Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I

MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI


FACULTATEA DE AGRICULTUR
MASTERAT
Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR AGRICOLE

REFERAT
MANAGEMENTUL MEDIULUI

NDRUMTOR:
ef lucr. dr. RADU-ADRIAN MORARU

MASTERAND,
OLARIU ELENA-CRISTINA

IAI,
2017
TEMA PROIECTULUI
POLUAREA MEDIULUI
NCONJURTOR PRODUS DE
AGRICULTUR
POLUAREA MEDIULUI NCONJURTOR PRODUS DE AGRICULTUR

1. Evoluia agriculturii

n urm cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revoluie n dezvoltarea rasei
umane. Aceasta a reprezentat-o descoperirea faptului c hrana se obine nu doar prin
strngerea plantelor slbatice i vnarea animalelor ci i prin cultivarea plantelor din
semine i prin creterea n captivitate a anumitor animale, astfel a aprut agricultura.
Agricultura este tiin, art sau practic care se ocup cu procesul producerii de hran
vegetal i animal, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematic a
anumitor plante i creterea animalelor. Aceasta este una dintre cele mai vechi ocupaii ale
omenirii care a favorizat apariia primelor orae.
In trecut, o condiie necesar pentru dezvoltarea unui ora era existena unui surplus
agricol. Iar pentru a realiza acest lucru, oamenii i extindeau terenurile agricole, punile n
defavoarea pdurilor. Avnd n vedere rolul pdurilor n meninerea echilibrului
ecosistemului (figura 1) putem afirma c dezvoltarea agriculturii prin extindere a repzentat
primul pas n poluarea mediului nconjurtor.
Este primul pas pe care omul l-a facut pentru a stapani mediul inconjurator in cadrul
caruia isi ducea existenta, caci prin cultivarea pamantului si cresterea anumalelor, a reusit sa-
si asigure resursele de hrana. O dat cu dezvoltarea agriculturii intensive prin folosirea de
ingraaminte, pesticide, aceasta a devenit o activitate tot mai poluant. Din aceast cauza se
militeaz la revenirea agriculturii traditionale (durabile). Agricultura durabil are ca obiective
majore optimizarea productivitii, i n acelai timp conservarea resurselor naturale de baz
Aceasta nseamn c, n sistemele de producie agricol se va pstra echilibrul ntre inputuri
i outputuri, ntre investiii i beneficii, n condiiile asigurrii calitii mediului nconjurtor
i ale promovrii, n ansamblu, a unei economii durabile.
Datorit agriculturii intensive, folosirea de pesticide, ingraminte chimice, solul este
principalul afectat. Majoritatea solurilor si pierd din elementele nutritive si materia organica
n proportie mai mare dect are loc procesul de completare a acestora, ceea ce n final duce la
epuizarea lor.
Poluarea solului nseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale
a solului ca suport si mediu de viata n cadrul ecosistemelor naturale sau antropice.
Dereglrile solului pot fi:
a) fizice: fenomenul de compactare si stricarea structurii generate de lucrari
necorespunzatoare;
b) chimice: generate de poluarea solului cu metale grele, pesticide, ngrasaminte,
modificarea pH-ului solutiei solului;
c) biologice: enerate de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor
si animalelor.
d) radioactive: solurile capteaza foarte usor poluarile radioactive pe care le transmit
plantelor si animalelor pentru timp ndelungat.

2. Poluarea solului cu ngraminte chimice i organice

Agricultura intensiv
practicat pe scar larg in toate
rile lumii, presupune
administrarea de ingrminte
chimice in scopul mririi
productivitii plantelor de
cultur. Prin acest procedeu se
urmareste restituirea in sol a
echivalentului cantitilor de
elementele nutritive extrase din
acesta de ctre plante. Cele mai
importante i mai utilizate sunt ingrmintele pe baz de azot (azotaii de amoniu, de calciu
i de potasiu), de sulf (sulfatul de amoniu i superfosfatul) i de potasiu. Efectul poluant este
determinat in principal de cantitile excesive utilizate, cu mult peste cele necesare utilizate
repetat de-a lungul anilor i, in secundar, de introducerea in sol a unor impuriti toxice
coninute de ingrminte.
Efectele poluante sunt date de:
impuritatile, reziduurile din procesul de fabricatie;
dezechilibrele anumitor cicluri biogeochimice, care conduc la degradarea
solurilor;
contaminarea apelor freatice;
lipsa purificarii si curatirii ngrasamintelor industriale din motive de costuri de
productie; acestea contin metale si metaloizi toxici (arsenic, cadmiu, crom, cupru, plumb,
zinc) cu risc pentru contaminarea solurilor apoi a alimentelor;
excesul de nitrati datorat superfertilizarii cu ngrasaminte azotate n circuitul
biosferei, estimat la 9 milioane tone pe an si care se acumuleaza n hidrosfera prin procesele
de levigare a solurilor degradate prin superfertilizare (folosirea abuziva a
ngrasamintelor azotate)
Cercetarile arata ca nitratii se acumuleaza de regula n frunzele verzi si n acest sens
Rondest J.(1972) a relevat ca n frunzele de spanac si salata existau cantitati att de mari de
nitrati nct sanatatea consumatorilor era pusa n pericol. Nitratii ajunsi n intestinul omului se
transforma n nitrosamine, care constituie puternici agenti cancerigeni.[5]
Folosirea abuziv a ingrmintelor chimice are urmatoarele efecte negative:
modific circuitul biogeochimic al azotului i fosforului;
inhib sau blocheaz reciclarea substanelor organice i a humusului; procesul
determina scderea acestora, iar faptul se manifest prin declinul complexului absorbant
argilo-humic;
produce poluarea apelor subterane i de suprafa i prin aceasta induce scderea
biodiversitatii ecosistemelor acvatice i productivitatea lor biologic.
Din cantitatea total de ingrminte aplicate pe o suprafaa agricol, in masa vegetal
se regsesc maxim 50%; restul rmane in sol sau este antrenat in apele subterane i de
suprafa. Prin intermediul unor verigi ale lanurilor trofice azotaii din masa vegetal sunt
preluai de animale i om. Prin procese metabolice azotaii sunt transformai in azotii care au
o mare afinitate la hemoglobina, impreun cu care formeaz methemoglobina, produs stabil
care reduce drastic capacitatea de oxigenare a esuturilor. Azotatii ajung deobice prin lantul
trofic din plantele furajere n lapte, principalul aliment al copiilor. n zonele Galati, Braila,
Ialomita n anii "80 s -au semnalat intoxicatii deoarece concentratia de nitrati n lapte a
depasit 850 ppm, fata de 75 ppm stabilita ca limita maxima de OMS si FAO.
Superfertilizarea cu ngrasaminte fosfatice face ca excesul de fosfor antrenat an de an
de catre apele continentale n lacuri si mari sa duca la fenomenul de eutrofizare care prin
aciunea sa pe termen lung, acest fenomen face ca apele s fie din ce n ce mai srace n
oxigen, distrugnd n final fauna acvatic (peti etc.).
3. Poluarea cu pesticide i reziduri ale acestora

Poluarea solului cu pesticide


ocup un rol important. Spre deosebire
de alte substane poluante, pesticidele
sunt dispersate voit in mediul natural
pentru a distruge anumii parazii ai
omului, animalelor domestice sau ai
culturilor agricole.
Pesticidele moderne sunt in cea
mai mare parte substane organice de
sintez. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor dunatoare (insecticide), a ciupercilor
fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a
nematodelor (nematocide). Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaz in trei grupe
principale: organoclorurate, esteri i carbonai. Contaminarea solurilor i a vegetaiei cu
pesticide are importante consecine asupra speciilor i biocenozelor.
Cu toate avantajele importante pe care le prezint folosirea pesticidelor in agricultur
(cresterea produciei, reducerea mini de lucru etc.) utilizarea lor pe scar larg i in doze
mari i repetate provoac numeroase incoveniene de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca
o serie de modificri in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc:
ele prezint un spectru de toxicitate foarte intens att pentru organismele animale ct i
pentru cele vegetale;
grupa au un grad de selectivitate destul de redus i se folosesc adeseori contra populaiilor
i nu contra indivizilor;
efectul lor nu depinde de densitate dei aplicare lor are in vedere densitatea;
multe dintre ele au un grad de persisten ridicat in sol care poate fi de ordinul lunilor
sau chiar al anilor;
parte din pesticide se disperseaz la distane foarte mari i sunt incorporate in biomas, in
apele oceanelor sau in sol.
prin actiunea lor biologica, distrug nu numai organismele tinta, ci si unele utile;
persistenta n mediu, acumularea unora dintre ele si penetrarea lor n lanturile trofice.
Aceste efecte pot fi de natur demoecologic adic cele care afecteaz populaiile i in
special densitatea acestora i de natur biocenotic cele care provoac rupturi ale
echilibrelor biocenotice.
Fiind toxice pentru buruieni, boli i dunatori, pesticidele reprezint un risc de
nocivitate pentru om, animale domestice, vnat i psari.
In acest scop se apeleaz la diverse procedee, cum sunt:
incorporarea in sol de crbune activ;
administrarea in sol de adjuvanti; produse care rein sau degradeaz pesticidele;
cultivarea de plante ( porumb, sorg ) care au capacitatea de a depolua solul de
atrazin prin absorbie organic in sol in cantiti mari;
combaterea integral a bolilor si duntorilor ca msur de prevenire a polurii
solului cu pesticide.
Datorit riscurilor mari se recomanda utilizarea pesticidelor care especta urmatoarele
reguli: sa se utilizeze produsele cele mai putin toxice; sa se evite introducerea n ecosistem a
pesticidelor greu degradabile biologic, a celor cu rezidualitate ridicata; sa se evite folosirea
produselor usor levigabile, care ajung mai repede n apa freatica; nu se mai accepta produse
care prin persistenta lor patrund usor n lantul trofic plante - animale om.
O cale sigura pentru a realiza acest deziderat o constituie introducerea protectiei
integrate (managementul integrat), care se bazeaza pe:
mbinarea metodelor: agrotehnice, fizice, biologice, chimice;
aplicarea masurilor de combatere numai cnd se justifica economic.
Daca n trecutul nu prea ndepartat, se preconiza lichidarea, eradicarea daunatorilor
pna la ultimul exemplar, n managementul integrat, conceptia este combatuta si abandonata.
n realitate, daunatorii patogeni si buruienile produc pierderi de recolta numai atunci cnd au
o anumita densitate. De aceea se recomanda utilizarea pragului economic de daunare inainte
de a folosi pesticidele pentru a stabili exact care este cantitatea de pesticide necesar.

4. Poluarea solului cu reziduuri zootehnice

Dejeciile animale aplicate excesiv ca ingrmant afecteaz proprietile solurilor.


Acestea pot conine NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, ageni patogeni, care produc
poluarea chimic i biologic a solurilor, scad permeabilitatea i pot difuza pn la panzele de
ape freatice, transformndu-le in focare de substane chimice, virui, etc. Tot din zootehnie
pot rezulta substane de igienizare a grajdurilor, care contribuie la poluarea solurilor i apelor.
In privina calitilor, dejeciile de porcine dein cantitaile cele mai mari. Pentru a putea fi
utilizate in agricultur se analizeaz coninutul lor de metale grele i de virui, mai ales ca
unii virusi, cum sunt cei enterici pot persista i 9 luni. Prin fermentaie timp de 3 luni vara,
sau 4 luni iarna, dejectiile de porcine libere de agenti patogeni se transforma intr-un
ingrmant valoros, numit compost. Nmolurile din zootehnie se mai pot stoca 6 luni,
inainte de a fi utilizate pentru fertilizarea paunilor, sau 3 luni pentru cmp, sau o luna pentru
cmpul arat i ingrmntat cu plante furajere.
Nmolurile separate din apele uzate provenite din zootehnie conin substane
organice. Se pot aplica in agricultur numai dac coninuturile de metale grele i nemetale
sunt sub limitele admise de standarde. Unele culturi, cum sunt cele de cartofi, morcovi pot
suporta un coninut mai ridicat de metale grele, dar altele, cum este salata nu accepta. Agenii
patogeni din nmol pot persista in sol i in legume. Ex: Salmonelele persista 250 zile,
Strectococus faecalis 80 zile, Ascaris ova peste 2000 zile. Nmolul se aplic cu o lun inainte
de insmnare, pentru a da posibilitatea solului s rein unii compui. La pauni, animalele
sunt aduse dupa ce nmolul a fost splat de ploaie de pe frunze i iarb. Plantele sunt
influenate diferit de nmolul aplicat.
Aplicarea dejeciilor zootehnice in doze excesive, care depaesc cerinele plantelor,
poate afecta negativ fertilitatea solului prin influena negativ pe care o are asupra strii
fizice, permeabilitii, capacitii de reinere a apei, coninutului de oxigen. In cazul aplicrii
dejeciilor in cantiti mai mari, coninuturile in sruri solubile din sol devin excesive i pot
impiedica creterea plantelor sau pot fi levigate in apele freatice.

5. Poluarea mediului nconjurator cauzat de activitile agricole din


Romnia

Agricultura practicat n Romania este n mare parte poluant, iar fenomenul de


poluare este n mare msur cunoscut de ctre specialitii n domeniul proteciei mediului.
Este adevrat c poluarea, ca proces de degradare a calitii factorilor de mediu, vitali pentru
sntatea uman, nu a fost recunoscut de factorii politici din trecutul foarte apropiat,
precum i faptul c au lipsit i mai lipsesc nc dotrile necesare evidenierii sub toate
aspectele pe care le comport.
Principalele aspecte ale polurii mediului nconjurator cauzate de activitile agricole
din Romnia pot fi rezumate n:
1. Evacuarea a ctorva milioane de metri cubi de ape uzate, neepurate sau
incomplet epurate, provenite de la complexurile de cretere n sistem industrial al porcilor,
psrilor i bovinelor, n apele de suprafa i n reeaua de desecare. La acestea se adaug i
infiltrarea apelor uzate n adncime, n cursul perioadei de stocare n iazuri, batale i bazine,
cu afectarea calitii apelor freatice folosite ca surs de alimentare cu ap potabil n multe
localiti rurale.
2. Folosirea pe terenuri agricole, n scop dublu, a fertilizrii i irigrii, a
nmolurilor i a apelor uzate provenite de la cresctorii de animale, avnd coninut de sruri
nocive i ageni patogeni contaminani pentru sol, plante, animale i om.
3. Administrarea pe terenurile agricole limitrofe complexurilor zootehnice a unor
norme exagerate de dejecii (peste 100 t/ha), la intervale de 2-3 ani, care depesc cu mult
nevoile plantelor i determin acumularea de nitrai n furaje, precum i levigarea nitrailor n
apele freatice.
4. Folosirea ngrmintelor chimice (ndeosebi cu azot) n doze mult prea mari i
n momente necorelate cu consumul n diferite faze de dezvoltare a plantelor cultivate.
Adeseori, aplicarea acestora se face pe terenul ngheat i cu strat gros de zpad, din care
cauz, la topirea brusc i favorizat de panta terenului, ajung, prin spalare, n apele curgtoare
utilizate ca surse de ap potabil.
5. Aplicarea de produse chimice (pesticide), cu scopul combaterii bolilor,
insectelor, roztoarelor, nematozilor i a buruienilor din culturile agricole i plantaiile pomi-
viticole, de ctre persoane slab instruite. Aplicarea unor cantiti i concentraii prea mari, la
momente nepotrivite i prin folosirea unor produse cu grad ridicat de toxicitate i remanen
ndelungat are multiple efecte negative asupra plantelor, animalelor i omului. Nu sunt deloc
de neglijat aspectele legate de prepararea soluiilor de pesticide, splarea i deversarea n
locuri nepermise a soluiilor rmase din aparatele i utilajele agricole folosite la administrarea
lor.
6. Depozitarea necontrolat a gunoiului de grajd i lipsa bazinelor amenajate de
colectare a mustului de grajd de la animalele aparintoare numeroaselor gospodrii
particulare au ca efecte negative scurgerea acestora n firele de ap curgtoare, precum i
infestarea cu nitrai a apelor freatice.
7. Agravarea fenomenului de eroziune a solurilor pe terenurile n pant, ca urmare
a practicrii unui sistem de agricultur necorespunztor, respectiv: organizarea defectuoas a
teritoriului, executarea lucrrilor solului din deal n vale, asolamente cu o pondere ridicat a
plantelor pritoare, absena fertilizrii organice.
8. Degradarea strii fizice a solurilor (structur, porozitate, permeabilitate,
rezisten la arat) ca urmare a scderii coninutului de materie organic i a traficului exagerat
pe teren cu utilaje agricole, la o umiditate necorespunztoare a solului.
Iat aadar numai cteva dintre cazurile pentru care calitatea aerului, apei, solului i
biodiversitatea sunt afectate.
CONCLUZII

In concluzie agricultura intensiv care utilizeaz cantiti mari de pesticide, de


ngraminte afecteaz mediului. Exploatarea nerationala a terenurilor are efecte precum
degradarea solului si pierderea unor suprafete din circuitul agricol. Poluarea solului, a apelor,
fragmentarea habitatelor si pierderea vietii salbatice sunt de cele mai multe ori consecintele
unor practice agricole inadecvat, iar omul ar trebui sa tina seama de efectele pe care le
produce asupra mediului.
Din aceast cauza se promoveaza ntoarcere la agricultura traditional dar mecanizat.
Si Uniunea European prin politica Agricola comun promoveaza agricultura durabil. Dar
din cauza creterii populaiei, implicit creterea nevoii de hran agricultura se va confrunta n
anii ce urmeaz cu o mare provocare: s asigure mancare pentru populaie dar s nu polueze
mediul incojurator. Revoluia verde din pacate a rezolvat doar o problema cea a hranei. Vom
vedea dac agriculura poate fi si ecologica i s genereze hrana pentru toat populaia.