TPR PDF

TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE
CUPRINS
Tema Proiectului ..........................................................................................................................................4
A.Proiectarea datelor initiale
Capitolul 1. Analiza datelor initiale ..........................................................................................................4

1.1.Analiza materialului din care se confectioneaza piesa .............................................................4
1.2 Analiza desenului de executie ....................................................................................................5
Capitolul 2. Studiul tehnologicitatii piesei ...............................................................................................6
Capitolul 3. Calculul tehnologic .................................................................................................................8

3.1 Analiza croirii semifabricatului .................................................................................................8
3.2 Stabilirea marimii puntitelor ..................................................................................................... 10
3.3 Determinarea latimii benzii ..................................................................................................... 11
3.4 Determinarea pasului de stantare ............................................................................................ 12
3.5 Calculul cantitati de material pentru columul de productie planificat ................................... 13
3.6 Calculul coeficientului de utilizare a materialului .................................................................. 13
3.7 Adoptarea variantei de croire cu coeficient de utilizare maxim a materialului .................... 14
3.8 Stabilirea schemei tehnologice .................................................................................................15
3.9 Executarea fisei tehnologice..................................................................................................... 16
3.10 Executarea schitei stantei ........................................................................................................ 17
Capitolul 4. Calculul fortelor tehnologice .............................................................................................. 18

4.1Calculul fortei de taiere pentru cutite de pas ............................................................................. 18
4.2 Calculul fortelor de decupare - perforare.................................................................................. 18
4.3 Calculul fortelor de impingere prin placa activa ...................................................................... 19
4.4 Calculul fortei de scoatere de pe poanson ............................................................................... 19
4.5 Calculul fortei totale................................................................................................................... 21
2
B. Proiectarea echipamentului de deformare
Capitolul 5. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor ................................ 22

5.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele componente ............................ 22
5.2 Adoptarea dimenseunilor elementelor active (EDT) ............................................................... 22
5.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active .................................................................................. 22
5.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere ......................................... 22
5.2.3 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor active ................................ 24
5.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem ...................... 25
5.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson - placa) ......................................... 28
5.5 Elemente pt conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei....................... 30
5.6 Elemente de asamblare – fixare ................................................................................................ 30
5.7 Elemete de prindere a stantelor pe presa ................................................................................. 30
Capitolul.6 Alegerea utilajului de presare la rece ................................................................................ 31

6.1 Alegerea si verificare presei ...................................................................................................... 31
6.2 Dimensiunile stantei cu dimensiunile presei ........................................................................... 31
Capitolul 7.Calcule tehnico-economice ................................................................................................... 33

7.1. Normarea tehnica a lucrarilor .................................................................................................. 33
7.2. Stabilirea costului unei piese .................................................................................................... 35
Capitolul 8. Realizarea desenului de ansamblu al stantelor si matritelor ......................................... 38
Capitolul 9. Masuri de protectia muncii .................................................................................................39
Bibliografie .................................................................................................................................................. 40
3
Tema Proiectului
Conceperea procesului tehnologic si proiectarea stantei pentru executarea reperului conform

desenului de executie in conditiile productiei de serie mare sau masa (peste 1.000.000 de piese pe an )
A.Proiectarea datelor initiale
Capitolul 1. Analiza datelor initiale
1.1. Analiza materialului din care se confectioneaza piesa

- Materialul ales este CuZn15 (alama) SR ISO 1652-2000(inlocuieste STAS 289 – 88)
- Proprietatile alamelor
Alamele sunt aliaje din cupru si zinc, in care continutul de zinc nu depaseste 45 %. Fata de
cuprul pur, alama prezinta caracteristici mecanice si tehnologice superioare.
Dintre alamele maleabile, alamele moi (10 – 30 % Zn) se folosesc la fabricarea pieselor
electronice, a tevilor pentru serpentine, a tuburilor, alamele pentru presare (30 – 40% Zn) se folosesc
pentru obtinerea de piese prelucrate prin aschiere (suruburi, roti, dintate etc. Alamele turnate (STAS
95 - 80) se intrebuinteaza pentru executarea de carcase, armaturi, garnituri.
Dimensiuni, material si starea de livrare sunt date conform SR ISO 1652-2000

In Tab.1.1 sunt evidentiate caracteristicile mecanice ale materialului ales
Tab.1.1
Alungirea la Duritate Brinell
rupere HB
Marca Stare de Rezistenta la rupere la 𝐴5 𝐴10 10/1000/30
aliajului livrare tractiune , 𝑅𝑚 , 𝑁/𝑚𝑚2 (informativ)
% min. max.
min.
CuZn 15 O 260...310 45 40 55 80
HA 310...370 25 22 80 110
HB 370...460 12 8 110 140
- Lunigimea semifabricatului ales pentru executarea productiei impuse prin tema proiectului
este de L=30.000 mm
- Grosimea semifabricatului este de g=1 mm
4
1.2 Analiza desenului de executie
Abateri limita pentru dimensiuni fara limita de toleranta ale pieselor obtinute prin taiere,
indoire sau ambutisare conform STAS 11111 - 88
Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg piese obtinute din produse plate laminate,prin
operatii de taiere ( perforare, decupare, retezare).
In Tab.1.2 sunt date abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor plate, cu exceptia razelor
de racordare in functie de grosimea nominala a produsului plat laminat utilizat.
Tab.1.2
Dimensiunea Clasa Grosimea semifabricatului
nominala de de la 0,1pana la 1 1-3 3-6 6-10 peste 10
[mm] precizie Abateri limita
1 ±0,1 ±0,15 ±0,2 ±0,3 ±0,4
de la 1 pana la 6 2 ±0,2 ±0,3 ±0,4 ±0,5 ±0,6
3 ±0,4 ±0,5 ±0.8 ±1 ±1,2
1 ±0,15 ±0,2 ±0,25 ±0,3 ±0,4
peste 6 pana la 10 2 ±0,3 ±0,4 ±0,5 ±0,6 ±0,8
3 ±0,6 ±0,8 ±1 ±1,2 ±1,5
1 ±0,2 ±0,25 ±0,3 ±0,4 ±0,6
peste 10 pana la 25 2 ±0,4 ±0,5 ±0,6 ±0,8 ±1
3 ±0,8 ±1 ±1,2 ±1,5 ±2
1 ±0,25 ±0,3 ±0,4 ±0,5 ±1,2
peste 25 pana la 63 2 ±0,5 ±0,6 ±0,8 ±1 ±1,2
3 ±1 ±1,2 ±1,5 ±2 ±2,4
Abateri limita pentru razele de racordare ale pieselor plate, sunt exprimate in Tab.1.3
Tab.1.3
Dimensiunea Clasa Grosimea semifabricatului
nominala a razei de de la 0,1 peste 1 Peste 3 Peste 6 peste 10
[mm] precizie pana la 1 pana la 3 Pana la 6 Pana la 10
Abateri limita
de la 25 pana la 63 1 ±0,5 ±0,6 ±0,2 ±0,3 ±0,4
2 si 3 ±1 ±1,2 ±0,4 ±0,5 ±0,6
5
Capitolul 2. Studiul tehnologicitatii piesei
• Stabilirea procedeelor prin care se obtine piesa.

- perforare 𝑑 < 5 ∙ 𝑔
- decupare 𝑑 ≥ 5 ∙ 𝑔
• Stabilirea dimensiunilor minime ale orificilor perforate

Dimensiunile minime obtinute prin perforare sunt conform Tab.2.1
Tab.2.1
Forma Dimensiunea Materialul piesei
orificiului minima a Otel Alama, Aliaje de Textolit
orificiului Inoxidabi Dur Moale cupru aluminiu
[mm] l zinc
Circulara Diametrul, d 0,8g 1,2g 1,0g 0,8g 0,7g 0,5g
Patrata Latura , a 1,0g 1,1g 0,9g 0,7g 0,5g 0,4g
Dreptunghiulara Latura mica, b 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g 0,4g
Ovala Latimea, b 1,0g 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g
Obs: In cazul in care poansonul se ghideaza pe intreaga lungime, se pot obtine si orificii cu
dimensiunea 𝑑 > (0,3 … 0,55)𝑔
• Stabilirea si verificarea preciziei pieselor perforate

Tab.2.2
Grosimea Dimensiunile orificiului [mm]
materialului Pana la 10 Peste 10 pana la 50 Peste 50 pana la 100
[mm]
Peste 0,2 ±0,06 / ±0,02 ±0,08/±0,04 ±0,1/±0,08
pana la 1,0
Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar
cele de la numitor, la stante de precizie ridicata.
•Precizia pieselor decupate

Tab.2.3
Grosimea Distanta intre orificii [mm]
[mm]
Pana la 1,0 ±0,1/ ±0,03 ±0,15/±0,05 ±0,20/±0,08
Valoarea trecute la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar
6
• Precizia distantei dintre marginea orificiului si conturul piesei

Tab.2.4
Grosimea Distanta de la orificiu la contur [mm]
[mm]
Pana la 1,0 ±0,50/ ±0,25 ±0,60/±0,30 ±0,70/±0,35
Valoarea trecute la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar
• Distanta minima intre muchiile active ale orificiilor placilor de taiere

Tab.2.5
g [mm] 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8

a [mm] 1,4 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4,0 4,4
• Raze minime de racordare la contururile unghiulare

Tab.2.6
Material Decupare Perforare

∝≥ 90° ∝< 90° ∝≥ 90° ∝< 90°
Otel, alama, 0.3g 0.5g 0.4g 0.7g
aluminiu
7
Capitolul 3. Calcule tehnologice
3.1 Analiza croirii semifabricatului
Deoarece pieselor ce rezulta in urma procesului de prelucrare li se cere o precizie ridicata,

decuparea lor trebuie sa respecte cateva conditii:
• Decuparea se face cu puntite laterale si intermediare
• Marimea campului de toleranta la latimea benzii sau fasiei de tabla
• Executarea decuparii si perforarii cu apasare laterala pentru evitarea deformarii materialului ce

urmeaza a fi prelucrat.
Problema economisirii metalelor reprezinta o chestiune deosebit de importanta, a carei

rezolvare depinde de o serie de factori de natura constructiva, tehnologica si organizatorica. Unul din
principalele moduri de economisire a metalelor in industria constructoare de masini este croirea
judicioasa a semifabricatelor utilizate la operatiile de deformare plastica la rece. Prin croire se intelege
amplasarea pe semifabricat a produselor cu forme tehnologice determinate, im vederea separarii lor,
astfel incat sa rezulte o cantitate minima de deseuri. Printr-o croire judicioasa se urmareste reducerea
la minim a deseurilor, precum si posibilitatea utilizarii acestora cit mai complet, ca semifabricate de
dimensiuni mici.
Pentru determinarea croirii celei mai avantajoase se intocmesc trei variante de croire pentru
piesa produsa.
8
9
3.2 Stabilirea marimii puntitelor
• Dimensiunile minime ale puntitelor

Tab.3.1
Grosimea Puntite Grosimea Puntite
materialului [mm] materialului [mm]
[mm] a b [mm] a b
0,3 1,3 1,3 4,0 3,5 3,5
0,5 1,8 1,8 5,0 4,0 4,0
1,0 2,0 2,0 6,0 4,5 4,5
1,5 2,2 2,2 7,0 5,0 5,0
Se aleg valorile:
a = 2 mm – puntita laterala
b = 2 mm – puntita intermediara
• Latimea marginii taiate cu poansonul de pas in mm.
Tab.3.2
Grosimea materialului Latimea marginii
g c
[mm] [mm]
<1,0 1,5
1,5 – 2,5 2,0
2,5-3,5 2,5
In functie de grosimea g a semifabricatului se alege valoarea:
C = 1,5 mm - putinta cutitului de pas
10
3.3 Determinarea latimii benzii
Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie, in mare masura la folosirea eficienta a

materialului, la obtinerea unor piese in concordanta cu desenul de executie.
Schema de croire este cu deseuri , cu un cutit de pas, iar schita croirii fara apasare laterala este:
Fig. 3.1 Schema pentru determinarea latimii benzii
Croiala 1 Croiala 2 Croiala 3
Cu apasare - - -
𝐵 = 𝑛 ∙ 𝐷 + 𝑛 − 1 𝑎 + 2𝑏 + ∆𝑙 + 𝑘 ∙ 𝑐
Fara apasare B=58,7 B=52,7 B=112,7
𝐵 = 𝑛 ∙ 𝐷 + 𝑛 − 1 𝑎 + 2 𝑏 + ∆𝑙 + 𝑘 ∙ 𝑐
• Abatetile la latimea (∆𝑙) ale benzii taiate la foarfeca , in mm
Latimea benzii Pana la 1 1 -2

[mm]
Pana la 100 0,6 0,8
Peste 100 0,8 1,2
n – numarul de randuri de croire
D – dimensiunea transversala pe latimea bezii
k – numarul cutitelor de pas
c - puntinta pentru cutitul de pas
∆𝑙 - abatere la latimea benzii
11
• Fara apasare laterala
𝐵 = 𝑛 ∙ 𝐷 + 𝑛 − 1 𝑎 + 2 𝑏 + ∆𝑙 + 𝑘 ∙ 𝐶
Varianta 1: n=1 D=52 a=2 b=2 C=1,5 ∆𝑙 = 0,6 k=1
𝐵1 = 1 ∙ 52 + 1 − 1 2 + 2 2 + 0,6 + 1 ∙ 1,5 = 58,7 [𝑚𝑚]
𝐵1 𝑎𝑑 = 59 [𝑚𝑚]
𝐵2 = 1 ∙ 46 + 1 − 1 2 + 2 2 + 0,6 + 1 ∙ 1,5 = 52,7 [𝑚𝑚]
𝐵2 𝑎𝑑 = 53 [𝑚𝑚]
𝐵3 = 2 ∙ 52 + 2 − 1 2 + 2 2 + 0,6 + 1 ∙ 1,5 = 112,7 [𝑚𝑚]
𝐵3 𝑎𝑑 = 113 [𝑚𝑚]
3.4 Determinarea pasului de stantare
Croiala 1 Croiala 2 Croiala 3

Pasul 48 54 48
P=l+b
l – lungimea piesei in lungul benzii
b – puntita intermediara
Varianta 1 : 𝑃1 = 46 + 2 = 48 [mm]
Varianta 2 : 𝑃2 = 52 + 2 = 54 [mm]
Varianta 3 : 𝑃3 = 46 + 2 = 48 [mm]
12
3.5 Calculul cantitati de material pentru columul de productie planificat

L 30000
Varianta 1: n1 = ∙ nr. randuri = ∙ 1 = 625 buc
P 48
nr .piese 1000000
z1 = = = 1600 colaci
n1 625
L 30000
Varianta 2: n2 = P ∙ nr. randuri = ∙ 1 = 555 buc
54
nr .piese 1000000
z2 = = = 1802 colaci
n2 555
L 30000
Varianta 3: n3 = P ∙ nr. randuri = ∙ 2 = 1250 buc
48
nr .piese 1000000
z3 = = = 800 colaci
n3 1250
3.6 Calculul coeficientului de utilizare a materialului
𝐀∙𝐧
K𝐟 = ∙ 𝟏𝟎𝟎%
𝐋∙𝐁
A – aria piesei fara orificii
n – numarul de piese care rezulta dintr-un colac
L – lungimea benzii
B – latimea benzii
Varianta 1 :
2150 ,54 ∙625
𝐾𝑓 = ∙ 100% = 75,93%
30000 ∙59
A = 2150,54 [𝑚𝑚2 ]
L = 30000 [mm]
𝐵1 = 59 [𝑚𝑚]
𝑛1 = 625 buc
13
Varianta 2:
2150 ,54 ∙555
𝐾𝑓 = ∙ 100% = 75,06%
30000 ∙53
A = 2150,54 [𝑚𝑚2 ]
L = 30000 [mm]
𝐵2 = 53 [𝑚𝑚]
𝑛2 = 555 buc
Varianta 3:
2150 ,54 ∙1250
𝐾𝑓 = ∙ 100% = 79,29%
30000 ∙113
A = 2150,54 [𝑚𝑚2 ]
L = 30000 [mm]
𝐵3 = 113 [𝑚𝑚]
𝑛3 = 1250 buc
3.7 Adoptarea variantei de croire cu coeficient de utilizare maxim a materialului.
𝐾𝑓 Ordonare
𝑉1 75,93 II
𝑉2 75,06 III
𝑉3 79,29 I
Adoptam cea mai buna varianta 𝑉1
14
3.8 Stabilirea schemei tehnologice
Varianta 1
Poansonul Aria [mm2] Lungimea conturului [mm]

P1 78,53 15,7
P2 314,15 31,41
P3 254,46 28,27
P4 56,25 30
P5 2150,54 212,05
CP1 144 102
15
3.9 Executarea fisei tehnologice
Denumirea piesei Piesa de prindere Schita piesei

Denumire Banda de CuZn15
47x0,9 SR ISO 1652-2000
Grosime 0,9mm
Material
σr=27.5 daN/mm2
Caracteristici 𝜏=23,6 daN/mm2
mecanice 85 HB
Nr Denumirea Schita operatiei S.D.V

Op. operatiei
1 Decupare si  Stanta succesiva pentru

perforare perforat si decupat
 Subler
Faza1  Rigozimetru
Perforare
Faza 2
Decupare
2 Curatire si
lustruire
3 Control Se vor controla orificiile:

Φ5±0,02; Φ10±0,02; Φ9±0,02;
7,5±0,3
16
3.10 Executarea schitei stantei
Nr. Crt. Denumire

1 Placa de baza
2 Suruburi de fixare
3 Placa activa
4 Rigla de ghidare
5 Placa de ghidare
6 Poansoane
7 Placa port - poanson
8 Placa de presiune
9 Placa de cap
10 Cep de prindere
11 Bucsa de ghidare
12 Coloana de ghidare
13 Stift
17
Capitolul 4. Calculul fortelor tehnologice
4.1Calculul fortei de taiere pentru cutite de pas
• Formula de calcul
𝑭𝒄𝒑 = 𝒌 ∙ 𝒍𝒄𝒑 ∙ 𝒈 ∙ 𝝉 [daN]
Tab.4.1
Forta 𝒌 𝒈 [mm] 𝝉 [𝑑𝑎𝑁/𝑚𝑚2 ] 𝒍𝒄𝒑 [mm] 𝑭𝒄𝒑 [𝑑𝑎𝑁]

cutit de pas 1 1 19,25 48 924
Unde:
g – grosimea materialului stantat
𝑙𝑐𝑝 – lungimea conturului taiat
4.2 Calculul fortelor de decupare - perforare
𝑭𝒅𝒑𝒊 = 𝒌 ∙ 𝒍𝒄𝒑𝒊 ∙ 𝒈 ∙ 𝝉 [daN]
Unde:
𝜏 ≈ 0,7 ∙ 𝜎𝑟 ,
𝜎𝑟 = 27,5 [𝑑𝑎𝑁/𝑚𝑚2 ]
Tab.4.2
𝒌 𝒈 𝝉 𝒍𝒄𝒑𝒊 𝑭𝒅𝒑𝒊
Forta [mm] [𝑑𝑎𝑁/𝑚𝑚2 ] [𝑚𝑚] [𝑑𝑎𝑁]
1 15,7 181,33
2 31,41 362,78
3 0,6 1 19,25 28,27 326,51
4 30 346,5
5 212,05 2449,17
18
4.3 Calculul fortelor de impingere prin placa activa
𝑭𝒊𝒎𝒑 = 𝑲𝒊𝒎𝒑 ∙ 𝑭𝒅 ∙ 𝒏 [𝑑𝑎𝑁]
Unde:
h
n=g , h=3
Tab.4.3
Forta 𝑲𝒊𝒎𝒑 [mm] 𝒏 [buc] 𝑭𝒅 [daN] 𝑭𝒊𝒎𝒑 [daN]

1 181,33 21,75
2 362,78 43,53
3 0,04 3 326,51 39,18
4 346,5 41,58
5 2449,17 393,90
4.4 Calculul fortei de scoatere de pe poanson
𝑭𝒔𝒄 = 𝑲𝒔𝒄 ∙ 𝑭𝒅 [𝑑𝑎𝑁]
Tab.4.4
F 𝑲𝒔𝒄 𝑭𝒅 [daN] 𝑭𝒔𝒄 [daN]

orta
1 181,33 5,43
2 362,78 10,88
3 0,03 326,51 9,79
4 346,5 7,39
5 2449,17 73,47
19
4.5 Calculul fortei totale
𝑭𝒕 = 𝑭𝒅 ∙ 𝑭𝒊𝒎𝒑 ∙ 𝑭𝒔𝒄 [daN]
Tab.4.5
Forta 𝑭𝒔𝒄 𝑭𝒅 [daN] 𝑭𝒊𝒎𝒑 [daN] 𝑭𝒕𝒊 [daN] 𝑭𝒕𝒐𝒕 [daN]

1 5,43 181,33 21,75 205,51
2 10,88 362,78 43,53 417,19
3 9,79 326,51 39,18 375,48 5368,94
4 7,39 346,5 41,58 395,47
5 73,47 2449,17 393,90 2916,54
Fig.4.1 Piesa
20
4.6 Determinarea centrului de presiune
𝑭𝒊 ∙𝑿𝒊 𝑭𝒊 ∙𝒀𝒊
𝑿𝑷 = [mm] 𝒀𝑷 = [mm]
𝑭𝒊 𝑭𝒊
Tab.4.6
𝑭𝒕𝒊 [daN] 𝑿𝒊 𝒀𝒊 𝑿𝑷 [mm] 𝒀𝑷 [mm]

1 205,51 17 11
2 417,19 23 31
3 375,48 23 44 58,08 11,65
4 395,47 39,25 22,75
5 2916,54 71,83 29,31
cp 1058,75 24 0,75
Fig. 4.2 Centru de greutate
21
B. Proiectarea echipamentului de deformare
Capitolul 5. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor
5.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele componente
Tab. 5.1
Poansoane si placa activa OLC 10 Calire + revenire 58- 60 HRC

Placa de ghidare OLC 45 Cementare 0,8 – 1,2 mm
Calit 58 – 60 HRC
Rigle de ghidare OL 50
Stifturi de pozitionare OLC 45
Poansoane de pas OLC 10 Calire + revenire 58 – 60 HRC
Placa de baza OL 42
Placa superioara OL 42
Placa port - poanson OL 50
Suruburi OL 37
Coloane de ghidare OLC 15 Cementare pe adancime 0,8 -1,2 mm
Calire la 58 – 62 HRC
Bucse de ghidare OLC 15
Calire + revenire
Cep de prindere OLC 45
5.2 Adoptarea dimenseunilor elementelor active (EDT)
5.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active
a) inaltimea placii active
𝐻𝑝𝑎 = 𝑔 + 𝐾 ∙ 𝑎 + 𝑏 + 7 ÷ 10 [𝑚𝑚]
𝐻𝑝𝑎 = 1 + 0,8 ∙ 96 + 59 + 8 = 18,95 [𝑚𝑚]
𝐻𝑝𝑎 𝑎𝑑 = 20 [𝑚𝑚]
g = 1 [mm] a = 96 [mm]
K = 0,8 b = 59 [mm]
a , b – dimensiunile in care se inscrie cel mai mare orificiu executat in placa activa
g – grosimea materialului
K – coeficent care tine seama de rezistenta la rupere a materialului
22
b) distanta minima dintre marginea placii si muchia activa
𝑏1 = 𝐻𝑝𝑎 𝑏1 = 20 [𝑚𝑚]
c) lungimile placii active
𝐿𝑝𝑎 = 𝑎 + (2,5 − 4) ∙ 𝐻
𝐿𝑝𝑎 = 96 + 3,5 ∙ 20 = 166 [𝑚𝑚]
𝐿𝑝𝑎 = 170 [𝑚𝑚]
d) latimea minima a placii active
𝐵𝑝𝑎 = 𝑏 + (2,5 − 4) ∙ 𝐻
𝐵𝑝𝑎 = 59 + 4 ∙ 20 = 139 [𝑚𝑚]
𝐵𝑝𝑎 = 140 [𝑚𝑚]
e) diametrul gaurilor pentru fixarea cu suruburi si stifturi
𝑑𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏 = 12,5 [𝑚𝑚]
pentru: 𝐿𝑝𝑎 = (170 − 300) [𝑚𝑚]
𝐵𝑝𝑎 = (140 − 200) [𝑚𝑚]
f) diametrul gaurilor de stift
𝑑𝑠𝑡𝑖𝑓𝑡 = 𝑑𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏 − 1 ÷ 2 [𝑚𝑚]
𝑑𝑠𝑡𝑖𝑓𝑡 = 12,5 − 1,5[𝑚𝑚]
𝑑𝑠𝑡𝑖𝑓𝑡 = 11[𝑚𝑚]
𝑔)𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑔𝑎𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑖𝑓𝑡 𝑠𝑖 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏
𝑑𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏 + 𝑑𝑠𝑡𝑖𝑓𝑡
𝑏4 = 0,8 ∙ 𝑑𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏 +
2
12,5 + 11
𝑏4 = 0,8 ∙ 12,5 +
2
𝑏4 = 21,75 [𝑚𝑚]
23
h) distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu surub

𝐵𝑝𝑎 −𝐵3
= 1,4 ∙ 𝑑𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏
2
140 −𝐵3
= 1,4 ∙ 12,5 => 𝐵3 =104 [mm]
2
𝐵3 =105 [mm]
Elementul caracteristic al placilor active il constituie geometria partii de lucru, care este:
- cu guler cilindric si degajare conica
Fig. 5.1 Dimensiunile orifiilor din placile activa
5.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere
- Lungimea poansoanelor
𝐿𝑃 = 𝐻𝑃𝑃𝑃 + [(30 ÷ 40)𝑚𝑚 ] + 𝐻𝑃𝑠𝑐 + 𝐻𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 + (2 ÷ 5) ∙ 𝑔
𝐿𝑃 = 0,8 ∙ 20 + 40 + 1 ∙ 20 + 5 + 4 ∙ 1
𝐿𝑝 = 85 [𝑚𝑚]
Recomandari :
𝐻𝑝𝑝𝑝 = 0,7 ÷ 0,8 ∙ 𝐻𝑝𝑎
𝐻𝑃𝑠𝑐 = (0,8 ÷ 1) ∙ 𝐻𝑝𝑎
𝐻𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 = 4 ÷ 6 𝑚𝑚
24
5.2.3 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor active la
decupare- perforare
A) Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson g =1 [mm]
𝑗𝑚𝑖𝑛 = 0,040 [𝑚𝑚]
𝑗𝑚𝑎𝑥 = 0.080 [𝑚𝑚]
Tolerante de executie poansoanelor si placilor active
Tab.5.2
Grosimea materialului Jocul initial Toleranta de executie
[mm] 𝑗𝑚𝑖𝑛 [𝑚𝑚] [mm]
𝑇𝑝𝑙 𝑇𝑝
1,0 0,06 0,025 0,015
B) Stabilirea dimensiunilor elementelor active
Tab.5.3
Felul Relatiile pentru stabilirea
operatiei dimensiunii elementelor activa
𝐷𝑝𝑙 = (𝐷 + 𝐴𝑖 )+𝑇𝑝𝑙
Decupare 𝑑𝑝 = (𝐷 + 𝐴𝑖 − 𝑗𝑚𝑖𝑛 )−𝑇𝑝
𝐷𝑝𝑙 = (𝐷 + 𝐴𝑠 + 𝑗𝑚𝑖𝑛 )+𝑇𝑝𝑙
Perforare 𝑑𝑝 = (𝐷 + 𝐴𝑠 )−𝑇𝑝
• Perforare Tab.5.4
Nr. D 𝑨𝑺 𝒋𝒎𝒊𝒏 𝑻𝒑𝒍 𝑻𝒑 𝑫𝒑𝒍 𝒅𝒑

Poanson [mm] [mm] [𝑚𝑚] [mm] [mm] [mm] [mm]
1 5 0,02 (5,08)+0,025 (5,02)−0,015
2 10 0,02 0,06 0,025 0,015 (10,08)+0,025 (10,02)−0,015
3 9 0,02 (9,08)+0,025 (9,02)−0,015
4 7,5 0,3 (8,4)+0,025 (7,8)−0,015
25
• Decupare pentru formele complexe
- Dimensiunea care se mareste prin uzarea placii active se calculeaza cu relatia:
𝒂𝒊𝒑𝒍 = (𝒂𝒊 + 𝑨𝒊𝒏𝒇 )+𝟎,𝟐𝟓∙𝑻𝒊
Tab.5.5
𝒂𝒊 [mm] 𝑨𝒊𝒏𝒇 [mm] 𝑻𝒊 [mm] 𝒂𝒊𝒑𝒍 [mm]

1 7 - 0,3 0,6 1,33
2 9 -0,3 0,6 1,38
3 8 -0,3 0,6 1,35
4 16 -0,4 0,8 1,68
5 55,5 -0,5 1,0 2,72
6 52 -0,5 1,0 2,67
7 46 -0,5 1,0 2,59
8 2 -0,2 0,4 1,06
9 4,5 -0,2 0,4 1,15
5.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem
a) placa de baza
- lungimea placii de baza
𝐿𝑝𝑏 = 𝐿𝑃𝑎 + (80 ÷ 100)
𝐿𝑝𝑏 = 170 + 80
𝐿𝑝𝑏 = 250 [𝑚𝑚]
- latimea placii de baza
𝐵𝑝𝑏 = 𝐵𝑝𝑎
𝐵𝑝𝑏 = 140 [𝑚𝑚]
- inaltimea placii de baza
𝐻𝑝𝑏 = (1,3 ÷ 1,5) ∙ 𝐻𝑝𝑎
26
𝐻𝑝𝑏 = 1,5 ∙ 20
𝐻𝑝𝑏 = 30 [𝑚𝑚]
b) Placa superioara (de cap)

𝐿𝑝𝑠 = 𝐿𝑝𝑎 = 170 𝑚𝑚
𝐵𝑝𝑠 = 𝐵𝑝𝑎 = 140 [𝑚𝑚]
𝐻𝑝𝑠 = 1,1 ÷ 1,2 ∙ 𝐻𝑝𝑎
𝐻𝑝𝑠 = 1,2 ∙ 20
𝐻𝑝𝑠 = 24 [𝑚𝑚]
c) Placa port - poanson
𝐿𝑝𝑝𝑝 = 𝐿𝑝𝑎 = 170 [𝑚𝑚]
𝐵𝑝𝑝𝑝 = 𝐵𝑝𝑎 = 140 [𝑚𝑚]
𝐻𝑝𝑝𝑝 = 𝐻𝑝𝑎 = 20[𝑚𝑚]
d) Placa de presiune
𝐿𝑝𝑝 = 𝐿𝑝𝑠 = 170 [𝑚𝑚]
𝐵𝑝𝑝 = 𝐵𝑝𝑠 = 140 [𝑚𝑚]
𝐻𝑝𝑠 = 10 [𝑚𝑚]
27
5.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson - placa)
a) placa de ghidare (se aseaza deasupra placii active)
- asigura si desprinderea semifabricatului de pe poanson confundandu – se cu placile de

extractie care pot asigura si ghidarea.
𝐿𝑝𝑔 = 170 [𝑚𝑚]
𝐵𝑝𝑔 140 [𝑚𝑚]
𝐻𝑝𝑔 = 0,8 ∙ 𝐻𝑝𝑎
𝐻𝑝𝑔 = 0,8 ∙ 20
𝐻𝑝𝑔 = 16 [𝑚𝑚]
b) coloane si bucse de ghidare
Dupa forma constructiva coloanele pot fi :
- netede
- in trepre
Dupa modul de asamblare cu placa de baza
- ajustaj presat
Dupa forma constructiva
- fara guler
Din puncte de vedere al materialului din care se confectioneaza bucsele
- metalic
28
Fig. 5.2 Elemeten de ghidare
Tab.5.6
Lungimea L d1 l1 l2 d
Dimensiunea [mm] 180 18 18 16 18
Fig. 5.3 Bucsa de ghidare
Tab.5.7
Lungimea L d1 l1 d2 d D
Dimensiunea [mm] 43 31 28 20 19 28
29
5.5 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei
a) rigla de ghidare
- lungimea rigleri
𝐿𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 = 𝐿𝑝𝑎 + 10 ÷ 20
𝐿𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 = 170 + 10
𝐿𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 = 180 [𝑚𝑚]
- latimea riglelor
𝑙𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 = 25 ÷ 40 [𝑚𝑚]
- grosimea riglei
𝐻𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 = 2 ÷ 5 ∙ 𝑔
𝐻𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 = 4 [𝑚𝑚]
b) poansoane de pas (cutite de pas)
- lungimea cutirului de pas
𝐿𝑐𝑝 = 48 [𝑚𝑚]
5.6 Elemente de asamblare – fixare
Asigura pozitia reciproca intre diferite elemente componente ale stantelor si matritelor prin
intermediul stiftutului si o pastreaza prin intermediul sutrubului.
𝐿𝑆𝑢𝑟𝑢𝑏 ≤ 6 ÷ 8 ≤ 75 [𝑚𝑚]
𝐿𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏 ≤ 75 [𝑚𝑚]
5.7 Elemete de prindere a stantelor pe presa
Cep de fixare – asigura orientarea stantelor sau matritelor pe masa presei si fac legatura intre culisor
si partea mobila a acestora.
30
Capitolul.6 Alegerea utilajului de presare la rece
6.1 Alegerea si verificare presei
Alegerea presei se face tinand cont de urmatoarele caracteristici:
- destinatia tehnologica;
- forta de lucru;
- marimea cursei;
- gabaritul si forma mesei si culisorului;
- inaltimea utila maxima si minima;
- dimensiunile orificiului de evacuare;
- numarul de curse duble;
- existenta sistemului de alimentare;
- existenta traversei din culisou si a tamponului;
- siguranta in exploatare si mai ales rigiditatea batiuluiin directia culisoului;
- costul.
6.2 Dimensiunile stantei cu dimensiunile presei
𝐹𝑡𝑜𝑡 = 5368,94 [𝑑𝑎𝑁]

𝐹𝑡𝑜𝑡 5368 ,94
𝐹𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗 = 0,75 = = 7158,58 [𝑑𝑎𝑁]
0,75
𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗 ≥ 𝑃𝑡
𝐶𝑚𝑖𝑛 = 𝐻𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑔𝑕𝑖𝑑𝑎𝑟𝑒 + 2 ÷ 3 𝑚𝑚
𝐶𝑚𝑖𝑛 = 𝑔 ∙ 2 ÷ 5 𝑚𝑚
𝐶𝑚𝑖𝑛 = 4 [𝑚𝑚]
31
• Caracteristicile tehnice ale preselor cu excentric cu batiu inclinabile
Tab. 6.1
Parametru U.M Tipul presei

Cuplaj cu pana rotitoare
PAI 40
Forta nominala de presare KN 400
Numarul de curse duble min-1 110
Domeniul de reglaj al cursei mm 10...120
Distanta dintre axa berbecului si batiu mm 220
Dimensiunea masa ( latimea x mm 630 x450

profunzime)
Diametrul orificiului din alezaj mm 200
Alezajul din berbec ( diametru x mm 40 x 90

adancime)
Distanta maxima intre masa si berbec mm 280
fara placa de inaltare
Reglajul lungimii bielei mm 63

Grosimea placuu de inaltare mm 80
Diametrul orificiului din placa de mm 100

inaltare
Inclinarea maxima a presei grade 30
Puterea motorului electric kW 4
32
Capitolul 7.Calcule tehnico-economice
7.1. Normarea tehnica a lucrarilor
Norma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia:

𝐓𝐩𝐢
𝐍𝐓 = + 𝐓𝐨𝐩 + 𝐓𝐝𝐥 + 𝐓𝐢𝐫 [min]
𝐧𝟎
Unde:
Tpi – timpul de pregatire-incheiere;
n0 – numarul de piese din lot;
Top – timpul operativ;
Tdl – timpul de deservire a locului de munca;
Tir – timpul de itreruperi reglementate.
In tabelul 7.1se dau valorile timpului de pregatire-incheiere
Tab.7.1
1.Pregatirea si predarea lucrarii Timpul pe lot
Continutul lucrarilor: primirea comenzii, studierea lucrarii, primirea
instructiunilor, primirea materialului si asezarea la locul de munca, predarea 8 min
lucrarii.
2.Asezarea si scoarterea stantelor si matritelor

Continutul lucrarilor: primirea stantei de la magazie, scoaterea statei de la operatia anterioara, asezarea
stantei noi, reglarea presei, executarea unei piese de proba si controlarea acesteia, predarea stantei
scoase la magazie.
Dimensiunile stantei Tipul presei Denumirea stantei Forta nominala a

presei
250x250 Cu simpla actiune -de decupat si perforat 30 - 80 [tone]
Timpul pe lot in [min]
14
3.Iintroducerea si scoaterea unei placi suplimentare sub placa de baza a 6

stantei
33
𝐓𝐨𝐩 + 𝐓𝐝𝐥 + 𝐓𝐢𝐫 = 𝑻𝒖

Tu – timp unitar ce se determina cu relatia:
𝐩
𝐓𝐮 = 𝐭 𝐛 + 𝐭 𝐚 𝟏 + 𝟏𝟎𝟎 = 𝐓𝐨𝐩 ∙ 𝐤 𝟏
Unde:
t b - timpul de baza
t a - timpul ajutator
p– procentul stabilit pentru timpul de deservire a locului de munca si pentru timpul de intreruperi
reglementate.
In Tab.7.2 este expus continutul lucrarilor pentru stantarea din banda-colac

Tab.7.2
Ciclul de lucru
Automatizat
Denumirea fazelor operatiei Neautomatizat partial complet
Asezarea colacului in dispozitivul de rulare al presei * * *

Tragerea capatului benzii si alimentarea stantei cu * * *
banda pana la opritorul fix sau mobil
Pornirea presei in cursa de lucru * * *
Stantarea * * *
Avansarea benzii cu un pas de stantare * * *
Indepartarea piesei din stanta * * *
Indepartarea deseului din dispozitivul de rulare * * *
Valorile timpilor Top , Tdl , Tir , se adopta functie de forta nominala a presei.
Tpi = 28 [min]
Tu = 12,12 [min]
Norma de productie Np pentru un schimb de 8 ore se determina cu relatia:

480
Np /8h = [buc] => Np =2376,23 [buc]/8h
Tu
Tu = 0,202 [ore]
NT = 12,16 [min]
Np /an = 257∙2376,23 = 610698,82 [buc]/an
34
7.2. Stabilirea costului unei piese
Costul pe bucata al unei piese stantate la rece rezulta ca suma cheltuielilor cu materialul si
manopera necesare pentru obtinerea piesie, cheltuirli de regie, cheltuieli cu amortizare stantei sau
matritei si presei.
• Expresia costului unei piese matritate
𝑪 = 𝑪𝒎𝒂𝒕 + 𝑪𝒎𝒂𝒏 + 𝑪𝒓 + 𝑪𝒂𝒑 + 𝑪𝒂𝒔 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
Unde: Cmat = costul materialului necesar confectionarii unei piese [lei/buc]
Cman = costul manoperei necesare confeftionarii unei piese [lei /buc]
Cr = costul regiei totale (pe sectie si pe uzina) pentru o piesa [lei/buc]
Cap = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]
Cas = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]
• Costul materialului necesar confectionarii piese

𝒇∙𝒈∙𝜸∙𝒑
𝑪𝒎𝒂𝒕 = 𝟏𝟎𝟒 ∙𝑲 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝒇
Unde: f – aria piesei plane , din care se scad orificiile [mm2]
g – grosimea materialului [mm]
𝛾 – greutatea specifica a materialului [daN/dm2]
Kf – coeficientul de folosire a materialului [%]
p – costul unitar al materialului [lei/daN]
Tab.7.3
f [mm2] g [mm] 𝜸 [daN/dm2] Kf [%] p [lei/daN] Cmat [lei/ buc]

2150,54 1 8,5 75,93 65 1,56
35
• Costul manoperei necesare confectionarii
𝑺𝒑 𝑺𝒓 𝑻𝒑𝒊
𝑪𝒎𝒂𝒏 = ∙ 𝑻𝒖 + ∙ [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝟔𝟎 𝟔𝟎 𝒏𝒐
Unde:
Sp – retributia medie orara a presatorului
Sr – retributia medie orara a reglorului
Tu – timpul unitar
Tpi – timpul de pregatire – inchidere
n0 – numarul de piese din lot
Tab.7.4
Sp [lei/ora] Sr [lei/ora] Tu [min] Tpi [min] n0 𝑪𝒎𝒂𝒏 [lei/buc]

8,80 10,10 12,12 14 625 1,78
• Cota parte din cheltuielile de regie ce revine unei piese

𝑹
𝑪𝒓 = 𝑪𝒎𝒂𝒏 ∙ 𝟏𝒐𝒐 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
Unde:
𝐶𝑚𝑎𝑛 - costul manoperei
R – regia total
Tab.7.5
R [%] 𝑪𝒎𝒂𝒏 [lei/buc] 𝑪𝒓 [lei/buc]

350 1,78 6,40
36
• Cota parte din amortizarea presei ce revine unei piese
𝑽𝒑 𝑨𝒑
𝑪𝒂𝒑 = ∙ [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝒏 𝜼
Unde:
Vp – valoarea initiala a presei
n – programul anual de fabricatie
Ap - norma de amortizare a presei
𝜂– gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese
Tab.7.6
Vp [lei] n [buc/an] Ap [%] 𝜼 [%] 𝑪𝒂𝒑 [lei/buc]

94000 1000000 4,2 70 0,0056
• Cota parte din amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese
𝒌∙𝑽𝒔
𝑪𝒂𝒔 = [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑟]
𝒏
Unde:
Vs – costul stantei sau matritei
n – programul anual de fabricatie
Tab.7.7
Vs [lei] n [buc/an] k 𝑪𝒂𝒔 [lei/buc]

2000 1000000 2 0,04
•Pretul unei piese
𝑪 = 𝑪𝒎𝒂𝒕 + 𝑪𝒎𝒂𝒏 + 𝑪𝒓 + 𝑪𝒂𝒑 + 𝑪𝒂𝒔 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]

Tab.7.8
𝑪𝒎𝒂𝒕 [lei/buc] 𝑪𝒎𝒂𝒏 [lei/buc] 𝑪𝒓 [lei/buc] 𝑪𝒂𝒑 [lei/buc] 𝑪𝒂𝒔 [lei/buc] 𝑪 [lei/buc]
1,56 1,78 6,40 0,0056 0,04 9,61
37
Capitolul 8. Realizarea desenului de ansamblu al stantelor si matritelor
Ajustae realizate intre elementele componente.
Tab.8.1
Nr. Denumire element Ajustaj realizat Rugozitatea

Crt. Simbol Cu element Suprafetei Ra
𝐻7 Coloana de ghidare
1 Placa de baza 𝑕7
𝑀8 Stift de orientare
𝑕7
1,6
2 Placa activa 𝑀8 Stift de orientare
𝑕7
𝑅7 Placa port – poanson
3 Poanson 𝑕7
𝐻7 Placa de ghidare
𝑕6 0,8 – 1,6
4 Placa de ghidare 𝑀8 Stift de orientare
𝑕7
𝐻7 Bucsa de ghidare
𝑕6
𝑅7 Poanson
𝑕7
5 Placa port - poanson 1,6
𝐻7 Bucsa de ghidare
𝑕6
6 Placa de cap 𝐻7 Bucsa de ghidare
𝑕6
7 Coloana de ghidare Placa de baza
𝐻7 Bucsa de ghidare 0,8 – 1,6
8 Bucsa de ghidare 𝑕6 Coloana de ghidare
Placa de capat 1,6
9 Rigla de conducere 𝑀8 Stift de orientare
𝑕7
10 Cep de prindere - Placa de capat 12,6
Placa de baza
𝑀8 Placa activa
11 Stift 𝑕7 Rigla de conducere 1,6
Placa port - poanson
Placa de capat
12 Surub Toate placile 12,6
38
Capitolul 9. Masuri de protectia muncii
Pentru a elimina brodibilitatile de producere a accidentelor la presare la rece este necesar ca inca
de la proietare sa se respecte o serie de norme de ptrotectie a muncii:
- se vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin aplicarea lor.
- stantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sistem de protectie care sa impiedice

posibilitatea accidentarii muncitorilor.
- se vor prefera stante inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in zona de actiune a
elementelor mobile.
- stantele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in functie de felul lucrarilor
- toate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in timpul lucrului, vor fi
astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii in zona elementelor mobile sau o pozitie
incomoda de actionare.
- toate muchile elementelor componente se vor torunji sau tesi daca aceasta este posibila si din
punct de vedere tehnologic.
La intretinerea si exploatoarea stantelor se vor respecta o serie de reguli:
- incaperea in care se afla stantele va fi prevazuta cu o instalatie de ridicare si o scara ce se

manipuleaza usor, care va fi asigurata contra rasturnarii.
- stantele si matritele vor fi depozitate in rafturi care vor avea rezistenta corespunzatoare.
- stantele se vor controla periodic.
- inainte de montaj stantele vor fi verificate de catre maistru de atelier.
- fiecare presa de lucru va fi prevazuta cu dispozitive de siguranta eficace care nu va permite

repetarea intamplatoare a cursei de lucru.
39
Bibliografie
1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ – Tehnologii de stantare si matritare – Indrumar
de proiectare – Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002
2. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ, Sef. lucr. Dr. Ing. Florin Negoescu -
Tehnologia presarii la rece – EdituraTehnica, Stiintifica si Didactica CERMI – Iasi 2003
3. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh. Sindila -

Elemente de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1988
4. Adrian A. Cirillo – Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II – Institutul Politehnic Iasi,

Facultatea de Mecanica – Iasi 1972
5. Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ, Dr.Ing. Vasile Braha – Analiza creativa a proceselor de stantare si
matritare la rece – Indrumar pentru practica – Ed. Tehnico – Info –Chisinau 2001
40

TPR PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TPR PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE

Tema Proiectului ..........................................................................................................................................4

A.Proiectarea datelor initiale

Capitolul 1. Analiza datelor initiale ..........................................................................................................4

Capitolul 2. Studiul tehnologicitatii piesei ...............................................................................................6

Capitolul 3. Calculul tehnologic .................................................................................................................8

Capitolul 4. Calculul fortelor tehnologice .............................................................................................. 18

B. Proiectarea echipamentului de deformare

Capitolul 5. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor ................................ 22

Capitolul.6 Alegerea utilajului de presare la rece ................................................................................ 31

Capitolul 7.Calcule tehnico-economice ................................................................................................... 33

Capitolul 8. Realizarea desenului de ansamblu al stantelor si matritelor ......................................... 38

Capitolul 9. Masuri de protectia muncii .................................................................................................39

Conceperea procesului tehnologic si proiectarea stantei pentru executarea reperului conform

A.Proiectarea datelor initiale

Capitolul 1. Analiza datelor initiale

1.1. Analiza materialului din care se confectioneaza piesa

Dimensiuni, material si starea de livrare sunt date conform SR ISO 1652-2000

1.2 Analiza desenului de executie

Capitolul 2. Studiul tehnologicitatii piesei

• Stabilirea procedeelor prin care se obtine piesa.

• Stabilirea dimensiunilor minime ale orificilor perforate

• Stabilirea si verificarea preciziei pieselor perforate

•Precizia pieselor decupate

• Precizia distantei dintre marginea orificiului si conturul piesei

• Distanta minima intre muchiile active ale orificiilor placilor de taiere

g [mm] 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8

• Raze minime de racordare la contururile unghiulare

Material Decupare Perforare

Capitolul 3. Calcule tehnologice

3.1 Analiza croirii semifabricatului

Deoarece pieselor ce rezulta in urma procesului de prelucrare li se cere o precizie ridicata,

• Decuparea se face cu puntite laterale si intermediare

• Marimea campului de toleranta la latimea benzii sau fasiei de tabla

• Executarea decuparii si perforarii cu apasare laterala pentru evitarea deformarii materialului ce

Problema economisirii metalelor reprezinta o chestiune deosebit de importanta, a carei

3.2 Stabilirea marimii puntitelor

• Dimensiunile minime ale puntitelor

0,5 1,8 1,8 5,0 4,0 4,0

1,0 2,0 2,0 6,0 4,5 4,5

1,5 2,2 2,2 7,0 5,0 5,0

• Latimea marginii taiate cu poansonul de pas in mm.

C = 1,5 mm - putinta cutitului de pas

3.3 Determinarea latimii benzii

Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie, in mare masura la folosirea eficienta a

Fig. 3.1 Schema pentru determinarea latimii benzii

Croiala 1 Croiala 2 Croiala 3

• Abatetile la latimea (∆𝑙) ale benzii taiate la foarfeca , in mm

Latimea benzii Pana la 1 1 -2

n – numarul de randuri de croire

D – dimensiunea transversala pe latimea bezii

k – numarul cutitelor de pas

c - puntinta pentru cutitul de pas

∆𝑙 - abatere la latimea benzii

• Fara apasare laterala

Varianta 1: n=1 D=52 a=2 b=2 C=1,5 ∆𝑙 = 0,6 k=1

𝐵1 = 1 ∙ 52 + 1 − 1 2 + 2 2 + 0,6 + 1 ∙ 1,5 = 58,7 [𝑚𝑚]

Varianta 2: n=1 D=46 a=2 b=2 C=1,5 ∆𝑙 = 0,6 k=1

𝐵2 = 1 ∙ 46 + 1 − 1 2 + 2 2 + 0,6 + 1 ∙ 1,5 = 52,7 [𝑚𝑚]

Varianta 3: n=2 D=52 a=2 b=2 C=1,5 ∆𝑙 = 0,6 k=1

𝐵3 = 2 ∙ 52 + 2 − 1 2 + 2 2 + 0,6 + 1 ∙ 1,5 = 112,7 [𝑚𝑚]

3.4 Determinarea pasului de stantare

Croiala 1 Croiala 2 Croiala 3