Sunteți pe pagina 1din 63

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

Ion ACHIRI, Valentina CEAPA, Aliona LAȘCU

MATEMATICĂ

Proiecte didactice

Chişinău, 2019

1
Proiectarea didactică de lungă durată la matematică
Proiectarea tematico-calendaristică
Clasa a V-a

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi Nr. Data Obser-


specifice (CS) și a de vații
unităților de competențe ore
(UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 19
Predare-învățare 108
Evaluare 9
Total: 136
I. Mulțimea numerelor naturale 44
1.1, 1.2, 1.3 1-2 Scrierea și citirea numerelor 2
naturale.
1.1, 1.2, 1.3 3-5 Compararea și ordonarea numerelor 3
I. naturale. Rotunjirea numerelor
II. naturale.
III. 1.1, 1.2, 1.4, 1.5 6-7 Adunarea numerelor naturale. 2
IV. 1.1, 1.2, 1.4, 1.5 8-9 Scăderea numerelor naturale. 2
VI. 1.1 – 1.5 10 Oră de sinteză 1
VII. 1.1 – 1.5 11 Evaluare inițială 1
1.1, 1.2, 1.4, 1.5 12-13 Înmulțirea numerelor naturale. 2
1.1, 1.2, 1.4, 1.5 14-15 Împărțirea numerelor naturale. 2
1.1, 1.2, 1.4, 1.5 16-17 Împărțirea cu rest. 2
1.1, 1.2, 1.4, 1.5 18 -19 Noțiunea de putere. 2
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5 20-21 Pătratul și cubul unui număr natural. 2
1.4, 1.5, 1.6, 1.8 22-23 Ordinea efectuării operațiilor și 2
folosirea parantezelor.
1.1 – 1.6, 1.8 24-28 Rezolvarea problemelor în mulțimea 5
numerelor naturale, utilizând:
- metoda reducerii la unitate;
- metoda mersului invers.
1.1 – 1.6, 1.8 29 Evaluare sumativă 1
1.1 – 1.6, 1.8 30 Analiza evaluării sumative 1
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.7 31-33 Mulțimi. Moduri de definire a 3
mulțimilor.
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.7 34-35 Divizor. Mulțimea divizorilor unui 2
număr natural.
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.7 36-37 Multiplu. Mulțimea multiplilor unui 2
număr natural.
1.1,1.2,1.3,1.4 38-40 Criteriile de divizibilitate cu 10, 2 4
și 5.
1.1 – 1.8 41 Ora de sinteză 1
1.1 – 1.8 42 Ora de sinteză integrativă 1
1.1 – 1.8 43 Evaluare sumativă 1
1.1 -1.8 44 Analiza evaluării sumative 1
II. Fracții ordinare. Numere zecimale 56

2
Noțiunea de fracție.
2.1, 2.2 45-46 Reprezentarea fracțiilor cu ajutorul 2
2.1, 2.2, 2.3 47-48 unor desene. 2
Scoaterea întregului din fracție.
I. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 49-50 Introducerea întregului în fracție. 2
II. Fracții echivalente. Amplificarea și
III. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 51-52 simplificarea fracțiilor. 2
IV. Aducerea fracțiilor la același
VI. 2.1 - 2.5 53-54 numitor. 2
VII. Evaluare sumativă
2.1 – 2.5, 1.5, 1.6 55 Reprezentarea fracțiilor pe axa 1
2.1 – 2.5 56 numerelor. 1
2.2, 2.3 Compararea fracțiilor .
57-58 Adunarea și scăderea fracțiilor. 2
2.2, 2.3, 2.4 59-60 Înmulțirea fracțiilor. 2
2.1 – 2.5 61-62 Inversa unei fracții. Împărțirea 2
2.1 – 2.5 63-64 fracțiilor. 2
2.1 – 2.6 Aflarea unei fracții dintr-un număr .
2.4, 2.5, 2.6, 2.7 65-66 Evaluare sumativă 2
2.1 – 2.7 67 Analiza evaluării sumative 1
2.1 – 2.7 68 Noțiunea de număr zecimal. 1
2.1, 2.2 69-70 Compararea, ordonarea, reprezen- 2
2.1, 2.2, 2.3 71-72 tarea pe axă a numerelor zecimale 2
finite. Rotunjiri.
Adunarea și scăderea numerelor
2.2, 2.3, 2.4, 2.5 73-74 zecimale finite. 2
Înmulțirea numerelor zecimale
2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 75-76 finite. 2
Împărțirea numerelor zecimale finite
2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 77-78 la 10, 100, 1000. 2
Ridicarea unui număr zecimal finit la
2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 79-80 pătrat și la cub. 2
Ordinea efectuării operațiilor.
2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 81-82 Rezolvarea problemelor, utilizând: 2
2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 83-86 - metoda reducerii la unitate; 4
2.7 - metoda mersului invers.
Ora de sinteză
2.1 – 2.7 87 Ora de sinteză integrativă 1
2.1 – 2.7, 1.3, 1.4, 1.6 88 Evaluare sumativă 1
2.1 – 2.7 89 Analiza evaluării sumative 1
2.1 – 2.7 90 1
III. Elemente de geometrie și unități de 37
măsură
3.1, 3.2, 3.4 97-99 Figuri geometrice. 3
I. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 100-102 Instrumente geometrice 3
II. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 103-105 Drepte concurente.Drepte perpendi- 3
III. culare. Drepte paralele.
IV. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 106-108 Corpuri geometrice 3
V. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 109 Oră de sinteză 1
VI. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 110 Evaluare sumativă 1
VII. 3.1, 3.5, 3.6, 3.8 111 Unități de măsură uzuale pentru 1
lungime. Transformări.

3
3.1, 3.5, 3.6, 3.8 112-113 Lungimea unui segment, a unei linii 2
frânte. Perimetrul triunghiului și a
patrulaterului.
3.1, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8, 114 Unități de măsură uzuale pentru 1
3.9, 3.10 suprafață. Transformări.
3.5, 3.6,3.7,3.8, 3.9 115-116 Aria pătratului și a dreptunghiului. 2
3.1, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8, 117 Unități de măsură uzuale pentru
3.9, 3.10 volum. Transformări. 1
3.5, 3.6,3.7,3.8, 3.9 118-119 Volumul cubului și al cuboidului . 2
3.1 – 3.10 120 Oră de sinteză 1
3.1 – 3.10 121 Evaluare sumativă 1
3.1, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8 122-123 Unități de măsură uzuale pentru 2
capacitate. Transformări.
3.1, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8 124-125 Unități de măsură uzuale pentru 2
masă. Transformări.
3.1, 3.5 – 3.10 126-127 Unități de măsură uzuale pentru 2
timp.Transformări.
3.1, 3.5 – 3.10 128-129 Unități monetare. Transformări. 2
3.1 – 3.10 130 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.10, 2.5, 2.6 131 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.10 132 Evaluare sumativă 1
3.1 – 3.10 133 Analiza evaluării sumative 1
1.1 – 3.10 134-136 Recapitulare 3

Clasa a VI-a

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi Nr. Data Obser-


specifice (CS) și a de vații
unităților de competențe ore
(UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 16
Predare-învățare 113
Evaluare 7
Total: 136
I. Numere naturale 22
1.1, 1.2, 1.6 1 Mulțimea numerelor naturale (N, 1
N*).
1.1, 1.2, 1.3, 1.6 2 Divizor. Multiplu. Numere prime, 1
I. numere compuse.
II. 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.8, 3-5 Criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 3
III. 1.9 9, 10.
IV. 1.1, 1.2,1.31.4 6 Numere pare și numere impare. 1
VI. 1.2, 1.4, 1.6, 1.8, 1.9 7-8 Descompunerea numerelor naturale 2
VII. în produs de puteri de numere prime.
Divizor comun al două numere
1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 9-10 naturale. C.m.m.d.c. al două numere 2
naturale.

1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 11-12 2

4
Multipli comuni ai două numere
naturale. C.m.m.m.c. al două numere
1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.8, 13-14 naturale. 2
1.9 Puterea cu exponent număr natural.
Proprietățile puterii cu exponent
1.1, 1.2, 1.7 15-16 natural. 2
Noțiunea de ecuație. Rezolvarea în N
1.7, 1.6, 1.8, 1.9 17-18 a ecuațiilor. 2
1.1 – 1.9 19 Rezolvarea problemelor prin ecuații. 1
1.1 – 1.9 20 Ora de sinteză 1
1.1 – 1.9 21 Ora de sinteză integrativă 1
1.1 - 1.9 22 Evaluare sumativă 1
Analiza evaluării sumative
II. Numere întregi. Operații cu 24
I. numere întregi
II. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 23-24 Număr întreg. Mulțimea numerelor 2
III. întregi Z.
IV. 2.1,2.2, 2.5,2.7, 2.8 25-26 Modulul unui număr întreg. 2
VI. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 27-28 Ordonarea și compararea numerelor 2
VII. întregi.
2.2, 2.3, 2.4, 2.5 29-30 Adunarea numerelor întregi. 2
Proprietăți.
2.2 - 2.5, 2.7, 2.8 31-32 Scăderea numerelor întregi.Ordinea 2
efectuării operațiilor.
2.2 - 2.5, 2.7, 2.8 33-34 Înmulțirea numerelor întregi. 2
Proprietăți.
2.2 - 2.5, 2.7, 2.8 35 Factor comun. 1
2.2 - 2.5, 2.7, 2.8 36-37 Împărțirea numerelor întregi. 2
2.2 - 2.5, 2.7, 2.8 38-39 Puterea unui număr întreg cu 2
exponent număr natural.
Proprietățile puterii.
2.2 - 2.5, 2.7, 2.8 40 Ordinea efectuării operațiilor și 1
folosirea parantezelor.
2.1,2.2, 2.6, 2.8 41-42 Rezolvarea în Z a ecuațiilor. 2
2.1 – 2.8 43 Ora de sinteză. 1
2.1 – 2.8, 1.7 44 Ora de sinteză integrativă. 1
2.1 – 2.8 45 Evaluare sumativă. 1
2.1 – 2.8 46 Analiza evaluării sumative. 1
III. Numere raționale. Operații cu 31
numere raționale
3.1, 3.2, 3.3, 3.5 47-48 Numere raționale. Reprezentarea pe 2
axă a numerelor raționale.
3.1, 3.2, 3.5, 3.9, 3.10 49 Modulul unui număr rațional. 1
I. 3.1, 3.2, 3.3, 3.5 50-51 Scrierea numerelor raționale în 2
II. diverse forme.
III. 3.1, 3.2, 3.3, 3.5 52-53 Compararea numerelor raționale. 2
IV. Rotunjirea numerelor raționale.
VI. 3.2, 3.4, 3.5, 3.6 54-55 Adunarea numerelor raționale. 2
VII. Proprietăți.
3.2, 3.4, 3.5, 3.6, 3.9 56-57 Scăderea numerelor raționale. 2
3.2, 3.4, 3.5, 3.9, 3.10 58 Ordinea operațiilor și utilizarea 1
parantezelor.

5
3.2, 3.4, 3.5, 3.6 59-60 Înmulțirea numerelor raționale. 2
Proprietăți. Factor comun.
3.2, 3.4, 3.5, 3.6, 3.8, 61 Puterea unui număr rațional cu 1
3.9 exponent număr natural.
3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 62-63 Împărțirea numerelor raționale. 2
3.8, 3.9
3.4, 3.5, 3.6, 3.8, 3.9 64-65 Ordinea efectuării operațiilor și 2
folosirea parantezelor.
3.1 – 3.6, 3.8, 3.9 66 Evaluare sumativă 1
3.1 – 3.6, 3.8, 3.9 67-68 Aflarea fracției dintr-un număr. 2
Aflarea numărului fiind dată fracția.
3.6, 3.7, 3.9, 3.10 69 Rezolvarea problemelor. 1
3.1, 3.2, 3.7, 3.8, 3.9 70-71 Mulțimi. Moduri de definire a 2
mulțimilor.
3.1, 3.2, 3.7, 3.8, 3.9 72-73 Operații cu mulțimi . 2
3.1 – 3.10 74 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.10, 2.4, 2.6, 2.7 75 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.10 76 Evaluare sumativă 1
3.1 – 3.10 77 Analiza evaluării sumative 1
IV. Rapoarte și proporții 24
4.1, 4.2 76 Rapoarte. Șiruri de rapoarte egale. 1
4.1, 4.2, 4.5, 4.6, 4.7 77-78 Proporții. Proprietatea fundamentală 2
I. a proporției.
II. 4.1, 4.2, 4.5, 4.6, 4.7 79-80 Aflarea unui termen necunoscut al 2
III. proporției.
IV. 4.1, 4.2, 4.5, 4.6, 4.7 81-82 Mărimi direct proporționale. 2
VI. 4.1, 4.2, 4.5, 4.6, 4.7 83-84 Mărimi invers proporționale. 2
VII. 4.1, 4.2, 4.5, 4.6, 4.7 85-86 Regula de trei simplă. 2
4.2, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 87-88 Procente. Aflarea procentelor dintr- 2
un număr dat.
4.2, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 89-90 Aflarea unui număr când cunoaștem 2
procentele din el.
4.2, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 91-92 Aflarea raportului procentual. 2
Probleme.
4.2, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 93-94 Elemente de organizare a datelor. 2
4.5, 4.6, 4.7 95 Media aritmetică. 1
4.2, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 96-97 Elemente de probabilități. 2
4.1 – 4.7 98 Ora de sinteză 1
4.1 – 4.7, 2.5, 2.6 99 Ora de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.7 100 Evaluare sumativă 1
4.1 – 4.7 101 Analiza evaluării sumative 1
V. Figuri și corpuri geometrice 35
5.1, 5.2, 5.3 102 Figuri geometrice. 1
5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 103-104 Lungimea segmentului. Segmente 2
I. congruente.
II. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 105-106 Triunghi, patrulater. Perimetrul 2
III. triunghiului, patrulaterului.
IV. 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 107-108 Poligon. Perimetrul poligonului. 2
V. 5.2, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 109 Aria pătratului, dreptunghiului. 1
VI. 5.1, 5.2, 5.6, 5.7,5.8 110-111 Unghiuri. Măsura în grade a 2
VII. 5.6, 5.7 unghiurilor.
5.6, 5.7, 5.8, 5.9 112-113 Calcule cu măsuri de unghiuri. 2

6
5.1,5.2, 5.3, 5.4, 5.7 114-115 Clasificarea unghiurilor. 2
5.1,5.2, 5.3, 5.4, 5.7 116-117 Unghiuri congruente. 2
5.1 – 5.5, 5.7 118-119 Bisectoarea unghiului. 2
5.1, 5.6, 5.7-5.9 120 Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.5, 5.7 121-122 Drepte concurente, drepte paralele și 2
perpendiculare.
5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.6 123-124 Mediatoarea unui segment. 2
5.4, 5.5,5.8, 5.9 125 Construirea mediatoarei segmen- 1
tului.
5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 126-127 Linie curbă. Cerc. Disc. Elemente. 2
5.6, 5.7, 5.8, 5.9 128-129. Numărul  . Lungimea cercului. 2
Aria discului.
5.1-5.3, 5.5,5.7-5.9 130-131 Corpuri geometrice. Desfășurarea 2
corpului geometric studiat.
5.1, 5.2, 5.6, 5.7 132 Volumul cubului și a cuboidului. 1
5.1 – 5.9 133 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.9, 4.4, 4.5 134 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.9 135 Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.9 136 Analiza evaluării sumative 1
1.1 – 5.9 136 Recapitulare 1
Clasa a VII-a

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi Nr. Data Obser-


specifice (CS) și a de vații
unităților de competențe ore
(UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 19
Predare-învățare 110
Evaluare 7
Total: 136
I. Numere reale 22
1.1, 1.2, 1.3 1 Mulțimea numerelor raționale Q. 1
Incluziunile N  Z  Q.
1.1, 1.2, 1.3 2 Numere zecimale. Numere zecimale 1
I. periodice.
II. 1.3, 1.7, 1.8 3 Reprezentarea numerelor raționale 1
III. pe axă.
IV. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 4-5 Noțiunea de rădăcină pătrată dintr-un 2
VI. număr rațional nenegativ.
VII. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 6-7 Noțiunea de număr irațional.Noțiu- 2
nea de număr real.Mulțimea nume-
relor reale.
1.1, 1.2, 1.3, 1.4 8-9 Operații cu mulțimile N, Z, Q, R și 2
submulțimile lor.
1.4, 1.6, 1.7, 1.8 10-11 Modulul numărului real. 2
Proprietăți.
1.1, 1.2, 1.3, 1.5 12-13 Operații cu numere reale:adunarea, 2
scăderea, înmulțirea, împărțirea,
ridicarea la putere cu exponent
natural.

7
1.6, 1.7, 1.8 14 Proprietățile radicalilor. 1
1.4, 1.6, 1.7, 1.8 15-16 Introducerea factorilor sub radical, 2
scoaterea factorilor de sub radical.
1.4, 1.6, 1.7, 1.8 17-18 Compararea, ordonarea și 2
reprezentarea pe axă a numerelor
reale.
1.1 – 1.8 19 Ora de sinteză. 1
1.1 – 1.8 20 Ora de sinteză integrativă. 1
1.1 – 1.8 21 Evaluare sumativă. 1
1.1 – 1.8 22 Analiza evaluării sumative. 1
II. Calcul algebric 15
2.1, 2.2, 2.4 23-24 Numere reale reprezentate prin litere. 2
Expresii algebrice.
I. 2.1, 2.2, 2.4 25-27 Operații cu numere reale 3
II. reprezentate prin litere .
III. 2.2, 2.3, 2.4, 2.6, 2.7 28-30 Formulele înmulțirii prescurtate. 3
IV. 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.7 31-33 Descompunerea unei expresii 3
VI. algebrice în produs de factori
VII. 2.1 – 2.7 34 Ora de sinteză. 1
2.1 – 2.7 35 Oră de sinteză integrativă. 1
2.1 – 2.7 36 Evaluare sumativă. 1
2.1 – 2.7 37 Analiza evaluării sumative. 1
III. Funcții 23
3.1, 3.8 38-40 Sistemul cartezian de coordonate în 3
plan.
3.1, 3.8 41-42 Coordonatele punctului. 2
I. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 43-44 Distanța dintre două puncte din plan. 2
II. Noțiunea de funcție.
III. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 45-46 Moduri de definire a funcției. 2
IV. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 47-48 Noțiunea graficul funcției. 2
VI. 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8 49-50 Funcția de gradul I. Funcția 2
VII. 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8 51-53 constantă. 3
Proporționalitate directă.
3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8 54-56 Ora de sinteză. 3
3.1 – 3.8 57 Ora de sinteză integrativă. 1
3.1 – 3.8 58 Evaluare sumativă. 1
3.1 – 3.8 59 Analiza evaluării sumative. 1
3.1 – 3.8 60 1
IV. Ecuații. Inecuații 18
4.1, 4.2 61 Noțiunea de ecuație cu o 1
necunoscută. Soluția ecuației.
I. 4.1, 4.2, 4.4 62 Ecuații echivalente. Transformări 1
II. echivalente.
III. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 63-65 Ecuații de gradul I cu o necunoscută 3
IV. și reductibile la acestea.
VI. 4.4, 4.6, 4.7, 4.8 66-67 Rezolvarea problemelor cu ajutorul 2
VII. ecuațiilor.
4.1, 4.2, 4.8 68-69 Inegalități numerice. Proprietăți. 2
4.5, 4.8 70 Intervale de numere reale. Operații 1
cu intervale .
4.1, 4.2, 4.3, 4.4 71-72 Noțiunea de inecuație cu o 2
necunoscută. Inecuații echivalente.

8
4.1, 4.2, 4.3, 4.4 73-74 Inecuații de gradul I și reductibile la 2
acestea.
4.1 – 4.8 75 Ora de sinteză 1
4.1 – 4.8 76 Ora de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.8 77 Evaluare sumativă 1
4.1 – 4.8 78 Analiza evaluării sumative 1
V. Noțiuni geometrice. Recapitulare 23
și completări
5.1, 5.2, 5.3, 5.9 79-80 Elemente de logică matema- 2
tică.Noțiunea de propoziție.
I. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4 81-82 Noțiuni geometrice fundamentale . 2
II. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 83-84 Dreaptă. Semidreaptă. Segment. 2
III. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.6 85-86 Noțiunea de unghi.Clasificarea un- 2
IV. ghiurilor.Măsura unghiului.
V. 5.1, 5.3, 5.6, 5.7, 5.9 87-88 Propoziții matematice.Noțiunile de 2
VI. definiție, axiomă, teoremă, ipoteză,
VII. concluzie, demonstrație, consecință.
5.1, 5.3, 5.6, 5.7, 5.9 89-90 Teorema reciprocă. Exemplu, con- 2
traexemplu.
5.1, 5.3, 5.6, 5.7, 5.9 91 Metoda reducerii la absurd. 1
5.1, 5.3, 5.6, 5.7, 5.9 92-93 Drepte paralele. Criterii de 2
paralelism.
5.1, 5.3, 5.6, 5.7, 5.9 94-95 Drepte perpendiculare.Distanța de la 2
un punct la o dreaptă.
5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 96-97 Simetria față de un punct, centrul de 2
simetrie, simetria față de o dreaptă.
5.1 – 5.9 98 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.9 99 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.9 100 Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.9 101 Analiza evaluării sumative 1
VI. Triunghiuri congruente 34
6.2, 6.3 102 Triunghi. Clasificarea triunghiurilor. 1
6.1, 6.2, 6.3 103-104 Relația de congruență. Segmente 2
congruente. Unghiuri congruente.
6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5 105-106 Triunghiuri congruente. Cazurile 2
I. de congruență a triunghiurilor.
II. 6.1, 6.3, 6.5, 6.7, 6.8 107-108 Construcția (utilizând rigla și 2
III. compasul) a triunghiurilor după
IV. cazurileLUL, ULU, LLL.
V. 6.1, 6.3, 6.5, 6.6, 6.7, 109-110 Inegalități în triunghi. 2
VI. 6.8, 6.9 111-112 Criteriile de congruență pentru 2
VII. triunghiurile dreptunghice.
6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.9 113-114 Metoda triunghiurilor congruente. 2
6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.9 115-116 Bisectoarea unui unghi. 2
Proprietatea bisectoarei.
6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.9 117-118 Mediatoarea unui segment. 2
Proprietatea mediatoarei.
6.1 – 6.9 119 Evaluare sumativă 1
6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.8 120-121 Linii importante în triunghi. 2
Mediana în triunghi. Bisectoarea
triunghiului. Înălțimea triunghiului.
6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.9 122-123 2

9
Mediatoarea triunghiului. Proprie-
6.4, 6.5,6.7, 6.8, 6.9 124-125 tăți. 2
6.4, 6.5, 6.7, 6.8, 6.9 Suma măsurilor unghiurilor unui
6.4, 6.5, 6.7, 6.8, 6.9 126-127 triunghi. Teorema unghiului exterior. 2
6.4, 6.5, 6.7, 6.8, 6.9 128 Proprietățile triunghiului isoscel. 1
6.2, 6.4, 6.7, 6.9 129 Proprietățile triunghiului echilateral. 1
130-131 Linia mijlocie în triunghi. Proprietăți. 2
Triunghiul dreptunghic. Proprietățile
6.1 – 6.9 132 triunghiului dreptunghic. 1
6.1 – 6.9 133 Ora de sinteză. 1
6.1 – 6.9 134 Ora de sinteză integrativă. 1
6.1 – 6.9 135 Evaluare sumativă. 1
Analiza evaluării sumative.
1.1 – 6.9 136 Recapitulare finală. 1
Clasa VIII-a

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi (Module) Nr. Data Obser-


specifice (CS) și a unităților de vații
de competențe (UC) ore
conform curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 39
Predare-învățare 87
Evaluare 10
Total: 136
I. Numere reale. Recapitulare și 13
completări
1.1, 1.3, 1.4, 1.7 1 Mulţimea numerelor reale. Modulul 1
numărului real.
I. 1.1, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 2-3 Operații cu numere reale. 2
II. 1.2, 1.5, 1.6, 1.8, 1.9 4 Puteri cu exponent natural. 1
III. Proprietăți.
IV. 1.2, 1.5, 1.6, 1.8, 1.9 5-6 Puteri cu exponent întreg. 2
VI. Proprietăţi.
VII. 1.2, 1.5, 1.6, 1.8, 1.9 7-8 Rădăcină pătrată.Proprietăți ale 2
rădăcinii pătrate.
1.2, 1.5, 1.6, 1.8, 1.9 9 Introducerea factorului sub radical. 1
1.3, 1.5, 1.7, 1.8, 1.9 10 Scoaterea factorilor de sub radical. 1
1.1 – 1.9 11 Ora de sinteză 1
1.1 – 1.9 12 Ora de sinteză integrativă 1
1.1 – 1.9 13 Evaluare sumativă 1
1.1 – 1.9 14 Analiza evaluării sumative 1
II. Calculul algebric 11
2.1, 2.2, 2.3 15 Numere reale reprezentate prin 1
litere. Operaţii cu numere reale
I. reprezentate prin litere.
II. 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6 16-17 Formule de calcul prescurtat. 2
III. 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 18-19 Metode de descompunere în factori 2
IV. 2.1 – 2.6 20-21 Transformări identice al expresiilor 2
VI. algebrice.
VII. 2.1 – 2.6 22 Ora de sinteză 1
2.1 – 2.6, 1.5, 1.6, 1.7 23 Oră de sinteză integrativă 1

10
2.1 – 2.6 24 Evaluare sumativă 1
2.1 – 2.6 25 Analiza evaluării sumative 1
III. Șiruri. Funcții 12
I. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 26-27 Noţiunea de şir numeric. Moduri de 2
II. definire a unui şir. Clasificarea.
III. 3.1,3.2,3.3,3.4, 3.5, 3.6 28 Noțiunea de funcție. Moduri de 1
IV. definire a funcției.
VI. 3.3,3.4,3.5,3.6, 3.7, 3.8 29 Funcţia de gradul I. Proprietăţi . 1
VII. Funcția constantă.
3.3,3.4,3.5,3.6, 3.7, 3.8 30 Proporționalitatea directă. 1
3.3,3.4,3.5,3.6, 3.7, 3.8 31-32 Proporționalitatea inversă 2
3.3,3.4,3.5,3.6, 3.7, 3.8 33 Funcția radical. Proprietăți 1
3.1 – 3.8 34 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.8, 2.3, 2.5 35 Oră de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.8 36 Evaluare sumativă 1
3.1 – 3.8 37 Analiza evaluării sumative 1
IV. Ecuații. Inecuaţii. Sisteme 19
4.1, 4.2, 4.3 38 Noţiunea de ecuaţie de gradul I cu o 1
necunoscută.
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.7 39-40 Noţiunea de ecuaţie de gradul I cu 2
I. două necunoscute.
II. 4.1, 4.3, 4.5, 4.7 41 Noţiunea de sistem de două ecuaţii 1
III. de gradul I cu două necunoscute.
IV. 4.2, 4.3, 4.7 42-43 Metode de rezolvare a sistemelor de 2
VI. două ecuaţii de gradul I cu două
VII. necunoscute.
4.4,4.5,4.6,4.7, 4.8, 4.9 44-45 Rezolvarea problemelor cu text cu 2
ajutorul ecuaţiilor şi/sau sistemelor
de ecuaţii.
4.1, 4.3, 4.7,4.9 46 Inegalități numerice. Proprietăţi. 1
4.2,4.3,4.5,4.6,4.7,4.9 47 Intervale de numere reale. Operații 1
cu intervale.
4.1,4.3,4.4,4.7, 4.8, 4.9 48 Noţiunea de inecuaţie de gradul I cu 1
o necunoscută.
4.3,4.5,4.6,4.7, 4.8, 4.9 49-50 Rezolvarea inecuaţiilor de gradul I 2
cu o necunoscută.
4.1,4.3,4.5,4.6, 4.8, 4.9 51-52 Noţiunea de sistem de inecuaţii de 2
gradui I cu o necunoscută. Rezol-
varea sistemelor de inecuații de
gradul I cu o necunoscută.
4.1 – 4.9 53 Ora de sinteză 1
4.1 – 4.9 54 Oră de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.9 55 Evaluare sumativă 1
4.1 – 4.9 56 Analiza evaluării sumative 1
V. Ecuații de gradul II 17
5.1, 5.2, 5.3, 5.4 57 Noțiunea ecuație de gradul II cu o 1
necunoscută.
5.1, 4.2, 5.3, 5.4, 5.5 58-59 Rezolvarea ecuațiilor de gradul II, 2
formele incomplete.
5.1, 4.2, 5.3, 5.4, 5.5 60-61 Rezolvarea ecuațiilor de gradul II, 2
forma completă.
5.1, 4.2, 5.3, 5.4, 5.5 62-63 2

11
Rezolvarea ecuațiilor de gradul II,
5.1, 5.6, 5.7 64-65 forma redusă. 2
5.2, 5.3, 5.6, 5.7 66-67 Relațiile între soluții și coeficienți. 2
Descompunerea în produs de factori
a expresiei de forma
5.2,5.3,5.4,5.5,5.6, 5.7 68-69 ax 2  bx  с, a  0, a, b, с  R . 2
Rezolvarea problemelor prin
5.1 – 5.7 70 aplicarea ecuațiilor de gradul II. 1
5.1 – 5.7 71 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.7 72 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.7 73 Evaluare sumativă 1
Analiza evaluării sumative
VI. Figuri geometrice plane. 11
Recapitulare şi completări
6.1, 6.2, 6.7, 6.8, 6.9 74 Elemente de logică matematică 1
I. 6.1,6.2,6.3,6.4, 6.5, 6.6 75 Triunghiuri. Liniile importante în 1
II. triunghi.
III. 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5 76 Cercul. Discul. Elemente. 1
IV. 6.3, 6.5, 6.7, 6.8, 6.9 77 Poziţia relativă a unei drepte faţă de 1
V. un cerc/disc.
VI. 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6 78 Unghi la centru. Arce de cerc. 1
VII. 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6 79-80 Unghi înscris în cerc. 2
6.1 – 6.9 81 Ora de sinteză 1
6.1 – 6.9, 3.5, 3.7 82 Ora de sinteză integrativă 1
6.1 – 6.9 83 Evaluare sumativă 1
6.1 – 6.9 84 Analiza evaluării sumative 1
VII. Triunghiuri asemenea 14
7.1, 7.3, 7.6 85 Segmente proporţionale. 1
7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5 86 Teorema lui Thales. 1
7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 87-88 Triunghiuri asemenea.Teorema 2
7.7, 7.8 fundamentală a asemănării.
7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 99-91 Criterii de asemănare a 3
7.7, 7.8 triunghiurilor.
7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 92-93 Criterii de asemănare a 2
7.7, 7.8 triunghiurilor dreptunghice.
7.3 – 7.8 94 Aplicații ale metodei triunghiurilor 1
asemenea:lucrare practică
7.1 – 7.8 95 Ora de sinteză 1
7.1 – 7.8, 6.4, 6.5, 6.6 96 Ora de sinteză integrativă 1
7.1 – 7.8 97 Evaluare sumativă 1
7.1 – 7.8 98 Analiza evaluării sumative 1
VIII. Relații metrice în triunghiul 14
dreptunghic
8.1, 8.4, 8.5 99 Proiecţii ortogonale pe o dreaptă. 1
I. 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8. 100-101 Teorema înălțimii, teorema catetei. 2
II. 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8.5 102-103 Teorema lui Pitagora. 2
III. 8.1, 8.2, 8.6, 8.7, 8.8, 104-105 Elemente de trigonometrie în 2
IV. triunghiul dreptunghic.
V. 8.1, 8.2, 8.6, 8.7 106 Valorile sinusului, cosinusului, 1
VI. tangentei şi cotangentei pentru
VII. unghiurile de 30˚, 45˚, 60˚.
1.1 – 8.8 107-108 2

12
Rezolvarea triunghiului
8.1 – 8.8 109 dreptunghic. 1
8.1 – 8.8, 6.5, 7.4 110 Ora de sinteză. 1
8.1 – 8.8 111 Ora de sinteză integrativă. 1
8.1 – 8.8 112 Evaluare sumativă. 1
Analiza evaluării sumative.
IX. Patrulatere. Poligoane 14
9.1, 9.2, 9.3 113 Noțiunea de poligon. Noțiunea de 1
patrulater. Elemente.
I. 9.1, 9.2, 9.3 114 Paralelogramul.Elemente, proprie- 1
II. tăți, criterii.
III. 9.3,9.4,9.5,9.6, 9.7, 9.8 115-116 Paralelograme particulare. 2
IV. 9.3,9.4,9.5,9.6, 9.7, 9.8 117-118 Trapezul, elemente, proprietăți, 2
V. criterii.
VI. 9.1,9.2,9.3,9.5, 9.6, 9.7 119-120 Linia mijlocie a trapezului. 2
VII. 9.1, 9.2, 9.4, 9.6, 9.8 121-122 Noțiunea de poligon regulat. 2
Elemente.
9.1 – 9.8 123 Ora de sinteză. 1
9.1 – 9.8, 6.5, 7.4, 8.6 124 Ora de sinteză integrativă. 1
9.1 – 9.8 125 Evaluare sumativă. 1
9.1 – 9.8 126 Analiza evaluării sumative. 1
X. Vectori în plan 9
I. 10.1, 10.2 127 Translaţia. Proprietăţi. Aplicaţii. 1
II. 10.1, 10.2, 10.3, 10.5 128-129 Noţunea de vector. Modulul vecto- 2
III. rului.
IV. 10.1, 10.2, 10.3, 10.4, 130-131 Operaţii cu vectori. 2
V. 10.5, 10.6 132 Aplicații ale vectorilor. 1
VI. 10.1 – 10.6 133 Ora de sinteză. 1
VII. 10.1 – 10.6 134 Ora de sinteză integrativă. 1
10.1 – 10.6 135 Evaluare sumativă. 1
10.1 – 10.6 136 Analiza evaluării sumative. 1
Clasa a IX-a

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi (Module) Nr. Data Obser-


specifice (CS) și a unităților de vații
de competențe (UC) ore
conform curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 42
Predare-învățare 81
Evaluare 9
Total: 132
I. Mulțimea numerelor reale. Reca- 11
pitulare și completări
1.1, 1.2, 1.6, 1.7 1 Noţiunea de număr real.Reprezen- 1
tarea numerelor reale pe axă.
I. 1.1,1.2,1.4,1.5,1.6,1.7 2 Modulul numărului real. Proprietăți. 1
II. 1.2, 1.3, 1.4, 1.6, 1.7 3 Operaţii cu numere reale. 1
III. Proprietăţi.
IV. 1.2, 1.3, 1.4,1.6, 1.7 4-5 Puteri cu exponent întreg. Proprie- 2
VI. tăţi.
VII. 1.2, 1.3, 1.4,1.6, 1.7 6-7 2

13
1.2, 1.3, 1.4,1.6, 1.7 8 Radicali de ordinul doi. Proprietăţi. 1
Raţionalizarea numitorilor de forma
1.1 - 1.7 9 a b , a b . 1
1.2 – 1.7 10 Ora de sinteză 1
1.1 – 1.7 11 Ora de sinteză integrativă. 1
Evaluare sumativă.
II. Rapoarte algebrice 12
2.1, 2.2 12 Noţiunea de raport algebric. 1
Domeniul valorilor admisibile.
2.1, 2.2, 2.3, 2.4 13-14 Amplificarea, simplificarea rapoar- 2
I. telor algebrice.
II. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 15-16 Operaţii aritmetice cu rapoarte 2
III. algebrice.
IV. 2.4, 2.5, 2.6, 2.7 17-18 Identitate.Transformări identice ale 2
VI. expresiilor algebrice.
VII. 2.4, 2.5, 2.6, 2.7 19 Demonstraţia unor identităţi simple. 1
2.1 – 2.7 20 Ora de sinteză. 1
2.1 – 2.7, 1.3, 1.5 21 Oră de sinteză integrativă. 1
2.1 – 2.7 22 Evaluare sumativă. 1
2.1 – 2.7 23 Analiza evaluării sumative. 1
III. Funcții 16
3.1, 3.2, 3.3 24 Noțiunea de funcție. Moduri de 1
definire a unei funcţii.
3.1, 3.2, 3.3, 3.6 25 Graficul funcției.Transformări ale 1
graficelor.
I. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 26-27 Proprietăți generale ale funcțiilor 2
II. numerice.
III. 28-29 Funcţia de gradul II. Cazuri 2
IV. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 particulare ale funcției de gradul II.
VI. 3.2 – 3.6 30-31 Graficul funcției de gradul II. 2
VII. 3.2 – 3.6 32-33 Proprietățile funcțiilor de gradul II
Semnul funcției de gradul II 2
3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.6 34-35 f :RR, f  x   x3
Funcția .
2
Graficul și proprietățile ei.
Ora de sinteză
3.1 – 3.6 36 1
Oră de sinteză integrativă
3.1 – 3.6, 1.4, 1.5, 2.5 37 1
3.1 – 3.6 38 Evaluare sumativă
1
Analiza evaluării sumative.
3.1 – 3.6 39 1
IV. Ecuații, inecuații, sisteme 23
4.1, 4.2 40 Noțiunea de ecuație.Transformări 1
echivalente.
I. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 41 Ecuații de gradul II cu o necunoscu- 1
II. tă.
III. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 42-43 Ecuaţii raționale cu o necunoscută. 2
IV. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 44-45 Sisteme de două ecuaţii de 2
VI. gradul I cu două necunoscute.
VII. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 46-47 Rezolvarea problemelor cu ajutorul 2
ecuaţiilor şi /sau sistemelor de
ecuaţii.
4.2,4.3,4.4,4.5,4.6,4.7 48-49 Inecuații de gradul I cu o 2
necunoscută.

14
4.1, 4.2, 4.3, 4.4 50-51 Inecuații de gradul II cu o 2
necunoscută.
4.1, 4.2, 4.3, 4.4 52-54 Metoda intervalelor. 3
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.7 55-56 Sisteme de inecuații de gradul Icu o 2
necunoscută.
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.7 57-58 Inecuații raționale cu o necu- 2
noscută.
4.1 – 4.7 59 Ora de sinteză 1
4.1 – 4.7, 3.4, 3.5 60 Oră de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.7 61 Evaluare sumativă 1
4.1 – 4.7 62 Analiza evaluării sumative. 1
V. Elemente de statistică matematică 12
şi de teoria probabilităţilor.
Elemente de calcul financiar
I. 5.1, 5.2, 5.8, 5.9, 5.10 63-64 Colectarea, organizarea şi reprezen- 2
II. tarea datelor.
III. 5.1,5.3,5.5,5.8,5.9,5.10 65-66 Noţiunea de eveniment. Clasifica- 2
IV. 5.1, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10 rea evenimentelor.
VI. 5.1 – 5.10 67-68 Determinarea probabilităţii produ- 2
VII. 5.1 – 5.10, 3.4, 3.5, 4.3, cerii unui eveniment.
4.4 69-70 Elemente de calcul financiar. 2
5.1 – 5.10 71 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.10 72 Oră de sinteză integrativă 1
73 Evaluare sumativă 1
74 Analiza evaluării sumative. 1
VI. Cercul. Discul. Recapitulare și 9
completări
6.1, 6.2, 6.3 75 Cercul.Discul. Elemente. 1
I. 6.1,6.2,6.3,6.4, 6.5, 6.7 76 Unghi la centru. Unghi înscris în 1
II. cerc. Arc de cerc.
III. 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 77-78 Poziția relativă a unei drepte față de 2
IV. 6.7, 6.8 un cerc/disc.Tangenta la cerc.
V. 6.2,6.4,7.5,6.6, 6.7, 6.8 79 Proprietatea coardelor egal depărtate 1
VI. de centrul cercului.
VII. 6.2,6.4,7.5,6.6,6.7, 6.8 80 Proprietatea arcelor cuprinse între 1
coarde paralele.
6.1 – 6.8 81 Ora de sinteză. 1
6.1 – 6.8 82 Ora de sinteză integrativă. 1
6.1 – 6.8 83 Evaluare sumativă. 1
VII. Arii 14
I. 7.1, 7.2, 7.3 84 Noţiunea de arie. Aria pătratului, 1
II. dreptunghiului.
III. 7.2,7.3,7.4,7.5, 7.6, 7.7 85-86 Aria triunghiului.Aria triunghiului 2
IV. echilateral. Aria triunghiului
V. dreptunghic
VI. 7.2,7.3,7.4,7.5, 7.6, 7.7 87-89 Aria paralelogramului. Aria rom- 3
VII. bului.
7.2,7.3,7.4,7.5, 7.6, 7.7 90-91 Aria trapezului. 2
7.2, 7.3, 7.4, 7.5 92 Lungimea cercului. Aria discului. 1
7.1 – 7.7 93 Aria hexagonului regulat. 1
7.1 – 7.7 94 Ora de sinteză 1
7.1 – 7.7, 5.2, 5.3, 6.4 95 Oră de sinteză integrativă 1

15
7.1 – 7.7 96 Evaluare sumativă 1
7.1 – 7.7 97 Analiza evaluării sumative. 1
VIII. Poliedre 12
I. 8.1, 8.2, 8.4 98-99 Prismă și elementele ei. Clasificare. 2
II. 8.3, 8.5, 8.6, 8.7, 8.8 100-101 Aria suprafețelor și volumul prismei 2
III. drepte.
IV. 8.1, 8.2, 8.4 102-103 Piramida și elementele ei. Clasifica- 2
V. re.
VI. 8.3, 8.5, 8.6, 8.7, 8.8 104-105 Aria suprafețelor și volumul pira- 2
VII. midei regulate.
8.1 – 8.8 106 Trunchiul de piramidă. Elemente. 1
Clasificare.
8.1 – 8.8 107 Ora de sinteză 1
8.1-8.8,5.2,5.3,7.3, 7.4 108 Oră de sinteză integrativă 1
8.1 – 8.8 109 Evaluare sumativă 1
IX. Corpuri de rotație 13
I. 9.1, 9.2, 9.3, 9.4 110 Noțiunea de cilindru. Cilindrul 1
II. circular drept și elementele lui.
III. 9.4, 9.5, 9.6, 9.7, 9.8 111-112 Aria suprafețelor și volumul 2
IV. cilindrului circular drept.
V. 9.1, 9.2, 9.3, 9.4 113-114 Noțiunea de con. Conul circular 2
VI. drept și elementele lui.
VII. 9.4, 9.5, 9.6, 9.7, 9.8 115-116 Aria suprafețelor și volumul conului 2
circular drept.
9.1, 9.2, 9.3, 9.4 117 Trunchiul de con circular drept. Ele- 1
mente.
9.1 – 9.8 118-119 Sfera și corpul sferic. Aria supra- 2
feței sferice. Volumul corpului
sferic.
9.1 – 9.8 120 Ora de sinteză 1
9.1 – 9.8 121 Oră de sinteză integrativă 1
9.1 – 9.8 122 Evaluare sumativă 1
Clasa a V-a: 2.1 – 2.9 123 – Recapitulare finală 10
I. Clasa a VI-a: 4.1 – 4.7 132
II. Clasa a VII-a: 1.1 –
III. 1.8, 2.1 – 2.7, 3.1 – 3.8,
IV. 4.1 – 4.8, 6.1 – 6.9
V. Clasa a VIII-a: 2.1 –
VI. 2.6, 3.1 – 3.8, 4.1 – 4.9,
VII. 5.1 – 5.7, 7.1 – 7.8, 8.1
– 8.8, 8.1 – 9.8, 10.1 –
10.6
Clasa a IX-a: 1.1 – 9.8

16
Proiectarea pe unități de învățare
Capitolul/modulul prezentat în manual poate fi considerat ca unitate de învățare. Proiectarea
pe unitate de învățare poate fi realizată după modelul de mai jos. În acest tabel se va prezenta
separat fiecare lecție din modulul/capitolul respective:
Clasa a VIII-a. Unitatea de învățare Șiruri. Funcții (12 ore)

Tehnologii Activităţi de E
Indicatorii
didactice învăţare v

Recapitulare
Tipul lecţiei
a
Nr. l
Subiectul lecţiei

Integrative
Resurse

În clasă
crt. u

Metode
Forme

Acasă
CS UC a
r
e

12
III. Șiruri. Funcții
ore
Noţiunea de şir
I 3.1,3.3, 1 I
numeric. Moduri
II 3.7,3.8 de definire a unui
şir.
III Clasificarea
3.2,3.7, 2 II
IV șirurilor
3.8
VI
Noțiunea de
3.1,3.3, 3 III
VII funcție. Moduri
3.4,3.8 de definire a
funcției.
Funcţia de gradul
3.4,3.5, 4 III
I. Proprietăţi .
3.6,3.7 Funcția constantă.
Proporționalitatea
3.4,3.5, 5 III
directă.
3.6,3.7
Proporționalitatea
3.4,3.5, 6 I
inversă
3.6,3.7
Proporționalitatea
3.4,3.5, 7 II
inversă
3.6,3.7
Funcția radical.
3.1,3.4, 8 Lecție
Proprietăți
3.6,3.8 mixtă

17
Ora de sinteză
3.1-3.8 9 IV
Oră de sinteză
3.1-3.8 10 IV
integrativă
11 Evaluare
3.1-3.8 V
sumativă
3.1-3.8 12 Analiza evaluării IV
sumative

Note. 1) Profesorul este în drept să elaboreze sau proiectarea tematico-calendaristică, sau


proiectarea pe unitate de învţăţare la disciplina de studiu.
2) Proiectarea pe unitate de învăţare se elaborează în cazul funcţionării unui manual stabil
la disciplina respectivă şi poate fi valabilă pe parcursul întregii perioade de funcţionare a acestui
manual. Proiectarea pe unitate de învăţare, în fond, reprezintă miniproiecte de perspectivă ale
lecţiilor.
3) Proiectarea pe unitate de învăţare nu substituie proiectul didactic al lecţiei,
deoarece în această proiectare lipsesc obiectivele preconizate pentru a fi atinse în cadrul
lecțiilor.

18
Exemplu de proiect didactic la matematică
Profesor: Lașcu Aliona
Disciplina de învățământ: Matematica
Clasa: VIII
Data:12.09
Numărul lecției în modul( conform proiectării didactice de lungă durată): 6 / 6
Durata lecției: 45 min
Unitatea de învățare/Capitolul: Numere reale. Recapitulare și completări.
Subiectul lecției: Puteri cu exponent întreg.
Unități de competență:
1.2 .Recunoașterea în diverse enunţuri şi exemplificarea în diverse contexte a numerelor reale,
a puterilor, radicalilor şi proprietăţilor acestora;
1.5. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real şi utilizarea de algoritmi pentru
optimizarea calculului cu numere reale;
1.6. Operareacu numere reale pentru efectuarea calculelor cu numere reale în diverse contexte,
utilizând proprietățile operațiilo rstudiate și a semnificațiilor parantezelor.
Obiectivelelecției: La finele lecției elevii vor fi capabili:
O1:să recunoască în diverse context puterile cu exponent întreg și proprietățile studiate ale
acestora;
O2: să formuleze oral și în scris regulile de calcul cu puteri cu exponent întreg și să le
exemplifice în diverse contexte;
O3:să reprezinte numerele reale în diverse forme utilizând puterile;
O4: să opereze cu numere reale la efectuarea calculelor în contexte variate, utilizând
proprietățile puterilor;
O5:să manifeste independenţă în gândire şi acţiune privind aplicarea în rezolvări de probleme a
puterilor cu exponent întreg.
Tipul lecției: Lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor.
Tehnologii didactice :
1) Forme:
- frontală;
- înperechi;
- individual;
2) Metode:
- metoda exercițiului;
- metoda lucrului cu manualul;
- algoritmizarea;
3) Mijloace de învățământ :
- I.Achiri, A.Braicov, O.Șpuntenco. Matematică. Manual. Clasa a 8. Ed.Prut
Internațional. Chișinău, 2013;
- Prezentarea Power Point (PPT);
- Computerul;
- Proiectorul sau table interactivă;
- Fișe cu probleme, fișe cu cuvinte pentru obținerea regulilor de calcul cu puteri,
posterul cu sarcini.
Evalurea:formativă, evaluare orală și înscris, evaluare reciprocă; produse: problem rezolvată,
răspuns oral, exercițiu rezolvat, poster; lucrare independent cu aprecieri cu note .

Scenariul lecției
Nr. Secvențele Tim- Obi Activitatea profesorului Activitatea Evalua-
crt. lecției pul ecti elevilor rea
vele

19
1 2 3 4 5 6 7
1. Moment 1 min Salutarea.Verificarea Salută profesorul Vizual
organizatoric pregătirii elevilor pentru
lecție.
2. Verificarea 5min - Care a fost tema pentru De învățat: §1, La pano-
temei pentru acasă? secvența 1.2, ul de
acasă capitolul 2. anunțuri
De rezolvat: elevul
Ex.11, 17,pag.25. respon-
- Ce întrebări sunt la tema Dacă este cazul, sabil afi-
pentru acasă? elevii formulează șează
întrebări. tema
pentru
acasă și
elevii se
autoveri-
fică.
3. Reactualiza- 9 min Se anunță subiectul și Elevii deschid
rea cunoștin- obiectivele lecției - se caietele și
țelor și capa- proiectează pe ecran notează data,
cităților prezentarea PPT( Slide1) “Tema în clasă“
și subiectul
lecției: Puteri cu
exponent întreg.
O3 Activitate frontală Elevii din rândul Evaluare
Se proiectează pe ecran I răspund oral în orală
sarcinile ( Slide 2,3,4): lanț, un elev ajută
1) Scrieți în formă de putere să se noteze pe
cu baza 10: tablă
100000 = răspunsurile.
0,01 =
100 =
0,000001 =
0,0001 =
0,000000001 =
2) Scrieți numerele sub formă
zecimală :
32,48 ∙ 103 =
401 ∙10 - 2 =
0,78∙10 2=
94,6∙10- 4 =
O4 3) Calculați oral: Elevii din rândul Evaluare
106∙10 -8 = II răspund în lanț orală
(10-1)-3 =
10−2
=
102
102∙10-3∙10 =

20
4) Calculați : 4 elevi din rândul Evaluare
25
1) (2−3 ∙16)−4 III la tablă reciprocă
concomitent
620 ∙2−12
2) 28 ∙318 rezolvă sarcina,
3)6 ∙ 10−5 ∙ 1,2 ∙ 103 restul scriu în
caiete.
25
1) (2−3 ∙16)−4 = 29
620 ∙2−12
2) 28 ∙318 = 9
3)6 ∙ 10−5 ∙ 1,2 ∙
103 = 7,2 ∙ 10−2
O2 Activitate în grup. Formulați Fiecare grup de Răspun-
regulile de calcul cu puteri patru persoane suri orale
(se grupează
elevii de la două
mese vecine)
primește fișe cu
cuvinte , pe care
trebuie să le
aranjeze în ordine
pentru a obține o
regulă de calcul.
4. Consolidarea 10 Activitate frontală
materiei și min Reguli de calcul cu puteri Elevii răspund la Evaluare
formarea întâlnim nu doar la întrebări. orală
capacităților matematică, dar și la alte
discipline. La care discipline ?
În cadrul cărei teme ați
utilizat puterile?
Sigur, ca exemplu ne pot servi
transformările în unitățile
Sistemului Internațional.
- Care sunt unitățile
fundamentale ale Sistemului
International?
- Care sunt prefixele pentru
multiplii unei unități de
măsură și ce semnifică
fiecare?
- Care sunt prefixele pentru
submultiplii unei unități de
măsură și ce semnifică
fiecare?
Propune elevilor următoarele Câte un elev Probleme
probleme: rezolvă la tablă, rezolvate
O1, 1) Diametrul unei globule restul elevilor
O4, roșii din sânge este de scriu în caiete.
O5 0,007 mm. Transformați 0,007 mm =
în m ( SI) diametrul unei 7 ∙ 10 -3 mm
globule roșii și scrieți 7 ∙ 10 -3 mm =
rezultatul în forma 7 ∙10 –3 ∙ 10-3 m =
0,7 ∙ 10 – 5 m.
21
a × 10n, unde 0 < a < 1 și
n ∈ Z.
2) Volumul unei piese din Transformări:
diamante este de 0,0012 0,0012 m3 =
m3( densitatea 3,45 12∙10-4 m3=
kg/dm3). Determinați 12∙10-4∙103=
masa acestei piese. 12∙10-1 dm3.
m = V∙ 𝜌 = 12∙10-
1
dm3∙3,45
kg/dm3 = 4,14 kg
3) Pentru încălzirea zilnică a Transformăm :
unei camera pe timp de 0,25 ∙ 106 kJ =
iarnă este necesară 0,25 ∙ 106∙ 103 J =
cantitatea de căldură Q = 0,25 ∙ 109 J
0,25 ∙ 106 kJ . Câți m3 de 𝑄𝑢
Ƞ = 𝑚∙𝑞 ⇒𝑚=
gaz natural se consumă 𝑄𝑢
zilnic, dacă randamentul =
Ƞ∙q
sobei este de 60% și se 0,25∙109 𝐽
știe că puterea calorică a 𝐽 ≈
0,6 ∙ 4,4∙107 ⁄𝑘𝑔
gazului natural este de 4,4 0,09469 ∙ 102 kg
∙ 107 J / kg ( randamentul ≈ 9,5 kg.
se calculează după 𝑚
𝑄𝑢 V= 𝜌 =
formula Ƞ = 𝑚∙𝑞 ). 9,5 𝑘𝑔
𝑘𝑔 ≈
0,7 ⁄ 3
𝑚
13,6 m3 de gaz.
Activitate în perechi Discută în
Pe ecran se proiectează perechi și rezolvă Proble-
O1, problemele problemele me
O4, Problema 1: propuse: rezolvate
O5 Inima omului face
aproximativ 5000 bătăi într-o
oră.
a) Calculați numărul de bătăi 5∙103 ∙24 = 1,2
timp de o zi, știind că ziua ∙105bătăipezi.
durează 24 de ore. 1,2 ∙105∙365 ∙80 =
b) Calculați numărul de bătăi 3,504 ∙109 bătăi a
a inimii unui om care a inimii a unui om
trăit 80 de ani ( care a trait 80 ani.
considerați anul cu 365 de
zile și rezultatul scrieți în
forma a × 10n, unde 1 < a
< 10 și n ∈ Z)
Problema 2: Transformări :
Energia cinetică a unui 300 kJ =
autoturism, la o viteză de 72 3 ∙102∙103 J =
km / h este egală cu 300 kJ. 3 ∙ 105 J.
Determinați masa în tone a V = 72 km / h =
𝑚𝑉 2 72∙103 𝑚
vehiculului ( 𝐸𝑐 = ) ⁄𝑠 =
2 36∙102
20 𝑚/𝑠.

22
𝑚𝑉 2
𝐸𝑐 = ⇒𝑚
2
2𝐸𝑐
= 2 .
𝑉
2 ∙ 3 ∙ 105 𝐽
=
(2 ∙ 10)2 𝑚⁄𝑠
= 1,5 ∙ 103 𝑘𝑔 =
1,5 ∙ 103 ∙
10−3 𝑡 = 1,5 𝑡.
10 Activitate în grup ( 4 persoa- Discută și scriu Evaluare
O1,
min ne în grup- se grupează elevii rezolvările pe recirpocă
O4,
din 2 bănci vecine). postere. între
O5
Elevii primesc câte un poster echipe
cu 2 probleme propuse spre (schimb
rezolvare. de pos-
Grupurile : 1 și 6 100 miliarde = tere și
1) Creierul uman este alcătuit 1011neuroni ve-
din 100 miliarde de neuroni. 105∙365 ∙10 = rificare).
Începând cu 30 de ani, acest 365 ∙106 neuroni
număr de neuroni scade cu scad în 10 ani.
aproximativ 100 000 pezi. 1011 - 365 ∙106 =
Câți neuroni are un om de 40 99635 ∙106 =
de ani ( se consider anul cu 9,9635
365 de zile și rezultatul scrieți ∙1010neuroni.
în forma zecimală , apoi în
forma a × 10n, unde 1 < a <
10, a∈ 𝑄 și n ∈ Z ).
2) Pentru încălzire a unei Transformări : Proble-
camera într-o zi de iarnă este 300 MJ = 3 ∙108 J me
necesară cantitatea de căldură 𝑄
𝑞 = 𝑚 ⇒ 𝑚 = 𝑞.
𝑄 rezolvate
egală cu 300 MJ. De ce masă
de lemne uscate este nevoie 𝑚𝑙𝑒𝑚𝑛𝑒 𝑢𝑠𝑐𝑎𝑡𝑒
pentru aceasta? Comparați-o 3 ∙ 108
=
cu masa de petrol cu care pot 1 ∙ 107
fi înlocuite lemnele. ( puterea = 30 𝑘𝑔
calorică a lemnelor uscate este 𝑚𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙
de q = 1 ∙107 J/kg, iar a 3 ∙ 108
=
petrolului q = 4,4 ∙107 J/kg, 4,4 ∙ 107
iar puterea calorică se = 6,8 𝑘𝑔.
caclulează după formula 𝑞 =
𝑄
)
𝑚
Grupurile: 2 și 4
1) Aranjați în ordine
crescătoare a masei
atomilor următoarelor He, Al, Fe, Au.
elemente chimice :
 Aluminiu (Al):
448 ∙ 10−28 kg
 Heliu (He):
6,64 ∙ 10−27 kg
 Fier:

23
9,28 ∙ 10−26 kg
 Aur (Au):
3,27 ∙ 10−25 kg.
2) Viteza medie a luminii
este de 300 000 km într –
o secundă. Lumina este
alcătuită din fotoni și un
an – lumină coresunde
distanței parcurse de unul V=
din acești fotoni timp de 3 ∙ 105 km / s;
un an (365 zile ). 1 an lumină =
a) Câți km îi corespund unui 3 ∙ 105 𝑘𝑚/𝑠 ∙
an-lumină ? Scrieți 3600 𝑠 ∙ 24𝑜𝑟𝑒 ∙
rezultatul în forma 365 𝑧𝑖𝑙𝑒 =
a × 10n, unde 1 < a < 10, 94608∙ 108 km/an
a∈ 𝑄 și n ∈ Z. =
b) Distanța de la centrul 9,4608∙ 1012 km;
Soarelui la centrul t=𝑣=
𝑆
Pământului este de 1,496
1,496∙108 𝑘𝑚
× 108 km. În câte minute o =
3∙105 km⁄𝑠
rază de lumină emisă de 498,6 secunde ≈
Soare ajunge la Pământ? 8,3 minute.
Grupurile: 3 și 5
1) 1 m3 de apă de mare Transformări :
conține 0,004 mg de aur. 1,3 ∙106 km3 =
Pe Pământ, volumul total 1,3∙ 1015 m3;
a apelor este aproximativ 0,004 mg = 4 ∙
1,3 × 106 km3. Calculați 10−3 mg;
câte kg de aur conțin apele 1,3∙ 1015 m3∙ 4 ∙
mărilorși a oceanelor de 10−3 mg = 5,2 ∙
pe Pământ. 1012 mg = 5,2 ∙
1012 ∙ 10−6kg =
5,2 ∙ 106 kg.
2) Savanții utulizează în Virusul SIDA :
cercetările sale unități de 120 nm = 120 ∙
măsură pentru corpuri extrem 10−9 m.
de mici. De exemplu, Firul de păr : 8∙
1 nanometru (nm) = 10-9 m, 107 pm∙ 10−12 m=
iar 1 micrometru (𝜇m) = 8∙ 10−5m.
-6
10 m, 1 picometru (pm) = Tranzistor :
10-12 m. 0,065 𝜇m = 0,065
Virusul SIDA are lungimea de ∙ 10−6 m = 65∙
aproximativ 120 nm, 10−3 ∙ 10−6 = 65 ∙
diametrul unui fir de păr este 10−9 m.
7
de aproximativ 8∙ 10 pm, iar Tranzistorul are
în microelectronică în zilele lungimea cea mai
noastre cel mai mic tranzistor mică.
are lungimea de 0,065 𝜇m.
Cine dintre acestea are
dimensiunea cea mai mică?

24
5. Evaluarea 10mi O1, Lucrare independentă Elevii primesc Lucrare
n O4, 1) În astronomie , 1 parsec fișa cu sarcinile scrisă
O5 este unitatea de măsură propuse și tabelul
pentru distanțe foarte mari de răspunsuri.
între aștri. 1 parsec este Vor rezolva
aproximativ egal cu 3,086 ∙ independent
1016 m. sarcinile și vor
Completați egalitatea: colora caseta
2 parcec =…….. km corespunzătoare
2) Masa unui atom de Carbon răspunsului
este de 1,99∙ 10−26 kg. corect.
Calculați masa în grame a
unei mostre de atomi de
Carbon, ce conțin 6,022∙ 1020
atomi. Scrieți rezultatul în
forma a × 10n, unde 1 < a <
10 și n ∈ Z.
3) Masa unui atom de cupru
este de 1,05× 10-30 kg. Câți
atomi de cupru sunt în 147∙
107 g de cupru? Scrieți
rezultatul în forma a × 10n,
unde 1 < a < 10 și n ∈ Z.
4)Viteza luminii este de
1,08∙ 10 9 km / h.
Transformați viteza în m / s
(SI) și scrieți rezultatul în
forma a × 10n, unde 1 < a <
10 și n ∈ Z.
6. Bilanțul 3 O4 Bilanțul cantitativ: Elevii răspund Răspun-
lecției min - ce am realizat noi astăzi ? oral. suri orale
- completați frazele :
1) A înmulți cu 10n înseamnă
a muta virgula cu …..poziții
la …..
2) A înmulți cu 10-n înseamnă
a muta virgula cu …..poziții
la …..
3) Dacă înmulțesc un număr
cu 103, atunci obțin un
rezultat de …. ori mai….. ca
numărul inițial.
4) Dacă înmulțesc un număr
cu 10-2, atunci obțin un
rezultat de…. ori mai….. ca
numărul inițial.
Bilanțul calitativ :
- Se determină care obiective
au fost realizate la lecție.
- Se trag concluzii privinda
ctivitatea clasei de elevi în

25
ansamblu și a unore levi în
particular.
7. Tema pentru 2min 1) De recapitulat: Capitolul 2, Notează în
acasă §1, secvența1.2. agende sau caiete.
2) De rezolvat: pag. 24, ex.9;
pag. 26, ex.20.
Mulțumesc pentru lecție. La revedere!
La revedere!

26
Proiectarea didactică de lungă durată la matematică
roiectarea tematico-calendaristică
Clasa a X-a, profil real

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi (Module) Nr. Data Obser-


specifice (CS) și a de ore vații
unităților de competențe
(UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare
Predare-învățare
Evaluare
Total:
I. I.Elemente de teoria mulți- 10 Sem. I
milor și logică matematică
I. 1.1, 1.4, 1.6, 1.7 1 Noțiunea de mulțime. Mulțimi 1
II. numerice.Submulțimi.
III. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 2 Operații cu mulțimi.Proprietăți 1
IV. 1.6, 1.7 fundamentale.
VI. 1.1, 1.7, 1.9 3-4 Noțiunea de propoziție 2
VII. matematică.
1.1, 1.7, 1.8, 1.9 5 Metoda reducerii la absurd. 1
1.1,1.2,1.6,1.7,1.8,1.9 6-7 Metoda inducției matematice 2
1.1 – 1.9 8 Ora de sinteză. 1
1.1 – 1.9 9. Ora de sinteză integrativă. 1
1.1 – 1.9 10. Evaluare inițială. 1
II. II. Puteri. Radicali. Logaritmi 9 Sem. I
I. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 11-12 Puteri. Proprietăți 2
II. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 13-14 Radicali. Proprietăți. 2
III. 2.1 – 2.7 15-16 Logaritmul unui număr pozitiv. 2
IV. Proprietăți.
VI. 2.1 – 2.7 17 Ora de sinteză 1
VII. 2.1 – 2.7, 1.8 18 Ora de sinteză integrativă 1
2.1 – 2.7 19 Evaluare sumativă 1
III. Monoame. Polinoame. Fracții 18 Sem. I
algebrice
3.1, 3.2 20 Noțiunea de monom. Operații 1
I. cu monoame.
II. 3.1, 3.2, 3.5 21 Noțiunea de polinom.Forma 1
III. canonică a unui polinom.
IV. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 22-23 Operații cu polinoame. 2
VI. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 24-25 Împărțirea polinoamelor. 2
VII 3.3,3.4,3.5,3.6,3.7,3.8 26 Împărțirea la binomul „X – a”. 1
3.3,3.4,3.5,3.6,3.7,3.8 27-28 Descompunerea polinoamelor 2
în factori ireductibili.
3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 29-30 Noțiunea de rădăcină a unui 2
3.8 polinom.Rădăcini multiple.
3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 31-32 Noțiunea de fracție algebrică. 2
DVA. Amplificarea și simpli-
ficarea fracțiilor algebrice.
3.2 - 3.8 33-34 Operații cu fracții algebrice. 2

27
3.1 - 3.8 35 Ora de sinteză 1
3.1 - 3.8, 1.8, 2.5 36 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 - 3.8 37 Evaluare sumativă 1
IV. IV. Funcții reale. 9 Sem. I
I. 4.1, 4.2 38 Noțiunea funcție. Moduri de 1
II. definire a funcției.
III. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 4.5 39-40 Proprietăți ale funcțiilor. 2
IV. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 41 Operații cu funcții. Funcții 1
VI. compuse.
VII 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6 42-43 Funcții inversabile. Funcția 2
inversă.
4.1 – 4.6 44 Ora de sinteză 1
4.1 – 4.6, 45 Ora de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.6 46 Evaluare sumativă 1
V. V. Funcții numerice. Ecuații. 65
Inecuații. Sisteme și totalități
V.1. V.1. Funcția de gradul I 12 Sem. I
I. 5.1, 5.2, 5.3 47 Funcţia de gradul I. Panta 1
II. dreptei.
III. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4 48 Ecuaţii de gradul I cu o 1
IV. necunoscută.
VI. 5.1, 5.2, 5.4 49 Noțiunea de totalitate. 1
VII 5.1, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6 50 Sisteme de ecuaţii. 1
5.5, 5.6, 5.7, 5.8 51-52 Ecuaţii de gradul I cu o necunos- 2
cută cu modul şi/sau parametru.
5.5, 5.6, 5.7, 5.8 53 Inecuații de gradul I cu o 1
necunoscută.
5.5, 5.6, 5.7, 5.8 54 Inecuații de gradul I cu o 1
necunoscută cu modul.
5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 55 Sisteme de inecuaţii de gradul I 1
cu o necunoscută.
5.1 – 5.8 56 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.8 57 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 - 5.8 58 Evaluare sumativă 1
V.2. V.2. Funcția de gradul II 16 Sem. I
5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.7 59 Noţiunea Funcţia de gradul II. 1
I. 5.1, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6 60 Ecuaţii de gradul II. Relaţiile lui 1
II. Viete.
III. 5.1, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6 61-62 Inecuaţii de gradul II. 2
IV. 5.1, 5.2, 5.3, 5.7, 5.8 63-64 Interpretarea geometrică a 2
VI. ecuației de gradul doi cu două
VII necunoscute.
5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 65 Sisteme de două ecuaţii 1
algebrice de gradul I, II.
5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 66-67 Sisteme de ecuaţii simetrice, 2
omogene de gradul II.
5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 68-69 Ecuaţii de gradul II cu modul, 2
cu parametru.
5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 70-71 Ecuaţii şi inecuaţii raţionale cu 2
o necunoscută.
5.1 – 5.8 72 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.8 73 Ora de sinteză integrativă 1

28
5.1 – 5.8 74 Evaluare sumativă 1
V.3. V.3.Funcția putere. Funcția 14 Sem. I,
I. radical II
II. 5.1 – 5.4 75-77 Funcția putere. 3
III. 5.1 – 5.4 78-79 Funcția radical. 2
IV. 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 80-82 Ecuații iraționale. 3
VI. 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 83-85 Inecuații iraționale 3
VII 5.1 – 5.8 86 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.8 87 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.8 88 Evaluare sumativă 1
V.4. Funcția exponențială. Funcţia 24 Sem. II
logaritmică
I. 5.1 – 5.4 89-90 Funcţia exponenţială. 2
II. 5.1 – 5.4 91-93 Funcţia logaritmică. 3
III. 5.2, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 94-95 Ecuaţii exponenţiale. 2
IV. 5.2, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 96-97 Ecuaţii exponențiale cu modul. 2
VI. 5.2, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 98-100 Inecuaţii exponenţiale. 3
VII 5.2, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 101-103 Ecuaţii logaritmice 3
5.2, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 104-105 Ecuaţii logaritmice cu modul 2
5.2, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 106-108 Inecuaţii logaritmice 3
5.1 – 5.8 109 Ora de sinteză 1
5.1, 5.8, 3,5, 2.5 110 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.8 111 Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.8 112 Analiza evaluării sumative 1
VI. Elemente de trigonometrie 25 Sem. II
I. 6.1, 6.2, 6.3 113-114 Cercul trigonometric. 2
II. 6.3, 6.4, 6.6 115-116 Funcţiile trigonometrice. 2
III. 6.2, 6.3, 6.5, 6.6 117 Identităţile trigonometrice 1
IV. fundamentale.Formulele de
VI. reducere.
VII 6.2, 6.3, 6.5, 6.6 118 Formulele sumei. Formulele 1
unghiului dublu.
6.2, 6.3, 6.5, 6.6 119 Formulele substituţiei 1
universale.
6.2, 6.3, 6.5, 6.6 120 Calculul valorilor funcţiilor 1
trigonometrice.
6.1 – 6.6 121 Evaluare sumativă. 1
6.1, 6.3, 6.4, 6.5 122 Noţiunile arcsinus, arccosinus, 1
arctangentă, arccotangentă.
6.3, 6.4, 6.5 123-124 Calculul valorilor arcsinus, 2
arccosinus,arctangentă, arcco-
tangentă ale numerelor reale
uzuale.
6.3, 6.4, 6.5, 6.7 125-126 Ecuaţii trigonometrice 2
fundamentale.
6.3, 6.4, 6.5, 6.7 127-128 Ecuaţii trigonometrice reduc- 2
tibile la ecuaii algebrice.
6.3, 6.4, 6.5, 6.7 129-130 Ecuaţii trigonometrice 2
omogene de gradul I, II.
6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 131-132 Ecuaţii trigonometrice de forma 2
6.8 a sin x  b cos x  c, a, b, c  R.
6.3, 6.5, 6.7, 6.8 133-134 2

29
Inecuaţii trigonometrice
6.1 – 6.8 135 fundamentale. 1
6.1 – 6.8, 1.8 136 Ora de sinteză. 1
6.1 – 6.8 137 Ora de sinteză integrativă. 1
Evaluare sumativă.
VII. Figuri geometrice în plan. 32 Sem. I.
Recapitulare și completări
I. 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5 138 Noţiuni geometrice fundamen- 1
II. tale.
III. 7.3, 7.4, 7.10 139 Cercul. Relaţii metrice în cerc. 1
IV. 7.1 – 7.5 140 Poziţia relativă a unei drepte 1
V. faţă de un cerc.
VI. 7.2 – 7.7 141 Unghi la centru. Unghi înscris. 1
VII 7.4, 7.5, 7.6, 7.7 142 Triunghiuri. Triunghiuri 1
congruente.
7.3, 7.6, 7.8, 7.9 143 Linii importante în triunghi. 1
Proprietăți.
7.5, 7.8, 7.9, 7.10 144 Triunghiuri asemenea.Criterii. 1
7.5, 7.8, 7.9, 7.10 145 -146 Teorema Thales. Teorema 2
fundamentală a asemănării.
7.5, 7.8, 7.9, 7.10 147-148 Teorema bisectoarei unghiului 2
interior al triunghiului.
7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 149-150 Relaţii metrice în triunghi. 2
Teorema sinusurilor. Teorema
cosinusului.
7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 151-152 Triunghi înscris în cerc. 2
Triunghi circumscris cercului.
7.1 - 7.10 153 Evaluare sumativă 1
7.1, 7.2, 7.4, 7.5 154-155 Patrulatere convexe: 2 Sem. II.
paralelogram, paralelograme
particulare, trapez. Proprietăți.
7.1 – 7.7 156-157. Patrulatere înscrise în cerc. 2
7.4, 7.5, 7.6, 7.7 158-159. Patrulatere circumscrise unui 2
cerc.
7.7, 7.8, 7.9, 7.10 160. Poligoane convexe. Noțiune de 1
poligon regulat.
7.2, 7.3, 7.4, 7.7 161-162. Poligoane regulate înscrise în 2
cerc. Poligoane regulate
circumscrise unui cerc.
7.6, 7.7, 7.8, 7.9, 7.10 163-164 Aria suprafețelor poligonale. 2
7.1 – 7.10 165-166 Lungimea cercului. Aria 2
discului.
7.1 – 7.10 167 Ora de sinteză 1
7.1 – 7.10 168 Ora de sinteză integrativă 1
7.1 – 7.10 169 Evaluare sumativă 1
1.1 – 7.10 170 Recapitulare 1

Clasa a XI-a, profil real

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi (Module) Nr. de Data Obser-


specifice (CS) și a ore vații

30
unităților de
competențe(UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 22
Predare-învățare 139
Evaluare 9
Total: 170
I. Șiruri de numere reale. 13 Sem. I
1.1, 1.2, 1.3, 1.4 1-2 Noțiunea șir de numere 2
reale.Clasificări
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 3-4 Progresia aritmetică. Proprietăţi. 2
I. 1.5, 1.6, 1.7 Aplicaţii.
II. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 5-6 Progresia geometrică. Proprietăţi. 2
III. 1.5, 1.6, 1.7 Aplicaţii.
IV. 1.1, 1.2, 1.4, 1.5 7-8 Limita unui şir. Definția în 2
VI. limbajul vecinătăților, limbajul
VII. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 𝜀 − 𝛿.
1.1, 1.2, 1.3, 1.4 9 Noţiunea de şir convergent. 1
1.1 – 1.7 10 Noțiunea de șir divergent. 1
1.1 – 1.7 11 Ora de sinteză 1
1.1 – 1.7 12 Ora de sinteză integrativă 1
13 Evaluare sumativă 1
II. II.Limite de funcţii. Funcţii 26 Sem. I
continue
I. 2.1, 2.2 14 Punct de acumulare, punct izolat 1
II. al unei mulţime
III. 2.1, 2.2, 2.3, 2.6 15-16 Noţiunea limita unei funcţii într- 2
IV. un punct. Noțiunea limita unei
VI. funcții la ±  .
VII. 2.1, 2.2, 2.3, 2.6 17 Limite laterale. 1
2.1, 2.2, 2.3, 2.6, 18-19 Limitele funcțiilor elementare. 2
2.7, 2.8 Operaţii cu limite de funcţii.
2.2, 2.3, 2.6, 2.7, 20 Calculul limitelor de funcţii. 1
2.3, 2.6, 2.7, 2.8 21-22 Cazuri exceptate la operaţii cu 2
limite de funcţii. 2
2.3, 2.6, 2.7, 2.8 23-24 Limite remarcabile.
2.3, 2.6, 2.7, 2.8 25-26 Noţiunea funcţie continuă într- 2
un punct.Punct de disconti-
nuitate.
2.1, 2.4, 2.5, 2.6 27-28 Funcţie continuă pe o mulţime. 2
Continuitatea la stânga. Conti-
nuitatea la dreapta.
2.1, 2.4, 2.5, 2.6 29-30 Criterii de continuitate. Conti- 2
nuitatea funcţiilor elementare.
2.1, 2.4, 2.5, 2.6 31-32 Proprietățile funcțiilor continue. 2
2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 33-35 Asimptotele graficelor funcţiilor 3
2.5, 2.6 reale.
2.1 – 2.8 36 Ora de sinteză 1
2.1 – 2.8, 1.5 37 Ora de sinteză integrativă 1
2.1 – 2.8 38 Evaluare sumativă 1
2.1 – 2.8 39 Analiza evaluării sumative 1

31
III. Paralelismul în spațiu 17
6.1, 6.2, 6.3, 6.4 40-41 Axiomele geometriei în plan. 2
6.1, 6.2, 6.3, 6.4 42-43 Axiomele geometriei în spațiu. 2
I. Proprietăți ale planului.
II. 6.1, 6.4, 6.5, 6.6 44-45 Poziția relativă a dreptelor în 2
III. spațiu.
IV. 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 46-47 Unghiul dintre două drepte
V. 6.7, 6.8 necoplanare. 2
VI. 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 48-49 Drepte paralele în spațiu. 2
VII. 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 50-51 Poziții relative ale dreptelor în 2
6.9, 6.10 spațiu.Proprietăți, criteriu.
6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 52-53 Poziția relativă a două plane. 2
6.9, 6.10 Plane paralele, proprietăți,
criteriu.
6.1 – 6.10 54 Ora de sinteză 1
6.1 – 6.10, 1.5, 2.6 55 Ora de sinteză integrativă 1
6.1 – 6.10 56 Evaluare sumativă 1
IV. Funcții derivabile. Aplicații ale 37 Sem.I,
derivatelor II
I. 3.1, 3.2, 3.3 57 Probleme din diverse domenii ce 1
II. conduc la noțiunea de derivată.
III. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 58-60 Noțiunea derivate funcției, deri- 3
IV. vata laterală a unei funcții într-
VI. un punct. Funcții derivabile pe o
VII. mulțime.
3.1 – 3.5 61-62 Tabelul derivatelor funcțiilor 2
elementare.
3.3, 3.4, 3.5, 3.6 63-64 Calculul derivatelor. Reguli de 2
derivare.
3.3, 3.4, 3.5, 3.6 65-67 Derivata funcției compuse 3
3.3, 3.4, 3.5, 3.6 68-69 Derivata de ordin n ( n ∈{2,3}). 2
3.1, 3.2, 3.3, 3.6 70-71 Interpretarea fizică a derivatei. 2
3.1, 3.2, 3.3, 3.6 72-73 Interpretarea geometrică a 2
derivatei. Ecuația tangentei la
graficul funcției într-un punct.
3.1 – 3.6, 3.8, 3.9 74 Evaluare sumativă 1
3.1. 3.2, 3.7, 3.8 75-76 Noțiunea diferențiala funcției. 2
Reguli de calcul a diferen-
țialelor.
3.3, 3.4, 3.7, 3.9 77-78 Proprietățile funcțiilor deriva- 2
bile: teoremele Fermat, Rolle,
Lagrange.
3.6, 3.7, 3.8, 3.9 79-80 Puncte critice. Puncte de extrem, 2
extremele funcției.
3.6, 3.7, 3.8, 3.9 81-82 Aplicații ale derivatelor de ordin 2
1 și 2 în studiul variației funcției.
3.3, 3.5, 3.6, 3.7 83-84 Reprezentarea grafică a funcției. 2
3.6, 3.8, 3.9 85-86 Calculul limitelor funcției cu 2
ajutorul derivatei. Regulile lui
LʼHospital.
3.6, .37, 3.8, 3.9 87-89 Probleme de maxim și minim. 3
Optimizări.

32
3.1 - .3.9 90 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.9, 2.3, 2.6 91 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 - .3.9 92 Evaluare sumativă 1
3.1 - .3.9 93 Analiza evaluării sumative 1
V. Numere complexe. 19 Sem. II
4.1, 4.2, 4.3 94 Noţiunea număr complex. 1
I. Mulţimea C. Forma algebrică a
II. numărului complex.
III. 4.1, 4.2, 4.3, 4.5 95-96 Operaţii aritmetice cu numere 2
IV. complexe scrise în formă
VI. algebrică.
VII. 4.1, 4.2, 4.3 97 Reprezentarea geometrică a 1
numerelor complexe.
4.1, 4.2, 4.3, 4.5 98 Modulul unui număr complex. 1
4.1, 4.2, 4.3, 4.4 99-100 Forma trigonometrică a 2
numărului complex.
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 101-102 Operaţii cu numere complexe 2
4.5, 4.6 scrise în formă trigonometrică.
4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 4.8 103-105. Ecuaţii de gradul II, ecuații 3
bipătratice, ecuații binome.
4.5, 4.6, 4.7, 4.8 106-108. Ecuații reciproce de gradul III şi 3
IV în mulţimea C.
4.1 – 4.8 109. Ora de sinteză 1
4.1 – 4.8 110. Ora de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.8 111. Evaluare sumativă 1
4.1 – 4.8 112. Analiza evaluării sumative 1
VI. Matrice. Determinanți. Sisteme 21 Sem. II
de ecuații liniare
5.1, 5.2 113 Noțiunea matrice. Cazuri 1
I. particulare.
II. 5.1, 5.2, 5.3 114-115 Operații cu matrice. Proprietăți. 2
III. 5.1, 5.2, 5.3 116-117 Noțiunea determinant de ordinul 2
IV. doi, de ordinul trei, de ordinul n.
VI. Proprietăți fundamentale.
VII. 5.1, 5.2, 5.3, 5.6, 118-120 Calculul determinanților de 3
5.7, 5.8 ordinul doi, trei, patru.
5.1, 5.2, 5.3, 5.6, 121-122 Matrice inversabilă. Calculul 2
5.7, 5.8 matricei inverse.
5.3, 5.4, 5.5 123-124 Ecuații matriceale. 2
5.3, 5.4, 5.5 125-127 Sisteme de ecuații liniare.Regula 3
lui Cramer, metoda lui Gauss,
metoda matriceală.
5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 128-129 Sisteme de ecuații liniare 2
5.7, 5.8 omogene.
5.1 – 5.8 130 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.8, 4.2, 4.5 131 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.8 132 Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.8 133 Analiza evaluării sumative 1
VII. Perpendicularitatea în spațiu 19 Sem. I,
7.1 – 7.5 134-135 Drepte perpendiculare în spațiu, 2 II
proprietăți, criteriu.
I. 7.1 – 7.5 136-137 2

33
II. Dreapta perpendiculară pe plan,
III. 7.1 – 7.5, 7.6, 7.7 138 proprietăți, criteriu. 1
IV. Proiecții ortogonale a punctelor,
V. 7.5, 7.6, 7.7, 7.8, 139-140 segmentelor, dreptelor pe plan. 2
VI. 7.9, 7.10 Distanța de la un punct la o
VII. dreaptă, de la un punct la un plan,
7.1 – 7.5 141 de la o dreaptă la un plan. 1
7.5, 7.6, 7.7, 7.8, 142-143 Unghiul dintre dreaptă și plan. 2
7.9, 7.10 Teorema celor trei perpendiculare.
7.1 – 7.5 144-145 Reciproca. 2
7.1 – 7.5 146-147 Unghi diedru. 2
Plane perpendiculare, proprietăți,
7.5 – 7.10 148-149 criteriu. 2
Lungimea proiecției ortogonale a
unui segment pe un plan. Aria
proiecției ortogonale a unei figuri
7.1 – 7.10 150 pe plan. 1
7.1 – 7.10, 6.2, 6.7 151 Ora de sinteză. 1
7.1 – 7.10 152 Ora de sinteză integrativă. 1
Evaluare sumativă.
VIII. Transformări geometrice 16 Sem. II
în spațiu
8.1, 8.2, 8.4, 8.5 153. Transformări izometrice în 1
I. spațiu. Proprietăți.
II. 8.1 – 8.7 154-155 Simetria față de un punct. 2
III. Proprietăți
IV. 8.1 – 6.7 156-157 Simetria axială în spațiu. 2
V. Proprietăți.
VI. 8.1 – 8.7 158-159 Simetria în raport cu un plan. 2
VII. 8.1 – 8.7 160-161 Translația în spațiu. Proprietăți. 2
8.1 – 8.7 162-163 Asemănarea în spațiu. Proprietăți. 2
Rotația în spațiu. Proprietăți.
8.1 – 8.7 164-165 Ora de sinteză 2
8.1 – 8.7 166 Ora de sinteză integrativă 1
8.1 – 8.7 167 Evaluare sumativă 1
8.1 – 8.7 168 1
1.1 – 8.7 169-170. Recapitulare 2

Clasa a XII-a, profil real

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi (Module) Nr. de Data Obser


specifice (CS) și a unităților ore vații
de competențe (sub-
competențe) (UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare
Predare-învățare
Evaluare
Total:
I. Primitiva. Integrala nedefinită 18 Sem. I

34
I. 1.1, 1.2, 1.3 1-2 Noţiunea de primitivă. 2
II. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 3-4 Integrala nedefinită. Proprietăţi. 2
III. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 5-6 Tabelul primitivelor uzuale. 2
IV. 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 7-9 Calculul integralelor nedefinite 3
VI. 1.3, 1.4, 1.5, 1.6, 1.7 10-12 Metoda de schimbare de 3
VII. variabilă.
1.3, 1.4, 1.5, 1.6, 1.7 13-15 Integrarea prin părți. 3
1.1 - 1.7 16 Ora de sinteză 1
1.1 – 1.7 17 Ora de sinteză integrativă 1
1.1 – 1.7 18 Evaluare sumativă 1
II. Integrala definită. Aplicaţii 23 Sem. I
I. 2.1, 2.2 19-20 Noțiunea de integrală definită. 2
II. Proprietăţi.
III. 2.1, 2.2, 2.3 21-23 Formula lui Newton-Leibniz. 3
IV. 2.1, 2.3, 2.3 24-26 Calculul integralei definite 3
VI. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 27 Reprezentarea geometrică a 1
VII. integralei definite
2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 28-29 Aria subgraficului unei funcții 2
2.4, 2.5, 2.6, 2.7, 2.8 30-31 Calculul ariei unei figuri 2
mjărginite.
2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 32-34 Volumul corpului de rotație. 3
2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 35-37 Rezolvarea problemelor. 3
2.1-2.8 38 Ora de sinteză. 1
2.1-2.8, 1.4 39 Ora de sinteză integrativă. 1
2.1-2.8 40 Evaluare sumativă. 1
2.1-2.8 41 Analiza evaluării sumative. 1
III. Poliedre 23 Sem. I
5.1, 5.2, 5.3, 5.4 42 Noțiunea de poliedru. Elemente. 1
I. Clasificări.
II. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4 43-44 Poliedre regulate. 2
III. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4 45-46 Prisma.Elemente.Clasificări. 2
IV. Secțiuni.
V. 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 47-49 Arii ale suprafețelor prismei. 3
VI. Volumul prismei.
VII. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4 50 Piramida.Elemente. Clasificări. 1
Secțiuni.
5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 51-53 Arii ale suprafețelorpiramidei. 3
5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 54-55 Volumul piramidei. 2
5.1, 5.2, 5.3, 5.4 56-57 Trunchi de piramidă. Elemente. 2
Clasificări. Secțiuni.
5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9 58-60 Ariiele suprafețelor trunchiului 3
de piramidă.Volumul trunchiu-
lui de piramidă.
5.1 – 5.9 61 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.9, 2.5, 2.6 62 Oră de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.9 63 Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.9 64 Analiza evaluării sumative 1
IV. Elemente de combinatorică. 19 Sem.
Binomul lui Newton I,
I. 3.1, 3.2, 3.3 65 Noţiunea de mulţime ordonată. 1 sem.II
II. Noţiunea de factorial.
III. 3.1, 3.2, 3.3 66 Legile combinatoricii. 1

35
IV. 3.1, 3.2, 3.3, 3.6, 3.7 67-68 Permutări(fără repetări). 2
VI. 3.1, 3.2, 3.3, 3.6, 3.7 69-70 Aranjamente (fără repetări). 2
VII. 3.1, 3.2, 3.3, 3.6, 3.7 71-72 Combinări (fără repetări). 2
3.1, 3.2, 3.3 73 Proprietăţi ale combinărilor. 1
3.1, 3.2, 3.3, 3.6, 3.7 74-75 Ecuaţii, inecuaţii ce conţin 2
elemente de combinatorică.
3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 76 Binomul lui Newton. Formula 1
termenului general.
3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 77-78 Proprietăți fundamentale ale 2
coeficienților binomiali.
3.1 – 3.7 79-80 Proprietăţi ale dezvoltării 2
binomului la putere.
3.1 – 3.7 81 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.7, 2.4, 2.6 82 Oră de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.7 83 Evaluare sumativă 1
V. Elemente de teoria 27
probabilităților, statistică
matematică și de calcul
financiar
V.I Elemente de statistică 12 Sem.
matematică și calcul financiar II.
4.1, 4.2 84-85 Noţiuni fundamentale.
I. Selectarea, înregistrarea și
II. gruparea datelor. 2
III. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 86-87 Reprezentarea grafică a datelor 2
IV. statistice
VI. 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 88-89 Mărimi medii ale seriilor 2
VII. statistice.
4.1 - 4.5, 4.10 90-92 Elemente de calcul financiar. 3
4.1 - 4.5, 4.10 93 Ora de sinteză. 1
4.1 - 4.5, 4.10, 3.5, 3.6 94 Oră de sinteză integrativă. 1
4.1 - 4.5, 4.10 95. Evaluare sumativă. 1
V.2 Elemente de teoria 16 Sem.
probabilităților II.
4.1, 4.6 96-97 Eveniment.Clasificarea 2
I. evenimentelor.
II. 4.1, 4.6, 4.7, 4.8, 4.10 98-100 Definiţia clasică a probabilităţii. 3
III. 4.1, 4.6, 4.8 101-102 Evenimente aleatoare. Operaţii 2
IV. cu evenimente aleatoare.
VI. 4.1, 4.6, 4.8, 4.10 103-104 Evenimente aleatoare 2
VII. independente.
4.1, 4.6, 4.8, 4.9 105-107 Variabilă aleatoare.Valoarea 3
medie a variabilei aleatoare.
4.1 -4.10 108 Ora de sinteză 1
4.1 -4.10, 3.1 – 3.5 109 Oră de sinteză integrativă 1
4.1 -4.10 110 Evaluare sumativă 1
4.1 -4.10 111 Analiza evaluării sumative 1
VI. Corpuri de rotație 24 Sem.
6.1, 6.2, 6.3, 6.4 112 Cilindrul circular drept. 1 II.
I. Elemente.Secțiuni.
II. 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8 113-115 3
III.

36
IV. Ariiele suprafețelor cilindrului
V. 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 116 circular drept. Volumul 1
VI. cilindrului circular drept.
VII. 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8 117-119 Conul circular drept. Elemente. 3
Secțiuni.
Ariiele suprafețelor conului
6.1, 6.2, 6.3, 6.4 120 circular drept. Volumul conului 1
circular drept.
6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8 121-123 Trunchiul de con circular drept. 3
Elemente.Secțiuni.
Ariiele suprafețelor trunchiului
de con circular drept. Volumul 2
6.1, 6.2, 6.3, 6.4 124-125 trunchiului de con circular drept.
Sfera. Elemente. Secţiunea sfe-
6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8 126-127 rei cu un plan. 2
6.1 – 6.8 128-129 Aria suprafeţei sferice. 2
Corpul sferic.Volumul corpului
6.1 – 6.4 130-132 sferic. 3
Secţiunea suprafeţei conice cu
6.1 – 6.8 133 un plan. 1
6.1 – 6.8, 2.5, 2.6 134 Ora de sinteză 1
6.1 – 6.8 135 Oră de sinteză integrativă 1
Evaluare sumativă
I. Clasa a X-a : 1.1 – 136-165 Recapitulare finală (va include 30 Sem.
II. 7.10 și cel puțin 2 ore de evaluare) II.
III. Clasa a XI-a : 1.1 –
IV. 8.7
V. Clasa a XII-a : 1.1 –
VI. 6.8
VII.

Clasa a X-a, profil umanist

Indicatorii competențelor Nr. Conținuturi (Module) Nr. de Data Obser


specifice (CS) și a unităților crt. ore vații
de competențe (UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 17
Predare-învățare 77
Evaluare 8
Total: 102
I. Numere reale. Recapitulare și 16
completări.
1.1, 1.6, 1.8 1 Numere reale. Mulțimile N, Z, Q, 1
R.
I. 2 Operații cu numere reale. 1
II. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5, 1.8 Proprietăți.
III. 3-4 Puterea cu exponent număr rațio- 2
IV. 1.2, 1.3, 1.4, 1. nal. Radicali de ordinul 2 și 3.
VI. 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.7 5-6 2

37
VII. 1.2, 1.3, 1.4, 1.5 Logaritmul unui număr pozitiv.
7-9 Proprietăți. 3
1.2, 1.3, 1.6, 1.7 10 Proporții. Procente. 1
1.3, 1.5, 1.6, 1.7, 1.8 11-12 Aplicații ale operațiilor cu 2
1.1 – 1.8 13 numerelor reale 1
1.1 – 1.8 14 Ora de sinteză 1
1.1 – 1.8 15 Ora de sinteză integrativă 1
1.1 – 1.8 16 Evaluare inițială 1
Analiza evaluării inițiale
II. Mulțimi 8
I. 2.1, 2.3, 2.4, 2.5 17 Noțiunea de mulțime. Mulțimi 1
II. numerice.
III. 2.2, 2.3, 2.5, 2.6 18-19 Operații cu mulțimi. 2
IV. 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 20-21 Aplicații ale mulțimilor și 2
VI. operațiilor cu mulțimi.
VII. 2.1 - 2.6 22 Ora de sinteză 1
2.1 – 2.6, 1.5, 1.6 23 Ora de sinteză integrativă 1
2.1 – 2.6 24 Evaluare sumativă 1
III. Funcții numerice. Ecuații. 45
Inecuații. Sisteme.
III.1. III.1. Funcția de gradul I. 10
Ecuații, inecuații, sisteme
I. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 25 Noțiunea de funcție. Noțiunea 1
II. funcția de gradul I. Graficul
III. funcției de gradul I.
IV. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 26 Proprietățile funcției de gradul I. 1
VI. Proporționalitatea directă.
VII. 3.5, 3.6, 3.7, 3.10, 27 Aplicații ale funcției de gradul I 1
3.11 și a proporționalității directe în
diverse domenii.
3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 28 Ecuații de gradul I cu o 1
necunoscută.
3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 29 Inecuații de gradul I cu o 1
necunoscută.
3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 30 Sisteme de două ecuații de gradul 1
I cu două necunoscute.
3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 31 Sisteme de două inecuații de 1
gradul I cu o necunoscută.
3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 32 Aplicații ale ecuațiilor, 1
inecuațiilor, sistemelor în diverse
domenii.
3.1 – 3.12 33 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.12 34 Ora de sinteză integrativă. 1
3.1 – 3.12 35 Evaluare sumativă 1
III.2. Funcția de gradul II. Ecuații. 12
Inecuații. Sisteme
I. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 36 Noțiunea funcția de gradul II. 1
II. Graficul funcției de gradul II.
III. 3.5, 3.6, 3.7, 3.10, 3.11 37 Proprietățile funcției de gradul II . 1
IV. 3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 38 Ecuații de gradul II. Clasificarea 1
VI. ecuațiilor.
VII. 3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 39 Rezolvarea ecuațiilor de gradul II. 1

38
Relațiile lui Viète.
3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 40-41 Inecuații de gradul II cu o 2
necunoscută.
3.6, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12 42-43 Sisteme de două ecuații algebrice 2
cu o ecuație de gradul I și o
ecuație de gradul II cu două
necunoscute.
3.10, 3.11, 3.12 44 Aplicații ale funcției de gradul II 1
în diverse domenii.
3.1 - 3.12 45 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.12 46 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.12 47 Evaluare sumativă 1
III.3. Funcția putere. Funcția radical. 10
3.1, 3.2, 3.3, 3.4 48-49 Noțiunea funcția putere . Proprie- 2
I. țăi ale funcției putere.
II. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 50-51 Proporționalitatea inversă. 2
III. Proprietăți.
IV. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 52 Noțiunea funcția radical. Proprie- 2
VI. tăți ale funcției radical.
VII. 53-54 Aplicații ale funcției putere,
3.7, 3.10, 3.11, 3.12 funcției radical și proporționa- 2
lității inverse .
3.1 – 3.12 55 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.12 56 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.12 57 Evaluare sumativă 1
III.4. Funcția exponențială. Funcția 13
I. logaritmică.
II. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 58-60 Noțiunea funcția exponențială. 3
III. Proprietățile funcției exponen-
IV. țiale.
VI. 3.5, 3.6, 3.7, 3.10, 3. 61-62 Noțiunea funcția logaritmică. 3
VII. Proprietățile funcției logaritmice.
3.5, 3.6, 3.7, 3.10, 3.11 64-66 Aplicații ale funcției exponențiale 3
și a funcției logaritmice .
3.1 – 3.12 67 Ora de sinteză 1
1.4, 1.5, 2.5, 3.1 – 3.11 68 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.12 69 Evaluare sumativă 1
3.1 – 3.12 70 Analiza evaluării sumative 1
IV. Figuri geometrice în plan 29
4.1, 4.2, 4.4, 4.5 71 Noțiuni geometrice fundamentale. 1
Dreaptă. Semidreaptă. Puncte
I. coliniare. Segment.
II. 4.1, 4.2, 4.3,4.4,4.5, 72 Triunghiuri. Clasificări. 1
III. 4.6
IV. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 73 Metoda triunghiurilor congru- 1
V. ente. Aplicații.
VI. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 74 Linii importante în triunghi. 1
VII. 4.6, 4.7
4.5, 4.6, 4.7, 4.8, 4.10 75-76 Triunghiuri asemenea. Criterii. 2
4.5, 4.6, 4.7, 4.8, 4.10, 77-78 Metoda triunghiurilor asemenea. 2
4.11
4.3, 4.5, 4.6, 4.7, 4.11 79-80 2

39
Relații metrice în triunghiul
4.1, 4.2, 4.3, 4.5, 4.6, 81 dreptunghic. Aplicații. 1
4.11 Patrulatere convexe: pătratul,
dreptunghiul, paralelogramul,
4.4, 4.6, 4.8, 4.10, 82-83 rombul, trapezul. Proprietăți. 2
4.11 Aplicații ale patrulaterelor. Pa-
4.4, 4.6, 4.8, 4.9, 4.10, 84-85 vaje. 2
4.11 Poligoane regulate: triunghiul
echilateral, pătratul, hexagonul
4.5, 4.6, 4.7, 4.8, 4.9, 86 regulat. Aplicații.Pavaje. 1
4.10, 4.11 Cercul. Coarde. Arce. Discul.
4.6, 4.7, 4.8, 4.9 87-88 Aplicații.Pavaje 2
Poziția relativă a unei drepte față
de un cerc.Unghi la centru. Unghi
4.8, 4.9, 4.10, 4.11 89-90 înscris. 2
Triunghi înscris în cerc. Triunghi
4.8, 4.9, 4.10, 4.11 91-92 circumscris unui cerc. Aplicații. 2
Aria suprafețelor poligonale
pentru. Aplicații ale ariilor
4.8, 4.9, 4.10, 4.11 93 poligoanelor. Pavaje. 1
Lungimea cercului. Aria discului.
4.5, 4.6, 4.7, 4.8, 4.9 94- 95 Aplicații 2
4.1 – 4.11 96 Secțiunea de aur. Aplicații. 1
4.1 – 4.11, 1.1 – 1.8, 97 Ora de sinteză 1
2.1 – 2.6 98 Ora de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.11 99 Evaluare sumativă 1
Analiza evaluării sumative
1.1 – 4.11 100- Recapitulare 3
102.

Clasa a XI-a, profil umanist

Indicatorii competențelor Nr. Conținuturi (Module) Nr. de Data Obser


specifice (CS) și a unităților crt. ore vații
de competențe (UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 19
Predare-învățare 78
Evaluare 5
Total: 102
I. Șiruri de numere reale. 12
1.1, 1.2, 1.3, 1.4 1 Noțiunea șir de numere reale. 1
1.1, 1.2, 1.3, 1.4 2-3 Șiruri finite, infinite.Șiruri 2
monotone.
I. 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.7, 4-5 Progresia aritmetică. Proprietăți. 2
II. 1.8 Aplicații.
III. 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.7, 6-8 Progresia geometrică. Proprietăți. 3
IV. 1.8 Aplicații.
VI. 1.1 – 1.8 9 Ora de sinteză 1
VII. 1.1 – 1.8 10 Ora de sinteză integrativă 1

40
1.1 – 1.8 11 Evaluare sumativă 1
1.1 – 1.8 12 Analiza evaluării sumative 1
II. Numere complexe. Forma 17
I. algebrică
II. 2.1, 2.3, 2.6 13-14 Noțiunea număr complex. 2
III. Mulțimea C.
IV. 2.1, 2.2, 2.6 15-16 Forma algebrică a numărului 2
VI. complex.
VII. 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 17-19 Operații aritmetice cu numere 3
complexe scrise în formă
algebrică.
2.2, 2.3, 2.4, 2.6 20-21 Număr opus. Conjugatul unui 2
număr. Inversul unui număr.
2.1, 2.5, 2.6 22-23 Modulul unui număr complex. 2
2.1 – 2.6, 1.5, 1.6 24-25 Rezolvarea ecuațiilor de gradul II 2
cu coeficienți reali în mulțimea C.
2.1 – 2.6 26 Ora de sinteză 1
2.1 – 2.6, 1.4 – 1.7 27 Ora de sinteză integrativă 1
2.1 – 2.6 28 Evaluare sumativă 1
2.1 – 2.6 29 Analiza evaluării sumative 1
III. Matrice. Determinanți. Aplicații 21
3.1, 3.3, 3.6 30-31 Noțiunea matrice. Cazuri 2
particulare.
I. 3.1, 3.3, 3.6, 3.7 32-33 Operații cu matrice. Proprietăți. 2
II. 3.1, 3.2, 3.4,3.5, 3.6 34-35 Noțiunea determinant de ordinul 2
III. doi, ordinul trei.
IV. 3.1, 3.2, 3.4,3.5, 3.6 36-37 Proprietățile fundamentale 2
VI. necesare pentru calculul
VII. determinanților.
3.1, 3.2, 3.4,3.5, 3.6 38-40 Calculul determinanților de 3
ordinul doi, trei.
3.1, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7 41-42 Sisteme de ecuații liniare de tipul 2
n×n, n  N , n  3.
*

3.1, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7 43-44 Regula lui Cramer. 2


3.1 – 3.7 45-46 Aplicații ale matricelor, 2
determinanților, a sistemelor de
ecuații.
3.1 – 3.7 47 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.7, 2.1 – 2.5 48 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.7 49 Evaluare sumativă 1
3.1 – 3.7 50 Analiza evaluării sumative 1
IV. Paralelismul în spațiu 22
4.1, 4.2, 4.3 51-52 Poziția relativă a 2 drepte în spațiu. 2
I. 4.1, 4.2, 4.3, 4.6 53-54 Drepte paralele în spațiu.Aplicații. 2
II. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 55-57 Poziția relativă a dreptei și 3
III. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 58-60 planului. 3
IV. Poziția relativă a două plane.
V. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 61-62 Aplicații. 2
VI. 4.7 Plane paralele, proprietăți,
VII. 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 63-65 criteriu.Aplicații. 3
4.7 Aplicații ale relației de paralelism
66-68 în spațiu.

41
4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, Ora de sinteză 3
4.6, 4.7 69 Ora de sinteză integrativă 1
4.1 – 4.7 70 Evaluare sumativă 1
4.1 – 4.7, 1.1 – 1.6 71 Analiza evaluării sumative 1
4.1 – 4.7 72 1
4.1 – 4.7
V. Perpendicularitatea în spațiu 25
5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 73-75 Drepte perpendiculare în spațiu, 3
I. proprietăți, criteriu. Aplicații.
II. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 76-78 Dreapta perpendiculară pe plan, 3
III. proprietăți, criteriu. Aplicații.
IV. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 79-80 Distanța de la un punct la o 2
V. dreaptă, de la un punct la un
VI. 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, plan.Aplicații.
VII. 5.7 81-83 Proiecții ortogonale a punctelor, 3
segmentelor, dreptelor pe plan.
Aplicații.
5.1 – 5.7 84-85 Unghiul dintre dreaptă și plan. 2
5.1 – 5.7 86-87 Unghi diedru. Aplicații. 2
5.1 – 5.7 88-90 Plane perpendiculare, proprietăți, 3
criteriu. Aplicații.
5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 91-93 Aplicații ale relației de 3
5.7 perpendicularitate în spațiu.
5.1 – 5.7 94 Ora de sinteză 1
5.1 – 5.7, 4.1 – 4.7 95 Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.7 96 Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.7 97 Analiza evaluării sumative 1
1.1 – 5.7 98- Recapitulare 5
102

Clasa a XII-a, profil umanist

Indicatorii competențelor Nr. Conținuturi (Module) Nr. de Data Obser


specifice (CS) și a unităților crt. ore vații
de competențe (UC) conform
curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 17
Predare-învățare 77
Evaluare 5
Total: 99
I.Elemente de combinatorică. 16
Noțiunea de mulțime
I. 1.1, 1.2 1-2 ordonată.Noțiunea de factorial. 2
II. Legile combinatoricii.
III. 1.1, 1.2, 1.6 3 Permutări(fără repetări). 1
IV. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5, 1.6 4-5 Aranjamente (fără repetări). 2
VI. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5, 1.6 6-7 Combinări (fără repetări). 2
VII. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 8-9 2
1.6 Proprietăți ale combinărilor.
1.2, 1.3, 1.5, 1.6 10-11 Aplicații ale combinatoricii. 2

42
1.1 – 1.6 12-13 Ora de sinteză 2
1.1 – 1.6 14 Evaluare sumativă 1
1.1 – 1.6 15 Analiza evaluării sumative 1
1.1 – 1.6 16 1
II. Elemente de statistică 19
matematică și calcul
financiar
I. 2.1, 2.2 17 Noțiuni fundamentale. 1
II. 2.1, 2.2, 2.3 18-19 Selectarea, înregistrarea și 2
III. gruparea datelor.
IV. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 20-21 Reprezentarea grafică a datelor 2
V. statistice.Aplicații. 2
VI. 2.1, 2.2, 2.5, 2.6, 2.7 22-23 Mărimi medii ale seriilor
VII. statistice.Aplicații. 2
2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 24-25 Aplicații ale elementelor de
2.7 statistică matematică . 3
2.1, 2.2, 2.4, 2.6, 2.7 26-28 Elemente de calcul financiar.
2.1, 2.2, 2.4, 2.6, 2.7 29-31 Aplicații ale elementelor de calcul 3
financiar.
2.1 – 2.7 32 Ora de sinteză 1
2.1 – 2.7, 1.3 33 Ora de sinteză integrativă 1
2.1 – 2.7 34 Evaluare sumativă 1
2.1 – 2.7 35 Analiza evaluării sumative 1
III. Elemente de teoria 13
probabilităților
3.1, 3.2, 3.4 36 Eveniment. Clasificarea 1
I. evenimentelor.
II. 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.6 37-38 Definiția clasică a probabilității. 2
III. 3.1, 3.3, 3.4, 3.5 39-40 Evenimente aleatoare. Operații cu 2
IV. evenimente aleatoare.
VI. 3.1, 3.3, 3.4, 3.5 41-42 Evenimente aleatoare 2
VII. 3.1 – 3.7 independente. 2
43-44 Aplicații ale probabilității.
3.1 – 3.7 45 Ora de sinteză 1
3.1 – 3.7, 2.1 – 2.5 46 Ora de sinteză integrativă 1
3.1 – 3.7 47 Evaluare sumativă 1
3.1 – 3.7 48 Analiza evaluării sumative 1
IV. Poliedre 24
4.1, 4.2, 4.7 49 Prisma.Elemente.Clasificări. 1
4.1, 4.2, 4.3, 4.7 50-51 Prisma dreaptă:secțiuni paralele 2
cu baza secțiuni diagonal, secțiuni
I. ce conțin înălțimea.
II. 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.8 52-53 Arii ale prismei drepte. 2
III. 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.8 54 Volumul prismei drepte. 1
IV. 4.1, 4.2, 4.7 55 Piramida.Elemente.Clasificări. 1
V. 4.1, 4.2, 4.3, 4.7 56-57 Piramida regulată.Secțiuni. 2
VI. 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.8 58-59 Arii ale piramidei regulate. 2
VII. 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.8 60 Volumul piramidei regulate . 1
4.1, 4.2, 4.7 61 Trunchi de piramidă. Elemente. 1
Clasificări.
4.1, 4.2, 4.3, 4.7 62-63 Trunchi de piramidă regulată. 2
Secțiuni.

43
4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.8 64-65 Arii ale trunchiului de piramidă 2
regulată.
4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.8 66 Volumul trunchiului de piramidă 1
regulată.
4.1 – 4.8 67-68 Aplicații ale poliedrelor. 2
4.1 – 4.8 69 Ora de sinteză. 1
4.1 – 4.8, 1.3, 2.4, 3.4 70 Ora de sinteză integrativă. 1
4.1 – 4.8 71 Evaluare sumativă. 1
4.1 – 4.8 72 Analiza evaluării sumative. 1
V. Corpuri de rotație 24
5.1, 5.2, 5.3 73 Cilindrul circular drept. Elemente. 1
I. Secțiuni paralele cu baza. Sec-
II. 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6 74-75. țiuni axiale. Secțiuni paralele cu 2
III. axa.
IV. Arii.Volum.
V. 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.8 76 Conul circular drept. Elemente. 1
VI. 5.1, 5.2, 5.3 77 Secțiuni paralele cu baza. 1
VII. 5.1, 5.2, 5.3, 5.7 78 Secțiuni axiale. 1
Arii. Volum.
5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6 79-80 Trunchiul de con circular drept. 2
5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.8 81 Elemente.Secțiuni paralele cu 1
5.1, 5.2, 5.3, 5.7 82-83 baza. Secțiuni axiale. Secțiuni 2
paralele cu axa.
Arii. Volum.
5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6 84-85 Sfera. Elemente(centru, rază, 2
5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.8 86. diametru). Aria suprafeței sferice. 1
Corpul sferic.Volumul corpului
5.1, 5.2, 5.3, 5.4 87-88. sferic. 2
Secțiunea suprafeței conice cu un
5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 89-90. plan. 2
5.8 Aplicații ale corpurilor de rotație .
5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8 91-92. Ora de sinteză 2
5.1 – 5.8 93. Ora de sinteză integrativă 1
5.1 – 5.8, 4.1 – 4.8 94. Evaluare sumativă 1
5.1 – 5.8 95. Analiza evaluării sumative 1
5.1 – 5.8 96. 1
1.1 – 5.8 97-99. Recapitulare 3

3.2.2. Proiectarea pe unități de învățare


Capitolul/modulul prezentat în manual poate fi considerat ca unitate de învățare. Proiectarea
pe unitate de învățare poate fi realizată după modelul de mai jos. În acest tabel se va prezenta
separat fiecare lecție din modulul/capitolul respective:
Clasa a XI-a. Unitatea de învățare I.Șiruri de numere reale. (13 ore)
Recap

Activităţi de
lecţiei

itular
Tipul

Nr. Tehnologii E
Indicatorii Subiectul lecţiei
e

crt. didactice învăţare v

44
a
l

Integrative
Resurse

În clasă
Metode
Forme
u

Acasă
CS UC a
r
e

13 Clasif.pe
I.Șiruri de
numere reale. crit.comp
ore

1.1,1.2, Noțiunea șir de


I 1 I
1.3, 1.4 numere reale.
II Clasificări
1.1,1.2, Clasificarea
III 2 II
1.3, 1.4 șirurilor
IV 1.2,1.3, Progresia
3 I
1.4,1.5, aritmetică.
VI 1.6, 1.7 Proprietăţi.
VII Aplicaţii.
1.2,1.3 Progresia
4 II
1.4,1.5, aritmetică.
1.6, 1.7 Proprietăţi.
Aplicaţii.
1.2,1.3, Progresia
5 I
1.4,1.5, geometrică.
1.6, 1.7 Proprietăţi.
Aplicaţii.
1.2,1.3, Progresia
6 III
1.4,1.5, geometrică.
1.6, 1.7 Proprietăţi.
Aplicaţii.
1.1,1.2, Limita unui şir.
7 I
1.4, 1.5 Definția în
limbajul
vecinătăților,
limbajul 𝜀 − 𝛿.
1.1,1.2, Limita unui şir.
8 II
1.4, 1.5 Definția în
limbajul
vecinătăților,
limbajul 𝜀 − 𝛿.
1.1,1.2, Noţiunea de şir
9 Lecție
1.3, 1.4 convergent.
mixtă
1.1,1.2, Noțiunea de șir
10 Lecție
1.3, 1.4 divergent
mixtă

Ora de sinteză
1.1 -1.7 11 IV

45
Oră de sinteză
1.1 -1.7 12 IV
integrativă
1.1 -1.7 13 Evaluare V
sumativă

Note. 1) Profesorul este în drept să elaboreze sau proiectarea tematico-calendaristică, sau


proiectarea pe unitate de învţăţare la disciplina de studiu.
2) Proiectarea pe unitate de învăţare se elaborează în cazul funcţionării unui manual stabil
la disciplina respectivă şi poate fi valabilă pe parcursul întregii perioade de funcţionare a acestui
manual. Proiectarea pe unitate de învăţare, în fond, reprezintă miniproiecte de perspectivă ale
lecţiilor.
3) Proiectarea pe unitate de învăţare nu substituie proiectul didactic al lecţiei, deoarece în
această proiectare lipsesc obiectivele preconizate pentru a fi atinse în cadrul lecțiilor.

46
Proiect didactic al lecției de matematică

Profesor: Lașcu Aliona


Disciplina de învățământ: Matematica
Clasa: XI
Data:
Numărul lecției în modul 10 /16
Durata lecției: 45 min
Capitolul: Șiruri de numere reale
Subiectul lecției: Progresia aritmetică. Progresia geometrică. Aplicații.
Unități de competență:
1.1.Recunoaşterea şirurilor, progresiilor aritmetice, progresiilor geometrice în contexte diverse.
1.2. Identificarea și utilizarea terminologiei şi notaţiilor specifice șirurilor și progresiilor în diverse
situații.
1.6. Utilizarea şirurilor, progresiilor în diverse domenii.
Obiectivelelecției:
La finele lecției elevii vor fi capabili:
O1: să identifice și să utilizeze terminologia şi notaţiile specifice șirurilor și progresiilor în diverse situații.
O2: să recunoască o progresie aritmetică, progresie geometrică în enunțul dat;
O3: să identifice rația unei progresii aritmetice, unei progresii geometrice date sau identificate;
O4: să utilizeze progresiile aritmetice, geometrice în contextele propuse, inclusiv în rezolvarea
problemelor din diverse domenii;
O6: Să formeze obișnuința de a recurge la concepte și metode matematice în abordarea unor situații
cotidiene și pentru rezolvarea unor probleme interdisciplinare.

Tipul lecției: Lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor.


Tehnologii didactice:
4) Forme :
- frontală;
- în perechi;
- în frup;
- individuală:
5) Metode :
- conversația;
- metoda exercițiului;
- argumentarea;
- algoritmizarea.
Mijloace de învățământ:
- I.Achiri, V.Neagu, V.Ciobanu,P. Efros,V.Garit, N.Prodan, D.Taragan, A.Topală .
Matematică. Manual pentru clasa XI. Ed.Prut Internațional. Chișinău, 2014;
- Prezentarea în PPT ( conține Subiectul lecției, obiectivele, sarcinile, tema pentru acasă);
- Computerul;
- Proiectorul sau tabla interactivă;
- Fișe.
Evalurea: formativă, evaluare orală și în scris, reciprocă; produse – răspunsuri orale și în scris, probleme
rezolvate, algoritmi aplicați, poster, argumentări (aprecieri cu note).

Scenriul lecției
Nr. Secven- Tim Obiec Activitatea Activitatea Evalua-
țele -pul -tivele profesorului elevilor rea
lecției
1 2 3 4 5 6 7
4. Moment 1 Salutarea. Salută Vizual
organiza- min Verificarea pregătirii elevilor profesorul
toric de lecție.

47
5. Verifica 2 - Care a fost tema pentru De învățat: p. 17 - La panoul
rea temei min acasă? 19 , Modulul I , de anunțuri
pentru §2. Punctul 2.2. elevul
acasă De rezolvat: p. 21, responsabil
ex.15(b) , 19(b), afișază
20 tema pentru
- Ce întrebări sunt la tema Dacă este cazul, acasă și elevii
pentru acasă? elevii formulează se
întrebări. autoverifică
6. Reactuali- 12 Se anunță subiectul și Elevii deschid
zarea- min obiectivele lecției - se caietele și notează
cunoștințe proiectează pe ecran data, “Tema în
lor și a prezentarea PPT( Se clasă“și subiectul
capacită- proiectează pe ecran Slide 1) lecției: Progresia
ților aritmetică. Prog-
resia geometrică.
Aplicații.
O1 Activitate în grup de 4 Elevii primesc fișe Răspunsuri
O2 persoane ( se grupează elevii autocolante cu părți orale și în
O3 din 2 bănci vecine) din formulele scris.
O4 Recunoașteți formulele termenului general Postere
O5 pentru progresiile aritmetice și suma primilor n elaborate.
O6 și geometrice. termini ai unei
progresii aritme-
tice, progresii
geometrice.
Pe un poster, elevii
reieșind din fișele
pe care le-au
primit, vor
recunoaște una din
formulele pentru
progresiile
aritmetică și geo-
metrică, vor aranja
fișele și vor
completa cu
semnele =, + ,- ,×,
÷ pentru a obține
formulele
respective :
1) Grupul I : 𝑏𝑛 =
𝑏1 ∙ 𝑞 𝑛−1 ;
2) Grupul II: 𝑎𝑛 =
𝑎1 + 𝑟(𝑛 − 1);
3) Grupul III:
𝑆𝑛 =
2𝑎1 +(𝑛−1)𝑟
𝑛;
2
4) Grupul IV :
𝑎 +𝑎
𝑆𝑛 = 1 2 𝑛 𝑛;

48
5) Grupul V :
𝑏 −𝑏 𝑞
𝑆𝑛 = 11−𝑞𝑛 ;
6) Grupul VI:
𝑏1 (1−𝑞 𝑛 )
𝑆𝑛 = .
1−𝑞
Toate răspun-surile
vor fi afișate pe
tabla magnetică cu
comentarea
răspunsului, la loc
vizibil, pentru a fi
utilizate pe
parcursul lecției.
O1 Activitate frontală( Se Elevii răspund oral Răspunsuri
O2 proiectează pe ecran Slide 2) și argument-tează orale.
O3 Determinați dacă șirul dat Argumentări.
O4 este o progresie aritmetică
sau o progresie geometrică.
Argumentați răspunsul.
1) 1; 3; 5; 7; ...; 99
2) 4; 8; 12; ..........; 240
3) 1; 2; 4; 8;...; 1024
4 4 4
4) -4; − 3 ; − 9 ; − 27; ...

O1, Activitate în perechi Elevii discută în Răspunsuri


O2, Pentru șirurile anterioare perechi și orale.
O3 determinați formula îndeplinesc sarcina.
termenului general și calculați De la fiecare
termenul al optulea. pereche se cere un
răspuns, un elev
ajută să se noteze
pe tablă
răspunsurile
elevilor ( lângă
fiecare șir se
notează formula și
termenulcerut)
1) 𝑎𝑛 = 1 +
2(𝑛 − 1) =
2𝑛 − 1 , 𝑎8 =
15;
2) 𝑎𝑛 = 4 +
4(𝑛 − 1) = 4𝑛,
𝑏8 = 32;
3) 𝑏𝑛 = 2𝑛−1 ,
𝑏8 = 128;
4) 𝑏𝑛 = −4 ∙
1 𝑛−1
(3) , 𝑏8 =
4
− 2187.

49
Activitate frontală Câte un Probleme
Pentru șirurile anterioare, reprezentant al rezolvate.
determinați suma tuturor fiecărui rând
termenilor șirului. rezolvă la tablă,
restul elevilor
rezolvă în caiet:
Rîndul I – șirul I:
𝑆𝑛 = 2500.
Rândul II – șirul II:
𝑆𝑛 = 7320
Rândul III – șirul
III:
𝑆𝑛 = 2047
7. Consoli- 13 O4, Activitate frontală( Se Răspunsuri
darea ma- min O5, proiectează pe ecran Slide 3) orale și în
teriei și O6 Se propune spre analiză ur- scrs
formarea mătoarea sutuație din coti-
capacită- dian, transpunerea ei în lim-
ților bajul șirurilor și rezolvarea
problemei obținute:
Petru este student la o
universitate din capitală și
vrea să se angajeze la o
companie pentru parte-time.
Compania propune 2 formule
de salarizare:
Formula 1: Salariul anual în
primul an de angajare de
23000 lei, iar la începutul
fiecărui următor an de
angajare ( începând cu al
doilea) salariul anual se
mareste cu 500 lei.
Formula 2: Salariul anual
inițial de 21000 lei, iar la
începutul fiecărui următor an
de angajare ( începând cu al
doilea) salariul anual se
mareste cu 4%.
Ce salariu va avea Petru la
finele celui de-al 8 an de
angajare, daca el va râmîine
la acest job și după studiile
sale universitare? Care for-
mulă este mai convenabilă ?
Adresează întrebări ajută- Elevii discută,
toare: analizează, răs-
1) Scrieți termenii șirului, pund la întrebările
care reprezintă salariul pentru ajutătoare, un elev
primii patru ani cu ambele notează răspunsu-
formule. rile pe tablă , res-
tul în caiete.

50
Formula 1:
Termenii șirului
sunt :
a1 = 23000;
a2 = 23000 + 500 =
23500;
a3 = 23500 + 500 =
24000;
a4 = 24000 + 500 =
24500.
Formula 2:
Termenii șirului
sunt :
a1 = 23000;
a2 = 23000 + 0,04 ∙
23000 = 1,04 ∙
23000;
a3 = 1,04 ∙ 23000 +
0,04∙ 1,04 ∙ 23000
=
= 1,04∙ 23000 ∙
( 1 + 0,04 ) = 1,042∙
23000;
a4 = 1,042∙ 23000 +
0,04∙ 1,042∙ 23000
=
= 1,042∙ 23000 ∙
(1+0,04) = 1,043 ∙
23000.
1) Ce puteți spune despre Formula 1
șirurile date? Argumentați reprezintă o
răspunsul. progresie
aritmetică cu a1=
23000 și r = 500 .
Formula 2 repre-
zintă o progresie
geometrică cu b1=
23000 și q =1,04 .
2) Determinați formulele Formula 1: an =
termenului general pentru 23000 + 500(n-1)
fiecare progresie. Formula 2 : bn =
23000∙ 1,04𝑛−1
3) Ce trebuie să aflăm pentru Termenul al
a răspunde la întrebarea optulea .
problemei ? Formula 1: a8 =
23000 + 500 ∙ 7 =
26500
Formula 2: b8 =
23000∙ 1,048−1=
30266,43.
4) Care formulă este mai Mai convenabilă
convenabilă? este formula 2.

51
Activitate în perechi Discută în perechi. Probleme
( Perechile se formează din 2 rezolvate.
colegi de bancă. Se proiec-
tează pe ecran Slide 4).
Problema va fi rezolvată
conform planului:
1)Scrieți primii 4 termeni ai
șirului care modelează
problema dată.
2)Ce fel de progresie
reprezintă problema?
3)Determinați fomula
termenului general / sumei
primilor n termeni( îndepen-
dență de întrebarea prob-
lemei).
4)Rezolvați și răspundeți la
întrebarea problemei.
Se propune spre analiză, Discută în perechi,
modelare matematică o răspund la
problemă din bilogie, pentru întrebările
rezolvarea căreia se utilizează proiectate pe ecran
progesiile: și rezolvă
Escherichia coli, cunoscută problemele
sub numele colibacille sau propuse.
E. coli., este o bacterie intes- 1→ 2→
20 𝑚𝑖𝑛 20 𝑚𝑖𝑛
tinală des întâlnită la mami- 4→ 8→
fere, deci și la oameni. 20 𝑚𝑖𝑛 20 𝑚𝑖𝑛
Pornind cu 1 celulă, aceasta ……?
va da naștere la 2 celule fiice Șirul reprezintă o
care la rândul lor vor da progresie geomet-
nastere la alte 2 celule etc. ric cu b1= 1 și q =
Timpul necesar dublării nu- 2.
mărului de celule este de 20 𝑏𝑛 = 𝑏1 ∙ 𝑞 𝑛−1
de minute pentru Escheri- = 1 ∙ 2𝑛−1
chiacoli.Pornind de la o celu- 1 oră = 60 min …..
lă, câte celule vor fi peste 24 3 înjumătățiri
de ore ? 24 ore
……………...72
înjumătățiri
Deci, n = 73 .
𝑏73 = 𝑏1 ∙ 𝑞 73−1 =
1 ∙ 273−1 = 272
celule.
( Se proiectează pe ecran
Slide 5)
Un negustor are 16 cupe de Termeniișiruluisunt
argint. Greutatea fiecărei : 500 gr ; 470 gr;
următoare cupe crește cu 30 440 gr; 410 gr;
g față de precedenta. Cât …..
cântărește cea mai ușoară Șirul reprezintă o
cupă din colecția progresie aritme-

52
negustorului ? Cât cântăresc tică cu a1= 500, r =
colecția de cupe de argint al -30 și an = 500 –
negustorului dacă ultima (cea 30(n - 1).
mai grea) cântărește 500 g? a16 = 500 – 450 =
50 gr.
𝑆16 = 4000 gr = 4
kg.
6 Activitate în grupuri de 4 Discută și scriu Evaluare
min persoane (se grupează elevii rezolvările pe reciprocă
din 2 bănci vecine) postere. între echipe(
Elevii primesc câte un poster schimb de
cu o problemă propusă spre postere și
rezolvare. verificare)
Grupurile 1 și 5
Iod131 ( 131I ) este un atom 1
𝑥𝑔→ 𝑥𝑔
radioactiv a cărui perioadă de 8 𝑧𝑖𝑙𝑒 2
1
dezintegrare radioactivă (de → 𝑥𝑔
8 𝑧𝑖𝑙𝑒 4
înjumătațire) este de T = 8 →
1
𝑥𝑔
zile. 8 𝑧𝑖𝑙𝑒 8
Ce cantitate de Iod 131 a fost → …→ 1𝑔
8 𝑧𝑖𝑙𝑒 8 𝑧𝑖𝑙𝑒
1000 zile în urmă, dacă acum
a ramas 1 g de Iod131. 1000 : 8 = 125 ori
s-a
produsînjumătăâire
a
Deci, n = 126 .
Șirul reprezintă o
progresie
geometrică cu
1
b126= 1 g și q = 2
𝑏126 = 𝑏1 ∙ 𝑞126−1
1 125
=𝑥∙( ) =1𝑔
2
𝑏1 = 𝑥 = 2125 g
Grupurile 2 și 6 :
Populatiaunuioras se marește Termeniișiruluisunt
cu 1% înfiecare an. Dacăîn :
2019 sunt 110000 locuitori, Anul2019 : a1
câțilocuitorivor fi în 2032 =110000;
(11000x1,113) Anul2020: a2 =
110000 + 0,01 ∙
110000 = 1,01 ∙
110000;
Anul2021: a3 =
1,01 ∙ 110000 +
0,01∙ 1,01 ∙ 110000
= 1,01∙ 110000 ( 1
+ 0,01 ) = 1,012∙
110000;
Anul2022: a4 =
1,012∙ 110000 +

53
0,01∙ 1,012∙ 110000
= 1,012∙ 110000 (
1+ 0,01) = 1,013 ∙
110000.
Șirulreprezintă o
progresiegeometric
ăcu b1= 110000 și
q = 1,01 și
𝑏𝑛 = 𝑏1 ∙ 𝑞 𝑛−1
= 110000
∙ 1,01𝑛−1
Anul 2032 : 𝑏14 =
110000 ∙
1,0113 ≈125190
locuitori
Grupul 3 și 7 :
Un tractor trebuiesăsape un Termeniișiruluisunt
șanțpentrumontareasubterană :
a conductelor de gaze. În Anul2019 : a1
prima zi el a săpat 30 m, =110000;
iarînurmătoarelezile cu 5 m Anul 2020: a2 =
maimultdecâtînziuaprecedent 110000 + 0,01 ∙
ă. Ce lungime de conducteva 110000 = 1,01 ∙
fi montatădacătractorul a 110000;
lucrat 14 zile. Anul 2021: a3 =
1,01 ∙ 110000 +
0,01∙ 1,01 ∙ 110000
= 1,01∙ 110000 ( 1
+ 0,01 ) = 1,012∙
110000;
Anul 2022: a4 =
1,012∙ 110000 +
0,01∙ 1,012∙ 110000
= 1,012∙ 110000 (
1+ 0,01) = 1,013 ∙
110000.
Șirulreprezintă o
progresiegeometric
ăcu b1= 110000 și
q = 1,01 și
𝑏𝑛 = 𝑏1 ∙ 𝑞 𝑛−1
= 110000
∙ 1,01𝑛−1
Anul 2032 : 𝑏14 =
110000 ∙
1,0113 ≈125190
locuitori

54
Termenii șirului
sunt : 10,58 m ;
17,64 m; 24,70
m;…..
Șirul reprezintă o
progresie
Grupul 4 și 8 : aritmetică cu a1=
Un pod este susținut de 25 de 10,58, r = a2 - a1 =
cabluri numerotate de la 1 la 17,64 – 10,58 =
25, de la cel mai scurt la cel 7,06 și an = 10,58 +
mai lung. Lungimea primului 7,06(n - 1) =
cablu este de 10,58 m, al 151,78, n = 21
următorului 17,64, celui de-al 𝑆𝑛
treilea 24,70 m și așa mai 2𝑎1 + (𝑛 − 1)𝑟
departe după aceeași regulă = 𝑛
2
de mărire.Care este numărul 𝑆25 =
cablului cu lungimea de 2∙10,58+(25−1)∙7,06

151,78 m? Câți metri de cablu 2
a fost necesar pentru a susține 25 = 2382,5 m de
acest pod? cablu.
8. Evaluarea 7 Lucrare independentă Elevii primesc fișa Lucrare inde-
min cu sarcinile pendentă
propuse. Vor scri-să.
rezolva
independent
sarcinile.
Doi elevi vor
rezolva pe postere
problemele( fiecare
câte o problemă).
La sfârșitul lecției
posterele vor fi
afișate pentru a
putea verifica
rezultatele.
1)Carbonul 14 este un atom 1) 𝑥 𝑔
radioactiv a cărui perioadă →
1
𝑥𝑔
de înjumătațire ( perioada de 5730 𝑎𝑛𝑖 2
1
dezintegrare radioactivă) → 𝑥𝑔
5730 𝑎𝑛𝑖 4
este de T = 5730 ani. →
5730 𝑎𝑛𝑖
Ce cantitate de Carbon 14 a 1
a fost 28650 ani in urma , 𝑥𝑔
8
dacă acum a ramas 2g de → …
5730 𝑎𝑛𝑖
Carbon 14. → 2𝑔
5730 𝑎𝑛𝑖
28650 : 5730 = 5
ori s-a produs
înjumătățirea.
Deci, n = 6 .
Șirul reprezintă o
progresie
geometrică cu b6=

55
1
2 g și q = 2 , 𝑏6 =
𝑏1 ∙ 𝑞 6−1 = 𝑥 ∙
1 5
(2) = 2 𝑔 𝑏1 =
𝑥 = 64 g.
2)Termenii șirului
2)Pentru a decora mâneca sunt : 4 ; 8; 12 ;
unei ii au fost utilizate 6 …..
pătrate concentrice (unul în Șirul reprezintă o
altul) din mărgelușe de biser. progresie
aritmetică cu a1= 4,
r = 4 și an = 4 + 4(n
- 1)
2𝑎 +(𝑛−1)𝑟
𝑆𝑛 = 1 2 𝑛.
2∙4+(6−1)∙4
𝑆6 = ∙
2
6 = 84 mărgelușe
Pentru pătratul cel mai mic pentru o mânecă,
au fost utilizate 4 mărgelușe, 84∙ 4 = 336
iar pentru fiecare pătrat mărgelușe pentru 2
următor cu 4 mărgelușe mai ii, 336 : 50 = 6,72.
mult. De câte cutii de biser Deci, sunt nevoie
avem nevoie pentru a orna 2 de 7 cutii de
ii, dacă mărgelușele sunt mărgelușe.
vândute în cutii a câte 50.
9. Bilanțul 3 Bilanțu lcantitativ: Elevii răspund oral. Răspunsuri
lecției min - Ce am realizat astăzi la orale.
lecției?
- Din ce domenii am rezolvat
probleme, utilizând
progresiile?
- Care este algoritmul de
rezolvare a unei probleme?
Bilanțulcalitativ :
- Se determină care obiective
au fost realizate la lecție.
- Se trag concluzii privind
activitatea clasei în ansamblu
și a unor elevi în particular.
10. Tema 1 Se proiectează pe ecran Slide Notează în agende
pentru min 5 cu tema pentru acasă: sau caiete
acasă 1) De recapitulat: p.14-19 ,
Modulul I, §2.
2) De rezolvat: p. 21 ex.5,6,7
3) Suplimentar: O potcoavă
are grosimea de 1 cm. Un
fierar vrea să o subțieze pâ-
nă la 0,5 cm. Pentru aceasta
el lovește potcoava, fără să
se oprească, în fiecare
secundă.

56
La fiecare lovitură, grosimea
metalului scade cu 1%. Care
este timpul minim necesar
pentru fierar pentru ca să-și
realizeze sarcina? ( 69 sec )
Mulțumesc pentru lecție.
La revedere!
Proiect didactic al lecţiei de matematică

Profesor: Șpuntenco Olga


Disciplina de învățământ: Matematică
Clasa: a XI-a, profil real
Data:
Numărul lecţiei în modul (conform proiectării didactice de lungă durată): 14/92
Durata lecţiei: 45 minute
Modulul: Funcţii derivabile. Aplicaţii ale derivatelor
Subiectul lecţiei: Probleme de maxim şi minim.Optimizări
Unitățile de competență: 3.4, 3.6, 3.8.
Obiectivele lecţiei. La finele lecţiei elevii vor fi capabili:
O1: să recunoască probleme de maxim şi minim în situații reale și/sau modelate;
O2: să exploreze proprietățile funcţiei referitoare la derivabilitate în rezolvarea
unor probleme de optimizare din diverse domenii;
O3: să aplice derivata funcţiei la rezolvarea unor probleme simple de
maxim şi minim;
O4: să evidenţieze, în procesul rezolvării de probleme, avantajele pe care le oferă
matematica în abordarea, clarificarea şi rezolvarea unor probleme practice sau
situaţii cotidiene.
Tipul lecţiei: Lecţie de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor.
Tehnologii didactice:
а) forme: - frontală; - în perechi; - individuală;
в) metode: - metoda expunerii problematizate;
- metoda exerciţiului;
- metoda activitatea cu manualul;
с) mijloace de învăţământ:
1) I. Achiri, V. Ciobanu, P. Efros, V. Garit, V. Neagu, N.Prodan, D.
Taragan, A. Topală. Matematica. Manual pentru clasa a XI-a, autori:
Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2014.
2) Planşa “Derivata funcţiei” dinsetul de planşe la matematică pentru
liceu, editura Cartdidact, Chişinău, 2007.
Evaluare: formativă, evaluări orale şi în scris; produse: răspunsuri orale, probleme rezolvate,
lucrare independentă (fără aprecieri cu note).
Scenariul lecţiei
№ Secvenţe Tim Obiec Activitatea profesorului Activitatea elevului Evalua-
le lecţiei pul tivele rea

1. Moment 1 Salutarea. Salută profesorul. Vizual


organiza min
toric Verificarea pregătirii
elevilor de lecţie
2. Verifi-
carea O2
temei

57
pentru 7 O4 - Care a fost tema pentru - De repetat algoritmul Evaluare
acasă; min acasă? determinării extremelor orală
reactua- globale şi locale ale
lizarea funcţiei (1.3, §1).
cunoştin
- De rezolvat problema
ţelor şi a B. 2, pag. 158 din
capacită- manual.
ţilor.
f : 0; a   R,
- Numiţi funcţia obţinută
f x   xa  x 
1
la rezolvarea problemei
2
B. 2 (a)
- Nu, deoarece se obţine
- Pentru determinarea
o funcţie de gradul II şi
valorii maxime a funcţiei
conform proprietăţilor
a fost obligatoriu de
ea admite un extrem în
utilizat derivata funcţiei?
vârful parabolei.
- Întotdeauna maximul
Nu
local este valoarea
maximă a funcţiei?

- Formulaţi un
contraexemplu.

Lucrul cu planşa
„Derivata funcţiei” Elevii răspund la
întrebările formulate de
- Folosind datele din profesor.
planşă, determinaţi
extremele globale şi 1) Se află punctele
locale ale funcţiei. critice ale funcţiei f,
care aparţin intervalului Întrebări
Determinați extremele (а;b). Se calculează orale
globale ale funcţiei: valoarea funcţiei în
aceste puncte şi în
1) f : a; b  R, extremităţile
2) g : a; b   R, domeniului de definiţie.
3) h : R  R. Dintre valorile obţinute
se alege cea mai mare
- Cum se procedează în valoare.
fiecare situaţie?
2) Se procedează
analog, numai în loc de
calculul valorilor g(a) şi
g(b) se calculează
lim g  x  şi lim g  x 
x a  0 x b  0

58
3) În acest caz funcţia
va avea valoare maximă
dacă ea va avea un
singur extremum care
este al ei maximum.
3. O1 Deci funcţia h se va
cerceta la extremum.
Preda- O2
rea-învă-
ţarea 14 O3 Se creează situaţia-
materiei min O4 problemă
noi
Din antichitate s-a păstrat
legenda despre o
problemă, cunoscută ca
problema Didonei.

Regina Finikhiei (sec.IX


î.Hr.) a hotărît să
organizeze o colonie pe
malul golfului Tunisian
din Africa de Nord. Ea l-
a convins pe
conducătorul tribului
local să-i dea doar o
porţiune de pământ, care
poate fi împrejmuită de
pielea unui bivol. Ostaşii
Didonei au tăiat în fâşii
înguste pielea respectivă
şi Didona a împrejmuit
cu frânghia formată din
fâşiile tăiate o porţiune
de pământ de pe malul
golfului. Astfel a fost
instituit oraşul
Karphaghen. Elevii formulează
În ce a constat opinii.
rezolvarea problemei Răspun-
Didonei? suri
orale.
Aşadar, problema
Didonei a constat în
determinarea hotarelor
lotului de pământ cu aria
maximală, care trebuie să

59
aibă lungimea dată.
Această problemă apar-
ţine clasei de probleme
numită probleme de
minim şi maxim. Aceste
probleme au o mare Elevii scriu în caiete
importanţă aplicativă. De data şi subiectul lecţiei.
aceasta ne vom convinge
în cadrul lecţiei de astăzi.

Deschideţi manualul la
pagina 158 şi examinaţi
rezolvarea problemei
nr.1. Analizaţi rezolvarea Lucrează în perechi.
lucrând în perechi.
Analizează rezolvarea
Determinaţi algoritmul problemei.
rezolvării problemei.
Formulează algoritmul
- Ce algoritm de respectiv. Propun 2-3
rezolvare a problemei variante de algoritm.
propuneţi.
Elevii îşi fixează în
Se face generalizarea. caiete algoritmul de
rezolvare a problemelor
4. O1
de maxim şi minim.
Consoli- O2
Un elev trece la tablă.
darea
materiei 10 O3 Activitate frontală: Scrie condiţiile
şi forma- min O4 problemei şi reprezintă Proble-
Aplicăm acest algoritm la
rea capa- desenul. me
rezolvarea problemei:
cităţilor rezolvate
Să se determine
dimensiunile unui bazin
deschis cu volumul de 32
m3, baza căruia are
forma de pătrat, dacă se
ştie că pentru a acoperi
pereţii şi baza lui s-au
utilizat un număr minim
de plăci de faianţă. Un elev citeşte de pe
caiet primul punct al
- Citiţi primul punct al algoritmului.
algoritmului de rezolvare
a problemelor de maxim Aria suprafeţei
şi minim. paralelipipedului ca

60
funcţie de una dintre
lungimile laturilor lui.

Fie lungimea laturii


bazei paralelipipedului
32
х, atunci h  2 .
x

Obţinem funcţia:
- Cu ajutorul cărei funcţii A : R*  R*
problema se traduce în
Ax  
128
limbaj matematic?  x2
x

Un elev citeşte al doilea


- Citiţi punctul doi al punct al algoritmului
algoritmului de rezolvare respectiv.
a problemei.
Cercetăm funcţia la
extremum:

- Ce metodă poate fi 2 x 3  128


Ax   .
utilizată pentru a x2
determina valoarea
minimă a funcţiei А? Avem Ax  0 pentru
х=4.

Un elev citeşte punctul


trei.
Citiţi punctul trei al Conchidem că funcţia
algoritmului. admite un minimum
- Ce concluzie puteţi pentru х=4.
face? Aşa cum extremumul
obţinut este unic, pentru
х=4 funcţia admite
valoarea minimă. Deci
cea mai mică cantitate
de plăci de faianţă se
utilizează în cazul cînd
lungimea laturii bazei
este 4 m, iar înălţimea
32
h  2 (m)
16

Răspuns: dimensiunile
bazinului sînt

61
4m x 4m x 2m.

Elevii independent
rezolvă problema în
5. Evalua O1 caiete, un elev rezolvă Lucrare
problema pe partea indepen-
rea 9min O2 Lucrare independentă. dentă.
verso a tablei.
O3 Se solicită rezolvarea
problemei: Elevii verifică
rezolvările personale a
Diferenţa a două problemei cu rezolvarea
numere pozitive este de pe tablă, corectează
egală cu 8. Determinaţi greşelile.
aceste numere dacă se
ştie că produsul dintre
cubul primului număr şi Elevii răspund la
al doilea număr este întrebările formulate.
6. Bilanţul minim.
Răspun-
lecţiei.
3min a) bilanţul cantitativ: suri orale
b) –Ce tipuri de probleme
am rezolvat astăzi la
lecție?
- Care este algoritmul de
rezolvare a problemelor
de maxim şi minim?

b) bilanţul calitativ

- Cum consideraţi ce
obiective au fost realizate
astăzi la lecţie?

- Care dintre obiectivele


realizate anterior au fost
necesare la lecţia de
astăzi?

Se trag concluzii privind


activitatea elevilor în
Notează în agende sau
cadrul lecţiei.
pe caiete.
Tema
7. pentru -De învăţat §4, mod. VI.

acasă. 1min -De recapitulat §§1-3,


mod. VI.
La revedere!
-De rezolvat problemele
B. 2, 3, 4, §4, mod. VI.

62
Mulțumesc pentru lecție!
La revedere!

63