Istoric

Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul îndepărtat al omenirii. Acum 4000
de ani întâlnim prima prevedere legislativă privind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi
care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.
Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o explicaţie naturală a fenomenelor
convulsive, arătând că răul sacru nu este cu nimic mai divin decât celelalte boli.
În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe supranaturale, substanţe toxice,
menţinându-se totodată ideea originii satanice a acesteia.
Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii, stabilind un raport direct între
traumatismele craniene şi epilepsie.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie consideraţi bolnavi, iar la sfârşitul
secolului al XIX-lea se fac primele încercări chimioterapeutice.
Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului descărcării epileptice. El considera
toate crizele ca având punct de plecare leziunea.
Personalităţi care au avut epilepsie sau simptomele acestei boli
Alexandru cel Mare, Rege al Macedoniei, în urmă cu mai bine de 2300 de ani şi unul dintre cei
mai mari conducători militari din istorie. Prin acţiunile sale armate, Alexandru cel Mare a devenit
stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată şi un important promotor al culturii elene în întreaga
lume. În vremea sa, epilepsia era considerată "boală sacră". Oamenii credeau că persoanele care aveau
crize erau, de fapt, posedate de spirite malefice sau atinse de divinitate. Tocmai de aceea, în timpul unei
crize, se rosteau descântece şi se invocau numele zeilor.
Iulius Cezar, un strălucit general roman şi un formidabil politician, care a trăit între anii 100 î
Hr. - 44 î Hr. În cazul său, crizele frecvente au apărut în ultimii doi ani din viaţă, cel puţin patru dintre
ele fiind amintite în documente. În vremea lui Cezar, epilepsia devenise cunoscută ca "boala căderii".
Asta din cauza tipului de criză în timpul căreia bolnavul cădea şi îşi pierdea cunoştinţa. Conceptul de
criză parţială nu era cunoscut şi nici nu a fost descris în documente până în secolul al XIX-lea.
Ioana D’Arc, eroină a Franţei şi sfântă a Bisericii Catolice. A trăit între anii 1412-1431 şi este
considerată cea mai importantă figură din Franţa Evului Mediu. La vârsta de 13 ani, Ioana D'Arc susţinea
cu ardoare că aude vocea lui Dumnezeu care o îndeamnă să lupte alături de armată pentru eliberarea
Franţei de sub dominaţia engleză. Despre acele momente extatice, Ioana povestea că vede lumini, aude
vocile sfinţilor şi bătăi de clopote. Unii dintre neurologi consideră că acele clipe erau, de fapt, manifestări
ale crizelor de epilepsie.
Alfred Nobel, un chimist, inginer şi om de afaceri suedez care a pus bazele fundaţiei ce oferă în
fiecare an premiile Nobel pentru excelenţă în diverse domenii. Epilepsia nu l-a împiedicat pe Alfred
Nobel să ducă o viaţă normală, să strângă o avere considerabilă şi să devină celebru prin invenţia sa care
a schimbat cursul istoriei: dinamita.
Când vorbea despre crizele sale, pictorul le descria ca pe sentimente de furie apărute din senin,
halucinaţii, confuzie şi teamă, pierderi de scurtă durată ale memoriei. Vincent van Gogh a fost chiar
surprins de un martor în timpul unei crize convulsive, care a apărut în timp ce artistul lucra la un tablou.
Medicii care îl tratau îi prescriau deseori bromură de potasiu ca anticonvulsiv şi îl îndemnau să facă băi
în staţiunea Saint-Remy.
Charles Dickens, unul dintre cei mai faimoşi scriitori englezi ai perioadei victoriene, autor al
celebrelor cărţi A Christmas Carol şi Oliver Twist. Dickens a suferit de epilepsie şi a găsit o cale de a
vorbi despre boala lui. Multe dintre personajele operelor sale manifestau semnele bolii şi făceau adesea
crize.
Lewis Carroll, celebru prozator englez, care a trăit în perioada 1823-1898, cea mai populară
operă a sa fiind Alice în ţara Minunilor. Specialiştii cred că atunci când vorbea despre senzaţia
personajului său Alice, de cădere în gol, Carroll descria, de fapt, senzaţiile din timpul unei crize de
epilepsie. Deseori, personajul Alice simte cum corpul ei sau obiectele din jur îşi schimbă dimensiunile,
devenind fie mai mari, fie mai mici. Iar aceasta este o altă manifestare a crizelor. Se pare că scriitorul a
vorbit în jurnalul său despre crizele suferite, spunând că erau întotdeauna urmate de migrene şi
sentimentul de înstrăinare de sine însuşi.
Gustave Flaubert, scriitor francez al secolului al XIX-lea, autor al faimoasei cărţi Doamna
Bovary, pe care medicii l-au diagnosticat cu epilepsie. Crizele începeau cu sentimentul unei greutăţi
împovărătoare şi continuau cu senzaţia de insecuritate, de parcă ar fi fost introdus într-o altă dimensiune,
aşa cum povesteşte însuşi scriitorul. Flaubert chiar a scris despre crize că veneau "ca un vârtej de gânduri
şi de imagini, timp în care cunoştinţa mi se scufunda precum un vas într-o furtună". Atunci când intra
în criză, scriitorul avea halucinaţii, începea să geamă, îşi mişca braţul drept fără control şi, după 10
minute, îşi revenea. Tatăl său era medic şi îl obliga adesea să îşi lase sângele curăţat de lipitori.
Tratamentul nu a avut niciodată efecte pozitive şi Flaubert a încetat această practică, obişnuindu-se să
trăiască cu boala. A scris chiar despre manifestările epilepsiei în câteva dintre operele sale.

Culegerea datelor
Numele: R.
Prenumele: N.
Sex: masculin
Vârsta: 36 ani
Domiciliu: Rural
Starea civilă: Căsătorit
Cultură: profesionala
Nu prezintă proteze fixe sau mobile, instrumente ajutătoare, alergii.
Elemente fizice: I=1,75 m; G=69 kg;
Relaţii familiale armonioase
Antecedente personale: căsătorit, un copil sănătos, soţia aparent sănătoasă. Neagă TBC şi
afecţiuni infecto-contagioase. Stagiul militar satisfăcut.
Lucrează ca muncitor necalificat.
Antecedente heredo-colaterale: tatăl decedat în urma unui accident. Mama aparent
sănătoasă.Istoricul bolii: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei crizelor caracterizate prin
cădere cu pierderea cunoştinţei, contracturi tonico-clonice, spumă roză la gură (îşi muşcă limba).
Acuză: cefalee, insomnie, irascibilitate. Recunoaşte consumul de băuturi alcoolice. Nu prezintă
diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.
Examen psihiatric
Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare, revine la internare cu trimitere
de triaj pentru creşterea frecvenţei crizelor şi a intensităţii acestora. La internare este agitat psihomotor,
prezintă tremurături ale extremităţilor şi semne de impregnare etanolică. Este orientat temporo-spaţial.
Acuză cefalee, amorţeli, hipopraxie voluntară. Prezintă tulburări de percepţie. Conţinutul gândirii este
redus (bradilalie, bradipsihie).
Imaginaţie săracă.
Diagnostic de internare: Epilepsie
Data internării: 12.02.2016 ora 11 30

APLICAREA PROCESULUI DE NURSING

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale:

Manifestări de Sursa de
Nevoia fundamentală Problema
dependenţă dificultate
1. Nevoia de a respira şi a - - -
avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a se hidrata şi a - dificultate de a se - alimentaţie în - alcoolism
se alimenta alimenta surplus - bulimie
3. Nevoia de a elimina - - -
4. Nevoia de a se mişca şi a - hiperactivitate - necoordonarea - convulsii
avea o bună postură mişcărilor
 5. Nevoia de a se odihni şi a - insomnia - oboseală - criza epileptică
dormi predormiţială - consumul de
alcool
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a - - -
se dezbrăca
7. Nevoia de a fi curat, - - -
îngrijit, de a proteja
tegumentele şi mucoasele
8. Nevoia de a menţine - - -
temperatura corpului în limite
normale

9. Nevoia de a evita pericolele - vulnerabilitate faţă - probabilitate de - necoordonare a

de pericole atingere a integrităţii mişcărilor
fizice
10. Nevoia de a comunica - ineficace la nivel - conversaţii minime - spitalizarea şi
intelectual şi afectiv şi tendinţa la izolare despărţirea de
familie
11. Nevoia de a acţiona - - -
conform propriilor convingeri
şi valori, de a practica religia

12. Nevoia de a fi preocupat - dificultate de a-şi - devalorizare - eşec profesional

în vederea realizării asuma rosturile
sociale

13. Nevoia de a se recrea - dezinteres în a - izolare - spitalizarea

participa la activităţi - stresul
14. Nevoia de a învăţa cum - cunoştinţe - lipsa cunoştinţelor - lezarea
să-ţi păstrezi sănătatea insuficiente despre afecţiune integrităţii fizice şi
psihice

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Ziua I

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară îngrijire delegate

1. Nevoia de - alimentaţie - pacientul să se - creez condiţii de - pacientul e

a se exagerată datorită alimenteze microclimat nemulţumit şi
alimenta consumului de conform vârstei - liniştesc pacientul irascibil dar acceptă
alcool - porţionez cantitatea de regimul alimentar
alimente impus
- calculez cantitatea de
calorii necesară pacientului
pe 24 de ore
- îi ofer 6 mese pe zi în
porţii mici
- aşez alimentele pe tavă şi
i le ofer pacientului
urmărindu-l dacă înghite
 - îi interzic consumul de
alcool
- hidratez pacientul cu apă
plată, sucuri de fructe, supe
2. Nevoia de - dificultate de a-şi - scoaterea - asigurarea repausului fizic - pacientul se
a avea o coordona mişcările pacientului din - aşezarea bolnavului în mobilizează normal
bună dată de criza criza epileptică decubit dorsal - nu prezintă
postură epileptică - prevenirea crizei - introducerea între dinţi în traumatisme
epileptice partea laterală a unui obiect - valorile F.V.:
moale R=17 p/min,
- desfacerea gulerului T=36,2 C,
o

pentru a nu fi împiedicată TA=120/70 mmHg,

respiraţia P=63 p/min,
- întoarcerea capului într-o rezultatele analizelor
parte pentru a favoriza de laborator:
respiraţia uree=18 mg%,
- verificarea permeabilităţii glicemie=99 mg%,
căilor respiratorii Hb=12,26 g%,
- imobilizarea pacientului VSH=31/42 mm,
pentru a evita lovirea şi calcemie=8,6 mg%,
autorănirea AST=22 U/L,
- măsurarea şi notarea F.V. AST=32U/L,
- pregătirea pacientului VDRL=negativ,
pentru investigații clinice şi Sumar urină
paraclinice =albumină, glucoză,
- la indicaţia medicului nitraţi – absenţi;
administrez: rare leucocite
Carbamazepina
200mg.1cpx3/zi,
Haloperitol 50 pic.x2/zi.
Vit. B1, B6 1fi/zi i.m.
3. Nevoia de - dificultate de a - pacientul să se - asigur condiţii de - pacientul doarme
a dormi dormi dată de poată odihni şi microclimat datorită somnului
agitaţia dormi conform - verific patul (să nu aibă indus medicamentos
psihomotorie vârstei resturi alimentare, să nu
prezinte cute)
- sfătui pacientul să-şi
aleagă o poziţie comodă
- la indicaţia medicului
administrez pacientului:
Napoton 1cpx2/zi, Rivotril
1cp/zi
4. Nevoia de - deficit de - pacientul să - identific factorii care au - pacientul are
a comunica comunicare la exprime declanşat anxietatea capacitatea de control
nivel intelectual şi diminuarea împreună cu persoanele a agresivităţii sale
afectiv agresivităţii cheie - s-a adaptat la noua
- lipsă de - pacientul să - evaluez nivelul de situaţie
cunoaştere a exprime anxietate
mijloacelor eficace sentimente de - evaluez funcţia cognitivă
de comunicare calm şi linişte - facilitez exprimarea
- comunicarea cu sentimentelor şi modul în
alţii să se facă de care percepe această
o manieră atitudine
pozitivă

5. Nevoia de - vulnerabilitate
a evita faţă de pericole
pericolele - lezare datorită
crizei epileptice
- sesizez percepţia irealistă
a pacientului
- favorizez exprimarea
sentimentelor şi a lucrurilor
care-l preocupă
- pacientul este ajutat să-şi
cunoască punctele forte şi
valoarea sa
- pacientul este ajutat să-şi
exprime preferinţele şi să ia
decizii
- planific intervenţii în aşa
fel încât să nu cuprindă
elemente anxiogene:
frustrare, surprindere
- pacientul nu va fi
contrazis
- pacientul să - asigur condiţii de mediu - pacientul se simte în
beneficieze de un adecvate pentru a evita siguranţă şi este
mediu de pericolele prin accidentare liniştit
siguranţă fără - amplasez pacientul în
accidente salon în funcţie de starea
sa, afecţiunea şi
receptivitatea sa
- informez şi stabilesc
împreună cu pacientul
planul de recuperare a stării
de sănătate şi creştere a
rezistenţei organismului
- ajut şi suplinesc pacientul
în satisfacerea nevoilor
organismului
- determin pacientul să
participe la luarea deciziilor
privind îngrijirile
- administrez tratament
medicamentos prescris de
medic

Zilele IV-V

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară îngrijire delegate

1. Nevoia - dificultate în a- - combaterea - incit pacientul să-şi exprime - pacientul începe să-
de a se şi asuma rolurile izolării temerile şi emoţiile şi asume rolul social
realiza sociale dată de pacientului - ajut pacientul în satisfacerea iar starea sa este
celorlalte nevoi dependente ameliorată
 neputinţă şi
izolare
2. Nevoia - insuficiente
de a învăţa cunoştinţe
- răspund cu calm la
întrebările pacientului
- încurajez pacientul
- planific ore de psihoterapie
pentru pacient
- pacientul să - explorez nivelul de - pacientul înţelege
acumuleze noi cunoştinţe al pacientului informaţiile primite,
cunoştinţe pe tot privind boala, modul de şi-a îmbogăţit
parcursul manifestare, măsurile cunoştinţele despre
spitalizării preventive şi curative, modul boala sa pe perioada
- pacientul să de participare la intervenţii şi spitalizării
dobândească procesul de recuperare
atitudini, obiceiuri - verific dacă a înţeles
şi deprinderi noi mesajul corect şi dacă şi-a
însuşit noile cunoştinţe
- să aibă un mod de viaţă
raţional
- sănătatea o fac prin
conversaţie, ocazie cu care şi
verific dacă înţelege ceea ce îi
explic

Cazul 2. Plan de îngrijire

Culegerea datelor
Numele: B.
Prenumele: P.
Sex: masculin
Vârsta: 36 ani
Domiciliu: Urban
Starea civilă: căsătorit
Cultură: 8 clase
Nu prezintă proteze, alergii.
Elemente fizice: I=1,65 m; G=60 kg;
Relaţii familiale armonioase.
Locul de muncă: nu are
Antecedente personale: apendicectomie la 12 ani, neagă afecţiuni infecto-contagioase,
poliomielită la vârsta de 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere de la medicul de
familie pentru o nouă decompensare caracterizată clinic prin: cefalee, insomnii, tulburări de
comportament, creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi
sangvinolente.
Examen psihiatric
La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomielită. A fost spitalizat la spitalul de copii. Chiar
în timpul spitalizării a prezentat crize comiţiale. Frecvenţa actuală a crizelor afirmată de mamă: “face 2
zile la rând crize multe apoi se mai opreşte; are momente când vorbeşte şi momente când nu vorbeşte.
Nu poate desfăşura activităţi uşoare zilnic. Prezintă momente de irascibilitate când strică, sparge, sare
la noi”.
 Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. Relativ orientat global.
Discernământ critic diminuat.

APLICAREA PROCESULUI DE NURSING

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale:

Manifestări de Sursa de
Nevoia fundamentală Problema
dependenţă dificultate
1. Nevoia de a respira şi a - - -
avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a se hidrata - dificultate de a se - alimentaţie şi - inapetentă
şi a se alimenta alimenta şi hidrata, hidratare inadecvată - afecţiunea psihică
dificultate de a urma prin deficit
dieta
3. Nevoia de a elimina - - -
4. Nevoia de a se mişca şi - hiperactivitate - necoordonarea - convulsii
a avea o bună postură mişcărilor
5. Nevoia de a se odihni - insomnia - oboseală - criza epileptică
şi a dormi predormiţială - consumul de
alcool
6. Nevoia de a se îmbrăca - dificultate de a se - neputință de a se - tulburări de
şi a se dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca îmbrăca și dezbrăca comportament
datorată întârzierii
mentale
7. Nevoia de a fi curat, - dificultate în - crize convulsive - imposibilitatea
îngrijit, de a proteja autoîngrijire - întârziere mentală unei bune igiene
tegumentele şi mucoasele corporale
8. Nevoia de a menţine - - -
temperatura corpului în
limite normale
9. Nevoia de a evita - vulnerabilitate faţă - probabilitate de - necoordonare a
pericolele de pericole atingere a integrităţii mişcărilor
fizice
10. Nevoia de a comunica - ineficace la nivel - conversaţii minime şi - spitalizarea şi
intelectual şi afectiv tendinţa la izolare despărţirea de
familie
11. Nevoia de a acţiona - - -
conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia

12. Nevoia de a fi - dificultate de a-şi - devalorizare - eşec profesional

preocupat în vederea asuma rosturile sociale
realizării

13. Nevoia de a se recrea - dezinteres în a - izolare - spitalizarea

participa la activităţi - stresul
 14. Nevoia de a învăţa - cunoştinţe - lipsa cunoştinţelor - lezarea integrităţii
cum să-ţi păstrezi insuficiente despre afecţiune fizice şi psihice
sănătatea

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Zilele I-II

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară îngrijire delegate

1. Nevoia - dificultate de a se - pacientul să fie - monitorizez ingestia de - pacientul este

de a se alimenta alimentat şi alimente şi lichide, greutatea, hrănit şi hidratat
alimenta şi manifestată prin echilibrat pliul cutanat corespunzător
hidrata inapetenţă hidroelectrolitic - stimulez apetitul bolnavului
- pacientul să aibăprin asigurarea alimentaţiei în
greutatea în limitefuncţie de preferințele lui
normale - ajut pacientul să se hrănească
sau în imposibilitate, îl hrănesc
cu alimente uşor digerabile cu
un grad crescut de vitamine şi
minerale
- efectuez toaleta bucală a
pacientului după alimentare şi
îl așez într-o poziţie comodă
- fac bilanţul ingesta-excreta
- explic pacientului pe
înţelesul său orice investigaţie
pe care o întreprind
- pregătesc şi însoţesc
pacientul la investigaţiile
clinice şi paraclinice
- observ în permanenţă starea
pacientului şi raportez
medicului orice schimbare
apărută
2. Nevoia - dificultate de a-şi - reducerea crizelor - asigur repausul fizic - pacientul se
de a se coordona mişcările ca frecvenţă şi - mişcări violente ale mobilizează
mişca dată de criza intensitate membrelor normal după
convulsivă - tegumente palide şi cianotice administrarea
- aşez bolnavul în decubit medicaţiei
dorsal - nu prezintă
- introduc între dinţi în partea traumatisme
laterală un obiect moale - valorile F.V.:
- desfac gulerul pentru a nu fi R=18 p/min,
împiedicată respiraţia T=36,7 C,
o

- întorc capul într-o parte TA=125/70

pentru a favoriza respiraţia mmHg,
- verific permeabilitatea căilor P=66 p/min,
respiratorii
 - imobilizez pacientul pentru a rezultatele
evita lovirea şi autorănirea analizelor de
- măsor şi notez F.V. laborator:
- la indicaţia uree=18 mg%,
medicului administrez: glicemie =99
Fenobarbital 1cpx2/zi, mg%,
Haloperidol 60 pic/zi, Hb=12,26 g%,
Romparkin 3 cp/zi VSH=8/11 mm,
calcemie=9,6
mg%,
AST= 21 U/L,
AST=28 U/L,
VDRL= negativ,
Sumar urină
=albumină,
glucoză, nitraţi –
absenţi;
rare leucocite
3. Nevoia - dificultate de - pacientul să fie - favorizez adaptarea - pacientul îşi
de a se autoîngrijire, ajutat în pacientului la noul mediu satisface singur
îmbrăca şi manifestată prin satisfacerea nevoii asigurând un climat calm şi de nevoia şi este
dezbrăca nepăsare deficitare securitate liniştit
- pacientul să nu - plasez pacientul într-un salon
prezinte disconfort luminos, liniştit, fără factori
- pacientul să aibă o perturbatori, prevăzut cu pat
stare de bine fizic și confortabil şi lenjerie curată
psihic - liniştesc pacientul
comunicând permanent cu el
- încurajez pacientul să-şi
aleagă singur hainele
- aşez îmbrăcămintea
pacientului în ordinea
îmbrăcării şi îl ajut
- încurajez pacientul în
progresele făcute
- îi explic necesitatea unei
lenjerii curate şi comode
pentru confortul propriu
4. Nevoia - deficit de - pacientul să se - previn infecţiile nosocomiale - pacientul a
de a fi autoîngrijire preocupe, să se prin respectarea măsurilor de învăţat că
curat datorată îngrijească şi de asepsie şi antisepsie îngrijirea sa îl
problemelor cu aspectul lui exterior - pacientul va fi educat să face să se simtă
care se confruntă - pacientul să aibă o consume legume şi fructe mai bine
manifestat printr- stare de bine fizic și - stimulez pacientul să se - pacientul are
un aspect exterior psihic spele, să se îmbrace, să-şi tegumente intacte
neîngrijit aranjeze părul și normal
- ajut pacientul în efectuarea colorate
toaletei şi se încurajează în
progresele făcute
- schimb lenjeria de corp şi de
pat de câte ori este nevoie
- masez zonele predispuse
escarei
5. Nevoia - alterarea - asigurarea unui - asigur repausul fizic şi psihic - somn indus
de a se somnului datorită somn corespunzător al pacientului medicamentos
odihni şi a insomniei din punct de vedere - asigur condiţii de favorizare - pacientul
dormi manifestată prin calitativ şi cantitativ a somnului, semiobscuritate, doarme 7 ore pe
nelinişte, linişte şi rog şi ceilalţi membri noapte
irascibilitate ai echipei de îngrijire să
procedeze la fel
- respect tăcerile şi plângerile
pacientului pentru a-i permite
să-şi controleze emoţiile
- învăţ pacientul tehnici de
relaxare, modalități care
favorizează somnul prin
discuţii, demonstraţii
- ca intervenţie delegată se
administrează un sedativ
Clordelazin 3 cp/zi

Zilele III-IV

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară îngrijire delegate

1. Nevoia - dificultate de - combaterea - asigur condiţii de - pacientul nu

de a comunicare la nivel mutismului şi microclimat comunică şi se
comunica afectiv, manifestată încurajarea - creez un climat de izolează
prin mutism pacientului în a înţelegere empatică
comunica - port conversaţii cu ceilalţi
pacienţi din salon pentru a-i
stârni interesul
- facilitez ore de
psihoterapie
2. Nevoia - vulnerabilitate faţă - prevenirea - respect regulile de asepsie - sub tratament
de a evita de pericole, crizelor comiţiale - favorizez adaptarea antiepileptic criza
pericolele manifestată prin risc persoanelor la noul mediu dispare şi pacientul
de autolezare - furnizez informaţiile de este mai calm
care are nevoie
- ajut pacientul să-şi
recunoască anxietatea
- învăţ tehnici de relaxare
- asigur siguranţa şi
însoţirea pacientului
- menţin permanent legătura
cu aparţinătorii pacientului
şi îi informez despre starea
sa
3. Nevoia - dificultate de a se - pacientul să fie - ascult activ pacientul - pacientul
de a se implica într-un rol conştient de pentru a-i permite să-şi efectuează anumite
realiza social propria sa valoare exprime sentimentele activităţi (îşi
şi competenţă privind dificultatea de a se împătureşte hainele,
realiza face curat în
- ajut pacientul să identifice noptieră)
motivele comportamentului
său, apreciez posibilităţile
fizice şi intelectuale
- sesizez orice formă de
interes pentru o anumită
activitate şi-l antrenez în
desfăşurarea ei
- îndrum spre acele
activităţi care sunt atractive
pentru pacient şi totodată
utile
- observ şi notez orice
schimbare în
comportamentul pacientului
(depresie, satisfacţie)
- psihoterapie

Ziua a V-a

Nevoia Diagnostic de Intervenţii autonome şi

Obiective Evaluare
deficitară îngrijire delegate

1. Nevoia - incapacitatea de a - stimularea - creez condiţii de - starea

de a se desfăşura activităţi pacientului, microclimat pacientului s-a
recrea recreative convingerea să - fac împreună cu pacientul ameliorat
participe la activităţi plimbări
recreative - port conversaţii care îi fac
plăcere şi îl recreează
- limitez atenţia acordată
gândurilor triste (readuc
persoana la timpul prezent)
2. Nevoia - dificultate de a - combaterea bolii - explorez nivelul pacientului - pacientul este
de a învăţa învăţa psihice de a acumula noi cunoștințe receptiv pe
- greutate în - integrez educaţia în cadrul moment
achiziţionarea de îngrijirilor (de ex. toaleta pe
noi comportări regiuni, baie, spălatul pe
mâini, pieptănatul, etc.)

Concluzii
 Pacientul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit şi observat nu numai în
timpul crizelor, cât şi în afara acestora.
Asistenta medicală va urmări ca pacientul să păstreze regimul igieno-dietetic impus pe tot
cursul spitalizării. Fără consum de cafea, alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul acestora poate
precipita apariţia crizelor. Asistenta medicală va comunica zilnic la vizita medicului, eventualele
modificări survenite în evoluţia şi prognosticul bolii. Urmăreşte evoluţia bolii sub tratamentul
anticonvulsivant şi sedativ. Asistenta medicală discută permanent cu pacientul, pentru a nu-i confirma
sentimentele de respingere, dă relaţii despre tratament, modul de administrare, îl ajută în găsirea unor
activităţi prin care să se simtă valoros, îl ajută şi îl sprijină în comunicarea cu familia. Răspunde la
întrebările familiei, stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul, să nu-l respingă, să-l accepte aşa cum
este, să-i dea acestuia sentimentul de securitate şi de apreciere.
La externare, bolnavului i se explică necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant
permanent şi să meargă la control periodic. El va cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate
la locul de muncă, cât şi în viaţa particulară, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere, a înălţimii,
conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de a consuma băuturi alcoolice, cafea şi
asupra importanţei evitării stresurilor şi suprasolicitărilor.
Datoria asistentei medicale este să-l convingă pe pacient că poate să ducă o viaţă normală sau
cel puţin apropiată de normal.
Nu trebuie să uităm că 30% din oameni au un acces de epilepsie o dată în viaţă. Maladia nu stă
în calea unei vieţi normale, spun experţii. Mai mult decât atât, unii dintre bolnavii de epilepsie au intrat
în istorie prin geniul lor.
Printre aceştia se numără Iulius Cezar, Alexandru cel Bun, Ion Creangă, Feodor Dostoievski,
Vincent van Gogh, Petru cel Mare, Charles Dickens.

Bibliografie
1. Beldean Luminiţa, Gal Gherghinica, Seuchea Monica, Procesul de nursing – aspecte teoretice şi
practice, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 1999;
2. Beldean Luminiţa, Coldea Liliana, Helju Alina, Aspecte nursing în afecţiuni ale aparatului digestiv
şi renal, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2000;
3. Beverly Witter du Gas, Introduction aux soins infirmiers – Les Editions HRW Ltée, Montréal,
1980;
4. Clocotici Lucreţia, Profesia de asistentă medicală, Editura Info-Team, 1995;
5. Coldea Liliana, Beldean Luminiţa, Aspecte nursing în afecţiuni ale aparatului locomotor, Editura
Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2001;
6. Dan Prelipceanu, Psihiatrie clinică, Editura Medicală, 2013;
7. Dan Prelipceanu, Radu Mihăilescu, Lidia Nica - Udangiu, Ghid de urgenţe în psihiatrie, Editura
Scripta, 2003;
8. Mircea Miclea, Psihologie cognitivă, Editura Polirom, 1999;
9. Paul Popescu Neveanu, Tratat de psihologie generală, Editura Trei, 2013;
10. Revista A.A.M.R. nr. 1/03.1998 Nursing;
11. Salvage Jane, Nursingul în acţiune, prin Biroul Reg. O.M.S, 1993;
12. Thompson M. June, Clinical Nursing, Mosby Company, 1986;
13. Titircă Lucreţia – Ghid de nursing, Editura „Viaţa Românească”, Bucureşti, 1996;
14. Titircă Lucreţia – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
„Viaţa Românească”, Bucureşti, 1996;
15. https://www.google.ro/search?q=sistemul+nervos+poze&newwindow=1&tbm;
16. https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1266&bih=838&q=epilepsia+simpto-me