Screening Pentru Prevenirea

PROIECT POS DRU/63/3.2.
/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”
Avizat CMR,
PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU

SCREENING ÎN CANCERELE DE COL
UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL
CAIET DE CURS
(MANUAL)
PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI
ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR
INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA
SANATOASA – PROIECT ID-20596
Screening pentru prevenirea

cancerului de col uterin / citologie
Prof. Dr. Maria Sajin
Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:
 -cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:
 - noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate,
 - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor,
 - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de

screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.
PROIECT ID-20596
Rezultate:
 Rezultate:
 1.Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea
ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de
cancer
 2.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai

buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale
Aplicantului
 3.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant

referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening
 4.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii

(transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la
program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening
-/-
PROIECT ID-20596
Rezultate:
 5.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de

Screening
 6.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor

de Screening pentru cancerul de san, col uterin si colon, si a importantei pe care o au efectele
economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de
catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening -
Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive
 7.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect
 8.Derularea intregului proiect, dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de

informare (6), in conditii de eficacitate si eficienta
DEFINIŢIA SCREENING-ULUI
 persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o
condiţie particulară în:
 persoane probabil afectate de boală şi
 persoane probabil sănătoase
 persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice, iar în cazul confirmării
diagnosticului se instituie tratamentul adecvat
NIVELURILE PROFILAXIEI: de la
Şef de lucrări Dr. Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I. Haţieganu”
Cluj-Napoca
Populaţie sănătoasă Pacienţi
Agent cauzal Debut real Debut aparent
Ameliorat
Absenţa bolii Perioada de Boală Boală clinic
incubaţie asimptomatică manifestă
Agravat
Recidive
Sănătate Latenţă Prodrom Perioada Consecinţele
de stare bolii
PRIMORDIALĂ
PRIMARĂ
SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ
Cel mai mare beneficiu

Etapa de screening in prevenirea
cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie
Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001
 Indicatii - pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani
 Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie, ginecolog, planning familial, specialitati
inrudite.
Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou +
raportare Bethesda 2001
 Adenocarcinomul de tip endometrial :
Tehnica de coloratie
 Clasic / conventional: cel mai ieftin
 Mediu lichid /monostrat:

 -avantaj conservare celule
eliminare detritus
realizare strat uniform
cantitate celule mai mare
procesare automata
 Testare HPV
 1.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT
 2.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri
 3.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.
Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou +
raportare Bethesda 2001
1. screenig-ul cancerului de col uterin:
- frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou

Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%,
Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 90-

95%
- testare HPV-
Sensibilitate = 75-100%;
Specificitate = 85-96%
Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 /
Strategii de colectare şi management al datelor
Utilizarea unei baze de date corespunzătoare
 Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent,
uniform şi de încredere, care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor
componentelor programului.
 Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient, care să înregistreze toate datele
necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă
 Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate

 PROPUN=DE DISCUTAT
 LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP,

LA DECONTAREA DE CATRE CNAS, PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITO-
HISTOPATOLOGICA
 REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????

Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:
 Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori

directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic
al atipiilor (international)
 Medici de laborator, biologi, etc.screening citologic, sub verificarea unui medic anatomopatolog
 PROPUN=DE DISCUTAT
 De remarcat, in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica:
 In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la
mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din
2009), demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a
colului uterin, in conditii standard, IN AFARA ORASELOR
16.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
nu de cancer invaziv
(apare exceptional deoarece are acuze)
PROPUN=DE DISCUTAT
Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite, pentru a aprecia:
- componentele programului- evaluare operaţională / nu este cazul, deja banii dati de CNAS sunt
suficienti
- rezultatele - evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara,
prin e-mail a cazurilor atipice, obligatoriu insotite de CNP, conf.datelor internationale
Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:
 La mijlocul ciclului menstrual
 Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea )
 Etalare uniforma
PAP test / tehnica de coloratie
Papanicolaou + raportare Bethesda 2001
Instrumente pentru recoltare:
Tampon de vata
Cytobrush
Spatula bifida Ayre
Intinderea pe lama:
-dintr-o singura miscare (nu in zig-
zag!)
-prin rotirea periei endocervicale (nu

prin stergere!).
 FIXAREA imediata a materialului recoltat - primul pas esential pentru acuratetea
diagnosticului citologic.
Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem.
citochimice esentiale diag.
Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer, care apare in 10 sec. de la intinderea frotiului, poate face ca
frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat.
 Exista trei tipuri de fixare :
- fixare umeda - prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare.
- fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara - frotiurile se introduc imediat intr-o solutie
fixatoare o anumita perioada de timp, dupa care se scot din fixator, se usuca si apoi se transporta in
laborator.
- fixarea cu spray - spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o
substanta ceroasa
- spray: sub unghi drept la 20cm;

-alcool etilic 90-95%,
-alcool izopropilic 70-90%
-alcool/eter (50/50)
Metoda de colorare Papanicolaou
Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului
indiferent de prelevare:
 Avantajele coloratiei:
- - evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor
- - transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand

vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus.
- - posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici

Coloranti citoplasmatici:
 sunt sintetici, derivati de gudroni de cărbuni, ale căror formule chimice sunt standardizate.
 Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens
keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal
sau cervical, dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie).
 Ea 50 - un amestec policrom compus din eozina, verde de luimina si brun Bismarck. Eozina
coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature, nucleolii si cilii. Verdele de lumina coloreaza
citoplasma celulelor metabolic active, cum ar fi celulele parabazale, intermediare si cilindrice
Colorarea nucleilor:
 Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian .
 Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are
afinitate pentru nucleoproteine.
 15 sec – 24 ore –alcool, eter
 2 x apa distilata
 3-5 min hematoxilina Harris
 2 x apa distilata
 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere
 2 ape curente ( se poate si in apa distilata )
-/-
 30 sec alcool 70, 90, 96 grade

 3 -4 min orange G
 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant )
 10 – 15 min EA 50 sau EA 51
 2 alcooluri 96 grade
 1 alcool absolut
 Xilol
 montarea lamelei peste lama frotiului

Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:
 tipul de fixator folosit
 formula de hematoxilina selectata
 formulele celorlalti coloranti
 durata timpilor de colorare
 numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte
 pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor)
 temperatura apei
 ph-ul colorantilor
-/-
 vârsta colorantilor utilizati
 prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate
 variabilitatea metodei de colorare
 posibila contaminare a solutiilor de deshidratare
 calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase, subtiri, fixate prin uscare)
 ph-ul probei recoltate
 prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.

1.Grd.de evaluare:
Satisfacator:
- celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000-12.000 ; in LBP: 5.000
- minim 10 cel endocol / metaplaziate
Nesatisfacator:
- leucocite, hematii / lame sparte, neetichetate, etc.
- Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!!
LBP, din mai 2009 / Novaprep
Solutia Orphée / metoda semiautomata
SISTEMUL BETHESDA 2001
Caracterizare generala:
(-) pentru lez. intraepiteliala / maligna
 Altele
 Anomalii ale cel. epiteliale
 Alte neoplasme
 Recomandari
- Negativ pentru lez. intraepiteliala/maligna:

(Tv, organisme fungice / candida,
cocoizi, actinomyces, modif. asoc. HSV).
Modif. reactive celulare asociate cu:

- inflamatie / - iradiere - / - DIU
- Anomalii celulare cel.scuamoase:

ASC-US
ASC-H
LSIL
HSIL
Carcinom scuamos
- Cel. glandulare:
- AGC endocervicale
endometriale
NOS
- AGC in favoarea unei neoplazii

- AIS - ADK endocervical
- ADK endometrial
- ADK extrauterin
SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI
1. Negativ pt.lez.intraepiteliala / maligna :
- Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani
- Inflamatie – trat.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an
2. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.invaziv

- prelev dupa 3 - 6 luni, in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau
colposcopie imediata.
- postmenop–trat.estrogenic- noua prelevare
-/-
RECOMANDARI
ASC-H – colposcopie imediata.
LSIL , HSIL :
Colposcopie satisfacatoare ( se evid.JSC ) –
- o noua prelevare dupa 6 luni
- daca exista lez.colposcopica: se indica curetaj endocervic. ( ECC ) + biopsie
- daca nu exista lez.colposcopica: ECC +/- testare HPV :

a. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an
b. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia

( pt.LSIL) sau conizatie (pt. HSIL).
HISTOLOGIA COLULUI UTERIN
 HISTOLOGIA COLULUI UTERIN

 Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat
 Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat
 Zona de transformare (ZTN), fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa

- la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. s-c, situata pe exocol; catre menopauza
ZTN se retrage in canalul endocervical.
EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN
coloratie HE si PAS
Exocol cu str.granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.)
ZONA DE TRANSFORMARE
ENDOCOL
CITOLOGIA COLULUI UTERIN
1. CITOLOGIA COLULUI UTERIN
2. Celule bazale ( B )
3. Celule parabazale ( PB )
4. Celule intermediate ( I )
5. Celule superficiale scuamoase ( S )
1. Celule cu origine in endocol
2. Celule cu origine in endometru

Alte celule prezente in frotiul normal
 Alte celule prezente in frotiul normal
 Polimorfonucleare neutrofile
 Macrofage si histiocite
 Hematii
 Serozitate
 Mucus
 Spermatozoizii
 Bacili Doderlein ( Lactobacillus )

CELULELE BAZALE (Cel. B)
 CELULE BAZALE (B)
 Talie mica Ø= 8 -10 µm
 Rotunde sau ovale

 Nucleu central, voluminos, cromatina densa
 Citoplasma cianofila ( verde albastruie )

redusa
- nu apar in frotiul normal, numai in carente

hormonale mari si eroziuni imp. asociate
cu inflamatia !
CELULE PARABAZALE (Cel. PB)
 CELULE PARABAZALE (PB)
 Ø= 15-25 μm
 Rotunde sau ovale
 Nucleul Ø= 8-9 μm, asemanator nucleilor cel. Intermediate
 Citoplasma cianofila( bazofila )- ocazional mici vacuole
N.B. Sunt rare in frotiul normal, nr.lor ↑ dupa 35 ani,in prezenta pr.patologice vaginale si
cervicale.
Cel. B si PB
Celule Intermediate (Cel. I)
 Celule Intermediate (I)

 Cel. I adevarate:
- Ø= 20-35 μm
- nucleu 7-8 μm , usor excentric
- citoplasma cianofila,cu acumulari de glicogen
( in partea centrala )
 Cel. I mari :
- Ø= 35-60μm
- nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm
- citoplasma cianofila, cutata la periferie
- aceiasi talie cu cel.S, dar nucleul mai mare, vezicular.
Cel. I adevarate
Cel. I mari
Cel. naviculare
 Celule I adevarate /
naviculare
 varietate a cel. I adevarate: nuclei

veziculari, citoplasma mai groasa, bazofila,
bogata in glicogen
 prezente in sarcina si in menopauza de tip

dens
Cel. superficiale scuamoase ( S )
 Celule I mari
 Cel.mari Ø= 35-60μm
 Poligonale
 Nucleu picnotic Ø≤ 5μm
 Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui,cu rare cutari, transparenta
Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina!

Cel. S
Scuame anucleate
 Celule superficiale (S)
 Cel. S cu citoplasma galbena sau portocalie

 In locul nucleului – arie centrala luminoasa
N.B. Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ).
- in prelevatele citologice vulvare

- Inflamatii
- Prolaps uterin
- DIU
- Infectii cu HPV cu leucoplazie
- Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ).
Scuame anucleate
Distributia anatomica, grafica a
j. s – c: N=1-10 mm la dr. verticalei
Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia
din zona de tranzitie
Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia
din zona de tranzitie
Cel.endocolului
 Celule de endocol
 aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus )
 formeaza grupuri compacte
 polul bazal efilat , mai largi spre polul apical
 Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila

( poate contine mucus clar )
 Nucleul fin granular, aceiasi talie cu nucleii cel.I sau PB, 1-2 nucleoli mici
Cel. endocolului
Cel. endocolului
Cel. endocolului
Cel. endocolului
Celule de endocol, dediferentiate si metaplaziate
Celule de endocol, dediferentiate si metaplaziate

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere
Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate
Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate

Cel. endometriale
Cel. endometriale
 Apar in primele zile de la menstruatie

2 tipuri :1. glandulare
2. stromale
1. Cel.alungite sau rotunde, mai mici decit cele endocervicale, rasucite, - citoplasma putina,
densa, uneori cu vacuole mici
- nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel.PB sau I),opac,cromatina granulara.
2. Cel.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici, margini celulare slab definite

- citoplasma putina, fin vacuolata
- nucleu reniform sau oval
Cel. endometriale
Cel. endometriale
N.B.
Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii
sau dupa menopauza indica
anomalii endometriale !!
Cel.endometriale epiteliale stromale
Cel.endometriale epiteliale stromale

Cel.endometriale
Cel.endometriale
Polimorfonucleare neutrofile
Polimorfonucleare neutrofile
 Nealterate nu definesc o infectie
 Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub

“pilula” – exces de progesteron
Spermatozoizii
Spermatozoizii
 Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani
- Forme bine pastrate

( cu cap si coada )
- Forme degenerate
( flagel distrus,cap marit )
- Forme fagocitate de macrofage

Bacili Doderlein
Bacili Doderlein
 Gram pozitiv, rosu pal spre albastru
 Utilizeaza glicogenul din citoplasma

cel.PB si I – produce o citoliza normala
 Supravietuieste la un pH =5
Bacili Doderlein
Bacili Doderlein
Limfocitele
LIMFOCITELE
 Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale
Menopauza - date generale

MENOPAUZA – DATE GENERALE
 Intre 48-52 ani
 Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti
 La femeile “plinute” – cantitate mai mare de

estrogeni prin aromatizarea hormonilor la
nivelul cel.adipoase
TIPURI MENOPAUZA
TIPURI MENOPAUZA
1. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice
2. Menopauza de tip dens
3. Menopauza preatrofica
4. Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice
 La femeile obeze, cu viata sexuala
 Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15%
 Cel. I – nuclei veziculari de talie normala


Menopauza de tip dens
Menopauza de tip dens
 Numai cel. I = 100%
 Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen.
 Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

Menopauza preatrofica
 Evidentiaza o carenta hormonala
 Cel. I ( 90-10% ), cel. PB si cel. B
 Acelasi aspect si la femeile care alapteaza

Menopauza atrofica
Menopauza atrofica
 Cel. PB = 100%
- 3 tipuri:
1. Menopauza atrofica cu celule izolate
2. Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri
3. Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei, picnoza nucleara si kariorhexis.

Menopauza atrofica
Menopauza atrofica
LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie
LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie

1. Procese de dediferentiere epiteliala
2. Fenomenul de keratinizare
3. Postradioterapie
4. Postchimioterapie
Procese de dediferentiere epiteliala
Procese de dediferentiere epiteliala
 La nivelul endocolului, cel.diferentiate nu se pot multiplica, nu se descuameaza
 Sub actiunea iritantilor - cel.de rezerva

( situate in strat discontinuu intre MB si cel.columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.de
rezerva
CELULELE DEDIFERENTIATE
 Mici, greu de diferentiat de histiocitele mici, cel.endometriale stromale sau cel.PB
 Cel.izolate sau in grupuri mici, aspect sincitial
 nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili, membrana nucleara bine vizibila,cromatina fin

granulara
 Citoplasma aerata,putin abundenta, cu mici picaturi de mucus, slab bazofila

CELULE REMANIATE
CELULE REMANIATE
 Stadiu intermediar intre cel.dediferentiate si cel.metaplaziate
 Cel.rotunde sau ovalare
 Nucleu omogen, nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara
 Citoplasma omogena, cianofila, cu picaturi de mucus

Celule de regenerare
Celule metaplaziate
Celule metaplaziate
 Stelate, in placarde, cu punti intercelulare
 Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus
 Nucleul omogen,fin pulverulent cu cromocentrii vizibili.
Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios )- risc ↑ pt.carcinomul scuamos

Celule metaplaziate
Celule metaplaziate
Celule metaplaziate
Celule metaplaziate
Fenomenul de keratinizare
Fenomenul de keratinizare
1. Ortokeratinizarea
2. Parakeratinizarea
3. Diskeratinizarea
ORTOKERATINIZAREA
ORTOKERATINIZAREA
 Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin )
 La nivelul cel. I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu

abundente granule de keratohialin, nucleu negativ sau scuame anucleate.
Celule orangeofile
Celule orangeofile
Cel.cu granule de keratohialin
Cel.cu granule de keratohialin

Parakeratinizarea
Parakeratinizarea
 Reprezinta o keratinizare atipica
 Cel I mari eozinofile, care descuameaza izolat,nuclei picnotici, intunecati
 Se asociaza cu modif.preneoplazice - ASCUS
 Intilnita in : - Condylloma acuminatum
- leucoplazii
- procese iritative cronice( DIU )
Diskeratinizarea
Diskeratinizarea
 Proces de keratinizare atipica pe o cel.PB
 Diskeratocit = cel.rotunda ,Ø= 15-20μm,

citoplasma rosu intens, cu nucleu picnotic.
 apare la : - femeile la menopauza

- procese iritative cronice
Leziuni distrofice postradioterapie
Leziuni distrofice postradioterapie
 Leziuni imediate : citoliza, hemoragie, inflamatie ( din a 12 a zi ), afinitate tinctoriala( dupa 18

zile ).
 Lez. dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice; ↑ volumul celular, cu PMN pe suprafata ,
vol.nuclear ↑, mb.nucleara neteda ,rap.N/C normal, multinucleeri, falsa eozinofilie, amfofilie,
vacuolizari, policromatofilie
 Lez.tardive – persista amfofilia; ↑vol.nuclear in raport cu citoplasma

Cel.gigante multinucleate
Cel.gigante multinucleate
Leziuni distrofice postchimioterapie
Leziuni distrofice postchimioterapie

 Lez.~ cu cele de iradiere
 Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice
 Mai moderate
 Mai rare
 F.rar cel.mari
INFLAMATII:
Citologia proceselor inflamatorii
acute cervico-vaginale
 Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel :
1. citoplasmatic
2. nuclear
Modificari celulare inflamatorii
Modificari celulare inflamatorii
 Talia – normala sau ▲ ( 2x ); rap. nc/citopl = normal
 Forma cel.- N sau fuziforme, tetaroide, in butelie, bizare.
 Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi

Halou perinuclear
Halou perinuclear
Alterari citoplasmatice
Alterari citoplasmatice
 Falsa eozinofilie- cel.I si PB devin eozinofile
( semn indirect de inflamatie caracteristic pt. Trichomonas ).
 Amfofilie – cel.este si rosie si verde in acelasi timp
 Policromatofilie – pe teritorii separate cel.este rosie si verde

Amfofilie si policromatofilie
Amfofilie si policromatofilie
Alterari nucleare inflamatorii
Alterari nucleare inflamatorii
 Hipocromazie – in infectii virale
 Hipercromazie
 Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza)
 Forma – normala sau deformata
 Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator
Context inflamator
 acut ( PMN)
 subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite)
 cronic (histiocite, macrofage)
- PMN alterate, grupate.
- Macrofage cu vacuole
- saci de PMN – suspiciune carcinom !!!
AGENTI ETIOLOGICI
AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis)
3.Diphteroides
4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis).
5.Coci gram - :Neisseria

gonorrheae
Alti agenti etiologici
Alti agenti etiologici

- Granuloma venerum
- Actinomyces israelii
- Leptotrix vaginalis
- Chlamydia( Bedsonia )
- Mycobacterium
- Infectii fungice – Candida albicans
- Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis
- Human Papilloma Virus ( HPV )
- Herpes Simplex Virus ( HSV

Bacili Doderlein
Bacili Doderlein
- este obisnuit la nivelul tractului genital inferior
- Bacil gram(+) aerob
- Determina citoliza cel.I bogate in glicogen in faza

secretorie,inaintea menstruatiei, sarcina,
menopauza precoce
- Bacili roz,drepti sau usor curbati, cumargini drepte

sau usor curbate
- Formeaza lanturi scurte

Gardnerella vaginalis
Gardnerella vaginalis
-bacil gram (-) , scurt, albastru intens,in cuiburi pe

suprafata cel.,cu aspect caracteristic de “cer
innorat”.
- induce infiltrat neutrofilic si rari bacili
- se poate asocia cu Trichomonas

vaginalis
Chlamydia trachomatis
Chlamydia trachomatis
- µorganism gram (-) ,intracelular la nivelul cel.endocolului si a cel.metaplaziate
- cel.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii:

1.corpi elementari( la nivel citopl.)
2.corpi reticulati( perinucl)
3.agregate – nebulare ( specifice)
Dg.dif. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative, SIL !
N.B. modificarile citologice nu sunt specifice pt.Chlamidia, ci doar sugestive – diag.se pune
serologic !!!
Chlamidia trachomatis
Chlamidia trachomatis
Candida albicans
Candida albicans
-cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat,

sarcina,posttratament antibiotic, droguri
Imunosupresive
μ:- spori (ovali, mici ,maronii)

-filamente(pseudohife) lungi, subtiri, brun-eozinofile
- Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil

Candida albicans
Candida albicans
Trichomonas vaginalis
Trichomonas vaginalis
- Protozoar flagelat
- Se transmite prin contact sexual
- forma ovalara ,piriforma, Ø=8-20 μm,cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli
- citoplasma cianofila, gri-verde cu granulatii rosii ,nucleu putin rosu,usor excentric
- cuiburi de PMN pe cel.scuamoase (canibalism)
Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente)

TV
TV
N.B. prezenta de atipii celulare :

- variatii ale taliei nucleului
- binucleeri ,macronuclei, nuclei picnotici
- kariorhexis in cel. S sau PB
- falsa eozinofilie
- parakeratoza
- halou perinuclear
- citoliza excesiva
TV + Leptotrix
TV + Leptotrix
TV + Leptotrix
TV + Leptotrix
Actinomyces isrraeli
Actinomyces isrraeli
 Gram (+),filamentos, anaerob
 Obisnuit in orofaringe, tract digestiv inf.
 Se asociaza frecvent cu DIU
 Apare in cuiburi filamentoase,cu zona centrala bazofila, densa( nu se vad AI) si o zona
periferica in care se vad filamente ramificate,dispuse radiar = “raze de soare”
 Frotiu inflamator cu PMN, Ly,plasmocite, histiocite

ACTINOMYCES
ACTINOMYCES
HPV
HPV
Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2
~30–40 tipuri anogenitale2,3
 ~15–20 oncogenice*,2,3
– HPV tipurile 16 şi 18 sunt
răspunzătoare pentru majoritatea
cancerelor cervicale din întreaga
lume4
 Tipuri non-oncogenice**
– HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai
frecvent asociate cu condiloamele
genitale externe.3
Reprinted from Hagensee ME, Olson NH, Bakers TS, Galloway
DA. J Virol. 1994;68:4503–4505, by permission of the American
Society for Microbiology and Dr. Michael Hagensee.
*Risc înalt; ** Risc scăzut
1. Howley PM, Lowy DR. In: Knipe DM, Howley PM, eds. Philadelphia, Pa: Lippincott-Raven; 2001:2197–2229.
2. Schiffman M, Castle PE. Arch Pathol Lab Med. 2003;127:930–934. 3. Wiley DJ, Douglas J, Beutner K, et al. Clin
Infect Dis. 2002;35(suppl 2):S210–S224. 4. Muñoz N, Bosch FX, Castellsagué X, et al. Int J Cancer. 2004;111:278–285.
Reprinted from J Virol. 1994;68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals
Department.
Estimarea afectării mondiale prin bolile
cauzate de infecţia cu HPV
Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale
Cancer cervical: 0,493 milioane în 2002
Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2
Leziuni cervicale de grad redus:

30 milioane2
Condiloame genitale: 30
milioane3
Infecţie HPV fără

anomalii detectabile: 300
milioane2
1. Parkin DM, Bray F, Ferlay J, Pisani P. CA Cancer J Clin. 2005;55:74–108. 2. World Health Organization. Geneva,
Switzerland: World Health Organization; 1999:1–22. 3. World Health Organization. WHO Office of Information. WHO
Features. 1990;152:1–6.
Statistici globale pentru HPV:
riscul de infecţie pe durata întregii vieţi
Statistici globale pentru HPV:

Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite

pentru femeile şi bărbaţii activi sexual
este de cel puţin 50%.1,*
* Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului.2,3
1. Centers for Disease Control and Prevention. Rockville, Md: CDC National Prevention Information Network; 2004. 2.
Meijer CJLM, Helmerhorst TJM, Rozendaal L, et al. Histopathology. 1998;33:83–86. 3. Schiffman M, Kjaer SK. J Natl
Cancer Inst Monogr. 2003;31:14–19.
Aspecte citologice asociate HPV
Aspecte citologice asociate HPV

Modificari caracteristice :
1.Koilocite
2.Diskeratoza
3.Cel.PB atipice, mici,cu 1-2 nuclei hipercromi
4.Fondul frotiului moderat inflamator

KOILOCIT
KOILOCIT
DISKERATOCIT
DISKERATOCIT
Cel.scuamoase mici, ovalare sau fuziforme,cu
nuclei picnotici,citoplasma orangeofila
Apar izolate sau in grupuri
Sunt sugestive dar nu diagnostice pt. HPV !!!

HPV si lez.intraepiteliale scuamoase (SIL )
HPV si lez.intraepiteliale scuamoase (SIL )
 Asociere orizontala – SIL alterneaza cu

focare de infectie cu HPV
 Asociere verticala – SIL in straturile

superficiale, lez. de HPV in profunzime
(asociatia inversa este mai rara ).
 Asociere mixta –lez.HPV sunt amestecate

cu SIL.
Herpes Simplex Virus ( HSV )
Herpes Simplex Virus ( HSV )
 Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal
 Paraziteaza cel.scuamoase
 Nucleul creste,dar raportul nc./citoplasma nu se modifica, aspect in “ geam mat ” sau granular
cu incluzii nucleare eozinofile;mb.nucl.neteda
 Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun, se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”.
N.B. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.
HSV
HSV
Diag.diferential – modificari inflamatorii si SIL
Diag.diferential – modificari inflamatorii si SIL
Modif.inflamatorii SIL
Nucleu Marit sau picnotic Marit( 3x cel.I )

Mb.nucl.subtire, contur neted Mb.nucl.groasa, contur ondulat
Cromatina Normo-/Hipocromatica omogena Hipercromatica, granulara
Rap.N/C Usor crescut Crescut
Citoplasma Opaca,policromatofilie Semitransparenta,

Vacuole,halou perinucl Fara vacuole,halou
SIL
SIL
 Anomalii ne - invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa
agresivitate:
1. LSIL - condilom plan, CIN 1= displazia minora
2. HSIL - CIN 2, 3= displazia moderata si severa, CIS.

LSIL – histopatologic / citologic
 Cel.mature anormale inlocuiesc stratul Cel.S si I singure / in plaja

bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea
epiteliului )
Nuclei
- dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de
 Cel. isi pierd polaritatea nucleul cel.I normale - ▲rap.N / C
 Nuclei mari si pleomorfi, raport N / C ▲ , - moderata variatie in talie si forma

binucleeri, hipercromazie
- binucleere, multinucleere
 Mitoze tipice rare
- hipercromazie - cromatina uniform
 Diskeratoza asociata cu koilocitoza distribuita sau degenerata, patata
- nucleoli rari
- membrana nucleara vizibila, cu

neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina
este patata (+ HPV).

Diagnostic diferential LSIL
Diagnostic diferential LSIL

1. Lez.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari, hipercromatici, cu pastrarea rap.N/C
2. Lez. postchimioterapie
3. Deficienta de acid folic
4. Frotiu atrofic
5. Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza

benigna ( HPV pozitiva )
ASCUS = cel.scuamoase atipice
de origine nedeterminata:
definitie / entitati clasif ca ASCUS

de origine nedeterminata:
definitie / entitati clasif ca ASCUS
Anomalii mai marcate decit cele atribuite 1. Atipii scuamoase

modif.reactive dar mai mici cant. / calit. decit SIL
2. Metaplazie atipica
Lez.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate
3. Atrofie atipica
Nucleu de 2,5-3 X cel.I cu o usoara ▲a rap.N/C,
pleomorfism usor, hipercromazie moderata,
binucleeri ocazionale, cromatina uniform distribuita; 4. Regenerare atipica
mb.nc. neteda, usor neregulata
5. Parakeratoza atipica
de origine nedeterminata

de origine nedeterminata
ASC-H
Diagnostic diferential: Diagnostic diferential:
- modificarile survin in celulePb, sau metaplaziate -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu
imature raport N/C crescut, (nucleu de 1,5-2x cat N,
hipercromatic, cromatina in gramezi); cel izolate sau in
gramezi de minim 10
- nucleul ; cromatina inegal distribuita,
hipercromazie , contur neregulat
- Gramezi compacte de cel. coezive atipice: cel Pb
grupate, poligonale, greu vizibile, evocand o
-leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu diferentiere mai mult malpighiana, decat glandulara,
sunt suficiente pt diagnostic) cu piederea polaritatii nucleare,, cu citopl.densa
-leziunile au val. predictiva pozitiva pt HSIL

ASC-H
ASC-H
HSIL – histopatologic / citopatologic

 Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. Celule izolate, in plaje sau agregate sincitial-
imature, anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS like, de tip PB, metaplaziate < decat cel. din LSIL
 Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii, Nucleul ▲, poate fi chiar mai mic decit in
pleomorfism marcat, LGSIL / aria citoplasm. este mai mica ( rap. N /
C ▲).
 Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat,
hipercromazie, mitoze anormale frecvente Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau
grosolan granulara
 Asocierea cu infectia HPV
Nucleoli in general absenti
Limita nucleara neregulata
Citoplasma – imatura, delicata sau dens

metaplazica
Ocazional – “ matura” si dens keratinizata.

Diag.diferential HSIL
Diag.diferential HSIL
1. Cel.histiocitare – nucleu excentric neuniform, citoplasma spumoasa
2. Cervicita foliculara limfocitara- Ly mici,hipercrome
3. Cel.endometriale – nuclei mici, hipercromi, citoplasma palida, tendinta de a forma gramezi
4. DIU – cel.endometriale reactive ,mari, uneori multinucleate
5. HPV
6. CIS sau carcinom invaziv

CITOLOGIE
ALGORITM HSIL / CIN
CITOLOGIE
ALGORITM HSIL / CIN
CIN1 CIN2 CIN3

NUCLEU
volum + ++ +++
rap.nc./cit + ++ +++
colorabilitate ++ ++ +++
cromatina regulata pieptanata pieptanata in dezordine
reticulata
repartitie omogena omogena grosiera
mitoze - -/+ +
CITOLOGIE
ALGORITM HSIL / CIN
CITOLOGIE
ALGORITM HSIL / CIN
Citoplasma CIN 1 CIN 2 CIN 3
volum abundent putin abundent putin
colorabilitate cianofila cianofila, cianofila,

uneori orangeofila uneori orangeofila
glicogen + +/- - ( uneori mici colturi

juxtanucleare )
placarde - +/- +
inflamatie +/- spre + + spre ++ +++

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie
 Toata grosimea epiteliului este afectata frotiu curat
 Cel.au hipercromazie marcata, pierderea cel. rotund ovoide, tip PB, “in sir indian”,
polaritatii, rap.nc./citopl.↑↑↑, nuclei mari cu
gramezi grosolane de cromatina, mitoze √
citoplasma cianofila / amfofila, cu vacuolizari
N.B. Nu depaseste membrana bazala !!! Cel.maligne – “saci de PMN”
Nucleu ▲, raport N / C▲, anizocarioza,

hipercromazie, cromatina in gramezi, marginatie
cromatiniana, nucleoli multiplii, fara mitoze

Dg.dif.: CIS / CIN 3
Dg.dif.: CIS / CIN 3

Dg.dif. CIS CIN 3
Nucleu Mare,hipercrom Mare,hipercrom

Zone optic vide Omogen
Multinucleeri Multinucleeri
Nucleoli multiplii Nucleoli absenti
Rap.N/C ⁭⁭ ⁭
Cromatina In gramezi, Reticulata,

neregulata pieptanata
Marginatie periferica Marginatie absenta
Mb.ncl Neregulat ingrosata spre citopl,neteda Regulat ingrosata spre citopl,rugoasa

spre periferie spre periferie
Dg.dif.: CIS / CIN3
Dg.dif.: CIS / CIN3
Dg.dif. CIS CIN3
Citoplasma -Anizocitoza -Anizocitoza

-Putin abundenta -Putin abundenta
-Cianofila/amfofila -Cianofila/amfofila
-Glicogen absent -Colturi clare juxtanucleare de glicogen
-Posibil orangeofilie -Posibil orangeofilie
Mitoze absente Prezente,tipice
Placarde cel Mici si rare Mici,mai frecvente
Mediul de Curat,fara necroza,hemoragie f.inflamat,necroza,citoliza,hemoragie

prelevare
Carcinomul scuamos invaziv
Carcinomul scuamos invaziv
 Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri
 Se suspecteaza in prezenta:
-pleomorfism marcat, mitoze atipice
-cel. descrise la CIS, dar in plaja
-keratinizare intensa pe cel. Separate
-frotiu inflamator: cel. inflamatorii, hematii, fibrina,

detritusuri celulare
AGC:
AGC:
Celule glandulare atipice , de origine

endocervicala, endometriala sau incerta , care nu
indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom
AGC-NOS :
- usoara variabilitate in privinta taliei si conturului
nucleilor
- celulele formeaza agregate bi- sau tridimensionale

, cu o usoara suprapunere a nucleilor
- +/- cromatina usor granulara
Dg.dif: citologia cervicitei foliculare, regenerarea

endocervicala, metaplazia tubara
AGC “favor neoplastic”
AGC “favor neoplastic”
- atipii sugestive dar insuficiente pentru

diagnosticul de adenocarcinom in situ
- modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS :

hipercromazie nucleara , nuclei de talie variabila
AIS
AIS
- numar mare de celule glandulare atipice , care

formeaza agregate tridimensionale ,
pseudopapile sau rozete
- nucleu rotund , oval sau alungit , de talie

variabila , pierderea polaritatii , cromatina
neregulata
ADENOCARCINOMUL INVAZIV
ADENOCARCINOMUL INVAZIV
 Clasificare :
1. Adenocarcinom de tip endocervical
2. Adenocarcinom de tip endometrial
3. Adenocarcinom extrauterin
4. Adenocarcinom NOS
Adenocarcinomul de tip endocervical:
Adenocarcinomul de tip endocervical:
- fondul : +/- necroza
- celularitate bogata
- celule izolate sau sub forma de agregate

tridimensionale neregulate ( morule )
- citoplasma eozinofila granulara , nuclei mariti

de volum , cu raport N/C crescut , cromatina
grunjoasa, neregulata, nucleoli proeminenti
Adenocarcinomul de tip endometrial :
Adenocarcinomul de tip endometrial :
- celule in numar mai redus
- citoplasma vacuolara , cianofila
- nuclei de talie mai mica , cu hipercromazie mai

redusa , cromatina mai putin grunjoasa , rar cu
nucleol
Informaţii esenţiale pentru paciente
referitoare la infecţia HPV
 Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare.
 Riscul pentru CIN, AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10
%).
 În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV, foarte puţine persoane infectate vor face cancer.
Genotipurile HPV
Asocierea cu Efectele clinice

Genotipuri
cancerul de col posibile
 Cele mai frecvente 6 şi 11

Risc scăzut
 40, 42, 43, 44, 54, 61, 70,  Condiloame genitale
72, 81 şi CP 6180
 Condiloame genitale
Risc înalt probabil  26, 53 şi 66  Leziuni precanceroase
 Cancer de col
 Cele mai frecvente 16 şi 18  Condiloame genitale

Risc înalt  31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56,  Leziuni precanceroase
58, 59, 68, 73, 82  Cancer de col
ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE
Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă

şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi
echipamentelor, derularea fluentă a fluxurilor de probe, materiale şi personal
şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. Spaţiul
serviciului trebuie compartimentat astfel:
a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică /
eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic.
b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau.
c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator.
d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervico-
vaginale.
PERSONAL
- medic anatomopatolog, asistenti medicali de laborator, registrator medicali
MIJLOACE FIXE
- microscop cu mărire x4, x10, x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic)
- baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare)
- hotă
- histotecă
- calculator cu imprimantă
- centrifuga (optional)
- frigider (optional)
CONSUMABILE:
-cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici)
-sticlarie
-suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul
medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca;
-recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate
infectate, a categoriilor de reactivi utilizati, asubstantelor toxice, inflamabile
si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. IV);
-reactivi pentru fixare, deshidratare, colorare uzuala;
-dezinfectanti pentru suprafete, instrumentar si personal;
-echipamente de protectie
Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică
Controlul intern al calităţii:

- Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator, protocoalele prevăzute şi normele de
securitate
- Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia
- Efectuarea de şedinţe regulate, pentru discutarea problemelor de ordin tehnic, pentru training şi schimb de
opinii în cazul cazurilor dificile
- Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii, citotehnicienii, ginecologii, cu discutarea

frotiurilor citologice, a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice
Controlul extern al calităţii:
Educaţia continuă a personalului:

- Participarea la simpozioane
- Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare
- Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi, a masteranzilor
Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale

CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE
PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE
COL UTERIN SI COLORECTAL
FURNIZORI EMC PRINCIPALI:

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
Institutul Oncologic “ Prof. Dr. I. Chiricuta” Cluj Napoca
PARTENERI IN PROIECT:
Ministerul Sanatatii
Centro di Riferimento Oncologico (C.R.O.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia)
Institutul National de Sanatate Publica
Colegiul Medicilor din Romania
ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI

PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal
cu experienta in programe organizate de screening
Lista instructori
DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE:

Ianuarie-iunie 2012
TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM, MAXIM SI OPTIM):
Instructori 8;
Participanti 220.
IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE:
- Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local;
- Monitorizarea si evaluarea unui program de screening;
- Asigurarea calitatii intr-un program de screening;
- Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening;
- Diseminarea informatiei, constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening;
- Comunicarea;
- Analiza rezultatelor, elaborarea raportului intr-un program de screening.
ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII:

- la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. 878/2003, care incurajeaza
statele membre sa implementeze programe de screening populational, cel putin pentru depistarea
precoce a cancerelor de col uterin, san, colorectal.
- In Romania, desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe
de screening, acest lucru nu s-a desfasurat, pana in prezent, la nivel populational.
- In prezent, la nivel decizional si operational, se incearca organizarea de programe de screening
populational;
- Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete.
METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se
asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor
practice)
- cursuri magistrale;
- expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice, folosind
mijloace multimedia/retroproiector;
- aplicatii practice si teoretice asistate de calculator;
- prezentari powepoint;
- filme didactice;
- studii de caz;
- rezumate articole;
- referate;
- recenzii de literature de specialitate;
- dezbateri.
STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI, INTRARI, IESIRI, RESURSE, COSTURI)
Pasi:
- identificarea participantilor;
- planificarea sesiunilor;
- convocarea participantilor;
- desfasurarea propriu-zisa a programului de formare;
- evaluarea participantilor;
- evaluarea programului de catre participant;
- ajustarea programului, in functie de feed-back-ul oferit de participant;
Resurse: - umane, materiale, financiare;
Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata
sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor
si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3.2 “Formare profesionala si
sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”;
Evaluare:
-a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere, pre
si post curs;
- a lectorilor (a formatorilor);
- a programului- chestionar de opinie (stea).
SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL
 Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului
Bethesda 2001.
 Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal.
 Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare
 Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare .
 Celulele bazale - caracteristici.
 Celulele parabazale - caracteristici.
 Celulele intermediate - caracteristici.
 Celulele superficiale - caracteristici.
 Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal.
 Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal.
 Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate.
 Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie.
 Scuame: descriere si semnificatie.
 Caracterele celulelor de endocol.
 Caracterele celulelor endometriale.
 Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale.
 Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina.
 Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie.
 Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale
 Modificari celulare la purtatoarele de DIU
 Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere.
 Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici.
 Menopauza de tip dens – caracteristici.
 Menopauza preatrofica – caracteristici.
 Menopauza atrofica – caracteristici.
 Fenomenul de displazie.
 Celule dediferentiate – definitie, caracteristici.
 Celule metaplaziate – definitie, caracteristici.
 Leziuni distrofice postradioterapie.
 Leziuni distrofice postchimioterapie.
 Fenomenul de keratinizare.
 Modificari celulare inflamatorii.
 Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice.
 Candida albicans – aspecte microscopice.
 Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice.
 Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice.
 Koilocitul – definitie, caracteristici.
 Fenomenul ASC - US – definitie, criterii de diagnostic.
 Entitati clasificate ca ASC-US.
 ASC-H – definitie, criterii de diagnostic.
 LSIL – definitie, criterii de diagnostic citopatologic.
 HSIL – definitie, criterii de diagnostic citopatologic.
 Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS)
 Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv
 Diagnosticul diferential al LSIL.
 Diagnosticul diferential al HSIL.
 Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL
 AGC – definitie, criterii de diagnostic.
 Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal normal
 Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat ASC – US
 Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat ASC – H
 Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat LSIL
 Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat HSIL
 Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat AGC
Informaţii esenţiale pentru paciente
referitoare la screening
 Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare

examen citologic Babeş-Papanicolaou.
CURRICULA DE LABORATOR
IN SCREENING-UL
CANCERULUI COLO-RECTAL
Testele de depistare a
sângerărilor oculte din scaun
Ghidul European de
Asigurare a Calităţii
pentru screeningul şi
diagnosticul
cancerului colorectal
- Capitolul 4
Recomandări referitoare la testarea
hemoragiilor oculte în materiile fecale
 Ce test să fie utilizat şi de ce?

 Cum să fie utilizat ca să se obţină
rezultatele clinice?
 Cum să fie obţinute rezultate de
calitate?
Recomandări
 Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale

a fost demonstrată ca o metodă cu
caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în
screeningul populaţional
 DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată

recomandaţi
Recomandări
Guaiac FOBT
 gFOBT nu este testul preferat pentru
screeningul unei populaţii moderne, totuşi, în
funcţie de costurile locale şi de mecanismul de
distribuire şi colectare a kit-ului de testare, poate
fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea
şi-l poate permite mai bine decât testul
imunochimic
iFOBT este testul preferabil pentru
screeningul populaţional
 Este mai sensibil şi mai specific din punct de

vedere analitic şi clinic
 Poate fi automatizat
 Poate fi ajustat pragul de pozitivitate
Testul imunochimic (iFOBT)
Metoda Imunocromatografica
 Dispozitive de colectare disponibile:
 Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio
 OS-Sensor/ Diana – Eiken
 FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel
 HM –Jack Plus – Kyowa Kirin
 NS-Plus-Alfresa Pharma
 Sysmex
 Wako
 Enterix
Testul imunochimic (iFOBT)
 Aparatură pentru analiză:
 Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio
 OS-Sensor/ Diana – Eiken
 FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel
 HM –Jack Plus – Kyowa Kirin
 NS-Plus-Alfresa Pharma
 Sysmex
 Wako
 Enterix
 Specimen recoltat – materie fecala in orice
moment al zilei
 Recipient adecvat
 Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale
bolului fecal
 Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi
 Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei
Limite si interferente
 Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu
sange menstrual sau urina hematurica
 Reactii fals negative – difuzarea sangelui din
bolul fecal in apa din WC
 Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive –
medicamente care produc sangerare gastro
intestinala
 Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie
incrucisata cu hemoglobina de animale , globina
umana fiind unica
Recomandări
NU restricţii la administrarea
medicamentelor
 Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte
administrarea de medicamente populaţiei care
participă la programul de screening nici pentru
testul guaiac nici pentru cel imunochimic.
Recomandări
NU restricţii în dietă
 Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte
dieta populaţiei care participă la programul de
screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel
imunochimic.
Recomandări
 Până când vor fi publicate mai multe date

despre stabilitatea testului este recomandabil să
se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada
de garanţie descrise în instrucţiunile
producătorului.
Selectarea testului este foarte
importantă
 Distribuirea testului
 Etichetarea
 Instrucţiunile de folosire
 Uşurinţa utilizării
 Proba
 Un program pilot local este util pentru alegerea
dispozitivului de prelevare şi a modului de
distribuire şi colectare a probelor.
iFOBT – Alegerea pragului pentru
concentraţia hemoglobinei şi numărul de
probe necesare trebuie să urmeze
concluziile unui studiu pilot local
Controlul calităţii interpretării
testelor de depistare a
sângerărilor oculte din scaun ?
Organizarea laboratoarelor
 Numărul laboratoarelor implicate
 Personalul laboratoarelor
 Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea
calităţii
 Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT
 Identificarea participanţilor şi a rezultatelor
testelor
 Asigurarea calităţii
 Minimizarea numărului de laboratoare implicate
 Automatizarea
 Utilizarea unor proceduri de testare comune
Organizarea laboratorului –
monitorizarea rezultatelor
 Toate aspectele legate de performanţa
laboratorului privitoare la screening trebuie să
facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a
calităţii.
 Intervalul de timp de la colectarea probei până la
analiza ei
 Performanţa analitică
 Rata de pozitivitate
 Probe nesatisfăcătoare etc.
Personalul laboratorului
 Laboratorul - coordonat de un chimist/

biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile
utilizate pentru analiză şi în procedurile de
asigurare a calităţii
Identificarea corectă a
participanţilor şi a rezultatelor
testelor
 Trebuie implementate protocoale automate de
verificare pentru identificarea corectă a
populaţiei participante şi a rezultatelor testelor.
Acreditarea laboratoarelor
 ISO 15189
 Control intern de calitate
 Participare la scheme externe de control de
calitate
Rolul colaborării multidisciplinare în
screeningul colorectal
 Programele de screening pentru cancerul

colorectal trebuie gestionate de o echipă
multidisciplinară pregătită în mod corespunzător
.
 Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde
de personalul specializat implicat în implementarea, furnizarea şi
evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. Echipa multidisciplinară
responsabilă cu programul de screening colorectal include:
 Personal administrativ şi de birou
 Epidemiologi
 Personal de laborator
 Medici generalişti
 Medici endoscopişti
 Medici radiologi
 Medici anatomopatologi
 Medici chirurgi
 Asistente medicale, şi
 Specialişti în sănătate publică.

Screening Pentru Prevenirea - Cancerului de Col Uterin Citologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Screening Pentru Prevenirea - Cancerului de Col Uterin Citologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU

Prof. Dr. Maria Sajin

Dr. Rodica Pais

 -cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

 - noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate,

 - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor,

 - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de

 2.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai

 3.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant

 4.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii

 5.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de

 6.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor

 7.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect

 8.Derularea intregului proiect, dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de

 persoane probabil afectate de boală şi

 persoane probabil sănătoase

Populaţie sănătoasă Pacienţi

Agent cauzal Debut real Debut aparent

Cel mai mare beneficiu

 Indicatii - pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani

 Mediu lichid /monostrat:

1. screenig-ul cancerului de col uterin:

- frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou

Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 90-

Utilizarea unei baze de date corespunzătoare

 Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate

 LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP,

 REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????

Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:

 Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori

 De remarcat, in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica:

Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite, pentru a aprecia:

 La mijlocul ciclului menstrual

Instrumente pentru recoltare:

Spatula bifida Ayre

-prin rotirea periei endocervicale (nu

- spray: sub unghi drept la 20cm;

- - transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand

- - posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici

 Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian .

 3-5 min hematoxilina Harris

 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere

 2 ape curente ( se poate si in apa distilata )

 30 sec alcool 70, 90, 96 grade

 montarea lamelei peste lama frotiului

 formula de hematoxilina selectata

 formulele celorlalti coloranti

 durata timpilor de colorare

 numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte

 pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor)

 prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate

 variabilitatea metodei de colorare

 posibila contaminare a solutiilor de deshidratare

 calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase, subtiri, fixate prin uscare)

 ph-ul probei recoltate

 prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.

- minim 10 cel endocol / metaplaziate

 Anomalii ale cel. epiteliale

- Negativ pentru lez. intraepiteliala/maligna:

Modif. reactive celulare asociate cu: