LP MEDICINA MUNCII

Testarea bronhomotricitatii cu bateria de teste de rutina

->urmaresc sa puna in evidenta raspunsul excesiv al musculaturii
bronsice la stimuli fizici, chimici, farmacologici, imunologici, de
intensitate la care subiectul normal nu reactioneaza
-sunt utilizate in clinica in diagnosticarea astmului bronsic si in general
al sindromului bronhospastic

Testele de provocare bronsica la agenti farmacologici

bronhoconstrictori
-se administreaza in aerosoli pe cale inhalatorie de tipul histamina sau
metacolina si se evalueaza efectul bronhoconstrictor comparand VEMS
inainte si dupa administrare(de regula in primul minut dupa
administrare)
-se administreaza crescand
Precautii:
-doza initiala de agonist aerosolizat trebuie sa fie mica
-pacientul sa nu aiba simptome de astm si sa prezinte la explorarea
functionala prealabila VEMS>2L
-medicatia β2 adrenergica si O2 sa fie la indemana
-dupa terminarea exporarii subiectul nu va parasi laboratorul de
exporari inainte ca VEMS sa revina la cel putin 90% din valoarea
initiala
Contraindicatii absolute:
-sindromul obstructiv moderat/sever unde VEMS initial este sub 75%
din cel prezis
-IMA recent
-AVC recent
-glaucomul si adenomul de prostata sunt contraindicate pentru testul
cu metacolina
Contraindicatii relative:
-criza de astm recenta
-infectii respiratorii bacteriene sau virale actuale
-vaccinarea antigripala in luna precedenta
-sarcina
-HTA instabila
Rezultate:
-se considera raspuns bronhoconstrictor semnificativ o variatie a
paramentrului masurat de cel putin 2x mai mare decat coeficientul de
variatie individuala->raspuns pozitiv daca VEMS scade cu cel putin
15% din VEMS initial
Testele de provocare bronsica la agenti fizici
-pot fi:
-stimuli hio/hiper-osmolari: apa distilata, solutie de clorura de sodiu
4,5%
-aerul uscat si/sau rece
-efort muscular->subiectul efectueaza pe bicicleta ergonomica/covor
oculant un efort astfel ales incat ventilatia/minut sa creasca la 50-60%
din ventilatia maxima posibila. Dupa 4-5 minute de efort se determina
VEMS. O scadere de 15% a VEMS dupa efort comparativ cu VEMS
initial semnaleaza hiperreactivitate bronsica->mecanism de producere
prin hiperventilatie prin pierdere de apa si caldura.

Teste de bronhodilatatie
-se efectueaza la pacientii cu tulburari obstructive pentru a evalua
importanta spasmului musculaturii netede bronsice in geneza ingustarii
cailor aeriene
-β2 agonistii si anticolinergii se administreaza la inceputul unei
inspiratii maxime care urmeaza unei expiratii complete si este urmata
de o apnee de 5-10 secunde
Interpretare: cresterea fata de valoarea initiala a VEMS cu 15% dupa
inhalarea substantei este considerata test pozitiv de hiperreactivitate
bronsica(in valoarea absoluta VEMS trebuie sa creasca cu 200ml fata
de VEMS initial).
-hiperreactivitatea bronsica desi este caracteristica astmului nu este
patognomonica putand fi intalnita si in afectiuni ale cailor aeriene
superioare( ex-rinita alergica, sinuzita), bronsita cronica, unele
afectiuni interstitiale pulmonare, dupa transplantul pulmonar, in
induficienta cardiaca din stenoza mitrala si exista si la subiecti
asimptomatici si fara antecedente pulmonare, fara rinita, atopie sau
astm familial
Utilitatea clinica a determininarii hiperreactivitatii bronsice:
-pentru diagnosticul de astm bronsic-astm bronsic profesional
-pentru severitatea astmului bronsic
-pentru monitorizarea tratamentului astmului bronsic
-pentru evaluarea componentei reversibile in sindromul obstructiv

PROBELE FUNCTIONALE CARDIOVASCULARE SIMPLE IN PRACTICA

MEDICINII MUNCII
Scopul acestor probe:
-importanta in evaluarea starii functionale a SNC si a SNV
-evaluarea starii de oboseala
-evaluarea adaptarii in munca
-evaluarea influentei asupra organismului a diferitilor factori de mediu
de la un loc de munca
-evaluarea capacitatii de efort fizic si depistarea precoce a unor boli
Principiul general al probelor: subiectul cercetat executa un exercitiu
determinat, usor masurabil si repetabil care la un subiect normal
provoaca o modificare cunoscuta a pulsului, TA fata de valoarea de
repaus. Modificarea reactiei cardiovasculare priveste atat amploarea ei
cat si durata ei adica timpul de revenire a pulsului sau TA la valorile
initiale de repaus.
Pot exista 2 posibilitati:
-modificarile de puls si ale TA se incadreaza in valorile recunoscute ca
normale->subiectul cercetat are un aparat cardiovascular bun, un SNV
echilibrat, practic este adaptat la sarcina profesionala
- modificarile de puls si ale TA depasesc valorile recunoscute ca
normale->subiectul cercetat are un aparat cardiovascular care nu s-a
adaptat exercitiului respectiv, cauzele putand fiind multiple: leziuni
organice ale aparatului cardiovascular, tulburari ale SNV, lipsa de
antrenament sau de adaptare la sarcina profesionala, stare de
oboseala, stari care la randul lor necesita gasirea altora cauzalitati fie
in mediul de munca fie in afara
Schema generala a unei probe cardiovasculare:
-primul pas o reprezinta luarea pulsului, TA si EKG
-al doilea pas il reprezinta efectuarea unui exercitiu determinat
-pasul 3 este reprezentat de luarea pulsului, TA, EKG-ului dupa
incetarea exercitiului din minut in minut sau la alte intervale de timp
recomandate pana la valorile initiale de repus sau intr-un anumit timp
determinat
Materiale necesare: ceas, cronometru, tensiometru, scarita de efort
->are o inaltime variabila, medicamente pentru prim ajutor
Conditii tehnice generale:
-proba trebuie explicata subiectului pentru a elimina anxietatea
-trebuie notata data si ora executarii probei
-trebuie instruit subiectul inainte de a efectua proba
-subiectul sa nu consume o alimentatie copioasa, cafea, energizante,
sa fumeze
-microclimatul trebuie sa fie normal
Contraindicatii de executare a probei:
-intre orice episod evolutiv recent de afectiune cardiovasculara
-afectiuni cardiovasculare care predispun la afectiuni grave in timpul
efortului
-tensiunea diastolica peste 120 mmHg
Indicatii de intrerupere a probei:
-aparitia de simptome precum:
-durere precardiaca
-dispnee severa
-oboseala severa
 -claudicatie intermitenta
-aparitia de semne ca: paloare, transpiratii reci, cianoza, confuzie,
fenomene de insuficienta cerebro-vasculara
Interpretare*individuala, pe diferite grupe profesionale, vechime
profesionala, pe varsta, grupe de expunere la diversi factori de mediu
etc.
Interpretare*prin comparare: la inceputul schimbului/sfarsitul
schimbului, la angajare/la 2 sapt/la 30 de zile, pe grupa de expusi
profesional/pe grupa de neexpusi profesional, intre diferite grupe de
varsta, de vechime profesionala, intre diferite schimburi de lucru, la
inceputul saptamanii/sfarsitul saptamanii.
Clasificarea acestor probe:
1.Probe functionale cardiovasculare care dau informatii despre
capacitatea de efort fizic musculos si articular-probe de fitness-probe
cu nume propriu:
-proba ASTRAND
-proba HARVARD
-proba RUFFIER
2.Probe functionale cardiovasculare care dau informatii asupra starii
generale a organismului, asupra SNC si SNV-probe cu nume propriu:
-proba TESLENKO
-proba CRAMPTON
-proba BROUHA
-proba MARTINET
-proba SCHELLONE: 1, 2 si 3
3.Probe functionale cardiovasculare care dau informatii despre
afectiuni cardiovasculare latente-probe de efort cu urmarirea EKG-ului
-> sunt importante pentru depistarea bolii cardiace ischemice in forma
silentioasa.

Proba TESLENKO
-are in vedere numai diferenta de puls ce rezulta din trecerea
subiectului de la pozitia sezand la pozitia ortostatica
Descrierea probei: subiectul sta pe un scaun, dupa 2 minute de
stabilizare determinam pulsul, acesta se ridica de pe scaun fara a se
sprijini de nimic, dupa alte 2 minute se determina pulsul, se face
diferenta intre cele 2 valori si pe baza acestor valori se cauta un
indicator din tabel
-valorile obtinute se interpreteaza astfel:
-0-4.5 -> capacitatea cardiovasculara functionala slaba
-5-8 -> capacitate functionala cardiovasculara buna
-8 -> capacitate functionala cardiovasculara foarte buna
*aceste valori indica in acelasi timp si starea tonuslui SNV
Proba CRAMPTON
-are in vedere diferenta de puls si TA ce rezulta din trecerea
subiectului din clinostatism in ortostatism
Descrierea probei: subiectul sta culcat pe o canapea, dupa 2 minute de
repaus se determina pulsul si TA, subiectul trece in ortostatism fara a
se sprijini de nimic, dupa alte 2 minute se determina pulsul si TA
maxima, se calculeaza diferenta dintre TA maxima in ortostatism si
clinostatism si pe baza acestor valori se calculeaza indicele
CRAMPTON:
- <50 –> insuficient
-50-75 -> slab
-75-100 -> bun
- >100 -> excelent

Proba MASTER
-apreciaza in mod precoce insuficienta coronariana
Descrierea probei: subiectul urca si coboara in ritmul metronomului
timp de 90 de secunde o scara cu 2 trepte, fiecare treapta avand
h=22,9cm , de un nr.variabil in functie de grautate, varsta si sex. Se
inregistreaza inainte un EKG de repaus si apoi imediat dupa efort la
3min, 6min si 10min.
Interpretare: urmatoarele modificari indica o insuficienta functionala a
miocardului:
-decelarea intervalului ST si PQ cu peste 5mm
-aplatizarea sau negativarea undei T care era +
-alterari ale conducerii intraventriculare cu largirea QRS si aparitia
undei Q de durata anormala,
-aparitia de extrasistole frecvente sau alte aritmii
-aparitia unui bloc
-transofrmarea unei unde T care era - intr-o unda T aplatizata/+
In cazul in care proba MASTER este - se executa imediat o alta proba
MASTER a carei durata este dubla=180secunde=3minute.