Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 5-Gastrite Si Gastropatii
Curs 5-Gastrite Si Gastropatii
Gastrite = afectiuni acute sau cronice care asociaza lez.inflamatorii generate de factori
etipatogenici multipli si care clinic pot fi asimptomatice sau cu simptomatologie nespecifica.
Gastropatii = grup de leziuni mucosale gastrice , dominant epiteliale , vasculare (staza , ischemie)
sau mixte , la care componenta inflamatorie e absenta sau minina.
Diagnosticul se pune numai prin endoscopie + biopsie (in gastrite)
Leziunile epiteliale – pot fi de natura vasculara (in gastropatii).
Clasificare
1.Criterii evolutive
a.gastrite acute – pot afecta evolutiv , in profunzime celelalte structuri ale peretului gastric si evolueaza
spre vindecare sau spre cronicizare.
b.gastrite cronice – proces extins atat la suprafata cat si in profunzimea peretelui ; se pot vindeca terapeutic
dar pot evolua si spre gastrita atrofica si in final atrofie gastrica.
2.Criterii endoscopice
a.forme endoscopice de gastrite : sunt incluse mai multe tipuri
- gastrita eritematoasa eroziva (lez de 2-3 mm eritematoase) diseminate pe mucoasa gastrica normala ,
lez. Care pot fi acoperite de un detritus.Leziunile sunt superficiale (nu penetreaza musculara
mucoasei).
- gastrita maculoeroziva – pete eritematoase crescute ca diametru 10-15 mm , cu ulc.superficiale ,
acoperite de un detritus alb-cenusiu , fiind acoperite la periferie de un halou alb-cenusiu.Sunt specifice
leziunilor de gastrita acuta.
- gastrita papuloeroziva –formarea ulcerului depaseste mucoasa , 3-5 mm , fundul este excavat
(asemeni leziunilor din variola) = gastrita varioloasa . Este reprezentativa pt . gastrita cronica.
- gastrita atrofica – mucoasa e subtiata , palida , fara pliuri, cu observarea prin transparenta a
circ.superficiale.
- gastrita hipertrofica – prezenta unor pliuri inalte (>1cm h), groase , baza de 3-5 mm.
- gastrita hemoragica – lez.pot avea aspecte diverse – pete hemoragice circumscrise , hem.difuza ,
cheaguri aderente de mucoasa sau in lumen.
b.functie de de extinderea leziunilor (criteriu topografic)
- gastrita fundica (tip A) – la nivelul corpului , fundusului gastric.Se asociaza cu anemie pernicioasa
(Biermer)
- gastrita antrala cronica (tip B) – localizata la nivelul antrului ; poate ascensiona spre corpul gastric.
- gastrita multifocala – debut prin linii de atrofie la niv liniei ce separa antrul de corp.Are tendinta
centrifuga – ascendent spre corp si descendent spre antru.Se asociaza cu hipoclorhidrie ducand la
dezvoltarea unui ulcer , neoplasm.
- pangastrita – cuprinde corpul , dar cu leziuni mai accentuate in antru.
3.criteriu histologic
- uneste 3 tipuri – gastrita acuta (predomina PMN) – realizeaza la nivelul criptelor din mucoasa abcese
criptice care se deschid in lumenul glandelor.
- Gastrita cronica – predomina mononuclearele (monocite, limfocite)- durata de luni , ani .Initial e
superficiala (prez.infiltratului inflamator) in corion – progreseaza spre profunzime ducand la gastrita
atrofica. Exista o forma inactiva cr. (fara PMN , doar cu mononucleare) si o forma activa cronica
(include si PMN).Ultima forma – cu activitate severa (PMN in corion ,printre cel epiteliale si la
niv.glandelor din mucoasa)
4.criterii citologice
- gastrita infectioasa – (bacterii , fungi , paraziti)
- gastrita autoimuna – (cu anemie Biermer)
- gastrita postemdicamentoasa
- gastrite specifice (ex.leziunile din boala Crohn)
Gastrita cronica difuza predominant antrala
Endoscopic – mucoasa normala , sau cu leziuni maculoeritematoase , erozive , nespecifice.
Ex.bioscopic – infiltrat inflamator cronic cu PMN – in lamina propria sau la niv.epitelial.Limfocitele sunt
grupate in foliculi limfoizi. In antru apar leziuni de metaplazie. Este HP +.
HP = germen gram negativ , spiralat , la unul din capete poseda cativa flageli.Colonizeaza antrul gastric ,
penetreaza stratul de mucus. Se localizeaza la nivelul jonctiunilor intercelulare (nu intracel !)
Gastrite infectioase
1.virale – (cu citomegalovirus CMV ) la pacientii imunodeprimati – SIDA , neoplasm.
- stare febrila , epigastralgii.
- dgn.pozitiv e pus endoscopic – muc.apare congestionata , edematiata , cu mase tumorale care dau
nastere la ulceratii.La examenul citologic – incluzii virale in celule epiteliale.
Infectiile pot fi cu : Herpes simplex (varicelo-zosterian) – tot la imunodeprimati.Ulceratiile sunt aftoide,
multiple , dim mici , cincinale (?)
Gastrita granulomatoasa din B.Crohn – poate afecta intreg tractul digestiv. Cel mai frecv e localizata in
intest subtire , apoi in colon , in stomac mai rar.
Simptome – nespecifice ; greturi , epigastralgii , scadere ponderala.
Examen radiologic baritat – ingrosari ale mucoasei gastrice care duc la stenozare in zona antrala.
Endoscopie – prezenta de ulceratii aftoide pe suprafata gastrica , serpuitoare , longitudinale , in zona
antrului predomina.
Biopsia – prezenta de granuloame in muc.gastrica , dezvoltarea unei fibroze in submucoasa.
Leziunile – asemanatoare cu boala Whipple , sarcoidoza , amiloidoza.
Forme distincte de gastrita
1.Gastrita colagenica – rar intalnita , se asociaza cu colita colagenica.
Clinic – sdr.dispeptic nespecific , dureri abdominale intermitente.Poate fi cauza de HDS (hipotensiune,
anemie).
Diagnosticul – endoscopic – prezenta unor multiple cicatrice difuze pe mucoasa , hemoragii submucoase ,
eroziuni , noduli pe mucoasa.
Ex.histologic – gastrita cronica superficiala , atrofie focala , prezenta depozitelor de colagen in lamina
propria impiedica absorbtia substantelor nutritive.
2.Gastrita limfocitara (varioliforma) – e asociata des cu boala celiaca , HP +.
Endoscopic – pliurile ingrosate , eroziuni aftoide , aspect de papula varioliforma.
Histologic – infiltrat limfoplasmocitar dens , rare PMN in antrul si corpul gastric.
3.Gastrita eozinofila – frecventa redusa , inclusa in gastroenteropatia eozinofilica ; asociaza un nr.crescut
de eozinofile in sg.periferic .Dar si infiltratul cu eozinofiel in peretele tub.digestiv. ; se asociaza cu
simptome digestive in segmentul afectat : greturi , varsaturi , diaree (in malabsorbtie) , pierdere de
proteine , scadere ponderala.
Cand este afectata musculara digestiva , ea proemina datorita infiltratului – putandu-se ajunge la ocluzie ,
chiar ascita cu eozinofilie. In afectarea gastrica poate da stenoza gastrica.
Diagnosticul e certificat de examenul histologic – prez. de necroze in mucoasa, infiltrat bogat in eozinofile.
Se poate trata prin corticoterapie , cromglicat de sodiu.
Hiperplazie foveolara.
Boala Menetrier
- etiologie necunoscuta
- frecventa la barbatii > 50 ani , dar si la copil (forme grave)
Clinic : diaree , edeme (prin hipoalbuminemie la 100% pac) , disconfort gastric.
Diagnosticul : ex.endoscopic – pliurile apar ingrosate (> 1cm la baza) , asemanatoare cu cortexul cerebral.
Hipertrofia pliurilor poate genera obstructie la nivelul antrului ; ele nu dispar la insuflare cu aer.
Excesul de mucus de pe suprafata pliurilor poate masca unele eroziuni de mucoasa.
Ex.histologic – hiperplazie foveolara masiva , aspect chistic al glandelor , atrofia gl.oxintice , edem,
metaplazie la nivelul fundusului gastric.
Diagnostic – endoscopic ; ex.Rx – poate sesiza hipertrofia de pliuri.
Studiul secretiei gastrice – arata o hipoclorhidrie si o crestere minima a gastrinemiei.
Diagn diferential cu :
1.limfomul gastric (pe supr.pliurilor apar ulceratii multiple)
2.limfom MALT (tes.limfoid asociat mucoasei) – limfom cu limfocite B , asociat cu inf HP.
3.starii hipersecretorii
4.sdr.Zollinger Ellison
In 10-15% cazuri se dezv .adenocarcinom gastric.
Tratament – al HP , OCTREOTID , corticoterapie , Ac monoclonali anti factori de crestere epiteliala ,
antisecretorii.
A. Sdr Zollinger Ellison (pliuri gastrice gigantice) B.Boala Menetrier C.Gastrectomie totala la un
pac cu boala Menetrier D.Boala Menetrier – pliuri ingrosate cu hiperplazie foveolara , glande
dilatate chistic .
Gastrita alcoolica.