetatean roman, chiar daca se afla in
strainatate la data la care a intervenit disparitia;
3. procesele referitoare la ocrotirea in strainatate a proprietatii intelectuale a unei
persoane domiciliate in Romania, cetatean roman sau strain, ori fara cetatenie;
4. procesele dintre straini daca acestia au convenit expres astfel;
5. procese referitoare la abordajul unor nave sau aeronave, cele referitoare la
asistenta sau salvarea unor persoane sau a unor bunuri in marea libera ori intr-un
loc sau spatiu nesupus suveranitatii vreunui stat;
6. insolventa sau orice alta procedura privind incetarea platilor, in cazul unei
societati comerciale straine cu sediul in Romania;
7. orice alte procese stabilite prin lege.
Competenta exclusiva
F Conform art. 151 din Legea nr. 105/1992, instantele romane sunt exclusiv
Competenta
exclusiva competente sa judece procesele privind raporturile de drept international
privat referitoare la:
1. actele de stare civila intocmite in Romania si care se refera la persoanele
domiciliate in Romania, cetateni romani sau straini fara cetatenie;
2. incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul in
Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie;
3. tutela si curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate in Romania,
cetatean roman sau strain fara cetatenie;
4. punerea sub interdictie a unei peroane care are domiciliul in Romania;
5. desfacerea, anularea sau nulitatea casatoriei, daca la data cererii ambii soti
domiciliaza in Romania, iar unul dintre ei este cetatean roman sau strain fara
cetatenie;
6. mostenirea lasata de o persoana care a avut ultimul domiciliu in Romania;
7. imobilele situate pe teritoriul Romaniei;
8. executarea silita a unui titlu executoriu pe teritoriul Romaniei.
Nerespectarea competentei exclusive stabilita de lege are urmatoarele efecte:
9. prorogarea legala de competenta nu este posibila;
34
10. exceptia de necompetenta se poate invoca din oficiu in orice moment, in
cursul procesului;
11. hotararile judecatoresti straine pronuntate cu nesocotirea competentei
exclusive a jurisdictiei romane nu pot fi recunoscute in Romania.
Prorogarea de competenta
F Conventia de prorogare de competenta este o conventie prin care partile aleg
Prorogarea de
competenta instanta competenta in dreptul international privat respectiv.
-o astfel de clauza poate fi intalnita in domeniul contractual sau in litigii de
familie.
Exceptia de litispendenta -potrivit art. 156 din Legea nr. 105/1992, competenta
instantelor romane, stabilita conform art.148-152, nu este inlaturata prin faptul ca
acelasi proces sau un proces conex a fost dedus in fata unei instante judecatoresti
straine, ceea ce inseamna ca exceptia de litispendenta nu functioneaza pentru
determinarea competentei in dreptul international privat.
Exceptia de conexitate -presupune ca doua sau mai multe cauze civile, diferite ca
structura si pendinte in acelasi timp, prezinta o stransa legatura intre ele si de aceea,
pentru o mai buna administrare a justitiei, se impune intrunirea si judecarea lor
deodata de catre aceeasi instanta.
nu-si produce efecte in dreptul international privat.
III.1.2 Competenta de jurisdictie straina
Exceptia de necompetenta internationala -aceasta trebuie motivata si indicata

jurisdictia straina competenta, instanta urmand a aprecia asupra exceptiei in functie
de legea sa nationala.
-daca se admite exceptia, instanta are doua posibilitati:
1. sa respinga actiunea pe motiv de necompetenta;
2. sa se adreseze si sa trimita dosarul prin declinare instantelor competente din
statul strain.
Exceptia de litispendenta internationala-este frecventa, deoarece fiecare stat
stabileste propriile reguli de competenta jurisdictionala internationala.
35
Imunitatea de jurisdictie-reprezentantii statului strain, cat timp sunt in functie, se
bucura de imunitate de jurisdictie; sefii de stat si trimisii speciali aflati in vizita de
curtoazie sau alte misiuni, se bucura de imunitate de jurisdictie, aceasta aplicandu-se
si functionarilor internationali si reprezentantilor comerciali ai statelor.
III.1.3 Competenta stabilita prin Conventia de la Bruxelles
Sediul materiei
Toate conventiile incheiate pentru stabilirea competentei jurisdictionale, au fost
preluate in regulamentele comunitare, ce au ca trasatura comuna excluderea
competentei de jurisdictie prevazuta in legile nationale.
In legislatia romaneasca au fost preluate prevederile Regulamentului 44/2001 prin
Legea nr. 187/2003 privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in
Romania a hotararilor in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre ale
Uniunii Europene.
Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europena la 1 ianuarie 2007, se aplica direct
prevederile regulamentare.
Reglementarea competentei
Conventia de la Bruxelles din 27 sept. 1968 stabileste mai multe categorii de
competente:
Competenta de principiu- potrivit careia este competenta jurisdictia tarii unde isi
are domiciliul paratul, indiferent de cetatenia sa, ca aplicare a regulii actor
sequitur forum rei.
Competenta alternativa-este prevazuta in art. 5 al Conventiei, si este stabilita in
functie de materia litigiului, permitand judecarea cauzei in fata instantei altui stat
decat cel al domiciliului paratului.
Competenta derivata- poate aparea in doua situatii, conform art. 6 al Conventiei:
cand sunt mai multi parati cu domicilii in mai multe state, este considerata
competenta instanta de la domiciliul unuia dintre parati;
in cazul cererii de garantie, cererii de interventie si cererii reconventionale
competenta revine instantei sesizate cu actiunea principala.
36
Competenta derogatorie- urmareste protejarea partii mai slabe, in contractele
incheiate cu profesionisti-in contractele de asigurare si contractele incheiate de
consumatori-competenta revenind instantelor statului unde asiguratul sau
consumatorul domiciliaza; in contractele de munca, instanta unde muncitorul
desfasoara in mod obisnuit munca.
Competenta exclusiva- stabileste competenta unei instante in functie de natura
litigiilor, indiferent de domiciliul partilor:
in materia drepturilor reale privind imobilele, instanta de la locul situarii lor;
in materia validitatii inscrierilor in registrele publice-instanta statului care tine
registrele;
in materia inscrierii si validitatii titlurilor de proprietate industriala-instanta
statului unde s-a facut depozitul reglementar;
in materia executarii silite-instanta statului unde se face executarea.
Competenta voluntara- permite partilor contractante sa convina asupra instantei
care sa solutioneze litigiile ivite, dar raportat la cele doua situatii:
cand o parte contractanta are domiciliul pe teritoriul unui stat membru;
cand niciuna dintre parti nu are domiciliul pe teritoriul unui stat membru.
Conventia prin reglementarea competentei internationale, stabileste exceptiile
de procedura, masurile provizorii sau conservatorii, dar si privilegiile de jurisdictie.
Privilegiile de jurisdictie - Reprezinta dreptul persoanelor care domiciliaza intr-un

stat membru al U.E de a invoca, intr-un eventual litigiu, normele referitoare la
competenta, prevazute intr-un stat tert, in anumite conditii.
In cazul in care paratul nu locuieste pe teritoriul unui stat membru al U.E,
permit competenta instantei statului sesizata sa judece litigiul.
Competenta prevazuta in Regulamentul 2201/2003. Regulamentul stabileste

competenta, recunoasterea si executarea deciziilor in materie matrimoniala si in
materia raspunderii parentale fata de copii.
37
III.2 Legea procedurala aplicabila in litigiile de drept international privat
rezolvate de instantele romane
Legea aplicabila procedurii de judecata

F Procedura de judecata este reglementata de dispozitiile art.159 din Legea
Legea forului
nr.105/1992, conform carora instantele romane aplica legea procedurala romana, daca
nu s-a dispus altfel in mod expres, ceea ce inseamna ca legea forului reglementeaza
formele procedurale.
Exceptii de la principiul legii forului
Art.159, alin.1 din Legea nr.105/1992, admite posibilitatea aplicarii legii procesuale
straine, daca legea stabileste aceasta in mod expres.
Citarea persoanelor cetateni straini
Legea procesuala, in general, se aplica actelor de procedura: citare, termene, probe,
pregatirea si dezbaterea litigiului, deliberarea, pronuntarea hotararii continutul
acesteia precum si efectele hotararii si caile de atac.
Cetatenii romani aflati in strainatate sunt citati prin scrisoare recomandata, cand au
domiciliul cunoscut, prin publicitate, atunci cand nu se cunoaste domiciliul sau
resedinta, dar si la domiciliul din Romania.
Comisii rogatorii
Comisia rogatorie- este delegatia prin care un organ de jurisdictie sesizat cu
solutionarea unui litigiu ori un alt organ, numit instanta solicitanta sau roganta, o
confera unui organ de judecata ori unui alt organ dintr-o alta localitate numit instanta
solicitata sau rogata, de a indeplini unele acte de procedura, cu deosebire
administrarea de probe; aceasta comisie rogatorie fiind internationala cand instanta
solicitanta si cea solicitata apartin unor tari diferite.
Aplicabilitatea legii forului
Cererea de chemare in judecata sau cererea arbitrala sunt supuse, in ceea ce priveste
forma sau fondul, legii forului.
Capacitatea procesuala activa sau pasiva este reglementata de legea forului.
Calitatea procesuala, apreciata ca o chestiune de fond, este supusa lex causae.
Mijloacele de proba
Probele preconstituite sunt supuse regulii locus regit actum.
Cele nepreconstituite sunt supuse regulii lex fori.
38
Sarcina probei
Se supune legii care reglementeaza fondul.
Admisibilitatea probei
Este reglementata de art.161 din Legea nr.105/1992: mijloacele de proba pentru
dovedirea unui act juridic si puterea doveditoare a inscrisului care il constata sunt cele
stabilite de legea locului incheierii actului juridic sau cea aleasa de parti, daca ele
aveau dreptul sa o aleaga.
Starea civila
Dovada starii civile si puterea doveditoare a actelor de stare civila sunt reglementate
de legea locului unde s-a intocmit inscrisul invocat.
Supralegalizarea
Actele oficiale intocmite sau legalizate de catre o autoritate straina pot fi folosite in
fata instantelor romane numai daca sunt supralegalizate pe cale administrativa
ierarhica si in continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei
spre a li se garanta autenticitatea semnaturii si sigiliului.
Autoritati competente sa aplice apostila
Autoritatile romane competente sa aplice apostila sunt:
- Curtile de Apel
- Prefecturile
III.3 Efectele hotararilor judecatoresti straine
O hotarare judecatoreasca straina poate fi recunoscuta in Romania si poate sa produca

F efecte in conditiile Legii art. 105/1992.
Efectele hot. jud.
straine -Hotarare straina, potrivit art. 165, se refera la actele de jurisdictie ale instantelor
judecatoresti, notariatelor sau oricaror autoritati competente dintr-un stat.
Hotararile judecatoresti produc urmatoarele efecte:
- au puterea doveditoare a actului autentic;
- au autoritate de lucru judecat;
- au forta executorie.
Pentru ca o hotarare straina sa aiba aceste efecte trebuie sa parcurga procedura
prevazuta de legea nationala de drept international privat.
39
III.3.1 Recunoasterea hotararilor judecatoresti
1. Efectul recunoasterii
F Prin recunoastere, hotararea judecatoreasca straina beneficiaza in Romania de

Prorogarea de
competenta autoritatea de lucru judecat intocmai ca o hotarare judecatoreasca romana- art.167 din
Legea nr. 105/1992- aici fiind vorba de o recunoastere prin hotarare judecatoreasca.
2. Recunoasterea de plin drept -Intervine in cazurile prevazute de art.166 din

Legea nr.105/1992:
se refera la starea civila a cetatenilor statelor unde au fost pronuntate;
se refera la starea civila a cetatenilor unui anumit stat, fiind pronuntate intr-un
stat tert si au fost recunoscute anterior de statul de cetatenie al fiecarei parti.
Acest fel de hotarari sunt prezentate direct autoritatilor statale de stare civila, dupa ce,
in prealabil, au fost supralegalizate.
3. Recunoasterea prin hotarare judecatoreasca

Acest gen de recunoastere se poate face daca:
instanta sa fie competenta potrivit legii statului care a pronuntat-o;
hotararea a ramas definitiva potrivit legii statului care a pronuntat-o;
exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele hotararilor straine, intre
Romania si respectivul stat.
4.Refuzul recunoasterii
Recunoasterea se poate refuza numai in cazurile prevazute de art. 168 din Legea
nr.105/1992, atunci cand:
se refera la starea civila a cetatenilor statelor unde au fost pronuntate ;
hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura din strainatate;
hotararea contravine ordinii publice de drept international privat din Romania;
40
litigiul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare chiar nedefinitiva
a unei instante din Romania sau se afla in curs de solutionare la instantele romane la
data sesizarii instantelor straine.
5.Instanta competenta
Cererea este de competenta tribunalului in raza caruia isi are domiciliul sau sediul
persoana care refuza recunoasterea hotararii straine art.170 din Legea nr. 105/1992.
Recunoasterea se poate face fie pe cale principala, fie pe cale incidentala de catre
instanta in fata careia se invoca exceptia de lucru judecat in baza unei hotarari straine.
III.3.2 Exequaturul
Este reglementat de dispozitiile art.173-178 din Legea nr.105/1992.
FExequaturul Exequaturul este un act de jurisdictie al instantei, pentru obtinerea caruia este
necesara parcurgerea urmatoarelor etape:
1. recunoasterea hotararii straine;
2. executarea hotararii straine
Art. 13 din Legea nr.105/1992, prevede ca executarea hotararii pe teritoriul roman se
face pe baza incuviintarii date de instanta judecatoreasca romana competenta.
Aceasta incuviintare-exequatur- intervine atunci cand hotararea straina nu se executa
de cei obligati in acest sens de bunavoie.
Obiectul exequaturului-este procedura prin care se acorda in Romania, forta
obligatorie unei hotarari judecatoresti straine.
Prin exequatur, hotararea straina dobandeste atat autoritate de lucru judecat cat si
forta obligatorie in Romania.
Conditii necesare pentru a obtine exequaturul:
Hotararea este data de o instanta judecatoreasca competenta;
Hotararea judecatoreasca a fost data cu aplicarea legii materiale competente,
potrivit normelor dreptului international privat;
Hotararea judecatoreasca este executorie potrivit legii care se aplica pe
teritoriul unde a fost pronuntata;
Hotararea judecatoreasca nu aduce atingere ordinii publice;
Intre Romania si tara a carei instanta a dat hotararea sa existe reciprocitate de
executare;
41
Hotararea judecatoreasca straina sa nu fie rezultatul unei fraude comise in
procedura urmata in strainatate;
Sa nu existe o hotarare judecatoreasca romana in acea materie, anterioara
hotarararii straine, ori o sesizare anterioara a instantei romane
Sa nu fie o hotarare in materie civila si capacitate privind un cetatean roman,
iar solutia pronuntata sa fie diferita de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane.
Actiunea prin care se solicita exequaturul prezinta urmatoarele caracteristici:
obiectul actiunii este mai larg, deoarece pe langa recunoasterea hotararii
straine se cere si investirea acesteia cu formula executorie;
este o actiune in realizare, reclamantul urmareste prin intermediul justitiei
obligarea paratului la respectarea dreptului consacrat de hotararea straina sau la
executarea unei prestatii.
cererea de exequatur o poate face numai titularul dreptului consacrat prin
hotararea straina.
III.4 Arbitrajul international
Arbitrajul este o modalitate de solutionare a unui litigiu de o anumita persoana-

F arbitru- investita cu misiunea de a judeca o cauza pe baza acordului partilor, fiind
Arbitrajul
exclusa competenta instantelor judecatoresti, iar solutia pronuntata devine obligatorie
pentru toate partile.
Acordul de arbitraj se poate naste fie prin vointa partilor fie printr-o conventie
internationala.
Caracterele arbitajului international:
Caracter international este considerat, potrivit art. 369 C.Proc.Civ., international
daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.
Arbitralitatea este o trasatura caracteristica a arbitrajului si semnifica puterea de a
statua a arbitrilor cu privire la un anumit litigiu.
Sediul materiei
Arbitrajul international este reglementat de:
dispozitiile art.180-181 din Legea nr.105/19922, care prezinta dreptul comun
in materie;
42
continutul Conventiei de la New York din 1958 privind recunoasterea si
executarea sentintelor arbitrale straine;
Conventia de la Geneva din 1961 privind arbitrajul international.
Clauza compromisorie- este clauza din contract prin care partile isi exprima acordul
de a se supune eventualele litigii izvorate din acel contract, arbitrajului.
Aceasta clauza poate fi stipulata printr-un inscris separat, intocmit concomitent sau
anterior aparitiei litigiului.
Compromisul este o conventie prin care partile stabilesc ca litigiul existent intre ele sa
nu fie supus jurisdictiei ordinare, ci arbitrajului.
Efectele conventiei de arbitraj:
inlatura competenta instantelor ordinare si plaseaza solutionarea litigiului
instantelor arbitrale;
obliga partile sa respecte sentinta care va fi pronuntata de organul arbitral.
Formele arbitrajului:
F - Arbitrajul intern
Formale
arbitrajului - Arbitrajul de drept international privat
- Arbitrajul de drept international public
- Arbitrajul comercial international
In functie de competenta materiala:
- arbitaj de competenta generala
- arbitraj de competenta speciala
In functie de strucura organizatorica se distinge intre:
- arbitraj ad-hoc
- arbitraj institutionalizat cu caracter permanent
In functie de competenta arbitrilor:
- arbitraj de drept
- arbitraj de echitate
Legea aplicabila litigiului arbitral
Legea procesuala va fi: legea stabilita prin conventia partilor, iar in absenta acesteia,
legea tarii unde s-a desfasurat arbitrajul; legea institutiei permanente, in cazul
arbitrajului institutionalizat sau legea stabilita de parti, in cazul arbitrajului ad-hoc.
In privinta fondului litigiului se va aplica intotdeauna, legea stabilita de parti.
43
Sentinta arbitrala
Procedura arbitrajului se finalizeaza cu o hotarare-sentinta arbitrala- executorie de
bunavoie sau silit, prin exequatur.
Sentinta arbitrala trebuie sa cuprinda:
organul de la care emana
partile, cu mentiunea domiciliului, resedinta, sediu
obiectul litigiului
dispozitivul hotararii.
Ce este exequaturul?
2002
B.M.C. Predescu < Drept international privat> Editura Universitaria Craiova 2002
Victor Babiuc < Dreptul comertului international > Editura Atlas Lex, Bucuresti
1994
44
Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu < Drept international privat> Editura C.H. Beck,
Bucuresti 2007
D. Al. Sitaru < Drept international privat>Ed. Actami, Bucuresti 1997
T.R. Popescu< Drept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994
V. Ros < Legea aplicabila conventiei arbitrale in arbitrajele comerciale
internationale> R.D.C. nr.2/2000
T.R. Popescu, C.Barsan < Dreptul comertului international>Editura Universitatea,
Bucuresti, 1983
I.Les, A.Stoica< Titlu executoriu european pentru creantele necontestate> R.R.D.P
NR.2/2008
O. Capatana < Efectele hotararilor judecatoresti straine in Romania>, Ed.
Academiei R.S.R, Bucuresti, 971
O. Capatana, D. Ianculescu < Comisiile rogatorii internationale in materie
civila>R.R.D nr. 6/1982
II. Legi.
Legea nr. 105/1992
TEM DE REFLECIE
Competenta de jurisdictie potrivit legii romane
MODELE DE NTREBRI
1. Normele din dreptul international privat sunt norme de:

a) trimitere
b) aleatorii
c) imperative
2. In situatia in care sunt competente instantele romane pentru judecarea unui litigiu,
fara a se putea determina care dintre ele, potrivit regulilor de competenta materiala,
competenta va fi:
a) Judecatoria Sectorului 1
b) Judecatoria Sectorului 2
c) Judecatoria Sectorului 5
45
3.In dreptul privat roman, exceptia de litispendenta:
a) produce efecte
b) nu produce efecte
c) produceC efecte doar in anumite situatii
4. Exceptia de conexitate, in dreptul international privat :

a) isi produce efectele
b) nu-si produce efecetele
c) isi produce efectele in anumite cazuri.
5. Documentele administrative se apostileaza de catre:

a) Curtile de Apel
b) Tribunale
c) Prefecturi
6. Instanta competenta a judeca cererea de recunoastere a unei hotarari straine este:

a) judecatoria
b) tribunalul
c) curtea de apel
7. In sistemul de drept romanesc, recunoasterea opereaza:

a) de plin drept
b) prin hotarare judecatoreasca
c) nu produce efecte
8. Pentru a obtine exequaturul, hotararea:

a) trebuie sa fie pronuntata de o instanta competenta
b) sa nu fie rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate
c) sa nu aduca atingere ordinii publice de drept international privat roman.
9. Sentinta arbitrala trebuie sa cuprinda:

a) partile
b) obirectul litigiului
c) organul de la care emana si solutia
10. Daca partile erau lovite de incapacitate, solutia arbitrala poate fi:
a) obligatorie
b) refuzata
c) intotdeauna obligatorie
46

Raspunsuri
1 c 6 c
2 a 7 a,b
3 a 8 a,b,c
4 b 9 a,b,c
5 c 10 b
CAPITOLUL IV
CONDITIA JURIDICA A STRAINULUI
1. Cuprins
2. Obiectiv general
4. Timpul necesar studierii capitolului
7. Tem de reflecie
8. Teste
Cuprins:
Introducere
Notiune
Formele conditiei juridice a strainului
Factori care influenteaza conditia juridica a strainului
Regimul juridic aplicabil strainilor in Romania conform O.U.G nr.
194/2002
Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de straini
Regimuri juridice speciale aplicabile strainilor
47
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind regimul
juridic aplicabil strainilor in dreptul international privat roman.
Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind conditia

juridica a strainului, categoriile speciale de straini si regimurile aplicabile
acestor categorii potrivit O.U.G.nr.194/2002.
= 2 ore i 30 minute
CAPITOLUL IV
CONDITIA JURIDICA A STRAINULUI
IV.1 Strain-persoana care nu are cetatenia statului pe teritoriul caruia se afla.

F Declaratia Universala a Drepturilor Omului in art. 1 stipuleaza ca termenul de strain
Strain
se aplica oricarui individ care nu poseda nationalitatea statului in care se gaseste
O.U.G nr 194/2002, privind regimul strainilor in Romania, defineste:
a) strainul ca fiind persoana fara cetatenie romana;
b) apatridul ca persoana care nu are cetatenia unui stat;
c) rezident este strainul titular al unui permis de sedere temporara sau al unei
carti de rezidenta, acordate in conditiile prezentei ordonante de urgenta;
d) rezident special este strainul al unui permis de sedere temporara sau al unei
carti de rezidenta permanenta, acordate in conditiile acestei ordonante;
Art. 18 din Constitutia Romaniei dispune: Cetatenii straini si apatrizii care
locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor,
garantata de Constitutie si de alte legi.
IV.2 Prin conditia juridica a strainului se intelege ansamblul normelor juridice

F care reglementeaza capacitatea de folosinta a strainului, adica drepturile si obligatiile
Conditia juridica a
strainului pe care acesta le are intr-un anumit stat, in calitate de strain.
48
Conditia juridica a strainului se refera la drepturile si obligatiile ce tin de
diferitele ramuri de drept in care acestea se manifesta si care isi au izvoarele in
reglementari interne, internationale dar si in norme cutumiare de drept international.
Intrarea strainilor pe teritoriul unui stat necesita, in general, o autorizare
prealabila sau o viza speciala, aplicata de organele abilitate ale statului primitor, pe
documentul de identitate recunoscut international al persoanei respective.
Orice stat are dreptul de a expulza un strain de pe teritoriul sau pentru motive
temeinice, precum si de a-l extrada in cazul in care acesta savarseste o infractiune.
Fiind instituita de statul de resedinta a strainului, conditia juridica a strainului
are atat un caracter unilateral dar si unul bilateral, cand sunt incheiate conventii
internationale referitoare la regimul juridic al strainului.
Intotdeauna conditia juridica a strainului este prealabila conflictului de legi.
Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste strainul este cea care va determina
regimul juridic al acestuia.
IV.3 Formele conditiei juridice a strainului

Regimuri apliabile strainilor
F In practica statelor sunt cunoscute urmatoarele regimuri aplicabile strainilor, datorita
Regimuri
aplicabile strainilor lucrarilor de codificare ale Comisiei de Drept International:
regimul national;
regimul tratamentului minim reciproc;
regimul strainilor bazat pe clauza natiunii celei mai favorizate;
regimul special;
regimul mixt.
Regimul national-Un stat recunoaste cetatenilor straini aflati pe teritoriul sau
aceleasi drepturi pe care le acorda propriilor sai cetateni, cu exceptia drepturilor
exclusive, specifice conditiei de cetatean al statului ce face recunoasterea, derivand
din apartenenta persoanei la statul respectiv.
Regimul reciprocitatii-Numit si tratamentul minim reciproc- este convenit intre
doua sau mai multe state, printr-un acord bilateral sau tratat international ori prin
reglementari interne, care confera cetatenilor statelor semnatare aceleasi drepturi pe
teritoriile respective.
Regimul reciprocitatii se poate imparti in trei categorii:
49
Legislative
Diplomatica
de fapt
Legea nr. 105/1992 recunoaste mai multe drepturi strainilor, in temeiul reciprocitatii.
Clauza natiunii celei mai favorizate-Presupune acordarea, in favoarea cetatenilor
unui anumit stat , de drepturi cel putin egale cu cele pe care le au cetatenii unor state
terte.
Este o prevedere speciala prin intermediul careia partile contractante isi acorda, pe
baza de reciprocitate, aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau le vor
acorda unui stat tert, in diferite domenii: comert, navigatie, situatie juridica a
persoanelor, plati internationale, dreptul de proprietate intelectuala, domeniul
diplomatic, administrarea justitiei,etc.
Regimul special-Unele categorii de straini, in domenii de activitate determinate, pot
beneficia de anumite drepturi prevazute de legea nationala sau conventii
internationale la care Romania este parte.
Regimul mixt-Consta in combinarea regimului national cu cel al clauzei natiunii
celei mai favorizate.
In cadrul Comunitatii Europene s-a instituit un nou tip de regim juridic, care a
prevazut libertatea de miscare a persoanelor din statele ei membre, cetatenii acestor
state avand dreptul de a intra liber pe teritoriul altui stat membru.
Prin acordul Schengen din 1985, s-a suprimat controlul vamal la granitele comune
din cadrul Uniunii Europene.
IV.4 Factori care influenteaza conditia juridica a strainului

Conditia juridica a strainului a cunoscut o serie de transformari, acestea fiind
determinate de schimbarile care s-au produs in societate dar si in raporturile de drept
international privat. Poate sa difere de la un stat la altul; o importanta deosebita il are
interesul statului care le recunoaste acestora anumite drepturi.
Statul de resedinta poate fi:
un stat de emigratie
un stat de imigratie
Conform dispozitiilor art. 5 din O.U.G nr. 194/2002, privind regimul strainilor in
Romania, anual, prin hotarare a Guvernului sunt stabilite:
50
numarul permiselor de munca ce pot fi eliberate strainilor;
cuantumul alocatiilor necesare pentru hranirea, intretinerea si cazarea in
centre, precum si a celor pentru asistenta medicala si spitalizare;
cuantumul sumelor reprezentand mijloacele corespunzatoare pentru
intretinerea pe perioada sederii, dar si pentru intoarcerea in tara de origine;
orice alte probleme privitoare la politica in domeniul imigratiei.
IV.5 Regimul juridic general aplicabil strainilor in Romania
Regimul juridic al strainilor in Romania este o problema de drept intern, fiind

F guvernata de norme materiale ori de aplicatie imediata, excluzand conflictul de legi.
Regimul jur. a
strain. in Rom Conditia juridica a strainului este o institutie specifica dreptului international privat.
Sediul principal al materiei in privinta regimului juridic al strinilor in Romania il
reprezinta o.u.g. nr. 194/2002.
IV.5.1 Drepturile strainilor in Romania
Art. 22-53 din Constitutia Romaniei prevad drepturile si libertatile democratice

F fundamentale.
Regimul jur. a
strain. in Rom O.U.G nr. 194/2002, consacra urmatoarele drepturi ale strainilor in Romania:
protectia generala a persoanelor si averilor;
dreptul strainilor aflati legal in Romania de a se deplasa liber si de a-si stabili
oriunde pe teritoriul tarii resedinta sau domiciliul;
dreptul strainilor care locuiesc legal in Romania de a reintra in tara pe durata
valabilitatii permisului de sedere;
dreptul de a beneficia de masuri de protectie sociala al celor ce au domiciliul
sau resedinta in Romania;
drepul de a beneficia si de a solicita inscrierea corecta a datelor personale in
documentele eliberate de Autoritatea pentru straini;
dreptul de a beneficia de instruire al stainilor cuprinsi in invatamantul de toate
gradele.
In cazul conflictelor de reglementare intre legea interna si tratatele internationale
privind drepturile fundamentale ale omului, au prioritate reglementarile
51
internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legea cuprind dispozitii mai
favorabile.
1. Drepturile civile prevazute de Constitutie si legi interne
Fac parte din aceasta categorie: dreptul de proprietate, mostenirea.
2. Drepturile procesuale ale strainului , sunt reglementate de art.
164 din Legea nr.105/1992, referitoare la conditia juridica a strainului ca parte in
proces si stipuleaza faptul ca drepturile si obligatiile strainului in fata instantelor
romane sunt aceleasi cu ale cetatenilor romani.
IV.5.2 Obligatiile strainilor in Romania, se regasesc in dispozitiile O.U.G.

nr.194/2002:
Pe timpul sederii lor in Romania, strainii sunt obligati sa respecte legislatia
romana;
Nu pot organiza pe teritoriul Romaniei partide politice ori alte organizatii sau
grupuri similare acestora si nici nu pot face parte din aceste, nu pot ocupa functii de
demnitate publica si nu pot initia, organiza sau participa la manifestatii ori intruniri
care aduc atingere ordinii publice sau sigurantei nationale;
Strainii aflati pe teritoriul Romaniei sunt obligati sa respecte scopul pentru
care li s-a acordat dreptul de a intra si ramane in tara, de a nu ramane peste perioada
pentru care li s-a aprobat dreptul de sedere, precum si sa depuna toate diligentele
necesare pentru a iesi din Romania pana la expirarea acestei perioade;
Strainii care intra pe teritoriul statului roman sau care ies de pe acesta au
obligatia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii;
Strainii aflati pe teritoriul Romaniei au obligatia de a se supune, in conditiile
legii, controlului organelor de politie si al celorlalte autoritati publice competente in
acest sens.
IV.6 Regimul juridic aplicabil strainilor in Romania conform O.U.G. nr.

194/2002
IV.6.1 Intrarea strainilor in Romania
O.U.G reglementeaza in art 6-16 accesul strainilor in Romania
52
Actele necesare pentru trecerea frontierei acceptate de statul roman, sub conditia de a
atesta identitatea si cetatenia sau calitatea de apatrid, conform art.10 din O.U.G. nr.
194/2002, sunt:
pasapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente
similare eliberate de catre statele, teriroriile sau entitatile internationale recunoscute
de Romania;
cartea de identitate sau alte documente similare, recunoscute pe baza de
reciprocitate sau unilateral, pentru cetatenii apartinand statelor stabilite prin hotarare a
Guvernului Romaniei;
documente de calatorie ale refugiatilor, eliberate in baza Conventiei de la
Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor si documentelor de calatorie eliberate
strainilor carora li s-a acordat protectie umanitara conditionata;
documente de calatorie ale apatrizilor, eliberate de statul in care acestia isi au
domiciliul.
Strainii care sunt inclusi intr-un document de trecere a frontierei de stat
apartanand altei persoane pot intra sau iesi din Romania numai impreuna cu titularul
acestuia.
Nepermiterea intrarii in Romania are loc:

1. In mod obligatoriu cand:
-strainii nu indeplinesc conditiile art.6 alin 1;
-sunt semnalati de organizatii internationale la care Romania este parte sau de
organizatii specializate in combaterea terorismului ca finanteaza, pregatesc ori
sprijina in orice mod sau comit acte de terorism;
-fac parte, sau sunt banuiti a face parte, din grupuri infractionale organizate,
cu caracter transnational sau sprijina activitatea acestor grupuri;
-exista motive serioase sa se considere ca au savarsit infractiuni impotriva
pacii si omenirii sau crime de razboi ori crime impotriva umanitatii prevazute
in conventii la care Romania este parte.
2. La aprecierea organelor politiei de frontiera, daca:
-au savarsit infractiuni in perioada altor sederi in Romania sau in strainatate,
impotriva statului sau a unui cetatean roman;
-au introdus sau au incercat sa introduca ilegal in Romania alti straini;
53
-sufera de maladii care pot pune in pericol grav sanatatea publica, stabilite
prin ordin al ministrului sanatatii.
Regimul acordarii vizelor

Este reglementat in cap.III al O.U.G nr. 194/2002.
F Viza da dreptul titularului de a intra pe teriroriul Romaniei numai in situatia in care se
Regimul acordarii
vizelor constata de catre organele de Politiei de Frontiera ca nu exista vreunul din motivele
nepermiterii intrarii in Romania.
Viza, poate fi :
a) viza de tranzit aeroportuar, identificata prin simbolul A ;
b) viza de tranzit, identificata prin simbolul B;
c) viza de lunga sedere, identificata prin simboluri diferite, in functie de
activitatea care urmeaza a fi desfasurata in Romania ( D/AE; D/AP; D/AC;
D/AM; D/SD; D/VF;etc).
Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetatenii statelor cuprinse in lista
care se intocmeste de catre Ministrul Afacerilor Externe conform cu reglementarile
Uniunii Europene cu privire la masurile pentru tranzitul pe aeroporturi.
Viza de tranzit este viza care permite unui strain sa tranziteze teriroriul Romaniei.
Poate fi eliberata pentru unul sau doua tranzituri iar in mod exceptional pentru mai
multe, fara insa, ca durata fiecarui tranzit sa depaseasca 5 zile.
Viza de scurta sedere este viza care permite strainilor sa solicite intrarea pe teritoriul
Romaniei, pentru alte motive decat imigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte sau
a mai multor sederi, a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile, in decurs de 6 luni de
la data primei intrari.
Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe intrari si se acorda pentru
urmatoarele scopuri:
a) turism- pentru strainul care urmeaza sa calatoreasca in Romania pentru
motive turistice;
b) vizita- pentru strainul care intentioneaza sa se deplaseze in Romania in
vizita la cetateni romani sau strini posesori ai unui permis de sedere valabil;
c) afaceri- pentru strainul care intentioneaza sa calatoreasca in Romania in
scopuri economice saau comerciale si de cooperare internationala ori pentru cel care
urmeaza sa devina asociat ori actionar al unei societati comerciale din Romania;
54
d) transport- pentru strainul care urmeaza sa calatoreasca pentru perioade
scurte, in scopul desfasurarii unor activitati profesionale legate de transportul de
marfuri sau de persoane;
e) activitati sportive- pentru strainul care urmeaza sa intre in Romania pe o
durata limitata in vederea participarii la competitii sportiv;
f) misiune- strainilor care pentru motive ce tin de functia lor politica,
administrativa sau de utilitate publica, trebuie sa se deplaseze in Romania. Este vorba
de cei care indeplinesc functii in cadrul guvernelor, administratiilor publice sau
organizatiilor internationale, dar si membrilor familiilor acestora care ii insotesc, etc
Dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei conferit strainului prin viza de scurta
sedere nu poate fi prelungit.
Viza de lunga sedere se acorda strinilor, la cerere, pe o perioada de 90 de zile, cu una
sau mai multe calatorii, pentru :
a) desfasurarea de activitati profesionale;
b) desfasurarea de activitati economice;
c) desfaurarea de activitati comerciale;
d) angajare in munca;
e) studii;
f) reintregirea familiei;
g) activitati religioase sau umanitare, etc.
Viza de lunga sedere permite strainilor intrati pe teritoriul Romaniei sa solicite
prelungirea dreptului de sedere temporara si sa obtina un permis de sedere.
Viza diplomatica si viza de serviciu permit intrarea in Romania, pentru o sedere de
lunga durata, a strainilor titulari ai unui pasaport diplomatic sau de serviciu, care
urmeaza sa indeplineasca o functie oficiala ca membri ai unei reprezentante
diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenta in Romania.
Viza colectiva este o viza de tranzit sau de scurta sedere acordata in scop turistic si
pentru o perioada care sa nu depaseasca 30 de zile, eliberata unui grup de straini,
constituit anterior solicitarii, cu conditia ca membrii acestuia sa intre, sa ramana si sa
paraseasca teritoriul Romaniei in grup.
Acest tip de viza este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un numar de minimum 5
si maximum 50 de persoane.
55
Autoritatile competente
Viza romana se acorda de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale
Romaniei:
fara aprobare prealabila a Centrului National de Vize, strainilor care nu au
nevoie de viza pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene
cu aprobarea prealabila a Centrului National de Vize, pentru strainii care au
nevoie de viza pentru a intra pe teriroriul unui stat membru al Uniunii Europene.
Vizele de scurta sedere si de tranzit se pot acorda, cu titlu de exceptie, si de catre
organele politiei de frontiera, in punctele de trecere a frontierei de stat, in urmatoarele
situatii:
in caz de urgenta, determinata de dezastre, calamitati naturale sau accidente;
in caz de deces sau imbolnaviri grave ale rudelor apropiate;
in cazul echipajelor si pasagerilor navelor sau aeronavelo, aflate in situatii
deosebite, nevoite sa acosteze ori sa aterizeze;
in cazul functionarilor care apartin unor organizatii internationale, ce sunt
delegati sa indeplineasca misiuni oficiale in Romania intr-un interval scurt de
timp;
in cazul marinarilor straini care solicita tranzitul pentru a se imbarca,
reimbarca sau pentru a parasi o nava, in scopul repatrierii la incetarea
contractului de munca, etc, dupa efectuarea unor verificari;
din motive umanitare.
In cazul acordarii acestor vize de catre organele de politie in punctele de trecere a
frontierei de stat, se pot acorda pentru o perioada care sa nu depaseasca 15 zile, in
cazul unei vize de scurta sedere si 5 zile, in cazul unei vize de tranzit.
Revocarea vizei. Conditii si autoritati competente.

Masura revocarii vizei poate fi dispusa de catre aceleasi autoritati cand:
a) strainii nu mai indeplinesc conditiile cerute la acordarea vizei;
b) nu se respecta scopul pentru care a fost acordata viza de intrare;
c) dupa acordarea vizei, strainii au fost declarati indezirabili.
Decizia de anulare sau revocare, se comunica strinului, in scris, impreuna cu
motivele care stau la baza acesteia, de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular
care a acordat viza, atunci cand solicitantul se afla in strainatate, de catre organele de
56
trecere a frontierei de stat, si de catre Oficiul Roman pentru Imigrari, prin decizia de
returnare prevazuta de art. 82, atunci cand cel in cauza se afla in Romania.
De la data comunicarii, anularea produce efecte retroactiv, iar revocarea
produce efecte numai pentru viitor.
IV.6.2 Sederea strainilor in Romania
Dreptul de sedere prezinta doua forme: temporara si permanenta.

F 1. Dreptul de sedere temporara
Sederea strainilor
in Romania Strainii aflati temporar in mod legal in Romania pot ramane pe teritoriul
statului roman numai pana la data la care inceteaza dreptul de sedere stabilit prin viza
sau permisul de sedere.
Strainilor care nu obligatia obtinerii de vizei pentru a intra in Romania conform
conventiilor internationale prin care se desfiinteaza unilateral regimul de vize, li se
permite accesul pe teritoriul statului roman si pot sa ramana pana la 90 de zil, in
decurs de 6 luni, incepand cu ziua primei intrari in tara.
Dreptul de sedere temporara in Romania poate fi prelungit succesiv, pentru
perioade de pana la un an, de cate Autoritatea pentru Straini sau de de formatiunile
sale teritoriale, daca strainul indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a ramane
in Romania.
2. Dreptul de sedere permanent

Acest drept se acorda la cerere in conditiile legii.
Conditiile acordarii dreptului de sedere permanenta sunt prevazute de art. 71 din
O.U.G nr. 194/2002:
au avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii 5 ani
anterioro depunerii cererii;
fac dovada detinerii mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim net
pe economie, exceptia strainilor membri de familie ei cetatenilor romani;
cunosc limba romana cel putin la un nivel satisfacator;
nu prezinta pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala.
Dreptul de sedere permanenta se aproba de catre seful Oficiului Roman pentru
Imigrari. Aprobarea se comunicata in scris solicitantului in termen de 15 zile
57
lucratoare de la solutionarea acesteia. In termen de 30 de zile de la primirea
comunicarii, strainul caruia i s-a aprobat dreptul de sedere permanenta in Romania
este obligat sa se prezinte la formatiunea teritoriala a Oficiului Roman pentru Imigrari
unde a fost inregistrata cererea, in vederea eliberarii permisului de sedere permanenta.
Cand nu sunt indeplinite conditiile acordarii dreptului de sedere permanenta, cererea
poate fi respinsa, anulata sau revocata.
IV.6.3 Iesirea strainilor din Romania
n cazul n care strinul nu mai este n posesia documentului de trecere a frontierei de
F stat n baza cruia a intrat n ar, acesta trebuie s prezinte la ieirea din Romnia un
Iesirea strainilor
din Romania nou document valabil de trecere a frontierei de stat. Ieirea din ar a strinilor
care au cetenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei
de stat cu care au intrat.
n cazuri deosebite, organele poliiei de frontier pot permite ieirea din ar i
n baza documentului care atest o alt cetenie.
Strinului nu i se permite ieirea din ar n urmtoarele conditi:
a) este nvinuit sau inculpat ntr-o cauz penal i magistratul dispune
instituirea msurii interdiciei de prsire a localitii sau a rii;
b) a fost condamnat prin hotrre judectoreasc rmas definitiv i are de
executat o pedeaps privativ de libertate.
n aceste situaii, msura de a nu permite ieirea de pe teritoriul Romniei va fi luat
de organul competent din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor numai n
baza solicitrii scrise a procurorului, a instanelor judectoreti i a organelor
prevzute de lege care au atribuii de punere n executare a pedepsei nchisorii.
Nepermiterea ieirii din ar se realizeaz prin:
a) instituirea consemnului nominal n sistemul de eviden a traficului la
frontiera de stat, de ctre Inspectoratul General al Poliiei de Frontier;
b) aplicarea n documentele de trecere a frontierei de stat a tampilei cu
simbolul "C" de ctre Autoritatea pentru strini i formaiunile sale teritoriale.
Revocarea msurii de nepermitere a ieirii din ar
se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea tampilei cu
simbolul "L" n documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scris a
autoritii publice creia i revine o astfel de competen.
58
IV.6.4 Indepartarea strainilor din Romania
Art. 79 din O.U.G. nr. 194/2002, reglementeaza c mpotriva strinilor a cror
F edere pe teritoriul Romniei a devenit ilegal, al cror drept de edere a fost anulat
Indepartarea
strainilor sau revocat, precum i celor crora li s-a refuzat prelungirea dreptului de edere
temporar, Autoritatea pentru strini poate dispune msura returnrii de pe
teritoriul Romniei. n cazul strinilor declarai indezirabili, precum i mpotriva
celor pentru care instana a dispus msura de siguran a expulzrii, ndeprtarea de
pe teritoriul Romniei se face prin punerea n aplicare a prevederilor hotrrii
instanei prin care s-a dispus msura respectiv.
Decizia de returnare constituie actul administrativ al Autoritii pentru strini
sau al formaiunilor sale teritoriale prin care strinii prevzui la art. 79 alin. (1) sunt
obligai s prseasc teritoriul Romniei.
Decizia de returnare se redacteaz n dou exemplare, fiecare n limba romn i
ntr-o limb de circulaie internaional.
Aceasta decizie d posibilitatea strinului s prseasc ara nensoit:
n termen de 15 zile, pentru strinul a crui edere a devenit ilegal; strinul a
crui viz a fost anulat sau revocat; fotii solicitani de azil pentru care s-a finalizat
procedura de azil;
n termen de 30 de zile, pentru strinul cruia i-a fost anulat sau revocat
dreptul de edere temporar ori i-a fost refuzat prelungirea acestui drept;
n termen de 90 de zile, pentru strinul cruia i-a fost anulat sau revocat
dreptul de edere temporar pentru desfurarea de activiti comerciale; strinul
cruia i-a ncetat dreptul de edere permanent.
Decizia de returnare poate fi contestat n termen de 10 zile de la data
comunicrii la Curtea de Apel Bucureti, n cazul n care aceasta a fost emis de
Autoritatea pentru strini, sau la curtea de apel n a crei raz de competen se afl
formaiunea teritorial care a emis decizia de returnare.
Msurile de ndeprtare a strinilor prevzute de Ordonana de urgen a
Guvernului 194/2002 sunt:
1. declararea ca indezirabil a strinului;
2. ndeprtarea sub escort a strinului;
3. repatrierea voluntar umanitar asistat;
4. expulzarea strinului.
59
Declararea ca indezirabil
Este o msur care se dispune mpotriva unui strin care a desfurat,
desfoar ori exist indicii temeinice c intenioneaz s desfoare activiti de
natur s pun n pericol securitatea naional sau ordinea public.
Msura se dispune de Curtea de Apel Bucureti, la sesizarea procurorului
anume desemnat de la Parchetul de pe lng Curtea de Apel Bucureti.
Dreptul de edere al strinului nceteaz de la data emiterii ordonanei de
declarare ca indezirabil.
Punerea n executare a hotrrii prin care strinul a fost declarat indezirabil se
realizeaz prin escortarea strinului pn la frontier sau pn n ara de origine, de
ctre personalul specializat al Autoritii pentru strini. Perioada pentru care un
strin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii
termenului pentru o nou perioad cuprins ntre aceste limite, n cazul n care se
constat c nu au ncetat motivele care au determinat luarea acestei msuri.
ndeprtarea sub escort a strinilor

ndeprtarea sub escort se realizeaz de ctre personalul specializat al
Autoritii pentru strini, pentru urmtoarele categorii de strini:
a) care nu au prsit voluntar teritoriul Romniei la expirarea termenului deciziei
de returnare prevzute la art. 80 alin. (3);
b) care au trecut ilegal frontiera de stat;
c) care au fost declarai indezirabili;
d) mpotriva crora a fost dispus expulzarea.
ndeprtarea este interzis n urmtoarele cazuri:

a) strinul este minor i prinii au dreptul de edere n Romnia;
b) strinul este printe al unui minor care are cetenia romn, dac minorul se
afl n ntreinerea acestuia sau exist obligaia plii pensiei alimentare, obligaie pe
care strinul i-o ndeplinete cu regularitate;
c) strinul este cstorit cu un cetean romn, iar cstoria nu este de
convenien;
d) strinul a depit vrsta de 80 de ani;
60
e) exist temeri justificate c viaa i este pus n pericol ori c va fi supus la
torturi, tratamente inumane sau degradante n statul n care urmeaz s fie trimis
strinul;
f) ndeprtarea este interzis de documentele internaionale la care Romnia este
parte.
Presupune nsoirea strinului de ctre personalul specializat al Autoritii
pentru strini pn la frontier ori pn n ara de origine, de tranzit sau de destinaie.
Repatrierea voluntar umanitar asistat

Strinii aflai pe teritoriul Romniei pot solicita sprijinul Autoritii pentru
strini, precum i al organizaiilor internaionale sau neguvernamentale cu atribuii n
domeniu pentru repatrierea voluntar umanitar asistat, dac nu dispun de mijloace
financiare.
Strinii aflai n aceast situaie pot beneficia, n mod individual, o singur
dat, de sprijinul acordat de Autoritatea pentru strini de repatrierea voluntar
umanitar asistat n ara de origine.
Expulzarea strinilor
Const n ndeprtarea silit a infractorului strin de pe teritoriul Romniei, cu
consecina interzicerii rentoarcerii pe teritoriul rii, ct timp se afl sub aplicarea
msurii de siguran.
mpotriva strinului care a svrit o infraciune pe teritoriul Romniei msura
expulzrii poate fi dispus n condiiile prevzute de Codul penal i de Codul de
procedur penal.
Dreptul de edere al strinului nceteaz de drept la data la care a fost dispus
msura expulzrii.
Instana de judecat poate dispune ca strinul s fie luat n custodie public, pn
la efectuarea expulzrii, fr ca perioada acestei msuri s depeasc 2 ani.
Expulzarea strinului se face ctre ara al crei cetean este, ori, dac nu are
cetenie, ctre ara n care i are domiciliul. Cauza care impune luarea acestei
msuri o reprezint starea de pericol pe care o prezint ceteanul strin sau persoana
fr cetenie, care a svrit o infraciune ce se judec de instanele romne i care,
dac ar rmne pe teritoriul rii noastre, ar putea comite noi infraciuni.
61
Extrdarea
Este definita ca fiind un act bilateral ntre dou state, n baza cruia un stat pe al crui
F teritoriu s-a refugiat un infractor sau un condamnat l pred, la cerere, altui stat,
Extradarea
pentru a fi judecat ori pus s execute pedeapsa la care fusese condamnat.
Cetenii strini i apatrizii pot fi extrdai numai n baza unei convenii
internaionale sau n condiii de reciprocitate, msur justificat de protecia pe care
statul o acord ceteanului.
Statul poate admite sau refuza predarea persoanei a crei extrdare se solicit.
Legea nr. 302/2004 are dispoziii care se aplic urmtoarelor forme de
cooperare judiciar internaional n materie penal:
a) extrdarea;
b) predarea n baza unui mandat european de arestare;
c) transferul de proceduri n materie penal;
d) recunoaterea i executarea hotrrilor;
e) transferarea persoanelor condamnate;
f) asistena judiciar n materie penal;
g) alte forme de cooperare judiciar internaional n materie penal.
Nu pot fi extrdai din Romnia:
a) cetenii romni, cu anumite excepii, enumerate la art. 24 din Legea nr.
302/2004;
b) persoanele crora li s-a acordat dreptul de azil n Romnia;
c) persoanele strine care se bucur n Romnia de imunitate de jurisdicie, n
condiiile i n limitele stabilite prin convenii sau prin alte nelegeri internaionale;
d) persoanele strine citate din strintate n vederea audierii ca pri, martori
sau experi n faa unei autoriti judiciare romne solicitante, n limitele imunitilor
conferite prin convenie internaional.
Cetenii romni pot fi extrdai din Romnia numai n baza conveniilor
internaionale multilaterale la care aceasta este parte i pe baz de reciprocitate, dac,
privitor la persoana extrdabil, este ndeplinit cel puin una dintre urmtoarele
condiii:
a) domiciliaz pe teritoriul statului solicitant la data formulrii cererii de
extrdare;
62
b) are i cetenia statului solicitant;
c) a comis fapta pe teritoriul sau mpotriva unui cetean al unui stat membru
al Uniunii Europene, dac statul solicitant este membru al Uniunii Europene.
Exista si o condiie suplimentar ca statul solicitant s dea asigurri considerate ca
suficiente c, n cazul condamnrii la o pedeaps privativ de libertate printr-o
hotrre judectoreasc definitiv, persoana extrdat va fi transferat n vederea
executrii pedepsei n Romnia.
Extrdarea este obligatoriu refuzat dac:

a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil n sensul Conveniei
europene pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, ncheiat
la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricrui alt instrument internaional pertinent n
domeniu, ratificat de Romnia;
b) exist motive serioase s se cread c extrdarea este solicitat n scopul
urmririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de ras, religie, sex, naionalitate,
limb, opinii politice sau ideologice ori de apartenen la un anumit grup social;
c) situaia persoanei risc s se agraveze din unul dintre motivele enunate la
lit. b);
d) cererea este formulat ntr-o cauz aflat pe rolul unor tribunale
extraordinare, altele dect cele constituite prin instrumentele internaionale pertinente,
sau n vederea executrii unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;
e) se refer la o infraciune de natur politic sau la o infraciune conex unei
infraciuni politice;
f) se refer la o infraciune militar care nu constituie infraciune de drept
comun.
Alte msuri aplicabile strinilor

Luarea n custodie public este o msur de restrngere temporar a libertii de
micare pe teritoriul statului romn, dispus de magistrat mpotriva strinului care nu
a putut fi ndeprtat sub escort n termenul prevzut de lege, sau mpotriva strinului
care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instana a dispus expulzarea.
63
Tolerarea rmnerii pe teritoriul Romniei este permisiunea de a rmne pe
teritoriul rii acordat de Autoritatea pentru strini strinilor care nu au dreptul de
edere i, din motive obiective, nu prsesc teritoriul Romniei.
Prin motive obiective se neleg acele mprejurri independente de voina strinului,
imprevizibile i care nu pot fi nlturate, datorit crora strinul nu poate prsi
teritoriul Romniei.
Strinii pot fi tolerai n urmtoarele situaii:
a) atunci cnd se afl n situaiile prevzute la art. 15 alin. (1) i nu ndeplinesc
condiiile prevzute de lege pentru acordarea unui permis de edere;
b) cnd strinii luai n custodie public, mpotriva crora s-a dispus msura
returnrii, nu au putut fi ndeprtai n termen de 6 luni;
c) cnd strinii luai n custodie public, mpotriva crora instana a dispus
expulzarea, nu au putut fi expulzai n termen de 2 ani de la data la care au fost luai
n custodie public;
d) atunci cnd prezena temporar pe teritoriul Romniei a acestora este cerut de
interese publice importante;
e) atunci cnd exist motive serioase s se considere c strinii sunt victime ale
traficului de fiine umane;
f) atunci cnd Autoritatea pentru strini constat c acetia se afl n
imposibilitatea de a prsi temporar Romnia din alte motive obiective. Tolerarea se
acord pentru o perioad de pn la 6 luni, care poate fi prelungit pentru noi
perioade de pn la 6 luni, pn la dispariia cauzelor.
Interzicerea intrrii strinului pe teritoriul Romniei Odata cu emiterea
deciziei de returnare sau punerea n aplicare a msurii de expulzare, Autoritatea
pentru strini poate dispune, n condiiile legii, i interzicerea intrrii n Romnia,
pentru o perioad determinat.
IV.7 Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de straini
IV.7.1 Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene si din Spatiul Economic
European
Regimul aplicabil cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene ale

Spatiului Economic European.
64
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaie pe teritoriul
Romniei a cetenilor statelor membre ale Uniunii Europene i Spaiului Economic
European este actul normativ care reglementeaza regimul acestei categorii de straini
in Romania si strabileste conditiile in care acesti cetateni isi pot exercita dreptul de
libera circulatie pe teritoriul Romaniei.
Cetenii Uniunii Europene, precum i membrii familiilor lor, care i exercit
dreptul la liber circulaie i reziden pe teritoriul Romniei, beneficiaz de
drepturile i libertile recunoscute prin Tratatul privind Uniunea European, cum ar
fi:
a) se bucur de protecia general a persoanelor i a averilor, garantat de Constituie
i de alte legi, precum i de drepturile prevzute n tratatele Uniunii Europene i n
alte tratate internaionale la care Romnia este parte;
b) se pot deplasa liber i i pot stabili reedina sau, dup caz, domiciliul, oriunde pe
teritoriul Romniei;
c) beneficiaz de msuri de protecie social din partea statului, n aceleai condiii ca
i cetenii romni;
d) au dreptul s verifice datele personale nscrise n documentele oficiale eliberate de
autoritile romne i, cnd este cazul, s solicite corectarea sau eliminarea unor date
care nu corespund realitii;
e) au acces nengrdit pe piaa forei de munc din Romnia, sub rezerva aplicrii
msurilor tranzitorii prevzute n Tratatul de aderare a Romniei la Uniunea
European, precum i la desfurarea altor activiti de natur economic, n
condiiile legii aplicabile cetenilor romni;
f) au acces nengrdit la activitile colare i de instruire n cadrul sistemului naional
de nvmnt.
IV.7.2 Strinii cu drept de edere permanent n statele membre ale Uniunii

Europene
Cetenii unor state tere sau apatrizii, cu drept de edere permanent n statele
membre ale Uniunii Europene, pot intra i rmne pe teritoriul statului romn, pentru
o perioad de 90 de zile n decurs de 6 luni, fr obligativitatea obinerii unei vize de
intrare ( art. 120 O.U.G 194/2002).
65
IV.7.3 Membrii de familie ai strinilor cu drept de edere permanent n state
membre U. E.
Membrii de familie ai strinilor, care au un drept de edere temporar n
scopul rentregirii familiei ntr-un stat membru al Uniunii Europene, pot intra n
Romnia n baza unei vize de lung edere acordate n acelai scop de ctre misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei.
Acestor strini li se poate prelungi dreptul de edere cu ndeplinirea condiiilor
generale prevzute de lege dac:
a) prezint permisul de edere ntr-un stat membru al Uniunii Europene; b)
fac dovada c au locuit ca membri de familie ai strinului cu drept de edere
permanent ntr-un stat membru al Uniunii Europene;
c) fac dovada mijloacelor de ntreinere n cuantum de cel puin salariul minim
net pe economie.
IV.7.3 Strinii victime ale traficului de persoane i traficului de migrani

Strinilor victime ale traficului de persoane i traficului de migrani, precum i
ale infraciunii prevzute de O.U.G. nr. 194/2002 sub denumirea de facilitarea
ederii ilegale a strinilor pe teritoriul Romniei, li se poate acorda un permis de
edere temporar, chiar dac au intrat ilegal n Romnia, la solicitarea procurorului
sau instanei de judecat, n urmtoarele condiii:
a) manifest o intenie clar de a coopera cu autoritile romne pentru a
facilita identificarea i tragerea la rspundere penal a participanilor la svrirea
infraciunilor ale cror victime sunt;
b) au ncetat relaiile cu persoanele suspectate de comiterea infraciunilor ale
cror victime sunt;
c) acordarea dreptului de edere este oportun pentru derularea investigaiilor
judiciare;
d) ederea acestora n Romnia nu prezint pericol pentru ordinea public i
securitatea naional.
Dreptul de edere poate fi acordat, pentru o perioad de 6 luni, cu
posibilitatea prelungirii pe noi perioade n aceleai condiii.
Dreptul de edere poate fi revocat n urmtoarele situaii:
a) nu mai sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege;
66
b) titularul dreptului de edere, n mod intenionat, a rennoit contactele cu
persoanele suspectate de comiterea infraciunilor prevzute mai sus;
c) dac se constat c strinul a indus n eroare autoritile competente cu
privire la calitatea de victim sau cu privire la datele i informaiile furnizate;
d) cnd victima nceteaz s coopereze;
e) cnd autoritile competente constat existena vreunuia dintre cazurile
prevzute la art. 10 din C.Proc.Pen.
IV.7.4 Strinii minori nensoii

Autoritatea pentru strini i formaiunile sale teritoriale procedeaz pentru
minorii care intra neinsotiti, astfel:
- se stabilesc identitatea i modul de intrare n ar;
- li se asigur reprezentarea printr-o instituie competent care asigur protecia i
ngrijirea necesar, inclusiv cazarea n centre speciale de ocrotire, n aceleai condiii
ca i pentru copiii romni;
- se iau msuri de identificare a prinilor, indiferent de locul de reedin al
acestora, n scopul reunificrii familiale;
- pn la identificarea prinilor, minorii de vrst colar au acces la sistemul de
nvmnt;
- dac prinii minorului nu au reedin n ar, acesta se returneaz n ara de
reedin a prinilor ori n ara n care au fost identificai ali membri de familie, cu
acceptul acestora;
- n cazul neidentificrii prinilor sau a altor rude, i se acord dreptul de edere
temporar n Romnia.
Accesul strinilor minori la educaie este reglementat in art.122
Strinii minori care locuiesc n Romnia au acces la nvmntul colar
obligatoriu n aceleai condiii ca i minorii ceteni romni.
IV.8. Regimuri juridice speciale aplicabile strinilor
IV8.1. Refugiaii i persoanele strmutate

Refugiatul, asa cum este definit in art 1 al Conventiei O.N.U., adoptata la Geneva in
F 1951 ca fiind orice persoan care, n urma unor evenimente i a unor temeri
Refugiatii
67
justificate de a fi persecutat datorit rasei, religiei, naionalitii, apartenenei la un
anumit grup social sau opiniilor sale politice, se afl n afara rii a crei cetenie o
are i care nu poate sau, datorit acestor temeri, nu dorete protecia acestei ri;
sau care, neavnd nici o cetenie i gsindu-se n afara rii, n care avea cetenia
obinuit, ca urmare a unor evenimente, nu poate sau, datorit respectivelor temeri,
nu dorete s se ntoarc".
Caracteristica principal a refugiailor este aceea c ei nu pot beneficia ori
nu doresc protecia rii lor de origine, motivele prsirii acelei ri putnd fi:
opresiunea, persecuia, ameninarea vieii sau libertii, srcia, rzboiul sau luptele
civile, dezastrele naturale, etc.
Cel mai nalt for internaional care are ca obiect de activitate situaia
refugiailor este naltul Comisariat ONU pentru Refugiai (U.N.H.C.R.) creat la 14
decembrie 1950 i funcional de la 1 ianuarie 1951 si ndeplinete n principal, dou
funcii:
1. asigur protecia internaional a refugiailor, n sensul c promoveaz
ncheierea i ratificarea unor convenii internaionale pentru protecia refugiailor,
urmrind aplicarea acestora, ca i adoptarea, prin acorduri speciale ntre guvernele
statelor, a unor msuri pentru mbuntirea situaiei refugiailor i pentru reducerea
numrului persoanelor care au nevoie de protecie;
2. caut soluii imediate sau pe termen lung pentru rezolvarea problemelor
acestora.
Legea nr. 122/2006 privind azilul n Romnia transpune n sistemul nostru de
drept dispoziiile comunitare coninute n:
- Directiva Consiliului 2001/55/CE privind standardele minime de protecie
temporar n eventualitatea unui flux masiv de persoane strmutate i msurile de
promovare a balanei de eforturi ntre statele membre n vederea primirii unor astfel
de persoane i suportarea consecinelor;
- Directiva Consiliului 2003/9/CE din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime
pentru primirea solicitanilor de azil;
- Directiva Consiliului 2003/86/CE din 22 septembrie 2003 privind dreptul la
reunificarea familiei;
68
- Directiva Consiliului 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime
pentru calificare i statutul cetenilor rilor tere sau apatrizilor ca refugiai sau ca
persoane aflate n nevoie de protecie internaional i coninutul proteciei acordate.
Statutul refugiailor n Romnia

Legea nr. 122/2006 stabilete regimul juridic al strinilor care solicit o form de
protecie n Romnia, regimul juridic al strinilor beneficiari ai unei forme de
protecie n Romnia, procedura de acordare, ncetare i anulare a unei forme de
protecie n Romnia, precum i procedura pentru stabilirea statului membru
responsabil cu analizarea cererii de azil, precum si intelesul unor termeni cum ar fi:
a) form de protecie
b) solicitant sau solicitant de azil
c) strin
d) cerere pentru acordarea unei forme de protecie sau cerere de azil
e) ar de origine
f) procedur de azil
g) statut de refugiat
h) protecie subsidiar
i) protecie temporar, etc.
Autoritatea central responsabil de implementarea politicilor Romniei n

domeniul azilului, precum i de aplicare a dispoziiilor legii este Oficiul Naional
pentru Refugiai din subordinea Ministerului Administraiei i Internelor.
Strinilor li se acorda, in conditiile legii:
a) statutul de refugiat;
b) protecie subsidiar;
c) protecie temporar sau protecie umanitar temporar.
a. Statutul de refugiat se recunoate, la cerere, ceteanului strin care, n urma
unei temeri bine ntemeiate de a fi persecutat pe motive de ras, religie, naionalitate,
opinii politice sau apartenen la un anumit grup social, se afl n afara rii de origine
i care nu poate sau, datorit acestei temeri, nu dorete protecia acestei ri, precum
i persoanei fr cetenie care, fiind n afara rii n care i avea reedina obinuit
69
datorit acelorai motive, nu poate sau, datorit respectivei temeri, nu dorete s se
rentoarc.
Statutul de refugiat nu se acord strinului i apatridului cu privire la care exist
motive serioase s se cread c:
- au comis o infraciune mpotriva pcii i omenirii, o crim de rzboi ori o alt
infraciune similar;
- au comis o infraciune grav de drept comun n afara Romniei, nainte de a fi
admii pe teritoriul statului romn;
- au comis fapte care sunt contrare scopurilor i principiilor aa cum sunt ele
enunate n preambulul i n art. 1 i 2 din Carta Organizaiei Naiunilor Unite;
- au instigat sau au fost complici la svrirea faptelor prevzute mai sus.
- au planificat, au facilitat sau au participat la svrirea de acte de terorism, aa cum
sunt acestea definite n instrumentele internaionale la care Romnia este parte.
b. Protecia subsidiar se poate acorda ceteanului strin sau apatridului care nu
ndeplinete condiiile pentru recunoaterea statutului de refugiat i cu privire la care
exist motive temeinice s se cread c, n cazul returnrii n ara de origine, respectiv
n ara n care i avea reedina obinuit, va fi expus unui risc serios i care nu poate
sau, datorit acestui risc, nu dorete protecia acelei ri.
Prin risc serios se nelege:
- condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse;
- tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;
- o ameninare serioas, individual, la adresa vieii sau integritii, ca urmare
a violenei generalizate n situaii de conflict armat intern ori internaional, dac
solicitantul face parte din populaia civil.
Protecia subsidiar nu se acord cetenilor strini i apatrizilor pentru aceleasi
motive pentru care nu se acorda nici statututl de refugiat.
c. Protecia umanitar temporar se acord persoanelor din zonele de conflict n

perioada de conflicte armate n care Romnia nu este angajat, prin hotrre a
Guvernului, elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor, la propunerea
Oficiului Naional pentru Refugiai, n situaia n care se constat sau exist informaii
c, din zona de conflict, urmeaz s fie nregistrat un aflux masiv i spontan de
persoane care au nevoie de protecie.
70
Prin persoan care are nevoie de protecie se nelege orice persoan care face parte
din populaia civil i care i-a prsit ara de origine ca urmare a unui conflict armat
i nu se poate ntoarce n condiii de siguran i demnitate n ara de origine.
Prin aflux masiv i spontan de persoane care au nevoie de protecie se nelege
deplasarea ctre teritoriul Romniei a unui numr semnificativ de persoane care
depete capacitatea Oficiului Naional pentru Refugiai de soluionare a cererilor
individuale.
Protecia umanitar temporar se acord pe o perioad care nu poate depi 2 ani,
persoanele care beneficiaz de ea putnd depune, n mod individual, o cerere de azil,
numai dup ncetarea acestei forme de protecie.
Procedura de azil
Pentru soluionarea cererilor sunt prevazute urmatoarele tipuri de proceduri de

F protecie adresate statului romn:
Procedura de azil
procedura ordinar;
o procedur specific n situaia reunificrii familiei;
procedura accelerat;
procedura la frontier;
procedura rii tere sigure.
Autoritile competente s primeasc o cerere de azil sunt urmtoarele:

a) Oficiul Naional pentru Refugiai i formaiunile sale teritoriale;
b) structurile Poliiei de Frontier Romne;
c) structurile Autoritii pentru Strini;
d) structurile Poliiei Romne;
e) structurile Administraiei Naionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului
Justiiei.
Cererea de azil se depune de ndat ce:

a) solicitantul s-a prezentat ntr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;
b) solicitantul a intrat pe teritoriul Romniei;
71
c) au survenit evenimente n ara de origine a solicitantului, care l determin s cear
protecie pentru strinul cu drept de edere n Romnia.
Cererile de azil depuse n afara teritoriului Romniei nu sunt admise. Cererea de azil
este individual i se nainteaz personal de ctre solicitant sau, dup caz, de curator
ori de reprezentantul legal, fiind completat n limba romn sau ntr-o limb pe care
solicitantul o cunoate, nefiind acceptate cererile de azil colective.
Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotrre, care se
comunic de ndat, n scris, solicitantului.
mpotriva hotrrii de respingere a cererii de azil, se poate face plngere n
termen de 10 zile de la comunicare.
Plngerea motivat se depune numai la Oficiul Naional pentru Refugiati, care
o inainteaza de indata instanei de judecat competente.
n etapa judectoreasc de soluionare a cererilor de azil, dezbaterile au loc n
edin secret, procedura de azil desfurndu-se cu respectarea principiului
confidenialitii.
Regimul juridic al refugiailor

Drepturile solicitanilor de azil, conform dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 122/2006
F astfel:
Regimul juridic al
refugiatilor a) dreptul de a rmne n Romnia pn la expirarea unui termen de 15 zile de la
finalizarea procedurii de azil;
b) dreptul de a fi asistat de un avocat n orice faz a procedurii de azil;
c) dreptul de a i se asigura, n mod gratuit, un interpret n orice faz a procedurii
de azil;
d) dreptul de a contacta i a fi asistat de un funcionar al naltului Comisariat al
Naiunilor Unite pentru Refugiai (UNHCR) n orice faz a procedurii de azil;
e) dreptul de a fi consiliat i asistat de un reprezentant al organizaiilor
neguvernamentale, romne sau strine, n orice faz a procedurii de azil;
f) dreptul de a fi informat, ntr-o limb pe care o cunoate sau pe care se
presupune n mod rezonabil c o cunoate, n momentul depunerii cererii, cu privire
la drepturile i obligaiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;
g) dreptul la protecia datelor personale i a oricror alte detalii n legtur cu
cererea sa;
72
h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a crui valabilitate
va fi prelungit periodic de Oficiul Naional pentru Refugiai, etc.
Obligatiile strainului pe durata procedurii de azil sunt:
a) prezentarea organelor teritoriale ale Ministerului Administraiei i Internelor, n
scris, cererea motivat cuprinznd datele indicate de organul la care o depune,
precum i de a se supune fotografierii i amprentrii. Amprentarea nu este efectuat
n cazul strinilor care nu au mplinit vrsta de 14 ani;
b) prezentarea autoritilor competente de informaii complete i reale cu privire
la persoana i la cererea sa de azil;
c) depunerea tuturor documentelor pe care le are la dispoziie i care au relevan
cu privire la situaia sa personal;
d) predarea documentului pentru trecerea frontierei de stat, urmnd s primeasc
un document temporar de identitate;
e) obligaia de a urmri stadiul procedurii i de a informa autoritile competente
cu privire la orice schimbare de reedin;
f) de a rspunde la solicitrile organelor cu atribuii n domeniul azilului;
g) de a nu prsi localitatea de reedin fr autorizarea Oficiului Naional pentru
Refugiai. Autorizaia va fi emis de Oficiul Naional pentru Refugiai n urma unei
analize individuale, obiective i impariale, iar n cazul neautorizrii, aceasta va fi
motivat;
h) prezentarea la examenele medicale ce i sunt stabilite, etc.
IV.8.2. Personalul diplomatic i consular
Personalul diplomatic i consular aflat n misiune n Romnia face parte din

F categoria strinilor care au un statut specific.
Personalul
diplomatic si Se bucur de privilegii i imuniti stabilite prin tratate internaionale, precum:
consular
Convenia de la Viena privind relaiile diplomatice din 1961;
Convenia de la Viena privind relaiile consulare din 1963;
Convenia privind privilegiile i imunitile ONU din 1946.
73
Principalele imuniti acordate personalului diplomatic i consular sunt:
- Inviolabilitatea persoanei, a locuinei, documentelor i bunurilor sale, cu excepia
F prinderii sale n flagrant delict, cnd pot fi aplicate msuri de constrngere;
Imunitatile pers.
diplomatic - imunitate de jurisdicie penal, administrativ, civil i de executare;
- privilegii scutiri de impozite, taxe vamale i control vamal, taxe fiscale, prestaii
personale.
Care este procedura acordarii azilului?
I. Macovei < Drept international privat> Editura Ars Longa, Iasi 2001
A.T. Moldovan <Expulzarea, extradarea si readmisia in dreptul international >
Editura All Beck, Bucuresti 2004
N. Diaconu < Drept international privat> Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004
A.Fuerea < Drept international privat> Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005
74
Marie Laure Niboyet, Geraud de Geouffe de la Pradelle < Droit international
prive> L.G.D.J., 2008
Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru, Adrian Circa < Manual de drept
international priva t> ,Ed. Hamangiu,2008
B.Ancel,Y.Lequette <Les grands arrets de la jurisprudence francaise de droit
international prive >Ed. Dalloz,2006
2002
T.R.Popescu < Drept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994
Jeacota M., Piticaru G, Paun V., Iftimie E < Pozitia juridica a strainilor in
Romania, culegere de studii, litografia Universitatii Alexandru Ioan Cuza> Iasi 1977
Meitani G. <Curs de drept international privat> Editura All Beck, Bucuresti 2000
II. Legi.
Legea nr. 105/1992
Legea nr. 122/2006
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strinilor n
Romnia;
TEM DE REFLECIE
Statutul refugiatilor in Romania
MODELE DE NTREBRI
1. Principalele imunitati acordate personalului diplomatic si consular sunt:

a) imunitatea de jurisdictie penala
b) imunitate de jurisdictie civila
c) scutiri de taxe vamale si control vamal
75
2. Obligatiile solicitantului de azil sunt:
a) obligatia de a preda documentul pentru trecerea frontierei
b) obligatia de a nu parasi localitatea de resedinta
c) obligatia de a parasi teritoriul Romaniei in termen de 30 zile de la
finalizarea procedurii de azil in cazul in care solicitantul nu a obtinut
forma de protectie solicitata
3. Clauza natiuni celei mai favorizate presupune:

a) reglementari ce confera cetatenilor statelor semnatare aceleasi drepturi pe
teritorile tarii respective
b) prevederi prin intermediul carora partile contractante isi acorda pe baza de
reprocitate aceleasi avantaje si privilegi
c) ca, unele categori de straini pot beneficia de anumite drepturi prevazute de
legea nationala sau de conventiile internationale la care Romania este
parte
4. Straini pot beneficia in Romania de urmatoarele drepturi, Conform O.U.G.

nr.194/2002
a) de a se deplasa liber si de a-si stabili oriunde pe teritoriul tari
resedinta sau domiciliul
b) de protectie generala a persoanelor si averilor
c) de dispozitiile mai favorabile prevazute in Constitutie
5. Strainii nu pot:
d) organiza partide politice pe teritoriul Romaniei
e) sa ramana peste perioada pentru care li s-a aprobat dreptul de sedere
f) sa nu se supuna controlului organelor de politie
6. Pentru a intra in Romania, straini trebuie sa:

a) prezinte documente care fac dovada existentei unor mijloace de intretinere
pe perioada sederi
b) nu fi incalcat anterior, scopul declarat la obtinerea vizei
c) nu aiba introdu-se alerte in sistemul informatic Schengen
7.Viza de tranzit, permite strainului:

a) sa tranziteze teritoriul Romaniei o singura data
b) sa tranziteze teritoriul Romaniei de mai multe ori
c) sa tranziteze teritoriul Romaniei de cate ori doreste dar fara ca durata
fiecarui tranzit sa depaseasca 10 zile
8. Viza de lunga sedere se acorda strainilor:

a) pe o perioada de 30 zile
b) pe o perioada de 90 de zile
c) pentru reintregirea familiei
9. Dreptul de sedere permanenta se acorda strainilor care:
76
a) au avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii
10 ani anteriori depunerii cererii
b) au avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii
5 ani anteriori depunerii cererii
c) au avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii 3
ani anteriori depunerii cererii
10. Dreptul de sedere permanenta se acorda de catre:

a) personalul diplomatic si consular
b) Presedintele Romaniei
c) Seful Oficiului Roman pentru Imigrari

Raspunsuri
1 a,b,c 6 a,b,c
2 a,b 7 a,b
3 b 8 b,c
4 a,b,c 9 b
5 a,b,c 10 c
CAPITOLUL V
PERSOANELE JURIDICE IN DREPTUL
INTERNATIONAL PRIVAT
1. Cuprins
2. Obiectiv general
7. Tem de reflecie
8. Teste
77
Cuprins:
Clasificarea persoanelor juridice

Determinarea legii aplicabile persoanelor juridice
Domeniul de aplicare a legii nationale a persoanei juridice
Conditia juridica a persoanei juridice straine
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice straine in Romania
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind persoana

juridica si legea aplicabila acestora.
Obiective operaionale: Vor fi evideniate elementele cu privire la

capacitatea de folosinta a persoanei juridice, la conditia juridica si la domeniul
de aplicare a legii nationale a persoanei juridice.
= 2 ore i 30 minute
CAPITOLUL V
PERSOANELE JURIDICE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT
Definiie. Noiuni generale
F Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice i persoanele juridice, in

Definitia pers.
juridice art.26 lit.e face vorbire despre persoana juridica in legislatia romana; astfel: sunt
persoane juridice orice organizaii care au o organizare de sine stttoare i un
patrimoniu propriu afectat realizrii unui anume scop n acord cu interesul obtesc.
Din punctul de vedere al dreptului internaional privat, este relevant doar
persoana juridic angrenat n raporturi juridice de drept civil (n sens larg) cu
element de extraneitate, deoarece doar aceste raporturi juridice sunt susceptibile s
genereze probleme ce in de conflictul de legi.
78
Persoana juridic nu poate avea dect acele drepturi care corespund scopului
ei, stabilit prin lege, actul de nfiinare sau statut.
Clasificarea persoanelor juridice
O prim distincie este aceea dintre persoanele juridice de drept privat i cele de
F drept public.
Clasificarea pers
juridice Persoanele juridice pot lega raporturi juridice guvernate de regimuri de drept
diferite.
Importana clasificrii rezid n aceea c doar persoanele juridice de drept
privat pot genera probleme conflictuale ce intereseaz dreptul internaional privat
O alta distincie se face ntre persoanele juridice de drept intern i persoanele
juridice de drept internaional (cum este cazul statelor i organizaiilor internaionale
guvernamentale).
Statele comport o personalitate juridic complex. Ele sunt subiecte de drept
internaional dar pot fi privite i ca persoane juridice de drept intern privat (cnd
acioneaz jure gestionis) sau public (cnd acioneaz jure imperii).
Persoanele juridice de drept internaional:

sunt constituite printr-un acord internaional (spre deosebire de persoanele
juridice de drept intern, constituite n temeiul unei legi naionale, chiar i atunci cnd
prezint elemente strine n structura lor);
sunt anaionale, fiind imposibil s se vorbeasc de naionalitatea statului, care
este izvorul naionalitii (persoanele juridice de drept intern sunt purttoare ale
naionalitii unui stat);
sunt beneficiarele unei duble personaliti juridice (de drept internaional i de
drept intern);
desfoar activiti internaionale de anvergur;
existena i funcionarea lor sunt guvernate de normele dreptului internaional.
dup naionalitatea lor: persoane juridice romne (naionale) i strine;
dup criteriul sediului: persoane juridice cu sediul n Romnia i persoane
juridice cu sediul n strintate
79
dup natura dreptului de proprietate: persoane juridice de stat (statul,
organele puterii legislative, executive, judectoreti, unitile administrativ-teritoriale,
regiile autonome cu capital de stat), persoane juridice private i persoane juridice
mixte;
dup natura scopului: persoane juridice cu scop patrimonial i fr scop
patrimonial (cu scop nepatrimonial).
funcie de proveniena capitalului social: persoanele juridice romne pot fi:
fr sau cu participare strin;
Dreptul internaional privat este interesat de soluionarea urmtoarelor probleme
privind activitatea persoanelor juridice n relaiile economice internaionale:
determinarea naionalitii, adic a apartenenei la un anumit stat a persoanei

juridice problem rezolvat de normele juridice ale fiecrui stat, care stabilesc
criteriile n acest sens.
condiia persoanei juridice, care prezint dou aspecte:
- a) recunoaterea extrateritorial a persoanei juridice constituite n strintate i
- b) drepturile care se atribuie persoanei juridice recunoscute.
Determinarea legii aplicabile persoanei juridice
Funcie de felul calificrii primar sau secundar i de legea dup care se face
F calificarea, se determin i legea care va stabili dac un colectiv organizat are sau nu
Determinarea legii
aplicabile calitatea de persoan juridic.
Dreptul internaional privat romn a statuat principiul calificrii primare dup
lex fori, consacrat de art. 3 din Legea nr. 105/1992 conform cruia cnd
determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaz s fie dat unei
instituii de drept sau unui raport juridic, se ia n considerare calificarea juridic
stabilit de legea romn.
Naionalitatea persoanei juridice
Naionalitatea desemneaz apartenena persoanei juridice la un anumit stat, fiind

F elementul pe baza cruia se distinge ntre persoanele juridice strine i cele naionale.
Nationalitatea
pers. juridice
80
Pentru persoana juridic naionalitatea are aceeai semnificaie ca i cetenia
persoanei fizice i servete la determinarea statutului juridic al subiectului colectiv de
drept.
Potrivit art. 40 din Legea nr. 105/1992, persoana juridic are naionalitatea
statului pe teritoriul cruia i-a stabilit, conform actului constitutiv, sediul social. -
Naionalitatea se determin dup legea forului, prin aplicarea criteriilor prevzute de
aceast lege.
Criterii de determinarea a nationalitatii
1. criteriul sediului social: persoana juridic are naionalitatea statului unde i

stabilete sediul social.
Sediul trebuie s fie real, iar nu fictiv, adic persoana juridic s i aib acolo
centrul administrativ, respectiv principalele organe de conducere.
Dac organele de conducere se afl n mai multe ri, sediul social este
considerat a fi n ara n care se afl organul superior de conducere.
Sediul mai trebuie s fie serios, adic s se afle ntr-o ar cu care persoana
juridic prezint legturi semnificative.
2. criteriul voinei fondatorilor: presupune stabilirea naionalitii persoanei juridice
de ctre membrii fondatori, prin actul constitutiv i statut, funcie de interesele lor si
reprezint o aplicare a principiului autonomiei de voin n materia determinrii
naionalitii persoanei juridice- nu este acceptat in doctrina deoarece favorizeaz
frauda la lege prin eludarea normelor cu caracter imperativ, edictate pentru ocrotirea
intereselor obteti i pe cele ale terilor;
3. criteriul locului de nregistrare a persoanei juridice numit i criteriul

ncorporrii: naionalitatea este dat de statul n care au fost ndeplinite formalitile
pentru constituirea acesteia, chiar dac sediul ar fi stabilit n alt stat.
4. criteriul locului unde se afl centrul activitii economice a persoanei juridice,

potrivit cruia naionalitatea ar fi dat de statul centrului activitii ei
5 .criteriul controlului: naionalitatea persoanei juridice este dat de apartenena

conductorilor ei sau dup cetenia asociailor, ori de naionalitatea capitalului social
81
sau chiar de cetenia acelora n folosul crora se desfoar activitatea persoanei
juridice.
Este folosit n unele tratate internaionale pentru a se putea face deosebirea

ntre persoanele juridice strine i cele naionale ori este folosit n scopul atribuirii
unor drepturi cu caracter special doar persoanelor juridice naionale, precum i atunci
cnd se aplic unele msuri discriminatorii persoanelor juridice strine;
6. criterii mixte, rezultate din folosirea concomitent a mai multor criterii dintre cele
enumerate mai sus.
n dreptul internaional privat romn, determinarea naionalitii persoanei juridice se

face pe baza unui criteriu de drept comun (care este n sensul criteriului sediului
social), precum i pe baza unor criterii speciale.
7. Criteriul de drept comun este dat de art. 40 din Legea nr. 105/1992: persoana
juridic are naionalitatea statului pe teritoriul cruia i-a stabilit, conform actului
constitutiv, sediul social. Dac exist sedii n mai multe state, determinant pentru
naionalitatea persoanei juridice este sediul real. Prin sediu real se nelege locul unde
se afl centrul principal de conducere i gestiune a activitii statutare, chiar dac
hotrrile organului respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de
acionarii sau de asociaii din alte state.
Criteriul adoptat de norma romn de drept internaional privat este cel al sediului
social
8. Criteriile speciale sunt stabilite de convenii internaionale pentru situaii deosebite

i sunt mai rare n practic deoarece ele nu privesc naionalitatea persoanei juridice n
ansamblul su, ci numai anumite aspecte legate de naionalitatea acesteia, n funcie
de obiectul de reglementare al respectivei convenii. Exemple de criterii speciale:
a) Criteriul locului constituirii persoanei juridice, numit i criteriul
ncorporrii, este aplicat, practic, toate acordurile privind evitarea dublei impuneri i
prevenirea evaziunii fiscale.
b) Criteriul controlului poate fi regsit n unele dintre acordurile privind

promovarea i protejarea reciproc a investiiilor ncheiate de Guvernul Romniei cu
guvernele altor state.
82
c) Criteriul mixt al locul constituirii i sediul social (Tratatul pentru comer i
navigaie ncheiat cu Japonia n 1970, ratificat prin Decretul nr. 22/1970);
d) Criteriul mixt al locului constituirii i cel al controlului (Acordul privind

relaiile comerciale dintre Guvernul Romniei i Guvernul S.U.A., ratificat prin
Legea nr. 50/1992);
e) Unele tratate folosesc, alternativ, dou criterii. Spre exemplu, Acordurile

privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor ncheiate cu Frana (Legea
nr. 88/1995) i cu Regatul rilor de Jos (Legea nr. 14/1994) fac referire la criteriul
mixt al sediului i la cel al constituirii i, alternativ, la cel al controlului, lrgind prin
aceasta sfera de aplicare a tratatului;
f) Exist i situaia n care sunt folosite criterii diferite pentru fiecare stat
parte al Acordului. Astfel, Acordul privind promovarea i protejarea reciproc a
investiiilor ncheiat cu Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord (Legea nr.
109/1995) prevede criteriul mixt al sediului (real) i ncorporrii pentru determinarea
persoanelor juridice romne i criteriul ncorporrii pentru determinarea persoanelor
juridice engleze.
Schimbarea naionalitii persoanei juridice
Cazuri posibile
la schimbarea sediului persoanei juridice ntre dou state care utilizeaz,
ambele, criteriul sediului social;
mutarea sediului persoanei juridice dintr-un stat care respect criteriul
sediului ntr-un alt stat, care cunoate alt criteriu; potrivit legii primului stat, persoana
juridic dobndete naionalitatea noului su sediu, n timp ce, potrivit legii celui de-
al doilea stat nu are loc nici o schimbare de naionalitate;
modificarea naionalitii (ceteniei) majoritii capitalului social (sau
asociailor) duce la schimbarea naionalitii n cazul sistemelor legislative care
mbrieaz criteriul controlului.
i n dreptul internaional privat romn, schimbarea naionalitii persoanei juridice
opereaz n cazul schimbrii sediului social dintr-un stat n altul.
83
Calificarea noiunii de sediu social
Naionalitatea persoanei juridice se determin dup criteriile stabilite de legea
forului.
Noiunea de sediu social se poate califica, dupa:
legea naional a persoanei juridice;
legea forului;
legea statului unde se afl persoana juridic (lex loci);
legea statului unde a fost stabilit sediul statutar al persoanei juridice.
legea statului care reglementeaz efectele care intereseaz persoana
juridic.
Calificarea noiunii de sediu social n dreptul internaional privat romn

Noiunea de sediu social n dreptul romn este calificat prin urmtoarele
reglementri:
reglementarea general din Legea nr. 105/1992- art. 40 alin. 1, dispune :

persoana juridic are naionalitatea statului pe teritoriul cruia i-a stabilit prin actul
constitutiv sediul social.
reglementri cu caracter special au fost cuprinse i n Legea nr. 187/2003
privind competena de jurisdicie, recunoaterea i executarea n Romnia a
hotrrilor n materie civil i comercial pronunate n statele membre ale Uniunii
Europene (publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 333 din 16 mai
2003), aplicabile cnd elementul de extraneitate se situeaz ntr-unul dintre statele
membre ale Uniunii Europene. Legea nr. 187/2003 a fost abrogat expres de art. I din
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 119/2006 privind unele msuri necesare
pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderrii Romniei la
Uniunea European
n cazul societilor comerciale fr personalitate juridic (asociaiile n
participaie din dreptul romn, francez, german, societile n comandit simpl din
dreptul german, etc.), se aplic prin analogie art. 40 alin. 3 din Legea nr. 105/1992.
Regimul lor juridic este supus legii statului pe teritoriul cruia se afl centrul
principal de conducere i de gestiune a activitii societii respective i nu legii
contractului de societate.
84
Domeniul de aplicare a legii naionale a persoanei juridice
Statutul personal al persoanei juridice
Prin statutul persoanei juridice se nelege ansamblul normelor juridice care

F reglementeaz naterea, manifestarea sau stingerea existenei acesteia precum i
Statutul personal
al pers. Jur. normele care reglementeaz raporturile persoanei juridice ca subiect de drept fa de
teri.
Statutul personal al persoanei juridice se refer la capacitatea de folosin i
capacitatea de exerciiu pe care ea le are.
Este crmuit de legea naional a persoanei juridice. Potrivit art. 41 alin. 1 din
Legea nr. 105/1992, statutul organic al persoanei juridice este crmuit de legea sa
naional, determinat conform art. 40 din acelai act normativ
Legea naional a persoanei juridice reglementeaz ambele aspecte ale
capacitii ei civile, i anume:
a. capacitatea de folosin: se reglementeaz modurile de constituire,
funcionare i ncetare a persoanei juridice, precum i soarta bunurilor acesteia n caz
de lichidare; de asemenea, limitele activitii sale, raporturile juridice din cadrul
persoanei juridice i cele cu tere persoane.
b. capacitatea de exerciiu- se determin care sunt organele persoanei juridice i
n ce condiii ele pot angaja persoana juridic n raporturile cu terii. Legea statutului
organic al persoanei juridice reglementeaz ndeosebi:
capacitatea;
modul de dobndire i pierdere a calitii de asociat;
drepturile i obligaiile care decurg din calitatea de asociat;
modul de alegere, competenele i funcionarea organelor de conducere a
persoanei juridice;
reprezentarea ei prin intermediul organelor proprii;
rspunderea persoanei juridice i a organelor ei fa de teri;
modificarea actelor constitutive;
dizolvarea i lichidarea persoanei juridice.
85
V.4.2. Statutul sucursalei i filialei persoanei juridice
Conform art. 41 alin. 2 din Legea nr. 105/1992, statutul organic al sucursalei
nfiinate de o persoan juridic ntr-o alt ar, este supus legii naionale a acesteia,
adic legii persoanei juridice care a nfiinat-o.
Statutul organic al filialei este supus legii statului pe teritoriul cruia i-a stabilit
propriul sediu, independent de legea aplicabil persoanei juridice care a nfiinat-o.
Legile care reglementeaz statutul organic al sucursalei i filialei persoanei

juridice sunt diferite una de cealalt.
V.5. Condiia juridic a persoanei juridice strine

Condiia juridic a strinului persoan juridic presupune analiza a dou aspecte:
1.determinarea legii naionale a persoanei juridice i
2.determinarea condiiei juridice a strinului ca persoan juridica( recunoaterea

extrateritorial a persoanei juridice i stabilirea drepturilor i obligaiilor care pot fi
conferite acesteia, dup recunoaterea n ara forului).
V.5.1. Recunoaterea persoanei juridice strine
Recunoaterea este admis de toate statele, prin legea naional, i se face numai
F dac persoana juridic strin a fost constituit n conformitate cu legea sa naional
Recunoasterea
pers. Jur. i nu se opune ordinii publice de drept internaional privat. Recunoaterea persoanei
juridice strine este un act declarativ de drepturi prin care se constat existena
persoanei juridice i se recunosc extrateritorial efectele existenei ei.
Obiectul recunoaterii l reprezint calitatea persoanei juridice de subiect de
drept, modificrile capacitii de folosin a acesteia (reorganizare, faliment, lichidare
sau ncetarea existenei).
Conform art. 43 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea
raporturilor de drept internaional privat, persoana juridic strin cu scop patrimonial
valabil constituit n statul a crui naionalitate o are, este recunoscut de plin drept n
Romnia.
Condiiile n care intervine recunoatere de drept sunt:
s fie constituit conform dispoziiilor prevzute de legea ei naional;
86
s aib calitatea de subiect de drept ;
s nu fi nclcat ordinea public de drept internaional privat romn.
Recunoaterea de drept a persoanelor juridice cu scop patrimonial strine este
consacrat i de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizaia i funcionarea
reprezentanelor firmelor comerciale i organizaiilor economice strine, autorizarea
presupunnd recunoaterea lor prealabil.
Persoanele fr scop patrimonial sunt recunoscute pe baza aprobrii
prealabile a Guvernului, prin hotrre judectoreasc, sub condiia reciprocitii, dac
au fost valabil constituite n statul de origine, iar scopul lor nu contravine ordinii
sociale i economice a Romniei
Pentru a se manifesta ntr-un stat strin, altul dect cel n care s-au nfiinat,
persoanele juridice (att cele de drept intern, ct i cele de drept internaional)
trebuie recunoscute.
Pentru recunoasterea persoanei juridice straine trebuie, insa, indeplinite
conditiile ce rezulta implicit din dispoziiile legii:
persoana juridic strin s fi fost constituit n conformitate cu legea ei
naional;
aceasta s aib calitatea de subiect de drept, adic s fie vorba de o persoan
juridic;
ordinea public din dreptul internaional privat s nu se opun la
recunoaterea ei ca persoan juridic.
V.5.2. Drepturile i obligaiile persoanei juridice strine

F Drepturile i obligaiile persoanei juridice strine -conform art. 44 din Legea
Drepturile si oblig.
Pers. Jur. nr. 105/1992: persoana juridic strin, care este recunoscut, beneficiaz de toate
drepturile care decurg din legea statutului ei organic, afar de cele interzise de statul
romn prin dispoziiile sale legale, aplicndu-se regimul naional sub condiia
reciprocitii.
Reciprocitatea privete, conform art. 163 din Legea nr. 105/1992, protecia
juridic, scutirea de taxe, asistena juridic gratuit.
Persoana juridic strin nu se poate bucura de mai multe drepturi dect
persoana juridic romn; prin derogare, se poate acorda acesteia clauza naiunii celei
mai favorizate, sub condiia reciprocitii.
87
V.5.3. Activitatea persoanelor juridice strine n Romnia
Persoanele juridice care doresc s desfoare n ara noastr o activitate cu

caracter permanent, au nevoie de autorizarea organelor competente.
Reprezentanele firmelor strine nu pot desfura dect operaiuni stabilite
prin autorizaia de funcionare, care se elibereaz de Ministerul Economiei i
Comerului pe baza cererii adresate acestuia i care trebuie s cuprind n mod
obligatoriu meniunile prevzute n art. 1 din Decretul-Lege nr. 122/1990, ce
stabilete: societile comerciale i organizaiile economice strine pot avea
reprezentane n Romnia pe baza autorizaiei eliberate n acest scop".
Art. 45 din Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept
internaional privat prevede c persoanele juridice strine recunoscute n Romnia i
desfoar activitatea pe teritoriul rii noastre n condiiile stabilite de legea romn
referitoare la exercitarea activitilor economice, sociale, culturale sau de alt natur.
O.U.G nr. 92/1997 priveste stimularea investiiilor directe, cadrul general
privind facilitile i garaniile de care beneficiaz investiiile directe n Romnia.
V.6 Capacitatea de folosinta a persoanei juridice straine in Romania

V.6.1. Capacitatea juridic. Definiie. Noiune
F Capacitate juridic reprezinta capacitatea de a fi subiect de drept.
Capacitatea
juridica Capacitatea juridic (capacitatea de drept) se definete ca fiind aptitudinea
general i abstract de a avea i exercita drepturi subiective i de a-i asuma i
ndeplini obligaiile.
Trsturile caracteristice ale capacitii juridice ale persoanei juridice sunt:
Generalitatea este nsuirea pe care o are persoana juridic de a avea

drepturi i obligaii.
Unicitatea - prin acest caracter nelegndu-se nsuirea ei de a aparine
fiecrei persoane juridice; dac persoana juridic este un subiect de drept distinct,
atunci capacitatea sa juridic este unic.
88
Legalitatea - aceasta este nsuirea intrinsec a capacitii juridice a persoanei
juridice, care const n faptul c recunoaterea, coninutul, nceputul i sfritul
acesteia sunt reglementate prin lege; capacitatea juridic a persoanei juridice este
efectiv de domeniul legii.
V.6.2. Capacitatea juridic de folosin
Capacitatea juridic se compune din dou elemente: capacitatea de folosin
F i capacitatea de exerciiu, ambele existnd att n cazul persoanei fizice ct i n
Nationalitatea
pers. juridice cazul persoanei juridice.
Capacitatea de folosin este aptitudinea general i abstract de a avea
drepturi i obligaii.
Capacitatea de exerciiu este aptitudinea persoanei de a-i exercita drepturile
i de a-i asuma obligaiile, svrind acte juridice (conform art. 5, alin. 2 i 3 din
Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice i persoanele juridice).
Persoanele juridice supuse nregistrrii au personalitate juridic (deci
capacitate de folosin), dup caz: de la data actului de dispoziie care o nfiineaz,
de la data recunoaterii, ori de la data autorizrii nfiinrii lor. Excepia de la aceast
regul este prevzut n alineatul ultim al art. 33 din Decretul nr. 31/1954, care
instituie o capacitate de folosin anticipat (fiind necesar pentru efectuarea actelor
de nfiinare a persoanei juridice).
Coninutul capacitii de folosin a persoanei juridice este determinat de scopul
pentru care a fost nfiinat.
V.6.3. Capacitatea de folosin a persoanei juridice strine n Romnia

Recunoaterea unei persoane juridice strine nseamn existena sa ca subiect
de drepturi i obligaii n afara statului de origine.
Aceasta i confer persoanei juridice strine n Romnia dreptul de a-i
extinde activitatea pe teritoriul rii noastre, ca stat care i-a acceptat calitatea de
persoan juridic.
Este necesara stabilirea a dou aspecte:
Capacitatea de folosin a persoanei juridice care rezult din statutul su i
care este reglementata de lex causae (legea intern sau ordinea juridic internaional)
i care este denumit capacitatea de folosin organic;
89
Capacitatea de folosin operant n statul strin n care este recunoscut
persoana juridic i care a mai fost denumit capacitate juridic de folosin
eficient.
Reglementarea romn care stabilete capacitatea de folosin a persoanei
juridice o n:
Codul Comercial, n Legea persoanelor juridice nr. 21/1924 (reglementare

nlocuit de Ordonana de Guvern nr. 26/2000);
Decretul nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice i juridice;
Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea n Romnia a reprezentanelor
societilor comerciale i a organizaiilor economice strine;
Hotrrea Guvernului nr. 1222/1990 privind regimul impozitelor i taxelor
aplicabile reprezentanelor din Romnia a societilor comerciale i a organizaiilor
economice strine, i drepturile i obligaiile legate de salarizarea personalului romn
(domeniu care a intrat sub incidena Codului Fiscal instituit de Legea nr. 571/2003);
Legea nr. 35/1991 privind regimul investiiilor strine (nlocuit i ea cu
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiiilor
directe) i n Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
internaional privat.
A. Statutul organic al persoanei juridice strine
F Statutul organic al persoanelor juridice de drept intern

Statutul organic al
pers. Jur. Reglementarea actual de drept internaional privat n Romnia, prin art. 40, alin.
3 din Legea nr. 105/1992 stabilete: c sediul social real al unei societi este locul
unde se afl centrul principal de conducere i de gestiune a activitii statutare, chiar
dac hotrrile organului respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de
acionari sau asociai din alte state.
n acelai sens i reglementarea cuprins n legea organic a societilor
comerciale, Legea nr. 31/1990, alin. 2 al art. 1 stabilete: Societile comerciale cu
sediul n Romnia sunt persoane juridice romne.
90
Regula din dreptul internaional privat romn este aceea conform creia persoana
juridic are naionalitatea statului pe al crui teritoriu i-a stabilit, potrivit actului
constitutiv, sediul social.
O persoan juridic nfiinat n strintate nu va fi recunoscut n Romnia ca
persoan juridic dac, potrivit legislaiei romne, sediul su social este considerat a
fi n Romnia. Aceasta deoarece, n realitate, nu sunt ndeplinite condiiile de
nfiinare prevzute de legea romn (n ceea ce privete formalitile de autorizare i
nmatriculare).
De cele mai multe ori s-a constatat c naionalitatea persoanei juridice, pe lng
funcia de a defini poziia persoanei juridice pe planul regimului strinilor,
ndeplinete i rolul de a o individualiza, stabilind lex causae (deci legea naional a
persoanei juridice), care guverneaz statutul organic.
Statutul organic de drept civil al persoanelor juridice de drept

internaional
Aceast categorie de persoane juridice n Romnia au drepturile care au fost
stabilite de statutul lor de nfiinare.
n privinta organizaiile interguvernamentale, situaia este diferit, ele fiind
nfiinate prin tratate internaionale si numai acestea stabilesc modul de organizare i
capacitatea, inclusiv cea din domeniul dreptului civil.
B. Modul de stabilire a capacitii de folosin a persoanei juridice strine n

Romnia. Regimul naional
Statul roman delimiteaza atat drepturile persoanelor juridice supuse altor

legislatii, cat si intinderea capacitatii capacitatii civile a subiectelor de drept
international.
Persoana juridic strin recunoscut se bucur de acest regim naional care nu
nseamn n realitate un regim identic cu cel al persoanei juridice romne, ci numai
un regim configurat dup aceasta.
Norma de baz actual, care instituie regimul naional, este art. 44 din Legea nr.
105/1992 care stabilete ca: o persoan juridic strin care este recunoscut
91
beneficiaz de toate drepturile care decurg din statutul ei organic, n afar de cele pe
care statul care face recunoaterea le refuz prin dispoziiile sale legale.
Persoanele juridice nepatrimoniale pot fi recunoscute n Romnia pe baza
aprobrii prealabile a Guvernului, prin hotrre judectoreasc, sub condiia
reciprocitii, dac sunt valabil constituite n statul a crui naionalitate o au, iar
scopurile statutare pe care le urmresc nu contravin ordinii sociale i economice din
Romnia.
Actuala reglementare, indiferent dac provine din Codul Comercial, din Legea nr.
31/1990, modificat i completat, din Ordonana de urgen a Guvernului nr.
92/1997, sau din Legea nr. 105/1992, pune n eviden cteva caracteristici:
instituionalizeaz principiul nediscriminrii ntre persoanele juridice strine;
menine n continuare principiul reciprocitii, dei el nu este ntotdeauna, n
mod evident, susinut;
pstreaz existena principiului regimului naional de care se bucur n
Romnia marea majoritate a persoanelor strine;
schimbarea radical a concepiei privind dreptul de proprietate pe care
persoana juridic strin o poate avea n Romnia asupra bunurilor mobile i imobile.
Soluia aplicrii regimului naional prin asimilare a persoanelor juridice strine cu
cele autohtone, din punctul de vedere al drepturilor i obligaiilor ce le revin, i
gsete expresia n numeroasele tratate bilaterale ncheiate de ara noastr.
Investitorul strin n Romnia. Capacitatea lui de folosin

Prin investitor strin se nelege acea persoan fizic sau juridic cu domiciliul stabil
F sau sediul social n afara Romniei, care are calitatea de asociat sau acionar ntr-o
Investitor strain
societate comercial cu sediul n Romnia.
In domeniul investiiilor, reglementarea actual este stabilit de Ordonana de urgen
a Guvernului nr. 92/1997, care defineste si urmatorii termeni:
a) investiie direct - participarea la constituirea sau la extinderea unei ntreprinderi n
oricare dintre formele juridice prevzute de lege, de aciuni sau de pri sociale ale
unei societi comerciale, cu excepia investiiilor de portofoliu, sau nfiinarea i
extinderea n Romnia a unei sucursale de ctre o societate comercial strin, prin:
aport financiar, n moned naional sau n valut convertibil;
92
aport n natur de bunuri imobile sau/i bunuri mobile, corporale i
necorporale;
participarea la creterea activelor unei ntreprinderi, prin orice mod legal de
finanare;
b) investiie de portofoliu - dobndirea de valori mobiliare pe pieele de capital
organizate i reglementate i care nu permit participarea direct la administrarea
societii comerciale;
c) investitor - persoan fizic sau juridic, rezident sau nerezident, cu domiciliul
sau cu sediul permanent n Romnia ori n strintate, care investete n Romnia, n
oricare dintre modalitile prevzute la lit. a) ib);
d) rezident/nerezident-persoanele calificate astfel conform reglementrilor n vigoare
privind regimul valutar;
e) profit reinvestit - sumele utilizate din profitul realizat pentru modernizarea
tehnologiilor i extinderea activitii societii comerciale, n active corporale i
necorporale amortizabile, precum i pentru achiziii de active, pri sociale sau de
aciuni prin oferta Fondului Proprietii de Stat.
Investitorii n Romnia beneficiaz, n principal, de urmtoarele

garanii i faciliti:
a) posibilitatea efecturii de investiii n orice domeniu i n orice forme juridice
F prevzute de lege;
Facilitatile
investitorilor b) egalitatea de tratament - just, echitabil i nediscriminatoriu - pentru investitorii
romni sau strini, rezideni sau nerezideni n Romnia;
c) garanii mpotriva naionalizrii, exproprierii sau altor msuri cu efect echivalent;
d) faciliti vamale i fiscale;
e) asisten privind parcurgerea formalitilor administrative;
f) dreptul la conversia n valuta investiiei a sumelor n lei ce le revin din investiie,
precum i la transferul valutei n ara de origine, potrivit reglementrilor privind
regimul valutar;
g) dreptul investitorilor de a alege instanele judectoreti sau arbitrale competente
pentru soluionarea eventualelor litigii;
h) posibilitatea reportrii pierderilor nregistrate n cursul unui exerciiu financiar pe
seama profitului impozabil al exerciiilor financiare urmtoare;
93
i) posibilitatea utilizrii amortizrii accelerate;
j) posibilitatea deducerii cheltuielilor pentru reclam i publicitate din profitul
impozabil;
k) posibilitatea angajrii de ceteni strini, n conformitate cu prevederile legale n
vigoare.
Litigiile dintre investitorii strini i statul romn
cu privire la drepturile i obligaiile rezultnd din prevederile ordonanei
vor fi soluionate, la alegerea investitorului, potrivit procedurii instituite
prin:
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 i Legea nr. 105/1992 cu
privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat;
Convenia pentru reglementarea diferendelor relative la investiii ntre state i
persoane ale altor state, ncheiat la Washington la 18 martie 1965 i ratificat de
Romnia prin Decretul Consiliului de Stat nr. 62/1975, publicat n Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 56 din 7 iunie 1975, atunci cnd investitorul strin este cetean al unui
stat-parte la convenie i diferendul este rezolvat prin conciliere i/sau arbitraj. n
astfel de situaii, o societate romn n care investitorii strini dein - potrivit legii
romne - o poziie de control, aceasta va fi considerat, conform art. 25 alin. (2) lit. b)
din convenie, ca avnd naionalitatea investitorilor strini;
Regulamentul de arbitraj UNCITRAL/CNUDCI; n cazul n care arbitrii nu
vor fi desemnai n condiiile acestui regulament, ei vor fi desemnai de ctre
secretarul general al Centrului Internaional pentru Reglementarea Diferendelor
Relative la Investiii.
Formele de societate cele mai frecvent folosite de ctre investitorii

strini sunt:
Societatea cu rspundere limitat (SRL) - n cazul creia rspunderea asociailor
F este limitat la suma subscris ca participare la capitalul social al societii. Capitalul
Formele de
societate social al unui SRL trebuie s fie de minim 200 lei, mprit n aciuni cu valoarea
nominal de cel puin 10 lei fiecare. Numeric, societatea cu rspundere limitat poate
avea ntre unu i 50 de asociai, care pot fi persoane fizice sau/i juridice, existnd
94
interdicia ca o persoan, fie ea juridic sau fizic, s fie acionar unic la mai multe
SRL-uri;
Societatea pe aciuni (SA) - la care rspunderea acionarilor este limitat la suma
subscris n capitalul social al societii. Capitalul minim trebuie s fie de 2.500 lei.
Aciunile trebuie s fie deinute de cel puin cinci acionari, persoane fizice i/sau
juridice (n acest caz nu mai este prevzut o limit numeric maxim).
Reprezentana - aceasta este, n general, nfiinat de societi strine n Romnia
pentru desfurarea de activiti care nu genereaz venituri precum publicitatea i
cercetarea de pia n numele societii mame. Reprezentanele nu pot desfura
activiti comerciale n Romnia. Se prevede c, n vederea nregistrrii unei
reprezentane, funcionarii societii ar trebui s depun o cerere la Departamentul
General de Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei i Comerului i s
plteasc un tarif anual pentru autorizaie.
Sucursala - nu are o identitate juridic proprie sau capital social. De asemenea,
activitile ei nu pot depi obiectul de activitate al societii mame, fiind o subunitate
a acesteia.
Asocierea n participare - legislaia romn (Codul comercial romn) permite
ncheierea unui contract de asociere n participaiune, n baza cruia prile acioneaz
solidar pentru a ndeplini un obiectiv de afaceri comun. Aceast form de a investi n
Romnia nu genereaz o persoan juridic. n majoritatea cazurilor, una din pri se
ocup de contabilitatea asocierii n participare.
Fuziuni i absorbii: Dup nfiinarea unei persoane juridice
romne, investitorii strini pot, n cursul derulrii afacerilor, s i restructureze
activitile prin intermediul fuziunilor i absorbiilor, potrivit legii romne.
Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat i modificat,
reprezint cadrul legal general pentru efectuarea fuziunilor i absorbiilor n Romnia.
Fuziunea trebuie hotrt n mod separat, de ctre fiecare din societile participante
cu drepturi de vot n Adunarea General a Acionarilor. Dup aceast etap, se
ntocmete un proiect de fuziune nregistrat la Registrul Comerului pentru a primi
avizul judectorului delegat i publicat n Monitorul Oficial.
Fuziunea se consider ncheiat dup nregistrarea la Registrul Comerului a
hotrrii finale a acionarilor prin care se aprob fuziunea i a modificrilor statutului
95
societilor care fuzioneaz (i anume, dizolvarea sau creterea capitalului social la
nivelul societii absorbante).
Achiziii imobiliare: Legea nr. 312/2005 privind dobndirea
dreptului de proprietate privat asupra terenurilor de ctre cetenii strini i apatrizi,
precum i de ctre persoanele juridice strine care reglementeaz domeniul, dispune
c: ceteanul unui stat membru al Uniunii Europene, apatridul cu domiciliul ntr-un
stat membru sau n Romnia, precum i persoana juridic constituit n conformitate
cu legislaia unui stat membru pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor n
aceleai condiii cu cele prevzute de lege pentru cetenii romni i pentru
persoanele juridice romne. De asemenea, ceteanul unui stat membru nerezident n
Romnia, apatridul nerezident n Romnia cu domiciliul ntr-un stat membru, precum
i persoana juridic nerezident, constituit n conformitate cu legislaia unui stat
membru, pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reedine
secundare, respectiv sedii secundare, la mplinirea unui termen de 5 ani de la data
aderrii Romniei la Uniunea European. Legea mai dispune c apatridul, ceteanul
strin i persoana juridic aparinnd statelor tere pot dobndi dreptul de proprietate
asupra terenurilor, n condiiile reglementate prin tratate internaionale, pe baz de
reciprocitate. n orice caz, ceteanul strin, apatridul i persoana juridic aparinnd
statelor tere nu pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor n condiii mai
favorabile dect cele aplicabile ceteanului unui stat membru i persoanei juridice
constituite n conformitate cu legislaia unui stat membru.
Faciliti privitoare la investiii: Investitorilor romni i strini le
sunt oferite anse egale de a investi n Romnia. n general, facilitile sunt acordate
n acord cu dezvoltarea economic a rii, viznd n special accelerarea
industrializrii n zonele defavorizate precum i dezvoltarea ntreprinderilor mici i
mijlocii (IMM-uri), a sectorului petrolier i de gaze i a micro-ntreprinderilor.
Investiii mari cu impact semnificativ n economie: Legea nr.
332/2001 prevede faciliti pentru investiiile directe, n capitalul propriu al unei
societi romne, care depesc 1 milion de dolari SUA (sau echivalentul n lei ori n
alte valute convertibile) i care contribuie la dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii n Romnia, precum i la crearea de noi locuri de munc. Investiiile
directe noi, fundamentate ca fiind de interes major pentru economia naional, vor fi
96
prezentate Ageniei Romne de Investiii Strine. Conform Legii nr. 332/2001, nu se
percep taxe vamale asupra "bunurilor noi" (de exemplu, instrumente tehnologice,
echipamente, automatizri, instalaii, aparate de msur i control, produse de
software, etc.) achiziionate cu veniturile din investiii, care au fost fabricate cu un an
nainte de data importului i care nu au fost utilizate anterior intrrii pe teritoriul
Romniei.
Legea nr. 390/2002 reglementeaz nfiinarea, organizarea i funcionarea
Ageniei Romne pentru Investiii Strine (ARIS). Aceasta rspunde de aplicarea
politicii Guvernului pentru promovarea i atragerea investiiilor strine directe.
Aadar, ARIS nu are putere de decizie, ci aplic politicile Executivului. Deciziile
luate de Guvern i aplicate de ARIS trebuie s respecte Programul de Guvernare i au
drept scop atragerea capitalului strin n Romnia.
ARIS:
a) coordoneaz elaborarea strategiilor de promovare a investiiilor strine directe n
F Romnia i a programelor de aciune pentru atragerea capitalului strin n economie,
ARIS
colabornd cu ministerele i autoritile administraiei publice locale.
b) monitorizeaz respectarea prevederilor legale privind regimul investiiilor strine
n Romnia i iniiaz proiecte de acte normative pentru mbuntirea legislaiei n
domeniu, pe care le supune spre adoptare Guvernului.
c) acioneaz, inclusiv prin consultri cu investitorii romni i strini, cu organizaiile
profesionale, cu patronatele, cu Camera de Comer si Industrie a Romniei i a
Municipiului Bucureti i camerele de comer i industrie teritoriale, cu ageniile de
dezvoltare regional, pentru meninerea permanent a unui mediu de afaceri favorabil
promovrii investiiilor directe, prin asigurarea armonizrii legislative n domeniu,
simplificarea procedurilor i eliminarea barierelor administrative;
d) coordoneaz activitatea de promovare, pe plan intern i internaional, a investiiilor
strine directe n Romnia, asigurnd ducerea la ndeplinire a obiectivelor
Programului de guvernare n acest domeniu;
e) acord, la cerere, investitorilor strini, asisten de specialitate n contactarea
companiilor i organizaiilor romneti i furnizeaz informaiile necesare pentru
nfiinarea de societi comerciale n Romnia, precum i informaii referitoare la
mediul de afaceri romnesc;
97
f) lucreaz n strns legtur cu firmele romneti i asigur o comunicare efectiv
ntre acestea i companiile strine;
g) desfoar activitatea de promovare a investiiilor strine, n corelaie cu strategiile
Autoritii pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului, ale Autoritii
pentru Valorificarea Activelor Bancare i cu strategiile pentru acest domeniu ale
ministerelor economice, pentru a susine o prezentare coerent a ofertei romneti de
privatizare pe plan internaional;
h) informeaz periodic Guvernul cu privire la volumul, originea, structura, domeniul
de activitate i tendina investiiilor strine directe; n acest scop, lunar, Oficiul
Naional al Registrului Comerului, Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea
Participaiilor Statului, Banca Naional a Romniei, Direcia General a Vmilor,
Comisia Naional a Valorilor Mobiliare i celelalte instituii publice sau private care
nregistreaz, conform legii, informaii privind investiiile strine directe n Romnia
au obligaia de a comunica Ageniei datele pe care le dein, referitoare la elementele
prevzute mai sus;
i) promoveaz, mpreun cu Ministerul Afacerilor Externe, o imagine atractiv
privind politica i realitile economice, climatul investiional din Romnia n mediile
de afaceri internaionale;
j) sprijinit de Ministerul Afacerilor Externe, identific i atrage surse de finanare
internaionale.
Promovarea i atragerea capitalului strin se realizeaz prin aciuni ale ARIS
n dou direcii distincte:
promovarea imaginii Romniei ca destinaie atractiv pentru investitorii
strini, prin asigurarea unei informri complete i corecte asupra oportunitilor de
investiii.
acordarea de asisten de specialitate pentru: a. partenerii strini aflai n faza
de informare, iniiere, implementare i post-implementare a proiectelor de investiii,
astfel nct s fie reduse la minimum dificultile pe care acetia le-ar putea ntmpina
n nfiinarea societilor i intrarea pe piaa romneasc; b. investitorii strini deja
existeni n Romnia, astfel nct acetia s fie stimulai s i dezvolte afacerile prin
reinvestirea profitului sau prin noi investiii.
ARIS acord avizul tehnic de specialitate cetenilor strini care solicit viza de
lung edere pentru desfurarea de activiti comerciale n Romnia.
98
In conformitate cu art. 43 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul strinilor n Romnia, acest tip de viz se acord, pe baza avizului
ARIS, strinilor care sunt acionari ori asociai cu atribuii de conducere sau
administrare ai unor societi comerciale, persoane juridice romne. Avizul ARIS se
acord acelor solicitani care ndeplinesc urmtoarele condiii:
a) existena unui plan de afaceri care s cuprind date referitoare la natura,
amplasarea, durata activitii avute n vedere, nevoile estimate de for de munc,
precum i proiecia activitii financiare pe perioada amortizrii investiiei;
b) fac dovada, printr-un extras de cont eliberat de o banc din Romnia, pe
numele persoanei fizice cetean strin, solicitant al avizului, c dispun de fondurile
necesare desfurrii activitii, n valoare de cel puin 100.000 euro, n cazul n care
sunt acionari ntr-o societate pe aciuni, i 70.000 euro, n cazul n care sunt asociai
ntr-o societate cu rspundere limitat;
c) investiia pe care o va realiza societatea n viitor, potrivit planului de afaceri
prevzut la lit. a), s presupun aporturi de capital sau tehnologie n valoare minim
de 100.000 euro pentru o societate pe aciuni sau 70.000 euro pentru o societate cu
rspundere limitat;
d) alternativ la investiia prevzut la lit. c) poate fi crearea a minim 10 locuri de
munc pentru o societate cu rspundere limitat i minim 15 locuri pentru o societate
pe aciuni.
Structura capacitii de folosin a investitorului strin
Investitorul strin n Romnia are o capacitate juridic de drept; aceast

capacitate este compus din capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu.
Persoana juridic strin recunoscut, se bucur n Romnia de regimul naional,
regim care este configurat dup cel autohton, al persoanelor juridice romne.
Chiar i persoanele juridice strine recunoscute ca investitori n Romnia, care
desfoar activiti cu caracter ntmpltor, se bucur de aceeai ocrotire ca i
persoanele juridice romne, ele avnd posibilitatea s se adreseze liber i nestnjenit
instituiilor de stat i s-i susin interesele n faa acestora.
Alturi de actele normative amintite mai trebuie avute n vedere, privitor la
capacitatea investitorilor strini si norme cuprinse n:
99
Constituia Romniei;
Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale;
Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului;
Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ;
Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar;
Romnia;
Codul civil i Codul de procedur civil;
Codul penal i Codul de procedur penal;
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale;
Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internaional
privat;
Legea nr. 312 din 10 noiembrie 2005 privind dobndirea dreptului de
proprietate privat asupra terenurilor de ctre cetenii strini i apatrizi,
precum i de ctre persoanele juridice strine;
tratatele i conveniile la care Romnia este parte, dintre care amintim pe cele
privind garantarea i promovarea investiiilor strine i asigurarea proteciei
juridice ncheiate cu numeroase state.
Noul statut al Romniei, de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene,
prin aplicarea i pe teritoriul rii noastre a acquis-ului comunitar, duce la necesitatea
de a avea n vedere i alte reglementri, comunitare.
Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu < Drept international privat>editia a II-a, Editura C.H. Beck,
Bucuresti 2009
Dan Lupascu, Nicoleta Cristus < Practica judiciara si legislatie in materia dreptului
international privat>, Ed. Wolters Kluwer,2009
Marie Laure Niboyet, Geraud de Geouffe de la Pradelle < Droit international prive>
L.G.D.J., 2008
100
Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru, Adrian Circa < Manual de drept international priva
t> ,Ed. Hamangiu,2008
B.Ancel,Y.Lequette <Les grands arrets de la jurisprudence francaise de droit international
prive >Ed. Dalloz,2006
I.P. Filipescu, A.I. Filipescu < Drept International Privat> Ed. Actami, Bucuresti 2002
Victor Babiuc < Dreptul comertului international >Editura Atlas Lex, Bucuresti 1994
T.R.Popescu< Drept international privat> Ed. Romfel, Bucuresti 1994
Serban Al. Stanescu <Drept international privat. Pracitica judiciara>Editura Hamangiu,
Bucuresti 2008
II. Legi.
Constituia Romniei;
Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale;
Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului;
Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ;
Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar;
Romnia;
Codul civil i Codul de procedur civil;
Codul penal i Codul de procedur penal;
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale;
Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internaional
privat;
Legea nr. 312 din 10 noiembrie 2005 privind dobndirea dreptului de proprietate
privat asupra terenurilor de ctre cetenii strini i apatrizi, precum i de ctre
persoanele juridice strine;
TEM DE REFLECIE
Opinii cu privire la aplicarea legii ce califica notiunea de sediu social.
Ce este PNC si ce atributii are?
Ce este ARIS si care sunt atributiile ?
101
MODELE DE NTREBRI
1. Nationalitatea persoanei juridice se poate determina in functie de criteriul:

a) sediului social
b) locului inregistrarii persoanei juridice
c) locului unde se afla centrul activitatii economice
2. Criteriul locului constituirii persoanei juridice mai este numit si:

a) criteriul controlului
b) criteriul incorporarii
c) criteriul mixt
3. Calificarea notiunii de sediu social, se face dupa:

a) legea nationala a persoanei juridice
b) legea forului
c) legea statului unde se afla persoana juridica
4. Legea statutului persoanei juridice, reglementeaza:

a) capacitatea
b) dizolvarea si lichidarea persoanei juridice
c) modificarea actelor constitutive
102
5. Persoana juridica straina care este recunoscuta beneficiaza de :
a) toate drepturile
b) clauza natiunii celei mai favorizate
c) nu beneficiaza de niciun drept
6. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice difera dupa:

a) specialitatea fiecareia
b) scopul ei
c) capacitatea juridica
7. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice care rezulta din statutul sau este
reglementata de :
a) lex causae
b) lex fori
c) legea nationala
8. Investitia directa semnifica participarea la constituirea unei intreprinderi in

Romania prin:
a) aport direct
b) aport indirect
c) participarea la cresterea activelor
9. Institutia care se ocupa cu aplicarea politicii Guvernului pentru atragerea de

Investitii Straine este:
a) Registrul Roman
b) Camera de Comert a Romaniei
c) ARIS
10. ARIS-UL are ca atributii:

a) consultari cu investitorii romani si straini
b) asigura comunicarea intre firmele romane si cele straine
c) identifica si atrage surse de finantare internationale

Raspunsuri
1 a,b,c 6 a,b
2 a 7 a
3 a,b,c 8 a,b,c
4 a,b,c 9 c
5 a,b 10 a,b
103
CAPITOLUL VI
NORME CONFLICTUALE PE MATERII
Sectiunea I
1. Cuprins
2. Obiectiv general
7. Tem de reflecie
8. Teste
Cuprins:
Norme conflcituale privind starea si capacitatea persoanelor fizice

Norme conflictuale in domeniul raporturilor de familie
Norme conflictuale in materie succesorala
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind starea si

capacitatea persoanei fizice.
Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind raporturile
de familie si legea aplicabila in acest domeniu, precum si normele conflictuale
in materie succesorala.
= 2 ore i 30 minute
104
CAPITOLUL VI
VI.1 Norme conflcituale privind starea si capacitatea persoanelor fizice
VI.1.1 Noiunea de statut personal

F
Statut personal prin statut personal n dreptul internaional privat se neleg starea civil,
capacitatea i relaiile de familie ale persoanei fizice.
statutul personal este supus legii naionale a persoanei fizice (art. 11 din Legea
nr. 105/1992).
legea naional este legea statului a crui cetenie o are persoana fizic n
cauz.
legea naional a ceteanului romn care potrivit legii strine este considerat
a avea o alt cetenie, este legea romn.
legea naional a strinului care are mai multe cetenii este legea statului
unde i are domiciliul sau reedina.
legea naional a apatridului este legea domiciliului sau n lips, a reedinei.
VI.1.2 Starea civil
Starea civil reprezint un ansamblu de elemente care rezult din actele i faptele
F aparintoare omului i prin care persoana fizic se individualizeaz n familie i
Starea civila
societate.
Starea civil are urmatoarle caractere juridice:
indivizibilitate;
indisponibilitate;
imprescriptibilitate.
Faptele juridice care determin starea civil sunt naterea i moartea, din care rezult
nceputul i sfritul calitii de subiect de drept.
105
Actele de stare civil sunt:
cstoria;
recunoaterea filiaiei;
adopia;
hotrrile judectoreti.
Proba strii civile se face de regul cu certificatele de stare civil, dar n situaii
excepionale, starea civil poate fi dovedit prin orice mijloc de prob admis de lege.
nregistrarea actelor i faptelor de stare civil este reglementat de legea naional,

dar dac exist un element de extraneitate intervine:
legea locului ncheierii actului juridic locus regit actum;

legea autoritii care efectueaz nregistrarea conform regulii auctor regit
actum;
Pot exista urmatoarele situatii:
pentru nregistrarea actelor i faptelor de stare civil privind strinii i apatrizii
n Romnia se aplic aceleai reglementri ca i pentru romni, respectiv Legea nr.
119/1996 privind actele de stare civil.
pentru romnii aflai n strintate: actele i faptele de stare civil se
nregistreaz de reprezentanele diplomatice ori consulare romne, iar dac acestea nu
exist, la serviciul local de stare civil, cu obligaia renregistrrii n termen de 6 luni
de la revenirea n ar.
pentru mprejurri deosebite, nregistrarea actelor sau faptelor de stare civil
se face de comandantul navei sau aeronavei, cu obligaia ca la revenirea n ar s le
prezinte, pentru renregistrare, autoritilor competente din primul port sau aeroport,
iar n Bucureti, la Primria Sectorului 1.
VI.1.3 Legea aplicabil persoanei fizice
Statutul personal al persoanei fizice starea civil, capacitatea i relaiile de familie

F Legea este guvernat de legea personal a acesteia (lex personalis).
aplicabila per.
fizice Sistemele de drept nu sunt unitare in aplicarea lui lex personalis, astfel:
106
unele sisteme accept ca lege personal legea rii a crei cetenie o are
persoana fizic, deci legea naional (lex patriae);
altele adopt ca lege personal legea rii n care persoana fizic i-a stabilit
domiciliul (lex domicilii);
altele practic un sistem mixt- pentru strini capacitatea se determin dup
legea statului unde se gsesc n calitate de strini, iar pentru proprii ceteni aflai n
strintate, dup legea naional a persoanei fizice.
a. Lex patriae
Argumentele aduse in favoarea acesteia sunt:

F cetenia reprezint legtura politico-juridic dintre individ i stat, fiind n
Lex patriae
msur s reglementeze condiia juridic a persoanei fizice;
legea naional ofer posibilitatea ocrotirii propriilor ceteni n afara
teritoriului naional;
cetenia are un caracter mai accentuat de stabilitate n raport de domiciliu,
schimbarea ceteniei nedepinznd exclusiv de voina persoanei, ca n cazul
domiciliului;
legea naional ine cont de specificul naiunii respective, de obiceiurile i
tradiiile naionale;
dobndirea unei noi cetenii presupune de regul acceptarea unui nou regim
al statutului personal;
noiunea de cetenie are acelai coninut n toate sistemele de drept fiind mai
uor de probat;
cetenia fiind legat de interesele statului, acesta determin condiia juridic a
propriilor ceteni
b. Lex domicilii
Argumentele aduse in favoarea aplicrii lex domicilii sunt:
FLex domicilii
domiciliul reprezint centrul vieii juridice a persoanei fizice, avnd rolul de
locuin principal i statornic a persoanei;
107
domiciliul stabilit ntr-o ar exprim indirect, acordul persoanei fizice de a se
supune legii acelei ri;
domiciliul nltur dezavantajul dublei cetenii, fiind unic i determinnd
aplicarea unei singure legi;
domiciliul reprezint criteriul unic de determinare a legii personale n cazul
statelor federaii sau a statelor cu reglementri regionale diferite;
domiciliul exclude sub aspectul legii aplicabile, diferena dintre ceteni i
strini, asigurnd aplicarea unitar a regimului acordat persoanei fizice tuturor
indivizilor.
exigenele comerului internaional sunt asigurate, de ctre domiciliu deoarece
se consider c se evit situaiile n care s-ar invoca incapaciti necunoscute legii
domiciliului dar cunoscute legii naionale i n caz de proces legea domiciliului va
coincide cu legea forului ducand la o soluionare mai rapida a litigiului.
n general, rile de imigrare adopt sistemul legii domiciliului, iar rile de emigrare,
sistemul legii naionale.
n Romnia, a fost adoptat sistemul lex patrie, aplicndu-se n subsidiar lex domicilii
pentru situaii special prevzute de lege.
Legea romn se aplic cetenilor strini chiar dac ntre timp acetia au dobndit i
o alt cetenie att timp ct ei nu i-au pierdut cetenia romn Legea romn
consfinete principiul ius sangvinis n materie de cetenie. (Conform acestui
principiu copilul din prini ceteni romni, dobndete i el aceeai cetenie).
VI.1.4 Teoria interesului naional
n anul 1861 a aprut prima cauz litigioas, soluionarea acesteia consacrnd teoria
interesului naional (cunoscut sub numele de cazul Lizardi).
Aplicarea legii personale a persoanei fizice -fie legea naional, fie legea domiciliului,
n funcie de sistemul adoptat- produce urmtoarele efecte juridice:
dac o persoan este capabil dup legea sa personal, este considerat
capabil n orice alt ar;
dac o persoan este incapabil potrivit legii personale, va fi considerat
incapabil n orice alt ar.
108
Teoria interesului naional intervine n acest caz, n sensul c uneori o persoan
incapabil potrivit legii personale poate fi considerat capabil potrivit legii forului.
n dreptul internaional privat romn aceast excepie se regsete n art. 17 din Legea
nr. 105/1992, conform cruia persoana care potrivit legii naionale sau a domiciliului
su, este lipsit de capacitate sau are capacitate restrns de exerciiu, nu poate opune
aceast cauz de nevaliditate celui care l-a considerat cu bun-credin ca fiind
capabil n conformitate cu legea locului unde actul a fost ntocmit.
Pentru aplicarea, n practic a teoriei interesului naional trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:
persoana fizic strin s fie incapabil potrivit legii sale personale;
aceast persoan s fie considerat pe deplin capabil dup legea forului;
ceteanul propriu sau strin care a ncheiat un act cu aceast persoan
fizic strin s fie de bun credin, n sensul c nu a cunoscut i nici nu ar fi
putut s cunoasc n mod rezonabil cauza de nevaliditate a actului respectiv,
rezultnd din starea de incapacitate a strinului.
anularea actului ar produce un prejudiciu nejustificat ceteanului propriu sau
strin care a ncheiat actul respectiv.
Temeiurile aplicarii teoriei interesului national sunt:
ocrotirea bunei-credine a partenerului local;

necunoaterea scuzabil de ctre partenerul local a legii naionale a strinului
parte n contract;
mbogirea fr just temei a strinului n dauna partenerului local;
ocrotirea ordinii juridice n dreptul internaional privat autohton.
VI.1.5. Capacitatea persoanei fizice n dreptul internaional privat romn

Capacitatea persoanei fizice prezint dou aspecte:
F capacitate de folosin- aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi i obligaii;
Capacitatea pers.
fizice capacitate de exerciiu- aptitudinea de a-i exercita drepturile i de a-i asuma
obligaii prin ncheierea de acte juridice.
Potrivit art. 11, din Legea nr. 105/1992, capacitatea civil a persoanei fizice este
guvernat de legea naional, determinat dup criteriul ceteniei.
109
-legea naional este cea a statului a crei cetenie o are persoana respectiv
-determinarea i proba ceteniei se face potrivit legii statului a crei cetenie se
invoc; n caz de dubl cetenie, din care una este cea romn, legea naional este
legea romn, iar cnd ambele cetenii sunt strine, legea naional este legea
statului n care persoana fizic i are domiciliul sau reedina.
- nceputul i ncetarea capacitii sunt determinate de legea naional a persoanei
fizice.
Incapacitile de folosin sunt considerate speciale, deoarece lipsesc persoana fizic
de aptitudinea de a avea drepturi i obligaii.
Incapacitile sunt clasificate n:
- incapaciti cu caracter de sanciune;
- incapaciti cu caracter de msuri de ocrotire.
Reglementari cu privire la incapacitatea de exercitiu a persoanei fizice:
art. 166 din Legea nr. 105/1992 prevede c hotrrile strine referitoare la
statutul civil al ceteanului statului unde au fost pronunate sau dac au fost
pronunate ntr-un stat ter, au fost recunoscute n statul de cetenie, sunt recunoscute
de plin drept n Romnia;
art. 168 alin. 2, din acelai act normativ, stabilete c recunoaterea unei
hotrri strine nu poate fi refuzat pentru singurul motiv c instana care a pronunat
hotrrea strin a aplicat o alt lege dect cea determinat de dreptul internaional
privat romn, afar numai dac procesul privete starea civil i capacitatea unui
cetean romn, iar soluia adoptat difer de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii
romne.
Capacitatea restrns de exerciiu este crmuit de legea naional
Capacitatea special cerut pentru ncheierea unui anumit act juridic nu este
reglementat de legea naional, ci de lex causae care se aplic actului juridic
respectiv.
Din punct de vedere al dreptului internaional privat romn, incapacitile speciale

sunt reglementate astfel:
110
a. incapacitile de folosin absolute de a dispune sunt supuse legii personale a
persoanei ocrotite.
b. incapacitile de folosin relative de a primi i de a dispune sunt supuse lex
causae, fiind prevzute n interesul altor persoane.
c. incapacitatea absolut de a primi a persoanelor neconcepute este supus lex causae,
deoarece cerina legal ca gratificatul s fie conceput este un element al liberalitii;
d. incapacitatea absolut de folosin de a primi a persoanei juridice este supus legii
ei naionale.
VI.1.6. Numele persoanei fizice
F Decretul nr. 31/1954 in art. 12, stabilete c numele este folosit pentru a desemna
Numele pers. fizice
numele de familie i prenumele.
Numele este definit ca acel atribut de identificare a persoanei fizice care const n
dreptul de a fi individualizat n familie i societate prin cuvinte stabilite, n condiiile
legii, cuvinte care au aceast semnificaie.
Dreptul la nume este un drept personal nepatrimonial i corespunde unei obligaii

legale, conform creia orice persoan trebuie s poarte un nume.
Numele persoanei este crmuit de legea sa naional, fiind numele dobndit prin
filiaie.
Excepii de la aceast regul sunt :
a. stabilirea numelui copilului gsit pe teritoriul Romniei este de competena

autoritii administrative n a crei raz teritorial a fost gsit copilul, aplicndu-se
regula auctor regit actum; Autoritatea tutelar, de pe lng Primria comunei,
oraului, municipiului sau sectorului Municipiului Bucureti stabilete numele
copiilor care au fost gsii n circumscripia lor.
b. schimbarea numelui pe cale administrativ este supus regulii lex domicilii
i se soluioneaz n aceleai condiii pentru strini ca i pentru cetenii romni.
c. modificarea numelui de familie ca urmare a modificrii strii civile, ca
efect al constatrii nulitii sau anulrii cstoriei, prin divor, moartea unui so,
111
tgada paternitii, etc. este supus legii care crmuiete materia respectiv lex
causae.
VI.1.7. Domiciliul persoanei fizice
F Domiciliul este acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaz

Domiciliul pers.
fizice n spaiu, prin indicarea unui loc avnd aceast semnificaie juridic.
Domiciliul poate fi de drept comun, legal i ales.
Domiciliul comun este considerat o situaie de fapt i poate fi dovedit prin orice
mijloace de prob.
Dovada domiciliului se face cu cartea de identitate.
Domiciliul legal al minorilor este la prinii si, dac acetia au acelai domiciliu. n
cazul n care prinii nu au domiciliu comun, domiciliul legal al minorilor este la
acela dintre prini cu care locuiete n mod statornic.
Conform dispozitiilor art. 13, din Legea nr. 105/1992, domiciliul persoanei fizice este
acolo unde i are locuina statornic sau principal.
Din punct de vedere al dreptului internaional privat, domiciliul este:
a) un punct de legtur n cadrul normei conflictuale lex domicilii n materia
statutului persoanei fizice, condiiilor de fond ale actului juridic, n anumite cazuri;
b) element care atrage competena instanelor romne, n condiiile legii.
Domiciliul ales se stabilete printr-un act juridic i este supus legii care crmuiete
actul respectiv. Locul pe care prile l stabilesc prin convenia lor cu privire la
executarea unui act juridic se numete domiciliu ales.
Reedina persoanei fizice reprezint acel atribut de identificare n spaiu a persoanei
fizice prin identificarea locuinei vremelnice (temporare) i care nu ndeplinete
cerinele legale pentru a putea fi considerat drept domiciliu al unei persoane.
VI.2 Norme conflictuale n domeniul raporturilor de familie
Raporturile de familie rezult din cstorie, din rudenia fireasc i din adopie.
112
Sediul materiei l reprezint art. 11-39 din Legea nr. 105/1992 privind raporturile de
drept internaional privat, respetiv art. 4 i 42 din Legea nr. 119/1996 privind actele
de stare civil.
VI.2.1. Cstoria
Conditii legale pentru incheierea casatoriei:
de fond;
de form;
lipsa impedimentelor la cstorie.
Distincia dintre condiiile de form i cele de fond se face dup legea forului -art. 3
din Legea nr. 105/1992.
Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei
F Condiiile de fond sunt acele cerine legale care trebuie s existe n mod obligatoriu
Conditii de fond la
casatorie pentru ncheierea valabil a cstoriei.
Condiiile de fond stabilite de legislaia romana sunt:
a) vrsta minim necesar pentru cstorie;
b) diferena de sex;
c) comunicarea reciproc a strii sntii;
d) consimmntul la cstorie.
Sunt considerate impedimente la cstorie:
existena unei cstorii nedesfcute a unuia dintre soi;

F rudenia n gradul prohibit de lege;
Impedimente la
casatorie existena rudeniei din adopie;
alienaia i debilitatea mintal;
existena unor relaii rezultate din tutel;
lipsa autorizrii Ministerului Aprrii Naionale, pentru cazurile cu element de
extraneitate.
113
Potrivit art. 18 alin. 1 din Legea nr. 105/1992, n ceea ce privete condiiile de fond
pentru ncheierea cstoriei, se aplic legea naional a fiecrui viitor so.
In dreptul internaional privat sunt cunoscute mai multe sisteme pentru determinarea
legii aplicabile condiiilor de fond n cazul cstoriilor care conin un element de
extraneitate:
- fiecare dintre soi va trebui s ndeplineasc att condiiile de fond ale cstoriei
prevzute de legea sa naional, ct i pe cele prevzute de legea personal a
viitorului su so (sistemul aplicrii cumulative a celor dou legi);
- fiecare dintre viitorii soi este supus legii sale naionale sau a domiciliului
(sistemul aplicrii distributive a celor dou legi);
- una dintre cele dou legi este nlturat pentru a se aplica cealalt pentru amndoi
viitorii soi;
- se aplic legea locului ncheierii cstoriei pentru ambii viitori soi;
- se aplic legea locului ncheierii cstoriei pentru ambii viitori soi.
n dreptul romn, condiiile de fond ale cstoriei sunt supuse legii romne sau
strine, dup cum urmeaz:
- cstoria se ncheie n strintate ntre ceteni romni, se aplic legea romn;
- cstoria se ncheie n ara noastr ntre ceteni strini cu aceeai cetenie se
aplic legea romn;
- cstoria se ncheie n strintate ntre un cetean romn i un cetean strin,
fiecare din viitorii soi este supus legii lui naionale;
- cstoria se ncheie ntre un cetean romn i un apatrid (dac apatridul are
domiciliul n Romnia) se aplic legea romn; n lipsa domiciliului, i se aplic legea
romn dac reedina lui este n ar; ceteanul romn este supus legii romne;
- cstoria se ncheie ntre un cetean romn i un apatrid (pentru acesta din urm
se aplic legea rii unde i are domiciliul, iar, n lips, legea rii unde i are
reedina); ceteanul romn este supus legii romne;
- cstoria se ncheie n ara noastr ntre doi strini de cetenie strin; fiecruia i
se aplic legea naional;
- cstoria se ncheie n ara noastr ntre doi apatrizi, fiecare este supus legii rii
unde i are domiciliul, iar n lipsa acestuia, legea reedinei sale; dac domiciliul sau
reedina apatrizilor este n Romnia se aplic legea romn;
114
Pentru a se putea cstori valabil cu un strin ceteanul romn trebuie s
ndeplineasc toate condiiile de fond prevzute de legea romn, fie c se cstorete
n ar, fie c se cstorete n strintate.
Ceteanul strin care se cstorete n ara noastr are ns nevoie de un act eliberat
de autoritile competente din ara sa, care s probeze ndeplinirea condiiilor de fond
ale cstoriei prevzute de legea lui naional.
Ceteanul romn care se cstorete n strintate are nevoie de un certificat, eliberat
de autoritile competente ale statului nostru, prin care s dovedeasc ndeplinirea
condiiilor de fond ale cstoriei.
Dac viitorii soi sunt strini i au aceeai cetenie, ei au dou posibiliti trebuie s
aleag ntre a se prezenta n faa autoritilor romne, respectiv Serviciul de stare
civil romn, i se supun legilor dup care ofierul de stare civil ncheie cstoria sau
a se prezenta n faa autoritii strine competente, care este agentul diplomatic sau
consular al rii de care aparin.
Condiiile de form ale ncheierii cstoriei
F Pentru a fi valabil cstoria trebuie s ndeplineasc i anumite condiii de form,

Conditii de forma
care sunt:
a) premergtoare ncheierii cstoriei;
b) concomitente ncheierii cstoriei.
Forma ncheierii cstoriei este supus legii statului pe teritoriul cruia se celebreaz
(locus regit actum).
Conform art. 19 alin. 2, din Legea nr. 105/1992, cstoria unui cetean romn aflat n
strintate poate fi ncheiat n faa autoritii locale de stat competente ori n faa
agentului diplomatic sau funcionarului consular fie al Romniei; in acest caz este
supus condiiilor de form prevzute de legea romn, fie al statului celuilalt viitor
so - art. 19 alin. 3.
Legea competent s guverneze forma ncheierii cstoriei reglementeaz
urmtoarele aspecte:
organul competent pentru ncheierea cstoriei;
formalitile prealabile; opoziia la cstorie;
procedura ncheierii cstoriei.
115
n afara condiiilor de fond i form, pentru ncheierea unei cstorii cu un element de
extraneitate conform calificrii dup legea forului prevzut de art. 3 alin. 1 din
Legea nr. 105/1992, este necesar inexistena unor impedimente.
Efectele cstoriei
O cstorie legal ncheiat produce efecte cu privire la:
F persoana soilor i la raporturile personale ntre acetia;
Efectele casatoriei
relaiile ce privesc patrimoniul soilor;
n legtur cu relaiile personale ntre soi se disting urmtoarele obligaii:
a) obligaia de sprijin moral reciproc;
b) obligaia de fidelitate;
c) obligaia de coabitare;
d) obligaii speciale.
Relaiile patrimoniale ntre soi pot fi grupate n trei categorii de raporturi:
1. raporturi ce privesc contribuia soilor la cheltuielile csniciei;

2. raporturi cu privire la bunurile, proprietatea lor;
3. raporturi care vizeaz obligaiile reciproce de ntreinere;
n ceea ce privete determinarea legii care reglementeaz raporturile personale i
patrimoniale dintre soi se deosebeste:
Soii au aceeai cetenie. n acest caz se aplic legea naional comun a

soilor, ceea ce duce la :
a) raporturile personale i patrimoniale aprute din cstoria a doi soi, ceteni
romni care se gsesc n strintate sunt reglementate de legea romn;
b) raporturile personale i patrimoniale, din cstoria a doi soi care au aceeai
cetenie strin i se gsesc n ara noastr, sunt supuse legii lor naionale comune;
Soii au cetenii diferite. Art. 20 din Legea nr. 105/1992 stabilete c n acest
caz raporturile personale i patrimoniale ale soilor sunt supuse legii domiciliului lor
comun, adic ale rii n care ei i au domiciliul, fie c locuiesc mpreun, fie c
locuiesc separat. Rezult c putem avea urmtoarele situaii:
116
a) raporturile patrimoniale i personale dintre doi soi, din care unul este cetean
romn iar altul este cetean strin sunt supuse legii romne dac au domiciliul n
Romnia, iar n caz contrar, legii rii strine n care au domiciliul comun;
b) raporturile personale i patrimoniale dintre doi soi care posed cetenie diferit,
dar nici una nu este romn, dar au domiciliul n Romnia, sunt supuse legii romne.
Soii nu au cetenie comun i nici domiciliu comun. n aceast situaie,

raporturile personale i patrimoniale dintre soi sunt supuse legii statului pe teritoriul
cruia au ori au avut reedina comun sau cu care ntrein n comun cele mai strnse
legturi.
Conflictul mobil de legi privind efectele cstoriei
Conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 105/1992, legea naional comun sau legea
domiciliului comun continu s reglementeze efectele cstoriei n cazul n care unul
dintre soi i schimb cetenia sau domiciliul.
In cazul n care apare un conflict mobil de legi, generat de schimbarea ceteniei sau
domiciliului unuia dintre soi, se d prioritate la aplicare legii vechI.
Dac amndoi soii i schimb, cetenia sau domiciliul, se va aplica legea nou, ca
lege a ceteniei sau domiciliului comun.
Convenia matrimonial

Conventia matrimoniala reprezint acordul sau nelegerea dintre soi, fcut la
nceputul cstoriei, prin care acetia stabilesc regimul juridic aplicabil bunurilor lor.
a) condiiile de fond cerute pentru ncheierea conveniei matrimoniale sunt cele

prevzute de legea naional a fiecruia dintre viitorii soi.
b) condiiile de form ale conveniei matrimoniale se determin potrivit art. 71 alin.
1 i art. 86 din legea 105/1992, putnd fi guvernate de una dintre urmtoarele legi:
- a) legea care reglementeaz fondul conveniei matrimoniale;
-b) legea locului ncheierii conveniei;
117
-c) legea naional sau legea domiciliului persoanei care a consimit convenia; --d)
legea aplicabil potrivit dreptului privat al autoritii care examineaz validitatea
actului;
-e) legea statului unde se gsesc prile la data ncheierii conveniei, cnd se afl n
state diferite i au ndeplinit condiiile de form prevzute de legea respectiv (oricare
dintre cele dou legi);
-f) legea statului unde reprezentantul prii s-a aflat n momentul ncheierii conveniei
matrimoniale, dac acesta a respectat ndeplinind condiiile de fond prevzute de lege.
Regimul i efectele conveniei matrimoniale sunt reglementate de legea aleas
prin acord de viitorii soi, lex voluntatis, iar n lips, de reglementarea prevzut n
art. 20, din Legea nr. 105/1992.
Nulitatea cstoriei
Nulitatea cstoriei pentru nclcarea condiiilor de fond ale ncheierii ei se pronun
F n conformitate cu legea naional a fiecruia dintre viitorii soi.
Nulitatea casatoriei
Nulitatea cstoriei pentru nendeplinirea condiiilor de form se pronun n
conformitate cu una dintre urmtoarele legi: legea statului pe teritoriul cruia s-a
ncheiat cstoria; legea agentului diplomatic sau consular care a instrumentat-o.
Conform art. 24 alin. 2, din legea 105/1992, nulitatea unei cstorii ncheiate n
strintate cu nclcarea condiiilor de form poate fi admis numai dac sanciunea
nulitii este prevzut de legea romn.
Cstoria putativ
Conform art. 23 din C. Fam.: Soul care a fost de bun credin la ncheierea
cstoriei declarat nul sau anulat pstreaz pn la data cnd hotrrea instanei de
judecat rmne irevocabil, situaia unui so dintr-o cstorie valabil.
Declararea nulitii cstoriei nu are nici o urmare n privina copiilor, care i

pstreaz situaia de copii din cstorie.
Conditiile pentru ca o casatorie sa fie considerata putativa privesc:
buna credin a unuia sau a ambilor soi la ncheierea cstoriei;

neexistena unei cstorii nule sau anulabile.
118
Divorul
Divorul este crmuit de legea aplicabil efectelor cstoriei, n principal, de legea
F naional comun a soilor;
Divortul
a) n subsidiar, de legea domiciliului comun al soilor dac au cetenii diferite;
b) legea statului pe teritoriul cruia soii au sau au avut reedin comun sau cu care
ntrein n comun legturile cele mai strnse, n cazul n care soii nu au cetenie
comun sau nu au domiciliul comun;
Divorul soilor ceteni romni aflai n strintate este supus legii romne.
Divorul este supus legii domiciliului comun, in cazul casatoriei unui cetatean roman
cu un cetatean strain.
Se mai pot aplica, n alte situaii, legea reedinei comune actuale sau avute, sau legea
statului cu care ntrein n comun cele mai strnse legturi.
Determinarea competenei jurisdicionale n materia divorului i procedura de
judecat sunt supuse legii forului.
Romnia a ratificat mai multe convenii internaionale care conin i instituie norme
conflictuale:
Conveniile internaionale semnate la Haga la 30 mai 1902, ratificate de
Romnia prin Decretul Lege nr. 837/1904 (publicat n Monitorul Oficial, nr. 49/1904)
acestea cuprinznd:
a) Convenia pentru a reglementa conflictul de lege n materie de cstorie;
b) Convenia pentru a reglementa conflictul de lege i de jurisdicie n materie de
desprenie i de separaiune de corp;
Convenia de Drept Internaional Privat ncheiat la Haga la 4 iulie 1905,
ratificat de Romnia prin Decretul Lege nr. 1007/1912 (publicat n Monitorul
Oficial, nr. 261/1912), reprezentnd Convenia privitoare la conflictele de legi
relative la efectele cstoriei asupra drepturilor i datoriilor soilor n raporturile lor
personale i asupra averilor soilor;
Convenia asupra ceteniei femeii cstorite, ncheiat la New York, la data
de 29 ianuarie 1957 la care Romnia a aderat prin Decretul nr. 339/1960 (publicat n
Monitorul Oficial, nr. 20/1960);
119
Convenia privind consimmntul la cstorie, vrsta minim pentru cstorie
i nregistrarea cstoriilor, adoptat de Adunarea General a O.N.U. la New York, la
data de 10 decembrie 1962, ratificat de Romnia prin Legea nr. 116/1992 (publicat
n Monitorul Oficial, nr. 330/1992).
Legea aplicabil separaiei de corp
Separatia de corp este definita ca fiind decizia judiciara care determina o diminuare a
efectelor casatoriei, sotii fiind autorizati sa traiasca separati. La cererea unuia dintre
soti, daca separatia a durat cel putin 3 ani, hotararea prin care s-a pronuntat separatia
de corp se converteste de plin drept in hotararea de divort.
Aceast instituie este consacrat i n alte sisteme de drept precum cel francez, italian
etc.
VI.2.2 Filiaia i ocrotirea minorului
Stabilirea filiaiei pentru copilul din cstorie
Stabilirea filiatiei pentru copilul din casatorie se face conform legii care la data la
F care s-a nscut copilul se aplic efectelor cstoriei prinilor conform dispozitiilor
Ocrotirea
minorului art. 25 alin. 1 din Legea nr. 105/1992.
Dac nainte de naterea copilului cstoria a ncetat sau a fost desfcut, se aplic
legea care la data ncetrii sau desfacerii i crmuia efectele, conform art. 25 alin. 2 .
Pentru copilul din afara cstoriei
Pentru copilul din afara cstoriei, se aplic legea naional a copilului de la data
naterii -art. 28 alin. 1 teza I din Legea nr. 105/1992.
n cazul n care copilul, cetean strin, are i o alt cetenie strin, i se aplic legea
mai favorabila.
Caracterul de lege mai favorabil copilului se calific dup legea instanei chemate s
soluioneze eventuala cauz.
120
Ocrotirea printeasc
Conform art. 36, din legea 105/1992, ocrotirea minorului din cstorie sau adoptat,
exercitat de prini este crmuit fie de:
legea naional comun a soilor;

legea domiciliului comun;
legea statului pe teritoriul cruia soii au sau au avut reedin ori a celui cu
care au n comun cele mai strnse legturi.
n cazul adopiei care nu a fost ncheiat de ambii soi, ocrotirea printeasc este
reglementat de legea naional a adoptatorului.
Ocrotirea printeasc a minorului din afara cstoriei este crmuit de legea naional
a copilului la data naterii, iar n cazul copilului strin care are i o alt cetenie, de
legea mai favorabil.
Ocrotirea prin tutel
Obligaia de a accepta i de a exercita tutela este supus legii naionale a tutorelui.

Legislaia romn, prin art. 38, din Legea nr. 105/1992, stabilete c msurile ce se
iau de prini sau tutore cu privire la minor sau o alt persoan lipsit de capacitate
sau cu capacitate restrns ori cu privire la bunurile ce le aparin sunt supuse legii
statului ale crui autoriti ndrum i supravegheaz exercitarea ocrotirii de ctre cei
n drept.
Din aceste reglementri rezulta c:
legea naional a persoanei ocrotite reglementeaz: instituirea, modificarea

efectelor i ncetarea tutelei; raporturile dintre tutore i persoana fr capacitate sau
cu capacitate restrns; reprezentarea legal a persoanei fr capacitate sau cu
capacitate restrns;
legea naional a tutorelui reglementeaz obligaia de a accepta i exercita
tutela;
legea autoritii care ndrum i supravegheaz exercitarea ocrotirii prin tutel
reglementeaz msurile ce se iau de tutore cu privire la persoana ocrotit i bunurile
acesteia.
121
VI.2.3 Adopia
Adopia este operaiunea juridic prin care se creeaz legtura de filiaie ntre
F adoptator i adoptat, precum i legturi de rudenie ntre adoptat i rudele
Adoptia
adoptatorului.
Condiiile de fond
Condiiile de fond pentru ncheierea adopiei sunt stabilite de legea naional a
adoptatorului i a celui care urmeaz s fie adoptat (art. 30 din Legea nr. 105/1992).
Condiiile de form
Articolul 31, din Legea nr. 105/1992, stabilete c legea aplicabil condiiilor de
form ale adopiei este legea statului pe teritoriul cruia se ncheie adopia; de
asemenea, proba adopiei este supus legii locului ncheierii ei.
Efectele adopiei
Efectele adopiei, precum i relaiile dintre cel adoptat i adoptator sunt crmuite de
legea naional a adoptatorului, iar n cazul adopiei consimite de soi, este aplicabil
legea care crmuiete efectele cstoriei.
Convenia de la Haga din 15 noiembrie 1965, care reglementeaz competena
autoritilor, legea aplicabil i recunoaterea deciziilor n materia adopiei, prevede
c sunt competente n aceast materie autoritile statului n care se afl reedina
obinuit a adoptatorului i autoritile statului a crui cetenie o are adoptatorul.
Fiecare din aceste autoriti aplic propria lege intern privind adopia; se ine seama
i de legea naional a adoptatului n ce privete consimmintele la adopie.
Desfacerea adopiei este supus aceleai legi care reglementeaz i efectele adopiei.
Legea nr. 21/1991 privind cetenia romn, face precizri cu privire la ipoteza
dobndirii i pierderii calitii de cetean romn prin adopie:
-minorul strin sau apatrid adoptat de un cetean romn sau de doi soi dintre care cel
puin unul este romn dobndete cetenia romn, n anumite condiii;
-minorul cetean romn, adoptat de un cetean strin, pierde cetenia romn dac
adoptatorul solicit n mod expres acest lucru i dac adoptatul este considerat
conform legii strine, c a dobndit cetenia strin;
122
-dobndirea sau pierderea ceteniei romne de ctre adoptator produce efecte asupra
ceteniei adoptatului n aceleai condiii ca i n cazul prinilor fireti.
Nulitatea adopiei
Constatarea nulitii adopiei este supus urmtoarelor legi diferite:
a) pentru nerespectarea condiiilor de fond legii care reglementeaz condiiile de
fond;
b) pentru nerespectarea condiiilor de form legii care guverneaz condiiile de
form.
Desfacerea adopiei
Este reglementat de art. 31 din Legea nr. 105/1992, potrivit cruia desfacerea
adopiei este supus legii care reglementeaz efectele adopiei, respectiv legea
naional a adoptatorului sau legii efectelor cstoriei soilor, n cazul adopiei
consimite de soi.
VI.2.4. Legea aplicabil obligaiei de ntreinere
Obligaia de ntreinere o gasim reglementata, n principal, prin prevederi ale Codului

F familiei care precizeaza ca soul divorat are dreptul la ntreinere dac se afl n
Obligatia de
intretinere nevoie din pricina unei incapaciti de munc survenite nainte de cstorie ori n
timpul cstoriei, el are drept la ntreinere i atunci cnd incapacitatea se ivete n
curs de un an de la desfacerea cstoriei, ns numai dac ea se datoreaz unei
mprejurri n legtur cu cstoria.
Obligaia de ntreinere nu exist numai ntre soi ci i ntre acetia i copii lor minori
(art. 86 din C. fam.).
Prevederile art. 34 din Legea nr. 105/1992 apreciaz c, n cazul obligaiei de
ntreinere sunt aplicabile urmtoarele legi:
n raporturile dintre prini i copii se aplic legea care crmuiete efectele
filiaiei, respectiv legea care guverneaz efectele cstoriei, n cazul copilului din
cstorie; legea naional a copilului sau legea mai favorabil acestuia n cazul
copilului din afara cstoriei; legea naional a adoptatorului sau legea efectelor
cstoriei n cazul soilor care adopt mpreun, pentru copilul adoptat;
123
n raporturile dintre soi este aplicabil legea care crmuiete efectele
cstoriei;
n raporturile dintre fotii soi se aplic legea care crmuiete divorul;
n raporturile dintre alte persoane, este stabilit drept competent, legea
naional a creditorului.
n caz de schimbare a ceteniei, noua lege se aplic numai prestaiilor viitoare.
Divortul- care este legea aplicabila divortului?
VI.3 Norme conflictuale n materie succesoral
Succesiunea, ntr-un sens larg, desemneaza orice transmisiune de drepturi, ntre vii
sau pentru cauz de moarte iar in sens restrns, transmisiunea pentru cauz de moarte
care mai este numit i motenire.
124
Succesiunea este de dou feluri: succesiune legal i succesiune testamentar.
F Succesiunea este legal atunci cnd defunctul nu las nici o dispoziie prin care s
Succesiunea
ornduiasc modul cum urmeaz s fie transmis i mprit averea sa; transmiterea
patrimoniului succesoral are loc n temeiul legii, la persoanele, n ordinea i n cotele
determinate de lege.
Motenirea este testamentar, n cazul n care transmiterea masei succesorale are loc
n temeiul voinei celui care las motenirea, manifestat prin testament.
Legea succesoral reglementeaz ansamblul normelor privind organizarea i
funcionarea succesiunii.
Pentru ca o persoan s poat moteni ea trebuie s ndeplineasc, n mod obligatoriu,
o serie de cerine legale:
s aib capacitate succesoral;
s nu fie nedemn de a moteni;
s aib vocaie succesoral.
Referitor la legea aplicabil se face o distincie ntre bunurile mobile i cele imobile
cuprinse n masa succesoral.
Conform art. 66 din Legea nr. 105/1992, motenirea mobiliar, oriunde s-ar afla, este
supus legii naionale a defunctului de la data morii.
Pentru bunurile imobile i fondul de comer se aplic legea situaiei bunurilor, fiind
aplicabil regula tradiional lex rei sitae.
Pentru succesiunea testamentar, art. 68 din Legea nr. 105/1992 permite testatorului
s supun transmiterea prin motenire a bunurilor sale altei legi dect cea indicat la
art. 66, fr a avea dreptul s nlture dispoziiile sale imperative.
Legea succesoral se aplic urmtoarelor domenii:
deschiderea succesiunii. Legea aplicabil succesiunii determin momentul n
care se deschide motenirea, ea nu se refer i la locul deschiderii motenirii. Art.
651, din C. Civ. romn, stabilete c succesiunea se deschide prin deces sau prin
hotrrea de declarare judectoreasc a morii.
data decesului; Data deschiderii motenirii coincide cu momentul decesului
celui ce las motenirea. Legea succesoral este cea care crmuiete i data decesului.
125
cerinele legale pentru a putea moteni; Pentru ca o persoan s poat
moteni trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s aib vocaie succesoral, s
aib capacitate succesoral, s nu fie nedemn de a moteni.
devoluiunea legal a motenirii. Devoluiunea legal poate fi definit ca
determinarea persoanelor chemate s moteneasc patrimoniul defunctului.
Legea succesiunii nu se aplic n urmtoarele cazuri:
- dac vocaia succesoral contravine ordinii publice;
- stabilirea filiaiei din cstorie sau din afara acesteia n vederea chemrii la
motenire-acesta este supus legii personale;
- determinarea calitii de so este supus legii aplicabile cstoriei -devoluiunea
testamentar, cu precizarea c testatorul trebuie s aib capacitatea de a dispune,
incapacitile fiind determinate conform legii personale;
n privina capacitii persoanei juridice, aceasta este crmuit de legea ei naional.
Tot normele care se aplic succesiunii vor guverna i incapacitile relative de
folosin de a primi precum i de a dispune prin testament.
obiectul i cauza legatelor. Legea aplicabil testamentului dispune i asupra
modului de interpretare a acestuia. O anumit particularitate o prezint sezina
executorului testamentar, fiind stabilit de lex rei sitae. Se consider c sezina
confer motenitorului n cauz posibilitatea juridic de a intra n stpnirea bunurilor
succesorale i de a exercita drepturile i aciunile dobndite de la defunct sau intrate
n motenire ulterior, fr a fi necesar atestarea prealabil a calitii de motenitor pe
cale notarial sau judectoreasc.
n privinta formei testamentelor, potrivit art. 68 alin. 3 din Legea nr. 105/1992,
ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt valabile dac actul respect
condiiile de form aplicabile, fie la data ntocmirii, modificrii sau revocrii, fie la
data decesului testatorului, oricare din legile urmtoare:
legea naional a testatorului;
legea domiciliului;
legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat;
legea situaiei imobilului ce formeaz obiectul testamentului;
legea instanei sau organului care ndeplinete procedura de transmitere a
bunurilor motenite.
126
Conditiile de fond ale testamentului pentru a fi valabil:
capacitatea n sensul c testatorul s aib capacitate deplin de exerciiu i s
F nu intervin incapacitile speciale. Din punctul de vedere al dreptului internaional
Conditii de fond
ale testamentului privat, legea aplicabil capacitii este legea personal a testatorului;
consimmntul, ca i viciile de consimmnt supuse legii aplicabile
testamentului;
obiectul este supus legii succesiunii privitor la condiiile de validitate,
ineficacitatea, caducitatea, revocarea judectoreasc ori unilateral i nulitatea
legatului, rezerva i cotitatea disponibil, desemnarea i puterile executorului
testamentar;
cauza este supus legii succesiuni.
Dreptul statului de a culege succesiunile vacante

Dreptul statului a fost apreciat ca fiind fie un drept de motenire, fie un drept
originar de a culege bunurile fr stpn care se gsesc pe teritoriul su. Potrivit
legislaiei romneti bunurile mobile se cuvin statului al crui cetean a fost
defunctul la data la care a decedat iar bunurile imobile se cuvin statului pe teritoriul
cruia se gsesc.
Legea situaiei bunurilor se aplic n cazul motenitorilor cu sezin i fr sezin.
n privina efectelor se distinge:
legea succesiunii reglementeaz exerciiul activ i pasiv al aciunilor care au

aparinut defunctului
legea situaiei bunului se aplic cu privire le intrarea n stpnirea lucrurilor
ce au aparinut defunctului.
Legea situaiei bunului reglementeaz i exerciiul aciunilor posesorii, natura juridic
a sezinei, precum i trimiterea n posesiune i predarea legatelor.
Legea succesiunii se aplic urmtoarelor aspecte:
- posibilitilor pe care le are succesibilul cu privire la drepturile motenite;

- subiectul dreptului de opiune succesoral;
- termenul n care se poate face opiunea;
- situaia juridic a succesibilului;
127
- prescripia dreptului la opiune i consecinele;
- actele ce nseamn acceptarea motenirii;
- efectele acceptrii i renunrii la motenire.
Nu se aplic legea succesiunii la anumite aspecte specifice ce au inciden n ceea ce
privete dreptul de opiune.
- capacitatea de a exercita dreptul de opiune este supus legii naionale;

- formele pe care le mbrac renunarea sau acceptarea sunt reglementate de locus
regit actum;
- ntocmirii inventarului cu privire la bunurile succesorale, formelor de publicitate,
actelor de conservare cu privire la bunurile succesorale li se aplic lex rei sitae.
Pentru mprirea motenirii (partajul succesoral) se aplic:
legea succesoral care reglementeaz determinarea persoanelor ntre care

intervine mpreala, raportul donaiilor i al datoriilor, obligaia de garanie reciproc
a coprtailor;
legea forului care reglementeaz formele procedurale ale mprelii;
legea personal care reglementeaz capacitatea motenitorilor;
legea siturii bunurilor care reglementeaz exercitarea atributelor dreptului
de proprietateprivind bunurile aflate n indiviziune, termenul de solicitare a
mprelii, inventarul bunurilor i punerea peceilor i luarea msurilor de conservare
a bunurilor indivize, precum i efectul declarativ al mpririi moteniri.
In materia succesiunii se aplic legea forului n ce privete formele
procedurale ale mprelii, iar legea personal n ceea ce privete capacitatea.
Care este legea aplicabila partajului succesoral?
128
Anghel I.M. Problema dublei cetenii n legislaia romn, n Dreptul",

nr.2/1999
Bobei R.B. Calificarea i conflictul de calificri n dreptul internaional privat,
Editura All Beck, Bucureti, 2005
Cpn O.Aplicarea legii naionale capacitii de folosin a persoanei fizice,
n Revista Romn de Drept", nr. 10/1970.
Chelaru I, Gh. Gheorghiu, Drept international privat, Editura C.H. Beck,
Bucuresti 2007
Filipescu I.P. Drept internaional privat. Spee i soluii din practica judiciar i
arbitral pentru comerul exterior, Tipografia Universitii
Bucureti,Facultatea de Drept, Bucureti, 1979
I.P. Filipescu, A.I. Filipescu Drept International Privat Ed. Actami, Bucuresti
2002
Fuerea A.Drept internaional privat, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2005
Juvara A. Curs de drept internaional privat - Naionalitatea
romneasc,Tipografia Euf.N. Miulescu i Daniil Oprescu, Bucureti,
1931
Lipovanu I.Probleme de drept internaional privat comparat n domeniul statutului
persoanelor fizice, n Studii i Cercetri Juridice", nr. 4/1973
Macovei I.Drept internaional privat, vol. I, Editura Ars Longa, Iai, 1999
129
Popescu T.R.Drept internaional privat, Editura Romfel S.R.L.,Bucureti, 1994
Sitaru D.Al.Drept internaional privat. Tratat, Editura Lumina Lex, Bucureti,
2000
B.M.C. Predescu Drept international privat Editura Universitaria Craiova
2002
V. RosLegea aplicabila conventiei arbitrale in arbitrajele comerciale
internationale R.D.C. nr.2/2000
D. Al. Sitaru Drept international privatEd. Actami, Bucuresti 1997
T.R.PopescuDrept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994Serban Al.
Stanescu Drept international privat. Pracitica judiciaraEditura Hamangiu,
Bucuresti 2008
II. Legi.
Legea nr. 105/1992.
TEM DE REFLECIE
Teoria interesului national in dreptul international privat roman.
MODELE DE NTREBRI
1. Lex patriae este legea:

a) ce semnifica statutul personal supus legii nationale a persoanei fizice
b) legea nationala a strainului care are ma multe cetatenii
c) legea apatridului
2. Cand exista un element de extraneitate se aplica:

a) legea nationala
b) legea locului incheierii actului juridic
c) legea autoritatii care efectuaza inregistrarea actului
130
3. In Romania a fost adoptat sistemul:
a) lex domicilii
b) lex patriae
c) sistemul mixt
4. Pentru a se aplica teoria interesului national trebuiesc indeplinite urmatoarele

conditi:
a) persoana fizica straina sa fie incapabila potrivit legi sale personale
b) persoana fizica straina sa fie considerata pe deplin capabila dupa legea
forului
c) cetateanul care a incheiat un act cu o astfel de persoana sa fie de buna
credinta
5. Incapacitatea medicilor, preotilor si farmacistilor de a primi donati din partea

persoanelor pe care le-au ingrijit este o:
a) incapacitate de folosinta
b) incapacitate de exercitiu
6. Schimbarea numelui pe cale administrativa este supusa reguli:

a) lex patriae
b) lex domicilii
c) locus regit actum
7. Pentru incheierea valabila a unei casatori trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) de fond
b) de forma
c) sa lipseasca inpedimentele la casatorie
8. Cand soti au cetateni diferite, raporturile personale si patrimoniale sunt supuse:

a) legii domiciliului sotului parat
b) legii domiciliului sotului reclamant
c) legii domiciliului lor comun
9. Divortul este carmuit de:

a) legea nationala comuna a sotilor
b) legea statului cu care soti a avut legaturi mai stranse
c) legea domiciliului comun
10. Ocrotirea parinteasca a minorului din afara casatoriei este carmuita de:
a) legea nationala a copilului la data nasterii
b) legea nationala comuna a sotilor
c) in cazul copilului strain care are si alta cetatenie, de legea mai favorabila
131
Intrebari Raspunsuri Intrebari Raspunsuri

1 a,b,c 6 a
2 b,c 7 a,b,c
3 b 8 c
4 a,b,c 9 a,b,c
5 a 10 a,c
CAPITOLUL VI
Sectiunea II
1. Cuprins
2. Obiectiv general
7. Tem de reflecie
8. Teste
Cuprins:
Norme conflictuale privind forma actului juridic

Normele conflcituale privind conditiile de fond ale actului juridic in
general si ale contractului in special
Norme conflcituale privind faptele juridice
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind forma actului
132
juridic si normele conflictuale aplicabile faptului juridic.
Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind notiunile
de act juridic, fapt juridic, contract dar mai ales de legea aplicabila in aceste
domenii.
= 2 ore i 30 minute
CAPITOLUL VI
Sectiunea II
VI.I Norme conflictuale privind forma actului juridic
Forma actului juridic are dou accepiuni: lato sensu, adica condiiile de form pe
care trebuie s le ndeplineasc un act juridic civil pentru valabilitatea sa, pentru
probaiunea sa ct i pentru opozabilitatea fa de teri; iar stricto sensu, se nelege
modul n care se exteriorizeaz voina intern a prilor actului juridic, adic
modalitatea concret de exprimare a consimmntului.
In funcie de scopul urmrit, forma actelor juridice, se clasifica n felul urmtor:
forma exterioar a actelor juridice este modul de exteriorizare a voinei celor

ce ndeplinesc un act juridic; actul juridic poate fi ncheiat fie sub forma nscrisului
autentic, fie sub forma nscrisului sub semntur privat sau poate fi oral, fr form
scris; forma exterioar a actului juridic poate fi prevzut n dou scopuri: ad
validitatem sau ad solemnitatem;
forma de publicitate este forma pe care trebuie s o mbrace un act juridic
pentru a fi opozabil terilor;
forma de abilitare este forma cerut pentru ca un act juridic ncheiat de o
persoan cu capacitate de exerciiu restrns sau n numele unei persoane lipsite de
capacitate de exerciiu, s fie valabil;
forma de procedur este acea form ce trebuie ndeplinit n timpul
desfurrii unui proces.
133
VI.I.1 Forma exterioar a actelor juridice
Noiune
Se refer la modalitatea de exteriorizare a voinei celor ce ncheie un act juridic,

F respectiv dac actul se ncheie consensual, n scris ad validitatem sau ad
Forma exterioara a
actelor juridice probationem, n funcie de cum legea o impune.
Forma actului juridic este supus principiului consensualismului, potrivit cruia
simpla manifestare de voin este suficient pentru existena valabil a actului juridic
i numai ca excepie, deci cnd legea o prevede expres, actul trebuie ncheiat n form
scris ca o condiie de existen sau ca mijloc de probaiune.
Condiiile de fond privesc coninutul actului juridic, iar condiiile de form se refer
la forma exterioar pe care o mbrac acest coninut.
Reglementare
Potrivit Legii nr. 105/1992, legea care se aplic fondului actului juridic ori
contractului reglementeaz i condiiile de form ale acestora
Regula locus regit actum era consacrat n art. 2 al. 3 din C. civ. romn, iar n prezent
regula aceasta se aplic att n ceea ce privete forma actelor juridice i forma
ncheierii cstoriei.
Art. 71 alin. 2, din Legea nr. 105/1992, stabilete c actul juridic se consider valabil
n ce privete forma dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de una dintre legile
urmtoare:
legea locului unde a fost ntocmit;

legea naional sau legea domiciliului persoanei care l-a consimit;
legea aplicabil potrivit dreptului internaional privat al autoritii care
examineaz validitatea actului juridic.
Forma contractului este supus acelorai condiii, considerndu-se contract valabil n
ce privete forma dac:
134
- prile, care se gsesc la data cnd l-au ncheiat n state diferite, au ndeplinit
condiiile de form prevzute de legea unuia din aceste state;
- reprezentantul prii a ndeplinit condiiile de form ale statului unde s-a aflat n
momentul ncheierii contractului.
Aplicare regulii locus regit actum (locul ntocmirii actului juridic)
F Regula locus regit actum se aplic ca o regul de baz, ns exist i posibilitatea

Locus regit actum
aplicrii altor principii.
Regula locus regit actum se face n urmtoarele domenii:
forma exterioar a actului, indiferent dac este cerut pentru existena actului
(ad solemnitatem) sau numai pentru aspectul actului juridic (ad probationem); copiile
de pe actele autentificate n strintate sunt supuse tot legii locului ncheierii actului;
forma de redactare a actului juridic sau determinarea persoanelor ndrituite s
instrumenteze actul (judector, notar, ofier de stare civil, etc.); Potrivit legislaiei
noastre dac s-ar asuma o obligaie prin contract unilateral, nscrisul sub semntur
privat trebuie s poarte meniunea bun i aprobat; dac s-ar ncheia un contract
bilateral nscrisul trebuie redactat n attea exemplare cte pri cu interese contrare
sunt. Legea locului ncheierii reglementeaz condiiile formale ale autentificrii;
durata valabilitii actului juridic ca nscris, cnd actul respectiv a fost
ncheiat pentru o durat limitat de timp;
mijloacele de prob privind un act juridic i fora probant a actului juridic;
Acestea se refer la admisibilitatea probei testimoniale pn la ce sum este admis
sau dac, dimpotriv, este necesar, n mod obligatoriu, un nscris.
sanciunile aplicabile pentru nerespectarea condiiei de form, caracterul
nulitii care intervine pentru nerespectarea condiiilor de form i problema dac
nulitatea este supus sau nu prescripiei sunt reglementate de aceleai legi. Declararea
nulitii actului juridic poate s pun problema restituirii prestaiei primite sau
repararea prejudiciului cauzat. Deoarece, sunt efecte ale constatrii nulitii rezult c
sunt supuse regulii locus regit actum, adic legii aplicabile nulitii.
135
Caracterul regulii locus regit actum
Caracterul regulii locus regit actum poate fi:
facultativ
obligatoriu.
Caracterul facultativ intervine n cazul actelor sub semntur privat, dnd
posibilitatea cetenilor romni s poat ncheia acte sub semntur privat n
strintate n formele prevzute de legea romn.
Pentru a fi valabil actul juridic trebuie s ndeplineasc condiiile de form
prevzute de una dintre urmtoarele reglementri:
1. legea care crmuiete fondul contractului ori al altui act juridic, conform art. 71
alin. 1 din Legea nr. 105/1992;
2. legea naional sau domiciliului persoanei care l-a consimit;
3. legea locului unde a fost ncheiat;
4. legea aplicabil potrivit dreptului internaional privat al autoritii care
examineaz validitatea contractului ori actului juridic;
Caracterul obligatoriu intervine n cazul actelor autentice ntocmite de
cetenii romni n strintate sau de cetenii strini n ara noastr.
Aceast regul nu-i gsete aplicarea n privina formelor de publicitate, de
abilitare i a formelor de procedur.
Excepii de la aplicarea regulii locus regit actum

Exist dou categorii de excepii: a) excepii generale i b) excepii speciale.
a. excepiile generale ce sunt generate de situaii care privesc:
- invocarea ordinii publice n dreptul internaional privat;
- frauda la lege n dreptul internaional privat;
- retrimiterea ce s-ar putea aplica doar dac legea locului ncheierii actului juridic
(la care trimite norma conflictual) nu ar primi aceast competen i ar retrimite la
alt lege, cum ar fi legea naional sau legea care crmuiete fondul actului.
b. excepii speciale ce se refer la aspecte rare, de genul:
- ipotecile constituite n strintate asupra unor imobile din Romnia nu au efecte
dac nu au fost ncheiate n form autentic; sau prevederile din art. 68 alin. 3, din
Legea nr. 105/1992, care stabilesc urmtoarele: ntocmirea, modificarea sau
136
revocarea testamentului sunt valabile dac actul respect condiiile de form
aplicabile la data ntocmirii, modificrii sau revocrii actului, fie la data decesului
testatorului, conform oricruia dintre urmtoarele legi: legea naional a testatorului,
legea domiciliului acestuia, legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau
revocat, legea situaiei imobilului ce formeaz obiectul testamentului sau legea
instanei sau a organului care ndeplinete procedura de transmitere a bunurilor
motenite.
Efectele actului ncheiat n strintate cu respectarea regulii locus regit

actum
1. Actul va avea n Romnia aceeai for probant ca aceea prevzut de
legea rii unde s-a ncheiat actul.
2. Se va putea obine investirea cu formul executorie a actului juridic n ara
noastr respectndu-se procedura numit exequatur.
VI.I.2 Legea aplicabil formelor de publicitate

Formele de publicitate sunt supuse legii locului unde se face aceast publicitate,
deoarece numai n acest fel se asigur cel mai bine interesele terilor.
Art. 64 din Legea nr. 105/1992 dispune c, formele de publicitate, realizate n orice
mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data i locul unde se
ndeplinesc.
n materie de invenii Legea nr. 64/1991 stabilete c, cesiunea i licena, ca

forme de transmitere a drepturilor privitoare la invenii, produc efecte fa de teri
numai ncepnd cu data publicrii n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial a
meniunii transmiterii nregistrate la OSIM.
Aplicaii ale formei de publicitate pentru opozabilitate, fa de teri sunt:
- publicitatea imobiliar;
- publicitatea constituirii gajului;
- notificarea cesiunii de crean debitorului cedat;
- nregistrarea transmiterii drepturilor privind invenii i mrci;
- nscrierea de dat cert unui act sub semntur privat;
- publicarea i nregistrarea societii comerciale;
137
- publicitatea n materie de cstorie.
VI.I.3 Legea aplicabil formei de abilitare

Forma de abilitare este supus legii personale a celui n cauz, ns realizarea
practic a formelor de abilitare se face n condiiile de procedur cerute de legea
forului.
Fundamentele juridice i de ordin practic ale aplicrii legii personale pentru formele
de abilitate constau n interesul general al ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate
/cu capacitate de exerciiu restrns.
VI.I.4 Formele de procedur
Formele de procedur sunt supuse legii forului, cu urmtoarele excepii:

legea aplicabil fondului actului juridic reglementeaz calitatea procesual
activ i pasiv a prilor; prezumiile legale i mrturisirea judiciar; conveniile cu
privire la probe;
regula locus regit actum reglementeaz mijloacele de prob preconstituite,
stabilind condiiile formale de validitate, fora probant, valoarea actului ca nceput
de dovad scris; condiiile de form cu privire conveniile ncheiate cu privire la
probe.
legea locului unde se face executarea (lex loci executionis) reglementeaz
formele procedurale ale executrii unei hotrri judectoreti.
legea forului reglementeaz numai procedura cu privire la administrarea
mijloacelor de prob. Aplicabilitatea acestei legi i gsete utilitatea n cazurile
urmtoare: propunerea martorilor, luarea interogatoriului, nscrierea n fals,
verificarea de scripte, formele vnzrii la licitaie.
VI.II Norme conflictuale privind condiiile de fond ale actului juridic n general
i ale contractului n special
VI.II.1 Aplicarea legii alese de autorul actului juridic

Condiiile de fond ale actului juridic se refer la ansamblul aspectelor de fond privind
F ncheierea actului, efectele, executarea, transmiterea i stingerea obligaiilor rezultate
Lex voluntaris
din actul juridic respectiv.
138
Condiiile de fond ale actului juridic sunt supuse legii actului (lex actus), iar n cazul
contractului legii contractului (lex contractus).
Conform art. 69 alin. 1 din Legea nr. 105/1992, condiiile de fond ale actului juridic
unilateral sunt stabilite de legea aleas de autorul su.
Regula libertii de voin se aplic, n principiu, condiiilor de fond ale tuturor
actelor juridice, unilaterale i bilaterale.
Lex voluntatis reprezint transpunerea n planul dreptul internaional privat a
principiului autonomiei de voin a prilor, care reglementeaz n general materia
condiiilor de fond ale actului juridic, ns nu trebuie neles c prin autonomia lor,
prile pot crea efecte peste lege, legea forului indicnd limitele libertii de voin a
prilor.
Art. 73 din Legea nr. 105/1992 dispune c alegerea legii aplicabile contractului
trebuie s fie expres i s rezulte nendoielnic din cuprinsul actului sau din
circumstanele ncheierii acestuia.
Prile pot alege legea aplicabil totalitii sau numai unei pri a contractului;
nelegerea lor poate fi modificat tot prin acord de voin. Posibilitatea de a alege
legea aplicabil decurge din dreptul intern (art. 969 C. civ. romn), dar i dreptul
internaional, respectiv Convenia European n materie de arbitraj de la Geneva din
1974.
VI.II.2 Determinarea legii aplicabile actului juridic dup criterii obiective

Localizarea obiectiv prezint un caracter subsidiar fa de lex voluntatis, acesta fiind
consacrat de practica instanelor i n special, de practica arbitral n materia
comerului internaional.
Potrivit art. 69 alin. 2, din Legea nr. 105/1992, n lipsa legii alese de autorul su, se
aplic legea statului cu care actul juridic prezint legturile cele mai strnse, iar dac
aceast lege nu poate fi identificat, se aplic legea locului unde actul unilateral este
ntocmit.
VI.II.3 Legea aplicabil actelor juridice accesorii
Actul juridic accesoriu este crmuit de legea care se aplic fondului actului
juridic principal, n lipsa unei manifestri diferite de voin a autorului su; de aici
139
resultand si faptul ca, n principal, actul juridic accesoriu este supus legii alese de
autorul su, iar n subsidiar, legii care guverneaz fondul actului juridic principal.
VI.II.4. Legea aplicabil contractului
Noiuni generale privind legea contractului (lex contractus)

Legea care reglementeaz condiiile de fond i efectele contractului poart denumirea
F de lex contractus.
Legea aplicabila
contractului Condiiile de form sunt reglementate de norma conflictual locus regit
actum.
Lex contractus se poate prezenta sub dou forme: lex voluntatis, adic legea
aleas de pri n temeiul autonomiei lor de voin sau legea determinat prin
localizare obiectiv a contractului, pe baza normelor juridice ale forului, n lipsa lui
lex voluntatis.
A. Aplicarea legii alese de pri (lex voluntatis) contractului

Lex voluntatis reglementeaz actele juridice unilaterale, ct i bilaterale.
F Lex voluntatis este confirmat i de convenii internaionale, precum Convenia
Lex voluntaris
european de arbitraj comercial internaional de la Geneva din 1961, care prevede la
art. VII, Legea aplicabil, c prile sunt libere s determine legea pe care arbitrii
trebuie s o aplice fondului litigiului, n lips de alegere arbitrii aplicnd legea
desemnat de norma conflictual pe care o vor considera potrivit n spe.
Conform art. 73 din Legea nr. 105/1992, contractul este supus legii alese prin
consens.
Temeiul aplicrii lex voluntatis pentru stabilirea condiiilor de fond ale contractului l
constituie dispoziiile legii forului, respectiv Legea nr. 105/1992. Legea forului
indic i limitele exercitrii voinei prilor n vederea determinrii ca valabil a unei
legi ce urmeaz s crmuiasc condiiile de fond ale contractului.
n legtur cu modalitile de exprimare a voinei prilor, art. 74 din Legea nr.
105/1992 stabilete c alegerea legii aplicabile contractului trebuie s fie expres ori
s rezulte nendoielnic din cuprinsul acestuia sau din alte circumstane.
140
Alegerea expres presupune fie desemnarea legii printr-o clauz contractual, fie
prin ncheierea unui contract separat ntre pri, avnd ca obiect determinarea acestei
legi.
Alegerea tacit presupune c, desemnarea legii rezult nendoielnic din cuprinsul
contractului sau din alte circumstane.
ntinderea voinei prilor este reglementat de art. 75 din Legea nr. 105/1992,
conform cruia prile pot alege legea aplicabil totalitii sau numai unei pri a
contractului, rezultnd posibilitatea ca prile s supun condiiile de fond ale
contractului unor legi din sisteme diferite.
Modificarea alegerii legii contractului se poate face, potrivit art. 76 alin. 1 din Legea
nr. 105/1992, prin acordul prilor.
Limitele libertii de voin privind alegerea legii aplicabile contractului nu sunt
consacrate expres de art. 73 din Legea nr. 105/1992.
Legea care stabilete limitele i condiiile n care prile pot alege legea aplicabil
este legea forului.
Invocarea ordinii publice de drept internaional privat
n cazul normei lex voluntatis, legea strin aleas de pri nu poate fi nlturat prin
F invocarea ordinii publice de drept internaional privat chiar dac prezint deosebiri
Ordinea publica in
dr. int. priv. importante fa de legea forului, aplicndu-se cu toate c n dreptul romn ar putea
exista reglementri cu caracter prohibitiv sau imperativ.
Lex voluntatis exclude retrimiterea.
Conform art. 85 din Legea nr. 105/1992, legea strin aplicabil contractului cuprinde
dispoziiile sale de drept material, afar de normele ei conflictuale.
Daca contractul este localizat n sfera de aplicare a unui sistem de drept strin, se vor
aplica normele materiale din respectivul sistem de drept, cu excluderea normelor
conflctuale care ar crea posibilitatea retrimiterii.
Dac lex contractus ca lex causae este legea romn, atunci trimiterea este neleas
ca fiind fcut la ntregul sistem romn de drept, inclusiv la normele conflictuale.
141
VI.II.3 Determinarea legii aplicabile contractului pe criterii obiective
Dac prile nu au stabilit legea aplicabil contractului, art. 77 din Legea nr. 105/1992
prevede c se aplic legea strin cu care contractul prezint legturile cele mai
strnse.
Aplicarea legii statului cu care contractul are legturile cele mai strnse
Conform art. 77 alin. 2 din Legea nr. 105/1992, se consider c exist asemenea
legturi cu legea statului n care debitorul prestaiei caracteristice i are domiciliul
sau reedina, n cazul persoanelor fizice, ori sediul statutar pentru persoanele
juridice, la data ncheierii contractului.
Pentru contractul avnd ca obiect un drept imobiliar sau un drept de folosin
temporar asupra unui imobil, contractul are legturile cele mai strnse cu legea
statului unde este situat imobilul.
Localizarea obiectiv a contractului n convenii internaionale
Art. VII pct. 1 din Convenia european de la Geneva din 1961 privind
arbitrajul internaional stabilete c n lipsa indicrii de pri a legii aplicabile
contractului, arbitrii vor aplica legea desemnat de norma conflictual pe care o vor
considera cea mai potrivit n cauz, avnd n vedere clauzele contractuale i uzanele
comerciale, existnd o deplin concordan cu prevederile art. 77 i 78 din Legea nr.
105/1992.
Aplicarea legii locului ncheierii contractului (lex loci contractus)

Legea locului ncheierii contractului se aplic n subsidiar fa de legea
statului cu care contractul are legturile cele mai strnse.
Textul legii nr.105/1992 face calificarea locului ncheierii contractului ntre
abseni.
Dac n scopul ncheierii contractului prile aflate n state diferite au negociat
prin scrisori, telegrame, telefon, contractul se consider ncheiat n statul de domiciliu
sau sediu al prii de la care a pornit oferta ferm de a contracta.
142
Pentru contractul ncheiat prin telefon, se are n vedere locul unde se afl
ofertantul; la contractul ntre abseni, se determin legea aplicabil n raport de
sistemul adoptat referitor la ncheierea contractului.
Potrivit art. 35 C. com. romn, care constituie dreptul comun n materie,
contractul ncheiat ntre abseni (prin coresponden) se consider ncheiat la data
cnd acceptarea ofertei a ajuns la cunotina ofertantului, iar sistemul informrii se
aplic i n dreptul internaional privat romn.
Principiul lex loci contractus se aplic att n situaia n care locul ncheierii
contractului i locul executrii acestuia se gsesc pe teritoriul aceluiai stat ct i n
cazul n care acestea sunt n ri diferite, locul ncheierii avnd prioritate fa de locul
executrii.
Aplicarea legii locului executrii contractului(lex loci executionis sau lex loci
solutionis)
Reprezint o situaie de excepie n dreptul internaional privat romn, care

instituie n materie de executare a contractului o excepie de la regula aplicrii legii
fondului contractului.
Potrivit art. 80 alin. 2 din Legea nr. 105/1992, modul de executare a
obligaiilor izvorte din contract trebuie s se conformeze legii locului de executare.
Creditorul este obligat s respecte aceast lege n luarea msurilor destinate,
potrivit contractului, s prentmpine sau s remedieze neexecutarea ori s-i restrng
efectele prejudiciabile.
Lex contractus sau lex solutionis prezint anumite particulariti, astfel:
contractul de mandat este supus legii locului unde reprezentantul i exercit
atribuiile n baza mputernicirii primite, n lipsa desemnrii legii aplicabile;
contractul de garanie bancar i cel de cauiune bancar sunt supuse legi
bncii garantate;
contractul de asigurare este supus legii statului unde se afl sediul
asigurtorului;
novaia prin schimbare de debitor este supus legii creanei originare;
exportul de contrapartid; dac contractele componente prezint fiecare o
individualitate cu existen independent, fiecare a fost supus legii respective, iar
143
dac contractele componente prezint o individualitate juridic determinat de strns
interdependen ntre ele, s-a aplicat o singur lege i anume aceea pentru operaia
principal;
fidejusiunea este supus legii obligaiei garantate, n absena lui lex
voluntatis;
pentru transportul maritim se poate aplica fie legea pavilionului, legea locului
ncheierii contractului, legea locului executrii contractului, fie parial legea locului
ncheierii i n parte legea locului executrii, de asemenea se poate aplica i legea
cruului i legea expeditorului;
vnzrile efectuate la burs sau prin licitaie au fost supuse legii rii unde se
afl bursa sau a avut loc licitaia;
actul unilateral este supus legii locului emiterii, astfel condiiile de fond ale
acestuia sunt supuse lui lex voluntatis, n subsidiar legea statului cu care actul juridic
prezint legturile cele mai strnse, n lipsa celor dou se aplic i legea locului
ntocmirii.
Domeniul de aplicare a legii locului executrii contractului cuprinde, conform
dispozitiilor Legii 105/1992:
- formalitile de executare a contractului;
- msurile ndeplinite de creditor pentru punerea n ntrziere a debitorului;
- recepia cantitativ i calitativ a mrfurilor .
Determinarea regimului juridic al contractului n alte moduri dect prin lex

contractus
Determinarea prin intermediul clauzelor i contractelor tip
n domeniul comerului internaional, n scopul simplificrii operaiilor

comerciale i pentru evitarea apariiei unor situaii conflictuale generate de unele
aspecte insuficient reglementate prin acordul prilor, au fost stabilite contracte sau
clauze tip care sunt inserate, de obicei, n contractele de comer exterior.
Camera Internaional de Comer Paris a editat n anul 1936 Regulile INCOTERMS
F (International Commercial Terms), modificate i completate ulterior, cuprinznd
INCOTERMS
144
explicarea clauzelor utilizate n mod frecvent n asemenea contracte i exprimate prin
simboluri.
Dac prile intenioneaz s utilizeze n contract o anumit clauz tip, vor
indica simbolul respectiv, nsoit de cuvntul INCOTERMS i anul codificrii,
simplificnd ncheierea contractului.
Prin INCOTERMS se determin raporturile dintre vnztor i cumprtor,
precizndu-se obligaiile lor minime.
Principalele reglementri Incoterms se refer la predarea mrfii vndute
transferul riscurilor contractuale, repartizarea cheltuielilor ntre partenerii
contractuali, formalitile privind trecerea mrfii peste frontier.
n afara clauzelor tip, se utilizeaz i contracte tip sau formulare de contract,
care cuprind reglementarea raporturilor care se stabilesc ntre pri, cu posibilitatea ca
acestea s aduc modificri sau completri contractelor tipizate. O alt modalitate
de simplificare a ncheierii contractului o reprezint elaborarea condiiilor uniforme,
fie de ctre pri, fie de instituii care vin n sprijinul prilor, prin redactarea acestora
Prin condiiile generale se precizeaz principalele elemente din contractele de
acelai tip ntr-o anumit ramur a comerului internaional.
Determinarea coninutului contractului prin preluarea legii strine

Legea strin poate fi utilizat de pri n materie contractual:
cu titlul de lex causae, ca lege aplicabil contractului, n virtutea regulii lex
contractus, att ca lex voluntatis n principal, ct i ca lex loci contractus, n
subsidiar;
cu titlul de clauz contractual, legea strin reprezentnd n acest caz doar un
mijloc de precizare a coninutului contractului.
Pentru situaia aplicrii legii strine cu titlu de clauz convenional:
prile se pot referi la orice lege chiar dac aceasta nu are nici o legtur cu
contractul prilor;
legea strin aplicat cu titlu de clauz convenional este aceea de la data
ncorporrii ei n contract fr a interesa modificrile ce le-a suferit n timp.
145
Domeniul de aplicare a lex contractus
Domeniul de aplicare a lex contractus vizeaz condiiile de fond i efectele
contractului.
Legea aplicabil fondului contractului se aplic:
- interpretrii naturii sale juridice i a clauzelor pe care le cuprinde;
- executrii obligaiilor izvorte din contract;
- consecinelor neexecutrii totale sau pariale i evalurii prejudiciului astfel cauzat;
- modului de stingere a obligaiilor contractuale;
- cauzelor de nulitate i consecinelor acesteia.
Lex contractus reglementeaz ncheierea contractului.

Existena i validitatea de fond a contractului contestat de ctre una din pri se
apreciaz potrivit legii care i s-ar fi aplicat dac ar fi considerat valabil. Existena i
validitatea clauzei de alegere a legii aplicabile contractului sunt supuse regulii lex
voluntatis iar existena i validitatea de fond a contractului sunt supuse fie lex
voluntatis, fie legii aplicabile contractului prin localizarea obiectiv a acestuia.
Potrivit art. 948 C. civ. romn, condiiile cerute pentru validitatea unui
contract sunt:
capacitatea de a contracta;
consimmntul prilor;
un obiect determinat i licit;
o cauz licit.
Capacitatea de a contracta este supus legii personale, iar incapacitile de folosin
sunt supuse lex contractus.
Capacitatea persoanei juridice este determinat de legea sa naional.
Consimmntul, obiectul i cauza contractului sunt supuse lex contractus.
Pentru forma contractului, se aplic legea care crmuiete fondul dar contractul este
valabil i dac sunt ndeplinite condiiile de form prevzute de legea locului
ncheierii, legea naional sau legea domiciliului persoanei, legea aplicabil potrivit
dreptului internaional privat al autoritii care examineaz validitatea actului juridic.
Sunt ndeplinite condiiile referitoare la form dac:
prile se gsesc la data cnd l-au ncheiat n state diferite au ndeplinit
condiiile de form prevzute de legea uneia dintre aceste state;
146
reprezentantul prii a ndeplinit condiiile de form ale statului unde s-a aflat
n momentul ncheierii contractului.
Nulitatea contractului
F - cnd nu sunt respectate condiiile referitoare la capacitate;
Nulitatea
contractului - nulitatea este reglementat de legea personal;
- cnd nu sunt respectate cerinele legale referitoare la form nulitatea este crmuit
de legea aplicabil formei.
Efectele contractului sunt supuse lex contractus.

Efectele contractului (drepturile i obligaiile ce iau natere prin ncheierea
F contractului) sunt supuse lex contractus.
Efectele
contractului Odat cu transmiterea proprietii se transmite i riscul de la vnztor i cumprtor;
aceast regul urmnd s fie supus regulii lex rei sitae.
Lex contractus guverneaz principiile care crmuiesc efectele contractului:
- principiul forei obligatorii, relativitii efectelor i irevocabilitii contractului; -
interpretarea contractului;
- efectele speciale ale contractelor bilaterale (excepia de neexecutare, rezoluiunea
pentru neexecutare, riscul contractului);
- durata n timp a producerii efectelor contractului;
- stingerea obligaiilor contractuale;
- nulitatea contractului, ca sanciune aplicabil pentru nerespectarea condiiilor de
validitate;
- rspunderea contractual i cauzele de exonerare a rspunderii (fora major,
cazul fortuit, etc.).
Executarea contractului este supus, n principiu, lex contractus.
Daunele cominatorii sunt supuse legii forului iar punerea n ntrziere i cauiunea
sunt supuse legii lor proprii deoarece sunt acte juridice distincte.
Exist reglementri speciale privind legea aplicabil monedei de plat. Legea statului
locului de plat (lex loci solutionis) determin n ce moned trebuie s se fac plata;
ca excepie, dac plata rezult din contract, prile pot stabili prin lex voluntatis ca
plata s se fac ntr-o alt moned; n cazurile n care plata izvorte din alte raporturi
147
juridice, plata trebuie fcut n mod imperativ n moneda determinat de legea
statului locului de plat (lex loci solutionis).
Legea contractului desemneaz i prile, avnzii cauz i terii, ntre care se produc
sau nu efectele contractului.
In cazul persoanelor juridice se aplic legea naional n ceea ce privete dobndirea
dreptului.
Legea succesoral este cea care determin drepturile i obligaiile contractuale ce se
transmit succesorilor de la autorii lor.
Fora obligatorie a contractului este prevzut de art. 969 C. civ (conveniile legal
fcute au putere de lege ntre prile contractante).
Toate obligaiile i drepturile prilor sunt artate de ctre legea contractului.
Efectele translative de proprietate cele ale altor drepturi reale ale contractului i
transferul riscurilor sunt reglementate de regula lex rei sitae. Formele de
publicitate precum i cele cu efect constitutiv de drepturi referitoare la un bun imobil
sunt supuse legii statului unde este situat bunul (Legea nr. 105/1992, art. 64).
Daunele interese, daunele moratorii i dobnzile legale sunt supuse legii contractului.
Legea contractului se aplic i consecinelor neexecutrii obligaiilor, adic determin
coninutul forei majore, cazului fortuit sau alte cauze de exonerare, cauzele de
micorare de mrire a rspunderii, clauza penal.
n ceea ce privete cumulul rspunderii delictuale cu cea contractual este
reglementat att de legea delictului (lex loci delicti commissi) ct i de legea
contractului.
Clauza care permite adaptarea contractului cnd intervin anumite dificulti n
executarea lui se numete clauz hardship si este supus tot legii contractului.
Punerea n ntrziere nu este supus legii contractului ci locului executrii.
Convenia de la Haga din 1955 privind legea aplicat vnzrii internaionale, de
obiecte mobile corporale, consacr lex venditoris. Atunci cnd, ntre societile rilor
pri la tratat se ncheie contracte comerciale internaionale, ele sunt supuse normelor
materiale uniforme. n msura n care ele sunt incomplete se aplic legea rii
vnztorului.
148
Legea aplicabil modurilor de transmitere, transformare i stingere a
obligaiilor contractuale i extracontractuale
Cesiunea de crean
Cesiunea de crean este un mod de transmitere a obligaiilor, potrivit cruia,
F cesiunea de crean este supus, dac prile nu au convenit altfel, legii creanei
Cesiunea de
creanta cedate.
Alegerea altei legi, prin acordul cedentului i cesionarului, nu este opozabil
debitorului cedat dect cu acordul su.
Obligaiile dintre cedent i cesionar sunt supuse legii care se aplic raportului juridic
pe care s-a bazat cesiunea (art. 120 alin. 2 din Legea nr. 105/1992).
Cesiunea de crean este contractul prin care una dintre pri, cedentul, transmite unei
alte pri, cesionarul, creana pe care o are asupra debitorului cedat i este supus legii
convenite de pri.
Domeniul de aplicare a legii creanei cedate privete:
-caracterul cesibil sau incesibil al creanei;
-condiiile cesiunii;
-obligaiile dintre cedent i cesionar;
-raporturile dintre cesionar i debitorul cedat.
Subrogaia
Subrogaia n drepturile creditorului prin plata creanei este un mijloc de transmitere

F legal sau convenional a dreptului de crean, cu toate garaniile i accesoriile sale
Subrogatia
ctre un ter care a pltit pe creditorul iniial, n locul debitorului. Subrogaia poate fi
legal sau convenional.
Subrogatia conventionala are mai multe forme:
a) consimit de creditor
b) consimit de debitor
Subrogaia este reglementat de dispoziiile art. 121 din Legea nr. 105/1992.
Subrogaia convenional este supus, potrivit alin. 1 al art. 121, n lips de prevedere
contrar a prilor, legii obligaiei al crui creditor este nlocuit.
149
Subrogaia convenional reprezint contractul prin care pltitorul se subrog n
drepturile creditorului mpotriva debitorului.
Pe planul dreptului internaional privat, subrogarea convenional este supus, n
primul rnd, regulii lex voluntatis, iar dac prile nu au desemnat o lege prin alegerea
lor, legii obligaiei al crei creditor este nlocuit.
Subrogaia legal este supus, legii, n temeiul creia o persoan poate sau trebuie s
dezintereseze pe creditor.
Aceast lege stabilete dac pltitorul se subrog n locul creditorului originar, n
raporturile sale cu debitorul; drepturile ce pot fi exercitate mpotriva debitorului.
Delegaia i novaia
Art. 122 din Legea nr. 105/1992, stabilete ca delegaia i novaia sunt supuse legii
F obligaiei care le formeaz obiectul.
Novatia
Novaia reprezint convenia prin care prile unui raport juridic obligaional sting o
obligaie existent nlocuind-o cu o nou obligaie.
n funcie de izvorul novaiei, legea care se aplic acesteia va fi legea care crmuiete
obligaia iniial, respectiv legea contractului, legea delictului, etc.
Delegaia reprezint o convenie prin care un debitor delegant aduce creditorului
F delegator angajamentul unui al doilea debitor terul delegat alturi de el
Delegatia
(delegaia imperfect) sau n locul lui (delegaia perfect).
Legea care se aplic delegaiei este legea care guverneaz raportul juridic iniial,
aceasta fiind legea obligaiei la care se refer delegaia, adic a obligaiei care
formeaz obiectul delegaiei.
Compensaia
Conform art. 80 alin. 1 lit. d din Legea nr. 105/1992, legea contractului se aplic
F modului de stingere a obligaiilor izvorte din contract ca regula general.
Compensatia
Compensaia este supus legii aplicabile creanei creia i se opune stingerea, parial
sau total, prin compensaie.
Compensaia judectoreasca este supus legii forului.
150
Prescripia extinctiv i prescripia achizitiv
Prescripia extinctiv a dreptului la aciune este supus legii care se aplic dreptului
F subiectiv nsui.
Prescriptia
Fiind o problem de fond, este supus legii care crmuiete fondul raportului juridic
avut n vedere.
Dac izvorul dreptului supus prescripiei este contractul, aceasta va fi supus lex
contractus.
Legea prescripiei reglementeaz toate elementele ce formeaz aceast instituie:
termenele de prescripie, momentul de ncepere a cursului prescripiei, cauzele de
suspendare, ntrerupere i repunere n termen, efectele mplinirii termenului de
prescripie, validitatea conveniilor privind modificarea regimului legal al prescripiei.
Prescripia achizitiv este reglementat de art. 145 din Legea nr. 105/1992, conform
cruia uzucapiunea este crmuit de legea statului unde este situat bunul la momentul
nceperii termenului de posesie prevzut n acest scop. n continuare legiuitorul
romn stabilete c, n cazul n care bunul a fost dus ntr-un alt stat, n care se
ndeplinete termenul de uzucapiune, posesorul poate cere s se aplice legea acestuia
din urm dac sunt ntrunite cu ncepere de la data deplasrii bunului, toate condiiile
cerute de menionata lege.
Legea aplicabil obligaiilor cu pluralitate de subiecte

Creditorul care i valorific drepturile mpotriva mai multor debitori trebuie s se
conformeze legii aplicabile n raporturile cu fiecare dintre acetia. Legea are n
vedere premisa existenei unor raporturi juridice distincte ntre creditor i fiecare
debitor. Raporturile respective pot rezulta din contract, delict, etc., legea aplicabil
fiind, dup caz, lex contractus, legea delictului, etc. Dreptul unui debitor de a
exercita aciunea n regres mpotriva unui codebitor exist numai dac legile
aplicabile ambelor datorii l admit (art. 125 alin. 1).
Legea aplicabil monedei de plat

Moneda de plat este reglementat de art. 126 din Legea nr. 105/1992, conform
cruia moneda de plat este definit de legea statului care a emis-o. Efectele pe care
151
moneda de plat le exercit asupra ntinderii unei datorii sunt reglementate de legea
aplicabil datoriei.
Legea statului n care trebuie efectuat plata determin n ce moned ea trebuie
fcut, afar numai dac n raporturile de drept internaional privat contractuale
prile au convenit o alt moned de plat.
VI.III Norme conflictuale privind faptele juridice

Faptele juridice, stricto-sensu, sunt evenimente naturale, produse fr intervenia
F omului, care dau natere unor efecte juridice, n temeiul legii.
Faptele juridice
Faptele juridice pot fi licite (gestiunea de afaceri, plata nedatorat, mbogirea fr
just temei) i ilicite, adic productoare de prejudicii, care atrag rspunderea pentru
fapta proprie ori pentru fapta altuia sau pentru fapta lucrului (delicte civile).
Legea aplicabila delictului civil:

Legea locului unde faptul ilicit a fost svrit (lex loci delicti comissi). Legea locului
F unde a fost svrit delictul are n vedere faptul ilicit ct i obligaia la care el d
Legea aplicabila
delictului civil natere.
- legea forului; se considera c materia rspunderii civile delictuale are caracter de
ordine public fiind supus legii forului. Aplicarea legii forului se face pe
considerente de ordine public, ceea ce nseamn c orice reparaie indiferent dac
este mai mic sau mai mare dect cea prevzut de legea forului ar fi contrar ordinii
publice.
- legea proprie delictului (the proper law of the tort); Aceast reglementare
semnific faptul c urmeaz s se caute n fiecare situaie legtura cea mai puternic
dintre delict i un sistem de drept, care ar putea fi incident n cauz. Se argumenteaz
prin mprejurarea c locul svririi faptului ilicit poate fi ntmpltor.
Legislaia autohton reglementeaz dou categorii de fapte juridice licite:
gestiunea de afaceri
plata lucrului nedatorat.
mbogirea fr just cauz rezultata din practica judecatoreasca
Gestiunea intereselor altei persoane este supus legii locului unde se afl
persoana care ndeplinete gestiunea.
Legea aplicabil gestiunii altor persoane poate avea urmatoarele posibilitati:
152
- se aplic legea naional comun prilor ori legea debitorului;
- legea locului faptului din care rezult obligaiile;
- legea locului unde se execut, dac gestiunea se refer la bunuri sau patrimonii i
const ntr-o munc prestat ori cheltuieli fcute n interesul geratului;
- legea situaiei bunului dac gestiunea se refer la un bun considerat ut singuli;
- legea rii unde prile i au domiciliul sau reedina lor ori unde una din pri i
are domiciliul sau reedina n cazul n care gestiunea nu are obiect material i
cnd lex loci competent nu se poate stabili;
- legea contractului ori de cte ori gestiunea intervine pentru a duce la bun sfrit
executarea unui contract;
- legea forului cnd nu se poate stabili legea aplicabil.
Pentru gestiunea de afaceri, legea aplicabil reglementeaz condiiile i efectele
gestiunii, regimul juridic al obligaiei ivite din gestiunea de afaceri, prescripia
dreptului la aciune i proba faptelor gestiunii.
n cazul n care obiectul gestiunii este un act juridic legea aplicabil este legea actului
juridic.
Plata lucrului nedatorat este supus legii locului efecturii ei (lex loci). Dac plata
nedatorat este localizat n ri diferite, ea este supus legii locului unde s-a fcut
plata.
mbogirea fr just cauz este reglementat de legea locului unde a avut loc faptul
respectiv, adic lex loci.
n cazul n care micorarea patrimoniului propriu i mrirea patrimoniului celuilalt se
localizeaz n ri diferite legea competent va fi legea prii creia i se mrete
patrimoniul.
Legislaia romneasc stabilete prin Legea nr. 105/1992 n art. 104 c, mbogirea
fr just cauz a unei persoane fizice sau juridice este supus legii statului unde s-a
produs.
Pentru mbogirea fr just cauz, legea aplicabil reglementeaz :
- condiiile pentru promovarea aciunii n restituire;
- efectele mbogirii i limitele obligaiei de restituire;
- executarea obligaiei de restituire;
- prescripia dreptului la aciune n restituire i proba mbogirii.
Pentru faptul juridic ilicit, soluia n dreptul internaional privat este :
153
- s se aplice legea locului producerii faptei ilicite, care n practic este cea mai
rspndit;
- s se aplice legea forului (normele din materia rspunderii civile delictuale avnd
un caracter imperativ, judectorul trebuie s le aplice, pentru c sunt de ordine
public);
- legea proprie delictului, ca n dreptul anglo-saxon.
Rspunderea civil delictual este supus legii locului unde a intervenit fapta
cauzatoare de prejudicii, regula fiind consacrat de art. 107-111 din Legea nr.
105/1992.
Obligaia de despgubire este dedus direct din lege, prin svrirea faptului ilicit.
Lex loci delicti comisii asigur ordinea pe teritoriul statului precum i aprarea
drepturilor persoanelor mpotriva pagubelor ce le pot fi pricinuite, de oricine, prin
fapte juridice ilicite.
Cnd un delict se produce n marea liber i n spaiul aerian de deasupra acesteia, se
aplic legea pavilionului (art. 141-144 din Legea nr. 105/1992).
Dac navele au acelai pavilion, se aplic legea comun, legea naional. Art. 141 din
legea 105/1992 stabilete ca rspunderea izvort dintr-un abordaj survenit ntr-un
port sau n apele teritoriale este supus legii locului abordajului.
n marea liber, abordajul este supus legii naionale comune a navelor, iar dac
naionalitatea difer, legii navei avariate.
n cazul cnd ambele nave sunt avariate iar una are naionalitate romn se aplic
legea romn, dac nava avariat nu alege naionalitatea celeilalte nave.
Aceeai norm juridic stabilete c abordajul este supus legii romne n zona
economic exclusiv a Romniei.
Legea nr. 105/1992 care stabilesc c n cazul n care ambele nave sau aeronave
implicate n abordaj ori ciocnire au aceeai naionalitate se aplic legea naionalitii
comune navelor sau aeronavelor. n cazul n care navele sau aeronavele ntre care
intervine abordajul sau ciocnirea nu au naionalitate comun se aplic legea
pavilionului sau aeronavei abordate sau lovite dup cum rezult din art. 144 coroborat
cu 141 alin. 2 din Legea nr. 105/1992.
Conform art. 142, obligaiile ce decurg din actele de asisten i salvare a persoanelor
i bunurilor, sunt supuse legii locului evenimentului, dac s-a produs n apele
154
teritoriale, iar dac s-a produs n marea liber, legii naionale a navei care a acordat
asisten ori salvare.
Faptele juridice ilicite care se svresc la bordul navelor i aeronavelor.

In situaia n care, navele sau aeronavele se gsesc n marea liber ori n spaiul aerian
de deasupra acesteia faptele juridice ilicite svrite la bordul acestora dac nu
afecteaz exteriorul sunt supuse legii pavilionului.
Legea locului delictului este considerat legea pavilionului.
n cazul n care navele sau aeronavele se gsesc n marea teritorial ori n spaiul
aerian de deasupra acesteia tot legea pavilionului este cea care se va aplica faptelor
juridice ilicite comise la bordul acestora, dac nu este afectat mediul exterior al navei
sau aeronavei.
Dac faptele juridice ilicite afecteaz mediul exterior al navei ori aeronavei aplicabil
este legea locului adic legea statului cruia i aparine marea teritorial i spaiul
aerian de deasupra.
Este posibil ca fapta ilicit s fie svrit n mai multe ri. n acest caz
activitatea ilicit din fiecare stat este privit ca un fapt ilicit distinct aplicndu-i-se
legea proprie.
Dac fapta a fost comis ntr-un stat, iar prejudiciul se produce ntr-un alt stat, art.
108 din Legea nr. 105/1992 consider c se aplic pentru reparaii legea statului unde
s-a produs prejudiciul cu privire la condiiile i ntinderea rspunderii, cauzele de
limitare ori exonerare sau mprire a rspunderii ntre autor i victim, rspunderea
comitentului pentru fapta prepusului, natura daunelor ce se pot acorda, naterea
dreptului la reparaiune, modalitile de evaluare, transmiterea dreptului la reparare,
persoanele ndreptite s o solicite. Capacitatea delictual este supus legii
personale.
n cazul n care, un fapt ilicit a fost svrit n executarea unui contract cu element de
extraneitate, poate aprea problema cumulului rspunderii contractuale i delictuale.
Ea trebuie s fie, totui, admis de lex loci delicti comissi i lex contractus.
Art. 107 din legea 105/1992 stabilete c, legea locului faptului crmuiete ndeosebi:
- capacitatea delictual;
- condiiile i ntinderea rspunderii;
155
- cauzele de limitare sau de exonerare de rspundere i de mprire a rspunderii
ntre autor i victim;
- rspunderea comitentului pentru fapta prepusului;
- natura daunelor care pot s dea loc la reparaie;
- modalitile i ntinderea reparaiei;
- transmiterea dreptului de reparaie;
- persoanele ndreptite s obin reparaia pentru prejudiciul suferit.
Pentru alte prejudicii se aplic :
n cazul atingerilor aduse personalitii de ctre mas-media, persoana poate
alege ntre legea statului su de domiciliu sau a statului unde s-a produs rezultatul sau
a statului unde autorul i are domiciliului sau reedina (art. 112 din Legea nr.
105/1992); atingerii dreptului la repararea daunelor aduse personalitii este supus
legii statului unde a aprut publicaia sau s-a difuzat emisiunea (art. 113 din acelai
act normativ);
n situaia preteniilor de reparaie urmare a unui defect al produsului sau alte
daune aduse consumatorului, acestea sunt supuse la alegere, legii domiciliului su de
reedin sau a statului de origine al productorului, afar numai dac fabricantul,
productorul sau furnizorul face dovada c produsul a fost pus n circulaie pe piaa
acelui stat fr consimmntul su (art. 114, din Legea nr. 105/1992). Instanele din
Romnia pot s acorde despgubiri ntemeiate pe o lege strin numai n limitele
stabilite de legea romn pentru prejudicii corespunztoare.
rspunderea pentru acte de concuren neloial sau de limitare a liberei
concurene, este supus legii statului pe a crui pia s-a produs rezultatul duntor
sau legii statului de sediu al fptuitorului, sau legea contractului dintre pri, dac
actul de concuren neloial a fost svrit i a adus prejudicii raporturilor dintre ele
(art. 117-118 din Legea nr. 105/1992). i n acest caz instanele din Romnia pot
acorda despgubiri ntemeiate pe o lege strin numai n limitele stabilite de legea
romn pentru prejudicii corespunztoare sau echivalente.
156
Care este legea aplicabila contractelor ?
Anghel I.M. Problema dublei cetenii n legislaia romn, n Dreptul",

nr.2/1999
Bobei R.B. Calificarea i conflictul de calificri n dreptul internaional privat,
Cpn O.Aplicarea legii naionale capacitii de folosin a persoanei fizice,
n Revista Romn de Drept", nr. 10/1970.
Chelaru I, Gh. Gheorghiu, Drept international privat, Editura C.H. Beck,
Bucuresti 2007
arbitral pentru comerul exterior, Tipografia Universitii
Bucureti,Facultatea de Drept, Bucureti, 1979
157
2002
Fuerea A.Drept internaional privat, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2005
Juvara A. Curs de drept internaional privat - Naionalitatea
romneasc,Tipografia Euf.N. Miulescu i Daniil Oprescu, Bucureti,
1931
Lipovanu I.Probleme de drept internaional privat comparat n domeniul statutului
Macovei I.Drept internaional privat, vol. I, Editura Ars Longa, Iai, 1999
Popescu T.R.Drept internaional privat, Editura Romfel S.R.L.,Bucureti, 1994
Sitaru D.Al.Drept internaional privat. Tratat, Editura Lumina Lex, Bucureti,
2000
B.M.C. Predescu Drept international privat Editura Universitaria Craiova
2002
V. RosLegea aplicabila conventiei arbitrale in arbitrajele comerciale
internationale R.D.C. nr.2/2000
T.R.PopescuDrept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994Serban Al.
Stanescu Drept international privat. Pracitica judiciaraEditura Hamangiu,
Bucuresti 2008
II. Legi.
Legea nr. 105/1992.
TEM DE REFLECIE
Ce este clauza hardship?
MODELE DE NTREBRI
1. Aplicarea regulii locus regit actum se poate face:

a) cu privire la forma exterioara a actelor
b) cu privire la forma de redactare a actului juridic
c) cu privire la mijloacele de proba privind un act juridic
158
2. Pentru a fi valabil, actul juridic trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de:
a) legea nationala sau domiciliul persoanei care l-a consimtit
b) legea locului unde a fost incheiat
c) legea aplicabila a autoritatii care examineaza validitatea ontractului ori actului
juridic
3. Transpunerea in planul dreptului international privat a principiului autonomiei de

vointa a partilor reprezinta:
a) lex personae
b) lex voluntaris
c) locus regit actum
4. Lex voluntaris reglementeaza actele juridice:

a) unilaterale
b) bilaterale
c) doar contractele
5. Lex voluntaris poate:

a) exclude retrimiterea
b) accepta retrimiterea
c) depinde de sistem
6. Locul incheierii contractului are prioritate fata de locul executarii?

a) da
b) nu
c) nu se stie
7. Efectele contractului sunt guvernate de:

a) lex contractus
b) lex voluntaris
c) lex personae
8. Legea aplicabila monedei de plata este:

a) lex voluntaris
b) lex loci solutiones
c) lex domicili
9. Lex loci delicti comissi, se aplica:

a) raspunderii comitentului pentru fapta prepusului
b) capacitatii delictuale
c) transmiterii dreptului de reparatie
10. Actelor de asistenta si de salvare a persoanelor si bunurilor se aplica:

a) legea nationala a navei
b) legea locului producerii evenimentului
c) ambele
159

Raspunsuri
1 a,b,c 6 a
2 a,b,c 7 a
3 b 8 b
4 a,b 9 a,b,c
5 a 10 a,b,c
CAPITOLUL VI
Sectiunea III
1. Cuprins
2. Obiectiv general
7. Tem de reflecie
8. Teste
Cuprins:
Norme conflictuale privind bunurile
Norme conflictuale privind proprietatea intelectuala si industriala
Norme conflcituale in domeniul falimentului international
Norme conflictuale privind securitatea sociala
160
Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind bunurile si
drepturile de proprietate intelectuala si industriala, falimentul si securitatea
sociala.
Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind notiunile
de bun, faliment, proprietate industriala, proprietate intelectuala, securitatea
sociala.
= 2 ore i 30 minute
CAPITOLUL VI
Sectiunea III
VI.III.1 Norme conflictuale privind bunurile

Stricto sensu, prin bun se nelege o valoare economic susceptibil de apropriere sub
forma dreptului patrimonial.
Iar lato sensu, bun, nseamn att lucrul ct i dreptul patrimonial ce are ca obiect
lucrul respectiv.
Drepturile patrimoniale se mpart n:
F drepturi reale (dreptul real este dreptul subiectiv n virtutea cruia titularul
Drepturile
patrimoniale su poate s-i exercite atributele asupra unui lucru determinat, n mod direct i
nemijlocit) ;
drepturi de crean (dreptul de crean este dreptul subiectiv n virtutea cruia
creditorul poate pretinde debitorului s dea s fac sau s nu fac ceva), n funcie de
exercitarea direct a atributelor asupra lucrului ori posibilitatea creditorului de a
pretinde ceva debitorului.
161
Drepturile reale sunt asimilate bunurilor (art. 474 C.civ.), iar drepturile de crean pot
fi i ele asimilate bunurilor prin faptul c au valoare economic.
Obligaia propter rem, fiind o categorie intermediar ntre drepturile de crean i
drepturile reale, este un accesoriu al unui drept real i urmeaz regimul juridic al
acestuia.
Obligaia scriptae in rem este opozabil terilor iar creditorul nu poate s-i obin
drepturile dect dac posesorul actual al lucrului nemictor va fi obligat s respecte
acest drept.
Statutul real, format din drepturile reale asupra bunurilor privite individual sau ca
universalitate, este guvernat de legea locului siturii bunului, lex rei sitae sau lex
situs.
Art. 49 din Legea nr. 105/1992 stabilete c, posesia, dreptul de proprietate i
celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele referitoare la garaniile reale
sunt guvernate de legea locului unde se afl, afar dac nu se stabilete altfel prin
dispoziii speciale.
Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care i-a
schimbat aezarea sunt guvernate de legea locului unde se afl la momentul
producerii faptului juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv (art. 52
din legea 105/1992).
Bunurile aflate pe nave sau aeronave n marea liber sau spaiul aerian de deasupra
acesteia sunt supuse, potrivit art. 55, din acelai act normativ, legii pavilionului navei
sau aeronavei.
Navele i aeronavele se supun legii pavilionului, care determin naionalitatea precum
i modul de nmatriculare ntr-un anumit loc.
n acest caz:
bunurile aflate n nave i aeronave sunt supuse legii pavilionului, ca loc al
siturii lor;
actele i faptele juridice ncheiate la bordul navelor i aeronavelor din marea
liber i spaiul aerian de deasupra acestora sunt supuse tot legii pavilionului;
constituirii, transmiterii i stingerii drepturilor reale asupra unui mijloc de
transport i se aplic fie legea pavilionului, fie legea aplicabil statutului organic al
societii de transport;
162
bunurile care formeaz dotarea tehnic a navelor sunt reglementate tot de
legea pavilionului;
cheltuielilor pentru asisten tehnic, ntreinere, reparare sau, renovarea
mijlocului de transport li se aplic legea pavilionului.
Art. 52 din Legea nr. 105/1992 prevede c, transmiterea, constituirea sau stingerea
drepturilor reale asupra unui bun care i-a schimbat aezarea, sunt crmuite de legea
locului unde acesta se afla n momentul cnd s-a produs faptul juridic care a generat,
modificat sau stins dreptul respectiv.
Art. 145-146 din Legea nr. 105/1992, reprezint norma juridic aplicabil
uzucapiunii.
Uzucapiunea este crmuit de legea statului unde bunul se afla la nceperea curgerii
timpului de posesie, prevzut n acest scop.
Lex rei sitae reglementeaz urmtoarele aspecte:
F Bunurile asupra crora se pot exercita drepturile reale i clasificarea lor
Lex rei sitae
(art. 50 i 51 din Legea 105/992); Intereseaz clasificarea bunurilor n mobile i
imobile, corporale incorporale, fungibile nefungibile, etc., precum i categoriile de
bunuri imobile (mprirea bunurilor imobile n: imobile prin natura lor, prin
destinaie, prin obiectul la care se refer), ct i categoriile de bunuri mobile
(clasificarea bunurilor mobile n bunuri mobile prin natura lor, prin determinarea
legii, prin anticipaie);
Drepturile reale existente asupra bunurilor i calificarea lor; importan n
acest domeniu are clasificarea drepturilor reale n drepturi principale i drepturi
secundare;
Modurile i condiiile de constituire, transmitere i stingere a drepturilor
reale. Adic ocupaiunea, accesiunea, uzucapiunea, nscrierea n cartea funciar,
prescripia, de asemenea, i modurile de ncetare a drepturilor reale sunt supuse legii
locului siturii bunului. Numai ca excepie, potrivit art. 145-146 din Legea nr.
105/1992, dac bunul a fost strmutat de pe teritoriul unui stat pe al altui stat, se
aplic legea ultimului stat pentru uzucapiune. Dac drepturile se transmit prin
contract sau testament, acestea, sunt supuse legii locului siturii bunului, sau altor
legi, dup cum este vorba de aspectele privind drepturile reale ori de alt natur dect
cea real. Exproprierea, rechiziia, confiscarea sunt reglementate tot de lex rei sitae.
163
Din art. 65 din Legea nr. 105/1992 rezult c, dreptul de proprietate nu se transmite
doar prin simplul consimmnt al prilor ci prin nscrierea n cartea funciar. n
acest caz se aplic legea locului siturii bunului.
Nu sunt supuse lex rei sitae aspectele de alt natur dect cea real, cum ar fi
capacitatea celui care contracteaz un bun (lex personalis), condiiile de form ale
actului respectiv (locus regit actum), condiiile de fond i efectele contractului (lex
contractus). Unii autori apreciaz c, n realitate, acestea sunt ncadrate ca fiind
limitri i nu excepii ale regulii lex rei sitae.
Regimul juridic al dreptului de proprietate i al celorlalte drepturi reale;
Legea locului siturii bunului reglementeaz coninutul drepturilor reale,
prerogativele pe care le confer aceste drepturi, care bunuri pot fi obiecte ale
dreptului de proprietate, limitele acestor drepturi, precum i modalitile dreptului de
proprietate.
Dreptul de servitute i dreptul de superficie sunt reglementate de legea locului unde
este situat bunul. n legtur cu uzufructul, n msura n care acesta este constituit
prin convenie se poate aplica att legea contractului ct i legea siturii bunului.
Formele de publicitate privind bunurile, n cazurile stabilite de lege; Art. 64 i
art. 65 din legea 105/1992 reglementeaz regimul formelor de publicitate. Primul
dintre ele stabilete c, formele de publicitate realizate n orice mod, referitoare la
bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data i locul unde ele se ndeplinesc.
Regimul juridic al posesiei i aciunile posesorii; Posesiunea este un mod de
dobndire a drepturilor reale. Astfel, aciunile posesorii, precum i posesiunea, sunt
supuse legii locului unde bunul este situat, conform art. 49 din Legea nr. 105/1992.
Mijloacele de aprare a drepturilor reale; Aciunile reale sunt supuse legii
locului siturii bunului.
Sarcinile fiscale ale bunurilor ce se gsesc pe teritoriul Romniei sunt supuse
taxelor i impozitelor prevzute de legea din Romnia (astfel succesiunile deschise n
ara noastr n favoarea strinilor sunt reglementate de legea romn care prevede i
cuantumul taxelor succesorale);
Msurile de urmrire i executare silit; Organele statului n ce privete
actele de urmrire i de executare silit i desfoar activitatea numai pe teritoriul
statului i potrivit legilor statului n cauz.
164
De la regula lex rei sitae sunt reglementate urmtoarele excepii:
Bunurile aflate n curs de transport res in transitu conform art. 53 din
Legea nr. 105/1992, sunt supuse legii statului de unde au fost expediate;
Mijloacele de transport (nave i aeronave) cu pavilion sunt guvernate de
legea statului cruia i aparine pavilionul (art. 55 lit. a, art. 139-140 din Legea nr.
105/1992), iar pentru vehiculele feroviare i rutiere se aplic legea statutului organic
al societii de transport cruia aparin (art. 55 lit. b din Legea nr. 105/1992),
respectiv legea sediului social al acesteia conform art. 40-41 din aceeai lege.
n ceea ce privete navele i aeronavele, acestea trebuie s se gseasc n marea
liber, respectiv n spaiul aerian de deasupra acesteia. Aeronavele civile se
nmatriculeaz n registrul unic de nmatriculare i pe baza acesteia se elibereaz un
certificat de nmatriculare. Aceeai situaie se aplic i n cazul navelor care sunt
obligate s se nmatriculeze. n sistemele de drept internaional privat, navele i
aeronavele sunt supuse legii statului sub a crui pavilion navigheaz sau legii statului
unde sunt nmatriculate. Legislaia romn stabilete c legea pavilionului
reglementeaz:
- puterile, competenele i obligaiile comandantului navei i aeronavei;
- contractul de angajare a personalului navigant;
- rspunderea armatorului navei sau a ntreprinderii de transport aerian pentru
actele i faptele comandantului i echipajului;
- drepturile reale, de garanie asupra navei sau aeronavei precum i formele de
publicitate cu privire la actele ce se constituie se transmit i se sting asemenea
drepturi;
- constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navei sau
aeronavei;
- creanele care au ca obiect cheltuielile repartizate pentru asisten tehnic,
ntreinere, repararea sau renovarea navei sau aeronavei;
- bunurile care se gsesc pe o nav sau aeronav;
- actele i faptele juridice intervenite la bord;
- salvarea epavelor n marea liber, contractul de remorcaj, cel de salvare i
asisten, precum i contractului de nchiriere a navei.
165
Bunurile aparinnd unui stat. n aceast situaie se aplic principiului
imunitii statului (prin imunitatea statului i a bunurilor sale se nelege acel
principiu n virtutea cruia, un stat n ceea ce privete statutul su juridic i n ceea ce
privete bunurile sale, nu poate fi supus legilor i jurisdiciei altui stat) i ca atare
situaia bunurilor este crmuit de legea acelui stat.
Universalitile de bunuri ale unei persoane fizice avnd ca izvor succesiunea
sunt supuse legii aplicabile motenirii, iar pentru transmiterea de universaliti de
bunuri ntre persoanele juridice ca efect al reorganizrii se aplic legea personal a
persoanei juridice reorganizate;
Bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat sunt supuse unui
regim special prevzut de Convenia O.N.U. adoptat la Paris n 1970 i Convenia
UNIDROIT privind bunurile culturale furate i exportate ilegal adoptat la Roma n
1995.
Pentru drepturile asupra creaiei intelectuale (bunurile necorporale) sunt
reglementri internaionale ce urmresc realizarea unui drept uniform n privina
conflictului de legi. Totui reglementarea romn prin Legea nr. 105/1992, art. 60-63
statueaz:
- pentru dreptul de autor, naterea, coninutul i stingerea acestui drept asupra unei
opere de creaie intelectual, este supus legii statului unde aceasta a fost pentru
prima dat adus la cunotina publicului prin publicare, reprezentare, expunere,
difuzare sau n alt mod adecvat (art. 60 alin. 1), iar pentru operele de creaie
intelectual nedivulgate se aplic legea naional a autorului (art. 60 alin. 2);
- pentru dreptul de proprietate industrial, naterea, coninutul i stingerea dreptului
de creaie intelectual sunt supuse legii statului unde s-a efectuat depozitul ori
nregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozit sau de nregistrare. Pentru
transmiterea acestui drept, dac se face pe cale contractual, se aplic lex contractus,
iar dac se face pe cale succesoral, se aplic lex succesionis;
- pentru aspecte privind reparaia material i moral, art. 62, din Legea nr. 105/1992,
dispune c acesta este supus legii statului unde a avut loc nclcarea dreptului de
autor sau de proprietate industrial lex loci delicti commissi;
- n ce privete pe strini, art. 63 din Legea nr. 105/1992 stabilete c dreptul de autor
i de proprietate industrial aparinnd persoanelor fizice i juridice strine sunt
166
ocrotite pe teritoriul Romniei potrivit legii romne i conveniilor internaionale la
care Romnia este parte.
Drepturile de crean nu au o reglementare de drept internaional privat, n
general considerndu-se c sunt supuse legii care crmuiete izvorul lor, ns de la
aceast regul exist excepii, atunci cnd creana este supus legii locului siturii ei.
Privitor la cambie (titlu de credit prin care o persoan numit trgtor, d
ordin unei alte persoane, numit tras, s plteasc, la scaden, o sum de bani, unei a
treia persoane numit beneficiar), bilet la ordin i cec, conform art. 127 din Legea nr.
105/1992, capacitatea de a se angaja este supus legii naionale a persoanei care se
oblig.
Garaniile reale mobiliare cu element internaional (sunt reglementate de
Legea nr. 99/1999 modificat, privind unele msuri pentru accelerarea reformei
economice).
VI.III.2 Norme conflcituale privind proprietatea intelectuala si industriala
F 1. Conventia de la Paris din 20 martie 1883 pentru protectia industriala

Prop. Intel. Si
indus. Este fundamentala pentru statuarea si armonizarea pe plan international a principiilor
de baza ale protectiei industriale in general.
Are urmatoarele caracteristici:
este deschisa accederii in Uniunea a oricarui stat;
este universala nu este permisa nicio discriminare;
are o durata nedeterminata si neinfluentata de eventuala sa denuntare de catre
un stat membru.
Conventia contine prevederi de fond generale aplicabile proprietatii industriale:
dreptul la tratament national;
dreptul de prioritate;
divizarea cererii.
167
1. Conventia de la Berna din 9 septembrie 1886 pentru protectia operelor
literare si artistice .
2. Acordul TRIPS este documentul international cel mai cuprinzator care

asigura recunoasterea nivelului minimal al protectiei proprietatii intelectuale.
F Din necesitatea unor masuri comune impotriva contrafacerii s-au adoptat reglementari
TRIPS
comunitare:
Directiva nr. 2004/48.CE a Parlamentului European si a Consiliului privind
respectarea drepturilor de proprietate intelectuala;
Regulamentul Consiliului EC nr. 1383/2003 cu privire la actiunile la vama
impotriva bunurilor suspectate de a incalca anumite drepturi de proprietate
intelectuala si masurile ce trebuie luate impotriva bunurilor gasite a incalca aceste
drepturi.
4. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.100/2005

Transpune prevederile Directivei nr. 2004/48.CE in ceea ce priveste respectarea
drepturilor de proprietate industriala, drepturile de autor facand obiectul altor
reglementari.
Contine masurile, procedurile si repararea daunelor, in scopul asigurarii respectarii
drepturilor de proprietate industriala.
Instituie o serie de garantii: dreptul de informare; masurile de conservare a probelor
sunt incuviintate prin constituirea de catre reclamant a unei garantii adecvate
masurile, procedurile si repararea daunelor trebuie sa fie efective.
5. Norme comunitare in materie

Regulamentul CE nr.864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale se
refera la incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, mentinandu-se legea
statului pentru care se solicita protectia drepturilor respective-lex loci protectioni.In
cazul obligatiilor necontractuale care decurg din incalcarea unui drept de proprietate
intelectuala unitar la nivel comunitar, legea aplicabila este legea tarii in care s-a
produs incalcarea
168
VI.III.3 Norme conflictuale in domeniul falimentului international
In materia falimentului international legiuitorul roman a a adoptat un act normativ cu
aceasta destinatie - Legea nr.637/7.12.2002 cu privire la reglementarea raporturilor de
drept international privat in domeniul insolventei.
Potrivit art.1 din lege, aceasta cuprinde norme pentru determinarea legii aplicabile
unui raport de drept international privat in materia insolventei, norme de procedura
in litigii din aceeasi materie, norme privind conditiile in care autoritatile romane
competente solicita si acorda asistenta cu privire la procedurile de insolventa dechise
pe teritoriul Romaniei sau al unui stat strain.
Normele subsantiale privind procedura insolventei se afla in Legea nr.85/2006.
Reglementari internationale
Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul nr.1346/2000 privind procedurile
de faliment, intrat in vigoare in 2002, prin care se stabilesc procedurile colective
bazate pe insolvabiliatatea debitorului ( art.1); competenta pentru deschiderea
procedurii de faliment ce revine instantei statului pe al carui teriroriu este situat
centrul intereselor debitorului (art.3).
Competenta internationala
F Competenta instantelor este stabilita in art.3 din regulament astfel:

Competenta
internationala Instantele din statul membru pe teritoriul caruia se afla centrul intereselor
principale ale unui debitor. n cazul unei societati sau persoane juridice, centrul
intereselor principale este prezumat a fi, pna la proba contrarie, locul unde se afla
sediul social.
Daca centrul intereselor principale ale unui debitor este situat pe teritoriul
unui stat membru, instantele unui alt stat membru sunt competente sa deschida o
procedura de insolventa mpotriva acestui debitor numai daca acesta are un sediu pe
teritoriul acestui din urma stat membru. Efectele acestei proceduri se limiteaza la
bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru.
Daca s-a deschis o procedura de insolventa n temeiul alin. (1), orice
procedura de insolventa deschisa ulterior n temeiul alin. (2) este o procedura
secundara. Aceasta din urma trebuie sa fie o procedura de lichidare.
169
Procedura teritoriala de insolventa mentionata n alin. (2) poate fi deschisa
naintea deschiderii procedurii principale de insolventa , n temeiul alin. (1), daca:
(a) o procedura de insolventa nu poate fi deschisa n temeiul alin. (1) datorita
conditiilor stabilite prin legea statului membru pe al carui teritoriu se afla centrul
intereselor principale ale debitorului sau
(b) daca deschiderea procedurii teritoriale de insolventa este ceruta de un
creditor care si are domiciliul, resedinta obisnuita sau sediul social n statul membru
pe al carui teritoriu se afla sediul respectiv, sau a carui creanta a luat nastere din
exploatarea acelui sediu.
Legea aplicabila procedurii de faliment este cea a statului membru in care s-a
deschis procedura.
Aceasta lege determina conditiile pentru deschiderea, desfasurarea si
nchiderea procedurii de insolventa si in mod n special:
(a) debitorii care pot face obiectul procedurii de insolventa n raport cu
calitatea acestora;
(b) bunurile care formeaza obiectul desistarii si regimul aplicabil bunurilor
dobndite de debitor ulterior deschiderii procedurii de insolventa;
(c) atributiile debitorului si ale lichidatorului;
(d) conditiile de opozabilitate a compensarii;
(e) efectele procedurii de insolventa asupra contractelor n derulare la care
debitorul este parte;
(f) efectele procedurii de insolventa asupra actiunilor individuale intentate de
creditori, cu exceptia proceselor n curs de solutionare;
(g) creantele care urmeaza sa fie nregistrate la pasivul debitorului si regimul
creantelor nascute dupa deschiderea procedurii de insolventa;
(h) normele care reglementeaza nregistrarea, verificarea si admiterea
creantelor;
(i) normele care reglementeaza distribuirea ncasarilor rezultate din vnzarea
bunurilor, rangul creantelor si drepturile creditorilor care au obtinut o satisfacere
partiala dupa deschiderea procedurii insolventei n temeiul unui drept real sau ca efect
al unei compensari;
(j) conditiile si efectele nchiderii procedurii de insolventa, n special prin
concordat;
170
(k) drepturile creditorilor dupa nchiderea procedurii de insolventa;
(l) cui i revine sarcina costurilor si cheltuielilor procedurii de insolventa;
(m) normele referitoare la nulitatea, anularea sau inopozabilitatea actelor
prejudiciabile adunarii creditorilor.
Exceptii de la lex concursus regasim in:

-materia drepturilor reale;
-privitor la rezervarea dreptului de proprietate- deschiderea procedurii impotriva
cumparatorului unui bun nu afecteaza drepturile vanzatorului acelui bun;
- la compensare:
- in cazul contractelor prin care se dobandeste un drept de proprietate sau de folosinta
asupra unui imobil; etc.
Recunoasterea si punerea executare a procedurii de insolventa
Potrivit art.16 din Reulament, orice hotarare de deschidere a unei proceduri de
insolventa pronuntata de o instanta a unui stat, competenta, este recunoscuta in toate
celelalte state de indata ce hotararea isi produce efectele in statul de deschidere.
Efectele deschiderii procedurii
Ca urmare a recunoasterii deschiderii procedurii se produc urmatoarele efecte:
In cazul procedurii principale, efectele stabilite de legile statului de deschidere
se produc in orice alt stat;
In cazul procedurii secundare, efectele acestei proceduri nu pot fi contestate in
celelalte state.
Limitele recunoasterii
in cazul procedurii secundare recunoscute, nu se impiedica deschiderea unei
proceduri secundare de catre o instanta a unui alt stat pe teritoriul caruia debitorul are
un sediu;
ordinea publica de drept international privat este o limita daca recunoasterea
ar contraveni in mod evident.
Instantele nu sunt tinute sa recunoasca sau sa execute hotararile care ar avea
drept efect limitarea libertatii individuale sau a secretului corespondentei.
171
Reglementarea interna a insolventei tranfrontaliere
Potrivit art. 150 din Legea nr.105/1992, instantele romane sunt competente sa judece
falimente sau orice alta procedura judiciara privind incetarea platilor in cazul unei
societati comerciale straine cu sediul in Romania.
Fiind insuficient reglementata procedura insolventei este prevazuta speial in Legea
nr.637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privind
domeniul insolventei, iar ulterior a fost adoptata Legea nr. 187/2003 privind
competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania a hotararilor in
materie civila si comerciala pronuntate in statele membre ale Uniunii Europene.
Normele substantiale privind procedura insolventei se afla in Legea nr. 85/2006.
Sfera de aplicare a legii romane de drept international privat

Art. 2 stabileste sfera de aplicare a legii in urmatoarele situatii:
-in cazul in care este solicitata asistenta in Romaia de catre o instanta straina
sau de catre un reprezentant strain, in legatura cu o procedura straina de insolventa;
-in cazul in care este solicitata asistenta intr-un stat strain in legatura cu o
procedura care se desfasoara potrivit Legii nr.85/2006 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
-in cazul desfasurarii concomitente a unei proceduri romane de insolventa si a

unei proceduri straine de insolventa referitoare la acelasi debitor;
-in cazul in care creditorii sau alte persoane interesate dintr-un stat strain sunt
interesate sa solicite deschidera in Romania a procedurii prevazute de Legea nr.
85/2006 sau sa participe in cadrul unei proceduri deschise.
Sunt excluse de la dispozitiile legii : bancile, cooperativele sau alte institutii

de credit, societatile si agentiile de asigurare, cele de servicii de investitii financiare,
organismele de plasament colectiv in valori mobiliare, societatile de administrae
investitii, societati de bursa, case de compensatii, societati de brokeraj, traderi.
Competenta tribunalelor romane
F Atributiile privind recunoasterea procedurilor straine si cooperarea cu instantele

Competenta
tribunalelor rom.
172
straine sunt de competenta tribunalului, prin judecatorul-sindic si a reprezentantului
roman
tribunalul in circumscriptia caruia se afla sediul debitorului;
in cazul in care debitorul nu are niciun sediu in Romania, poate fi competent:
tribunalul in circumscriptia caruia se afla sediul societatii comerciale romane la care
debitorul detine valori mobiliare; tribunalul in circumscriptia caruia se afla bunuri
imobile apartinand debitorului; etc
Recunoasterea unei proceduri straine se poate refuza daca hotararea este rezultatul
unei fraude comise in procedura urmata in strainatate.
Competenta reprezentantului roman

Pentru situatia deschiderii procedurii de insolventa in Romania, reprezentantul roman
-persoana fizica sau juridica desemnat ca administrator sau lichidator, este abilitat -
potrivit art.6 din lege - sa actioneze intr-un stat strain, ca reprezentant al procedurii
deschise in Romania, in conditiile stabilite de legea straina aplicabila.
In acest sens este prevazuta cooperarea cu instantele straine pentru comunicarea de
informatii, coordonarea administrarii si supravegherii bunurilor si activitatilor
debitorului, coordonarea procedurilor concomitente s.a.
Accesul reprezentantilor si creditorilor straini la instantele romanesti

Reprezentantul strain - persoana fizica sau juridica autorizata in cadrul unei proceduri
straine sa administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor si a activului
debitorului sau sa actioneze ca reprezentant al unei proceduri straine - are dreptul sa
se adreseze direct instantelor romanesti, avand calitate procesuala activa pentru a
introduce o cerere de deschidere a procedurii sau de a participa in cadrul unei
proceduri deja deschise impotriva debitorului, in baza Legii nr.64/1995, numai din
momentul recunoasterii procedurii straine pe care o reprezinta; totusi actiunea sa nu
va conduce la extinderea competentei instantelor romanesti asupra acestui
reprezentant, a bunurilor si activitatilor externe ale debitorului decat pentru
solutionarea capetelor actiunii formulate, fara a viza alte scopuri.
Creditorii straini se bucura de aceleasi drepturi referitoare la deschiderea si
participarea in cadrul procedurii deschise, precum si tratarea creantelor lor, potrivit
Legii nr. 85/2006, ca si creditorii romani, (art.14), citarea lor, comunicarea si
173
notificarea oricarui act de procedura care ei facandu-se in cinditiile Legii nr. 85/2006
(art/15).
Recunoasterea procedurii straine si masuri cu executare vremelnica

Reprezentantul strain este abilitat sa formuleze in fata instantei romanesti competente
o cerere de recunoastere a procedurii straine in care el a fost desemnat.
Cererea sa va fi insotita de copia certificata a hotararii de deschidere a procedurii
straine si de desemnare a reprezentantului strain, o adevereinta emisa de instanta
straina prin care se certifica existenta unei proceduri straine si desemnarea
reprezentantului strain, ori in lipsa acestor acte, o alta dovada in acest sens; de
asemenea, o declaratie areprezentantului strain de pricizare procedurilor straine
privind pe debitor. Daca instanta va consider necesar, aceste documente vor trebui
traduse.
Instanta va putea considera ca procedura straina este una de insolventa si ca
reprezentantul strain este autorizat, daca hotararea straina sau adeverinta indica
aceasta; de asemenea, va putea considera ca documentele furnizare sunt veridice,
chiar nelegalizate.
Instanta va recunoaste procedura straina in conditiile legii:
-a. procedura straina reprezinta acea procedura prev. de art.3 lit.a), adica este
o procedura colectiva, judiciara sau administrativa, care se desfasoara in conformitate
cu legislatia in mterie de insolventa a unui stat strain, inclusiv procedura provizori in
care bunurile si activitatea debitorului sunt supiuse controlului sau supravegherii unei
instante straine, in scopul reorganizarii sau lichidarii activitatii debitorului;
-b. reprezentantul strain care solicita recunoasterea este acea persoana sau
autoritate autorizata in cadrul procedurii starine;
-c. cererea de recunaostere indeplineste conditiile prevazute de art.16;
-d. cererea de recunstere a fost formulata in fata instantei competente

prevazute la art.5;
-e. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele hotararilor straine intre

Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea.Instanta se pronunta cu
celeritate dupa citarea partilor, printr-o hotarare definitiva care poate fi atacata cu
174
recurs. Procdura straina va fi recunoscuta ca procedura straina principala, daca
aceasta se desfasoara intr-un stat strain in care debitorul isi are stabilit centrul
principalelor sale interese sau ca procedura straina secundara, atunci cand debitorul
are un punct de lucru in statul respectiv.
Potrivit art.18 alin.5 din lege, hotararea de recunostere a procedurii straine se

bucura de autoritate relativa a lucrului judecat; instanta o va putea retracta sau
modifica in masura in care se dovedeste, ulterior pronuntarii sale, ca temeiurile si
conditiile recunoasterii lipseau, in tot sau in parte, ori ca au incetat sa existe.
Reprezentantul strain este obligat sa sesizeze instanta romana de orice modificare
importanta survenita in derularea procedurii straine sau in statutul sau.
Reprezentantul strain va putea solicita instantei romane pe parcursul

solutionarii cererii de recunoastere, potrivit art.20, masuri cu executare vremelnica,
cum ar fi:
-suspendarea actelor, a operatiunilor si a oricaror alte masuri de executare

individuala asupra bunurilor debitorului;
-insarcinarea reprezentantului strain sau a altei persoane desemnate de instanta

cu administrarea, conservarea ori valorificarea tuturor sau a unor bunuri ale
debitorului situate in Romania, care prin natura lor sau din alre cauze sunt perisabile,
supuse deteriorarii ori periclitate in orice alt mod;
-orice alta masura prevazuta la art.22 alin.1 lit, c,d si g
Efectele recunoasterii procedurii straine principale (art.21):
impiedica pornirea de cereri si actiuni judiciare sau extrajudiciare, cu caracter

F individual vizand bunuri, drepturi sau obligatii ale debitorului, precum si orice alte
Efectele
recunoasterii proc. acte , operatiuni si masuri de executare individuala asupra bunurilor debitorului, iar
Straine
daca acestea au fost porniete, ele se suspenda de drept. Suspendatea insa se poate
ridica la solicitarea unui creditor cu o creanta garantata in conditiile Legii nr.
85/2006;
este suspendat exercitiul dreptului de a instraina, greva sau dispune in orice alt
mod de bunurile debitorului, orice act fiind nul;
175
impiedeca curgerea termenului de prescriptie a cererilor si actiunilor cu
caracter individual prevazute la alin.1, iar daca au fost incepute este o cauza de
intrerupere a prescriptiei.
instanta mai poate incuviinta orice masura cu executare vremelnica pentru a
proteja bunurile debitorului sau interesele creditorilor, precum: suspendarea actiunilor
individuale, a masurilor de executare, a exercitiului dreptului de instrainare, grevare
sau dispozitie asupra bunurilor debitorului, daca asemenea masuri nu au intervenit
enterior, administrarea de probe referitoare la bunuri, acte juridice, drepturi sau
obligatii ale debitorului, asigurarea dovezilor s.a. Potrivit art.23, masurile indicate
mai sus se vor lua daca interesele creditorilor, debitorului si a altor persoane
interesate sunt protejate corespunzator.
de la data recunoasterii procedurii straine, reeprezentantul strain are calitatea
procesuala pentru a formula actiuni in anularea actelor juridice incheiate de debitor in
dauna drepturilor creditorilor sai, cu care este imputernicit administratorul sau
lichidatorul judiciar, sau de a interveni in cadrul oricarei cereri, in conditiile Legii
nr.64/1995. Daca este o procedura straina secundara, instanta se va asigura ca cererile
de anulare privesc bunuri care potrivit legii romane sunt susceptibile a fi administrate
in procedura straina secundara (art.24).
Proceduri concomitente
F In cazul in care o procedura straina si procedura prevazuta de Legea nr. 85/2006 se
Proceduri
concomitente
desfasoara concomitent cu privire la acelasi debitor, instanta romana va intreprinde
masurile de cooperare prev. de art.26-28 si potrivit art.30, va proceda astfel:
A.atunci cand cererea de recunoastere a procedurii straine este formula
ulterior deschiderii procedurii prev. de Legea nr. 85/2006:
a) orice masura cu executare vremelnica incuviintata in temeiul art.20 sau 22

va trebui sa fie compatibila cu prevedereile procedurii prev. de Legea
nr.64/1995;
b) art.21 nu se aplica in masura in care procedura straina este recunoscuta ca
procedura straina principala;
B.atunci cand cererea de recunoaster a procedurii straine este admisa ori
numai formulata anterior deschiderii procedurii prev. de Legea nr. 85/2006:
176
a) orice masura cu executare vremelnica, incuviintata in temeiul art.20 sau
22, va fi reexaminata de instanta care va dispune modificarea sau incetarea
aceteia, daca este incompatibila cu dispozitiile procedurii prev. de Legea
nr. 85/2006;
b) in masura in care procedura straina este recunsocuta ca procedura straina
principala, se va dispune, in conformtate cu prevederile art.21 alin.1 si 3,
daca aceste masuri sunt incompatibile cu derularea procedurii prev. de
Legea nr. 85/2006;
C.atunci cand va decide asupra incuviintatrii, respectiv a modificarii sau
prelungirii duratei masurilor cu executre vremelnica, incuvintate reprezentantului
unei proceduri straine secundare, instanta se va asigura ca, potrivit legii romane,
aceste masuri poarta numai asupra bunurilor susceptibile a fi administrate in cadrul
procedurii secundare ori au ca obiect numai informatii necesare in acea procedura.
Daca exista mai multe proceduri straine vizand acelasi debitor, instanta va
intreprinde masurile de cooperare si va proceda potrivit art.31, astfel:
a) orice masura cu executare vremelnica incuviintata in temeiul art.20 si 22

reprezentantului unei proceduri straine secundare ulterior recunoasterii
unei proceduri straine principale trebuie sa fie compatibila cu derularea
procedurii straine principale;
b) b)atunci cand cererea de recunoastere a procedurii straine secundare este
admisa ori numai formulata anterior recunoasterii procedurii straine
principale, orice masura cu executare vremelnica incuviintata in temeiul
art.20 sau 22 va fi reexaminata de instanta care va dispune modificarea sau
incetarea acesteia, in masura in care este incompatibila cu derularea
procedurii straine principale;
c) in masura in care mai multe proceduri straine secundare sunt recunoscute
succesiv, instanta va incuviinta, va modifica ori va dispune incetarea
masurilor cu executare vremelnica intr-o maniera care sa inlesneasca
coordonarea procedurilor respective.
Daca a fort recunoscuta o procedura strina principala, aceasta constituie, pana
la proba contrarie, o prezumtie a starii de insolventa a debitorului, in temeiul careia se
177
poate deschide procedura prev.de Legea nr. 85/2006, nu insa si intr-o procedura
strainasecundara (art.32)
Art.33 relementeaza ordinea de plata in procedurile concomitente. Creditorul

care a primit o plata partiala pentru creanta sa, in cadrul unei procduri de insolventa
desfasurata in conformitate cu dispozitiile legislatiei unui stat strain, nu va putea
primi plati suplimentare in contul aceleiasi creante, in cadrul procedurii deschise
potrivit Legii nr.64/1995, cu privire la acelasi debitor, in masura in care partea
proportionala pe care a primi-o in aceasta procedura crditorii din aceeasi clasa cu
creditorul respectiv este mai mica decat plata creditorului primita in procedura
straina. Aceasta prevedere nu afecteza drepturile creditorilor titulari de creante
garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie, de
orice fel.
VI.III.4 Norme conflictuale privind securitatea sociala
Raporturile juridice de asigurari sociale sunt reglementate de state dar exista

reglementari la nivel comunitar, pre cum si reglementari bilaterale.
Pe plan intern functioneaza Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi sociale, care contin reguli cu privire la :
recunoasterea dreptului de a beneficia de prestatiile acordate in sistemul
public, indiferent de cetatenia acestora;
stagiul de cotizare este format din perioadele in care persoanele au platit
contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari,
in conditiile stabilite prin acorduri sau conventii internationale la care Romania este
parte;
drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania,
precum si prestatiile aferente acestor dreptur, se pot transfera in tarile in care
asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta;
C.N.P.A.S aplica prevederile conventiilor internationale de asigurari sociale la care
Romania este parte.
La nivel comunitar au fost adoptate:
Regulamentul nr.883/2004 privind cooperarea sistemelor de securitate sociala;
178
Regulamentul nr. 1408/71/CEE cu privire la coordonarea sistemelor de
securitate sociala pentru persoanele angajate, lucratorii independenti si memmbrii
familiilor acestora care se deplaseaza in Comunitatea Europeana;
Redulamentul nr.574/72/CEE cu privire la procedurile de implementare a
Regulamentului nr. 1408/71/CEE .
Aceste regulamente au adoptat principiul conform caruia statele membre vor
putea reglementa protectia sociala prin acorduri bilaterale incheiate cu respectarea
principiilor comunitare.
Conventia dintre Romania si Spania in domeniul securitatii sociale, a fost
incheiata la Madrid in ian. 2006, fiind ratificata prin Legea nr. 408/2006.
Este statuat principiul egalitatii de tratament prin regula reciprocitatii, astfel ca
cetatenii unuia dintre statele semnatare ce lucreaza pe teritoriul celuilalt beneficiaza
de egalitate de tratament cu cetatenii statului unde isi desfasoara activitatea, in
privinta drepturilor de securitate sociala, beneficiind de:
dreptul la asistenta sociala
dreptul la prestatii in caz de incapacitate permanenta, batranete si urmasi
dreptul de ajutor de deces
ajutorul de somaj
prestatiile in caz de accident dee munca sau boala profesionala
Competenta tribunalelor romane in privinta recunoasterii procedurilor

straine.
179
Anghel I.M Problema dublei cetenii n legislaia romn, n Dreptul",

nr.2/1999
Bobei R.B Calificarea i conflictul de calificri n dreptul internaional privat,
Babiuc V Riscurile contractuale in vanzarea comerciala internationala Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981
Cpn O. Aplicarea legii naionale capacitii de folosin a persoanei fizice,
nRevista Romn de Drept", nr. 10/1970.
Capatana O. Vanzarea internationala editata de Revista Viata Economica ,
Bucuresti 1974
Capatana O. Dreptul concurentei comerciale-concurenta onesta Editura Lumina
Lex, Bucuresti 1994
Chelaru I, Gh. Gheorghiu Drept international privat, Editura C.H. Beck,
Bucuresti 2007
180
arbitral pentru comerul exterior,Tipografia Universitii Bucureti,
Facultatea de Drept, Bucureti, 1979
2002
Fuerea A. Drept internaional privat, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2005
Lipovanu I. Probleme de drept internaional privat comparat n domeniul statutului
Macovei I. Drept internaional privat, vol. I, Editura Ars Longa, Iai, 1999
Popescu T.R. Drept internaional privat, Editura Romfel S.R.L., Bucureti, 1994
Sitaru D.Al. Drept internaional privat. Tratat, Editura Lumina Lex, Bucureti,
2000
B.M.C. Predescu Drept international privat Editura Universitaria Craiova 2002
V. Ros Legea aplicabila conventiei arbitrale in arbitrajele comerciale
internationaleR.D.C. nr.2/2000
T.R.Popescu Drept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994
Serban Al. Stanescu Drept international privat. Pracitica judiciaraEditura
Zilberstein S. Proces civil international. Normele de procedura din Legea
nr.105/1992Editura Lumina Lex, Bucuresti,1994
Zlatescu V.D Drept privat comparatEditura Oscar Print, Bucuresti, 1997
II. Legi.
Legea nr. 105/1992.

Legea nr.19/2000
TEM DE REFLECIE
Utilitatea aplicarii principiului lex rei sitae.
MODELE DE NTREBRI
1. Aplicarea legii locului unde este situat bunul asigura realizarea principiului:
a) teritorialitatii
b) generalitatii
c) sigurantei
181
2. Bunurile aflate in nave si aeronave sunt supuse legii:
a) pavilionului
b) statului unde isi are sediul armatorul
c) statului caruia ii apartine teriroriul maritim.
3. Bunurile aflate in curs de transport sunt supuse legii:

a) statului unde isi are sediul firma de transport
b) statului unde au fost expediate
c) partial una din acestea
4. Acordul TRIPS a adaugat printre reglementarile sale:

a) caluza natiunii celei mai favorizate
b) principiul tratamentului national
c) dreptul de prioritate
5. Competenta pentru deschiderea procedurii de faliment revine:

a) instantei statului pe al carui teritoriu este situat centrul principalelor interese
ale debitorului
b) instantei statului pe al carui teritoriu este situat centrul principalelor
interese ale creditorului
c) oricare dintre cele doua
6. Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza:

a) drepturile reale constituite in favoarea tertilor
b) compensarea creantei unui creditor cu cea a debitorului
c) un contract prin care se dobandeste dreptul de proprietate sau de folosinta
asupra unui bun imobil
7. Procedurile europene secundare de insolventa sunt supuse:

a) legii statului pe teriroriul caruia aceasta este deschisa
b) legii statului unde isi are sediul firma supusa acestei proceduri
c) legii statului de executare
8. Conventia incheiata intre Romania si Spania, in domeniul securitatii sociale, a

statuat:
a) principiul teritorialitatii
b) principiul egalitatii de tratament
c) clauza natiunii celei mai favorizate

Raspunsuri
1 a,b,c 6 a,b,c
2 a 7 a
3 b 8 b
4 a
5 a
182
183

Drept International Privat PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept International Privat PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu

rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa Coordonator de disciplin:

Suport de curs nvmnt la distan

F = INFORMAII DE REFERIN/CUVINTE CHEIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU

= INFORMA II SUPLIMENTARE PUTE I GSI PE PAGINA WEB

1. Capitolul I. Prezentare generala a dreptului international privat

2. Capitolul II. Conflictele de legi

3. Capitolul III. Conflictele de jurisdictii

4. Capitolul IV. Conditia juridica a strainului

5. Capitolul V. Persoanele juridice in dreptul international privat

6. Capitolul VI. Norme conflictuale pe materii

Raportul juridic cu element de extraneitate

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind noiunile

I.1 Raportul juridic cu element de extraneitate

I.2 Obiectul dreptului international privat

A. Conditia juridica a strainului este institutia juridica formata din totalitatea

B. Cetatenia este institutia de drept ce cuprinde norme privitoare la legatura politica

I.3 Metodele dreptului international privat

I.3.1 Regula solutionarii conflictului

B. Clasificarea normelor conflictuale

Dupa continutul lor:

I.3.2 Reguli substantiale

I.4.1 Izvoarele interne ale dreptului international privat

F Jurisprudenta in doctrina romaneasca nu este acceptata practica judecatoreasca ca

I.4.2 Izvoarele internationale ale dreptului international privat

Cutuma internationala si uzantele comerciale internationale

Clauzele tip. Regulile Incoterms in raporturile comerciale internationale au un rol

F Clauzele Incoterms reprezinta termenii comerciali internationali acceptati ce

I.5 Dreptul international privat: notiune, natura juridica si legatura sa cu

I.5.1 Notiune si natura juridica ansamblul de norme juridice care

I.5.2 Legatura cu alte ramuri de drept

Ce reprezinta elementul de extraneitate pentru dreptul international privat ?

Norma juridica in dreptul international privat

ntrebrile vor fi tip gril, cu cel puin un rspuns fiecare ntrebare.

1. Sunt considerate elemente de extraneitate:

2. Constituie izvor al dreptului international privat:

3. Sunt izvoare ale dreptului international privat:

Intrebari Raspunsuri Intrebari

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind aplicarea

Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind prind

In dreptul international privat exista doua metode care rezolva situatia

II.2 Evolutia istorica a conflictelor

Teritorialismul cutumelor sec. XI-XIII

Scoala statutarilor italieni sec. XIII-XV

Postglosatorii si scoala italiana a statutelor- sistemul de solutii conflictuale

C. Perioada moderna- se constituie statele moderne, se dezvolta relatiile

Teoria italiana a personalitatii legilor sec. XIX - sub influenta ideilor

D. Perioada contemporana - este caracterizata de o dezvoltare considerabila a

II.3 Metoda indirecta de solutionare a conflictelor de legi

II.3.1 Conflictul de legi -acea situatie in care, cu privire la un raport juridic

F Prezentarea regulii de conflict

Punerea in aplicare a regulii de conflict

Gasirea regulii conflictuale

In functie de elementele de structura ale normei conflictuale:

Actiunea timpului asupra conflictelor de legi

F c) Conflictul mobil de legi

II.3.2 Luarea in considerare a regulilor de conflict straine

F Conflictul negative- Presupune situatia in care normele conflictuale din fiecare

II.3.3 Aplicarea legii straine

F II.3.4 Ordinea publica - Este formata din ansamblul principiilor fundamentale de

Normele substantiale de drept international privat sunt clasificate astfel:

Reguli materiale de drept international privat