ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Necesitatea procesului de
guvernare al intreprinderii

Andries Cristina
Amuza Ana-Maria
Abibula Serpil

Facultatea CIG
Master, An I, Grupa 662, Seria A
 Guvernanta corporativa

CAPITOLUL I

INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND

GUVERNANTA CORPORATIVA

Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut, fiind

influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala, capital bancar,
investitori institutionali sau societati anonime, medii dinamizate de scandalurile da rasunet
care au avut loc in timp. In mod surprinzator, aceleasi momente de criza au avut un efect
benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta
corporativa, care sa corespunda noii etape in evolutia economiei.
La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale
Americii, Anglia, Franta sau Italia, specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au
concluzionat in „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute
in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii.
Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in
ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. In masura in care dominantele
nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei, putem distinge:

 Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ).

Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului, impotrivirea la adoptarea masurii de
interdictie a OPC, prezervarea dispersiei capitalului, controlul societatii pe baza
multipolara;
 Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania );
 Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai
mare parte a tarilor din Europa );

In Europa, modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru
ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau
patriilor.
Cu toata diversitatea, daca avem in vedere caracteristicile predominante ale
guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni
membre in urmatorii 2-3 ani, distingem:

Page 2
 Guvernanta corporativa

 Modelul anglo-saxon in stare „pura” in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ),

imprumutat cu anumite adaptari de Olanda, Danemarca, Belgia si Luxemburg;
 Modelul Europei Continentale de tip partenerial; forma sa reprezentativa este in
Germania. Rolul pietelor bursiere este mai modest, relatiile intre banci si industrie
sunt foarte stranse, partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). Denumit
frecvent, modelul „renan”. A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. Romania este mai
aproape de acesta;
 Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma, fara
sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. Sunt inca marcate de administrare de
catre stat a economiei. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea
prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau
mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de
perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care
au existat, cel „retil”, nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte
doua;
 Modelul reticular – reglat prin retelele interpersonale si sociale. Foarte aplicabil la
orice tip de firma este „o incastrare a activitatii economice in societate” pentru ca
orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). In context, guvernanta
firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul
economic respectiv, iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori
precum: increderea, reputatia, respectul etc., ce evoca intr-un anumit fel modelul
partenerial. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut.
 Modelul mediteraneean – atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia, Franta,
Spania ), o creatie complexa adaptata relatiilor din zona, nu venita de peste Atlantic.
Culturile de intreprindere, prin forta lucrurilor, sunt diferite sub multiple aspecte:
localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nord-
mediteraneene de interiorul tarilor respective.
 Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara, dar care nici intre ei nu
s-a pus inca de acord. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul
secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic, de educatie,
de sanatate, cultura etc. In ultima treime a secolului trecut, economia Frantei s-a
deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat
modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale

Page 3
 Guvernanta corporativa

societatilor comerciale si modul lor de a functiona; conducatorii firmelor si cadrele

din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare; nationalizarile repetate au
accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme.

Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general, dar si cele ale tarilor din
UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul
firmei, ci si in dezvoltarea tarilor. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati
analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv
economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii, politice, istorice si
culturale. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care, in cele din
urma, intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei.
Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta
publica, intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul
intereselor private in ideea de a satisface interesul public. Cele doua filiere de guvernanta
trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme:

 Formarea si identificarea unui „interes comun” lor, ceea ce implica existenta unor
institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei;
 Realizarea „interesului comun”, care pune chestiunea modurilor de cooperare si
coordonare posibile.

Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante, si aplaneaza riscul
luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse.
In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ), determinante sunt increderea atat
in putere, cat si in informare. Sub acest aspect, se disting doua modele:

 Guvernanta bazata pe relatii interpersonale, adica intre persoane care-si cunosc

preferintele si interesele in mod reciproc. Pe aceasta cale, se construieste increderea,
puterea si informarea.
 Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat
de incredere, de putere si informare. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si
permit anticiparea comportamentului celorlalti. Pentru succesul sistemului in
dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor, credibilitatea si
popularizarea lor, circulatia informatiilor. Arbitrajul il fac: statul si tribunalele.

Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt:

Page 4
 Guvernanta corporativa

statele, pietele, comunitatile, retelele, asociatiile, marile grupuri, guvernele locale,

primariile, culturile de guvernanta.
Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma
si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea
obtinerii de avantaje personale, de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale,
cresc cheltuielile pentru tranzactii, ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal.
Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta
firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale, dar le aproprie
foarte mult. In plus, societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se
aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si
prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora.
Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la
cerintele unei economii moderne, la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata
la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea
companiilor.
Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor
strategice privind crearea de valoare. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea
conducatorilor. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se
realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control.
Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul
globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social- culturala
care se doreste.
Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate.
Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati, Consiliul de
Administratie, actionari si alte parti interesate. De asemenea, guvernanta corporative pune la
dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei, precum si mijloacele de
atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. O buna
guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor
care sunt in interesul firmei si al actionarilor, si ar trebui sa faciliteze o monitorizare
eficienta, incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient.
Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna
guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind
esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv, caracterizat prin existent unor
firme competitive si a unor piete financiare eficiente.

Page 5
 Guvernanta corporativa

Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale
privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor, prin
usurarea accesului firmelor la pietele de capital, imbunatatind increderea investitorilor si
contribuind la cresterea competitivitatii firmelor.

Necesitatea guvernantei corporative

Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. Accelerarea
globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa, o guvernanta
corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante, firmele
trebuie sa-si schimbe modul de operare, guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze
cadrul legal adecvat.
O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile, creste performanta,
deschide calea catre pietele financiare, creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii,
imbunatateste stilul de conducere, arata tansparenta si responsabilitate sociala.
Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita
un grad larg de libertate, in limita legii, si include cateva schimbari de principiu, in
conformitate cu standardele internationale de transparenta, o declaratie financiara corecta
oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile
potentiale.
Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si
mandateaza in acest sens pe manageri. Se constata o separare intre functia de proprietate si
cea de gestiune. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei
agentiei, regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. Se bazeaza pe puterea care este
transferata prin mandate de actionari, mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor.
Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei, costuri care sunt
angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa
actioneze in interesul lor (monitoring cost). Ele sunt, in egala masura, suportate si de
manageri, care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata, sa le
demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile.
Pot fi identificate si costuri reziduale, care sunt legate de abandonarea de catre
actionari a controlului managerilor, in special, cand costul de supraveghere marginal excede
castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea
costurilor agentiei).

Page 6
 Guvernanta corporativa

Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia, pentru maximizarea

crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele
neprevazute in contractele initiale, intre diferiti stakeholders. In plus, un sistem de guvernare
performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand, de exemplu, expresia
stakeholders. Daca, de o maniera sau alta, intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un
sistem de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti, risca sa se confrunte, in timp, cu
paralizarea functionarii sale, prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau
altele.
De altfel, pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace, trebuie ca managerii firmei
sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc
obligatiile contractuale. Insa, evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de
obiectivele propuse de diferiti stakeholders, ci si, in egala masura, de conditiile si restrictiile
asumate de manageri. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca
se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale, de ceea ce releva conjuctura),
„calitatea” deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. In plus, un control
prea sever al managerilor ar putea fi costisitor, ar avea consecinte asupra procesului de creare
a valorii si ar intarzia procesul decizional.

CAPITOLUL II
GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S.A.

Guvernanta corporativa
Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce
priveste rezultatele companiei si, in acelasi timp, sa asigure accesul egal al tuturor
actionarilor la informatiile relevante despre Petrom.
Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile
grupului OMV.

Directoratul
Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea
curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in
conformitate cu prevederile legale, a Actului Constitutiv al Companiei, regulamentului intern
si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere.

Page 7
 Guvernanta corporativa

Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor, deciziile

Consiliului de Supraveghere, precum si propriile decizii, implementand totodata si
procedurile interne in conformitate cu prevederile legale.
Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Directoratul aproba
strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul
implementarii strategiei.
Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii
complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii, inclusiv o evaluare a
riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul
companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar.
Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani, incepand cu 17 aprilie 2007.

Consiliul de Supraveghere / Comitet

Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi
ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. Membrii acestuia poseda o
experienta relevanta in mai multe domenii. Mai mult chiar, reprezentantii angajatilor sunt
invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere, conform legislatiei romane.
Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a
conducerii.
Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Este organismul
care reprezinta si conduce compania.
Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si
procedurile acestuia; documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana
inainte de intalnire]; se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de
Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la
intalnire; proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta; sunt stabilite
regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Hotararile au nevoie de o majoritate
simpla de voturi pentru a fi aprobate. Petrom deleaga competente multiple membrilor
Consiliului de Supraveghere, avand doar un numar limitat de alte comitete.
In plus fata de Consiliului de Supraveghere, exista si un Comitet de audit.

Comitetul de audit
Printre alte indatoriri, Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa
pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale, sa propuna modul de distribuire a
profitului, sa intocmeasca rapoarte de situatie, situatii financiare consolidate, politici de
management al riscului, scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern, si

Page 8
 Guvernanta corporativa

sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere, in colaborare cu auditorii externi si Auditul

Intern al companiei. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor
activitati.
Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. David C. Davies, Dl. Gerhard Roiss, Dl.
Emanoil Negut si Dl. Kevin Bortz.
Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor
comerciale nr. 31/1990.

Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere

Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile
de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal, acest
lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere.

Conflicte de interese
Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese.
Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita
acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere.
Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere
interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa
le raporteze Directoratului.
Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt
concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Se interzice acordarea de
imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie.
Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii
administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului.
Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui
Consiliului de Supraveghere.

Adunarea Generala a Actionarilor

Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei -
Bucuresti.
Conform legislatiei romane, Adunarea Generala este convocata prin anunt public, cu
30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Participarea la Adunare este conditionata de
detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita.
Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a
Actionarilor. Adunarea decide distribuirea profitului, alege si numeste Consiliului de

Page 9
 Guvernanta corporativa

Supraveghere, numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii

Consiliului de Supraveghere, etc.
Petrom respecta principiul “o actiune, un vot, un dividend”. Nu exista actiuni fara
drept de vot, actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate.
Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii
Generale a Actionarilor. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei, la rubrica
Relatia cu Investitorii, fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.

Adunarea Generala a Actionarilor 2009

Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor
28 aprilie 2009
10.00 a.m.
Hotel Athenee Palace Hilton, Salon “Le Diplomate”
Strada Episcopiei nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor

28 aprilie 2009
12.00 p.m.
Hotel Athenee Palace Hilton, Salon “Le Diplomate”
Strada Episcopiei nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Structura actionariat
51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)
20,64% Ministerul Economiei
20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai
multor companii din Romania, creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele
expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist)
2,03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare)
6,21% Alti actionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din
strainatate)

Nr. Actionari Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%]

1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,011

Page 10
 Guvernanta corporativa

2. Ministerul Economiei 11.690.694.418 1.169.069.441,80 20,639

11.391.130.186 1.139.113.018,60 20,110

3. Fondul Proprietatea S.A.
4. Banca Europeana pentru 1.147.770.061 114.777.006,10 2,026
Reconstructie si Dezvoltare
3.520.046.256 352,004,625.60 6,214
5. Persoane Fizice si Juridice
56.644.108.335 5.664.410.833,50 100
TOTAL

Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom

2001:
Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Prima data de tranzactionare a actiunilor
Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.

2004:
Pe 23 iulie, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de
Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de
cumparare directa a 33,34% din actiuni (669 mil. euro) si o crestere simultana de capital in
Petrom (831 mil. euro). La 7 decembrie OMV a platit 1,5 mld. euro pentru 51% din capitalul
social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. Prin urmare, OMV a
devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la
5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominala de 0,1 lei pe actiune. BERD a convertit 73 de mil.
USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002, in cota de 2,03% din capitalul
social al Companiei.

2005:
In 22 noiembrie, Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social,
acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni, cu o valoare nominala de 0,1
lei, pentru a-si putea pastra detinerea in companie. Ministerul Economiei si Comertului
(MEC) a primit 266.977.088 actiuni, reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania
a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.
Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005
si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. In decursul acestei perioade, aproape 198 mil. drepturi

Page 11
 Guvernanta corporativa

de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, volumul zilnic fiind
intre 12 si 58 mil. de drepturi. Pretul a fluctuat intre 0.0040 RON si 0.0046 RON.
In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006), OMV a subscris
334.209.314 de actiuni, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a
subscris 13.275.740 de actiuni, si 3.924 de actionari, persoane fizice si juridice, au subscris
29.140.115 de actiuni.

2006:
In 27 februarie, la cererea societatii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate
5.600.050.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul
Fondului Proprietatea.
Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele
expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. In urma
transferului de actiuni si a majorarii capitalului social, Ministerul Economiei si Comertului
detinea 17.481.773.996 actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social iar Fondul
Proprietatea detinea 5.600.050.608 actiuni, reprezentand 9,887% din capitalul social.

2007:
In 26 februarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul
Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS),
in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre
AVAS.
Dupa efectuarea transferului, AVAS detinea 17.481.773.996 de actiuni reprezentand
30,862% din capitalul social al Petrom.
In 11 iulie, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de actiuni,
reprezentand 10,223% din capitalul social al Petrom S.A., detinute de Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., in
conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007.
In urma transferului, AVAS detine 11.690.694.418 de actiuni reprezentand 20,64%
din capitalul social, iar S.C. Fondul Proprietatea S.A. detine 11.391.130.186 de actiuni,
reprezentand 20,11% din capitalul social.

2009:
In 15 ianuarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA, in contul Ministerului Economiei, in

Page 12
 Guvernanta corporativa

conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a Ordonantei de Urgenta

nr. 101/2006 a Guvernului.
In urma transferului, Ministerul Economiei detine 11.690.694.418 de actiuni,
reprezentand 20,64% din capitalul social al Petrom.

Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008

Petrom, cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est, a facut
publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008, in data de 25
februarie 2009, la ora 8:30 (ora locala).
 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36%
fata de anul trecut, datorita pretului in general favorabil al titeiului; profitul operational
(EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007, ca urmare a elementelor exceptionale precum
provizioanele pentru litigii si restructurare, precum si pentru deprecierea valorii unor active
 T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor
provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare, EBIT-ul a fost negativ (- 1.200
mil lei), comparativ cu 332 mil lei in T4/07
 O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de
inlocuire a rezervelor a atins 71%; nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4,3 mil
litri
 Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului
2008, cu investitii totale record de 6.404 mil lei, mai mari cu 68% fata de 2007
 Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a
cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide, cat
si realizarea obiectivelor noastre strategice

Mariana Gheorghe, Director General Executiv Petrom

„Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe
elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare, cat si de
deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim. In afara acestor efecte, Petrom
a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al
titeiului in primele trei trimestre din 2008, cat si o imbunatatire a eficientei operationale in
toate segmentele de activitate. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai
vizibile – am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de
servicii de la Petromservice, achizitionate la inceputul anului 2008, si am terminat in linii
mari programul de reorganizare din Marketing. Ca rezultat al programului de restructurare si
modernizare, sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare, si datorita

Page 13
 Guvernanta corporativa

gradului redus de indatorare al companiei, suntem bine pozitionati pentru a face fata
provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata. Cu un continuu accent pe
imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor, impreuna cu o strategie financiara
conservativa aliniata la cea a Grupului OMV, ne vom concentra pe atingerea obiectivelor
noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de
titei si gaze.”

T3/08 T4/08 T4/07 ∆% Indicatori principali (mil lei) 2008 2007 ∆%

643 (1.200) 332 - EBIT 1.309 1.965 (33)

1.660 (664) 754 - EBITDA 3.565 3.111 15

626 (1.269) 230 - Profit net 1.022 1.778 (43)

4.733 3.744 3.613 4 Cifra de afaceri neta 16.751 12.284 36

1.253 1.766 1.444 22 Investitii 6.404 3.820 68

33.656 33.311 26.397 26 Angajati la sfarsitul perioadei 33.311 26.397 26

BIBLIOGRAFIE

1. Paul Tanase Ghita, Marilena Ghita, 2007, Firma in economia europeana, Ed.
Economica, Bucuresti;
2. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, 2008, Audit intern si guvernanta
corporativa, Ed. Universitara, Bucuresti;
3. Viorel Avram, 2003, Managementul procesului de creare a valorii in contextul
guvernarii intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti;
4. www.petrom.com/portal/01/petromcom;
5. www.bvb.ro

Page 14
 Guvernanta corporativa

Page 15