CHITOSANUL

O polizaharidã cu multiple valenţe

Autor: Vasluianu Ecaterina

Monica Costân

Facultatea Textile – Pielãrie şi Management Industrial

Iaşi,
Mai 2009
 Ce este chitosanul?
Chitosanul este numele dat polimerului ce a
fost obţinut prin deacetilarea parţialã a
chitinei .
În industrie, chitina este obţinută prin
tratarea racilor degradaţi, în special
cochiliile crustaceelor (creveţi, crabi,
homari).
 Structura chitosanului
- este similarã cu a celulozei;
- diferã doar gruparea ataşatã de atomul de carbon C 2;
- este compus din glucozamină sau 2 – amino – 2 dioxi –
D – glucoză legate împreună prin β ( 1 – 4 ) legături
glicozidice.
CH 2OH CH 2OH CH 2OH
O O O
OH O
OH O OH O

OH n n
n NHCOCH 3 NH 2

Celuloză Chitină Chitosan

 Obţinerea chitosanului
Chitosanul este obţinut prin
deacetilarea parţială a chitinei
bazată pe tratarea cu o soluţie de
NaOH de concentraţie mare (50 %),
la temperatură de 100ºC, timp de 1
oră.
 Etapele obţinerii chitosanului
2MHCl; 45oC; 5h; Hm=1:15
Crabdegradat Demineralizare Deproteinizare

2MNaOH; 45oC; 3h; Hm=1:15

Filtraresi spalare Chitina
apacalda
50%NaOH; 100oC; 1h; deionizata;
atmosferainerta 95oC
Deacetilare Spalare Uscare Chitosan

2- 3ori
 Proprietăţile chitosanului
 Gradul de deacetilare - are o influenţă asupra tuturor
proprietăţilor fizico-chimice (greutatea moleculară,
vâscozitatea, solubilitatea, etc).
 Masa moleculară;
 Solubilitatea - Chitosanul este solubil in HCL, HBr, HI,
HNO3, şi HClO4.De asemenea, chitosanul este uşor
solubil în H3 PO4. Este insolubil in H2SO4 la temperatura
camerei.
 Cristalinitatea - Cele trei forme ale chitosanului (cristalul
hidratat, cristalul nehidratat şi non–cristalul ) pot fi
examinate cu uşurinţă prin măsurarea difracţiei cu
ajutorul razelor X a unei probe de chitosan.
 Privire generalã asupra Vederea de suprafaţã
particulelor de chitosan a particulelor de chitosan

Secţiunea transversalã Secţiunea transversalã maritã

a particulelor de chitosan a particulelor de chitosan
Aplicaţiile chitosanului
Valenţele chitosanului / domenii
de utilizare
Chitosanul utilizat în industria alimentară
Eliminarea coloranţilor şi a acizilor;
Conservant;
Stabilizarea culorii;
Aditiv în hrana animalelor (18g/kg corp/zi).
Cosmeticã
Cremã de corp, mâini şi de faţã;
Soluţie pentru întreţinerea părului;
Fixativ pentru pãr;
Pudrã pentru machiaj;
Agent pentru polisarea unghiilor;
Pastă de dinţi.
Medicină
 Dezintoxicare;
 Anticancerigen (cancerul pielii şi cancerul glandelor mamare):
a) reglează echilibrul acido-bazic;
b) se opune metastazării;
c) diminuează atrofia generală progresivă canceroasă;
 Coboară tensiunea sanguină arterială;
 Coboară nivelul zahărului la bolnavii obezi, diabetici;
 Ridică nivelul imunitar;
 Îmbunătăţeşte microcirculaţia în ţesuturi;
 Înlătură durerile din regiunea lombară şi de la coloana vertebrală;
 Înlătură durerile de cap de orice provenienţă;
 Absoarbe şi scade din organism sărurile metalelor grele: plumb,
cadmiu, îngrăşăminte minerale, coloranţi chimici, substanţe
medicamentoase;
 Îmbunătăţeste funcţiile ficatului;
Combate obezitatea;
Reface suprafeţele arse, rănile şi alte traume de la nivelul pielii;
Bandaje, absorbante;
Vase artificiale de sânge;
Lentile de contact.
Bactericid cu un spectru foarte larg;
Bacteria Concentratia de CHITOSAN
[%]
Escherechia coli 0,0075-0,02
Staphylococus sp. 0,0075-0,05
Bacillus sp. 0,005-0,02
Pseudomonas sp. 0,01-0,1
Salmonella sp. 0,005-0,02
Tratarea apei
 Filtrarea apei;
 Purificarea apei potabile (cu 10mg chitosan/litru de apa)
 Eliminarea ionilor metalici;
 Reţinerea nisipului;
 Agent de floculare pentru proteine, coloranţi şi aminoacizi
 Chitosanul are o capacitate mai mare de sorbţie a coloranţilor
din apele uzate
Capacitate de absorbţie a coloranţilor
[mol/kg]
Colorant Colorant divalent
monovalent
Chitosan 0,5 0,45
(Acid Blue 25) (Acid Red 1)
Chitosan acetilat 0,45 0,13
(Acid Blue 25) (Acid Red 1)
Chitosan reticulat 4,5 0,11
(Acid Orange 2) (Acid Red 114)
Ciuperci 0,05 0,11
(Acid Orange 2) (Acid Red 114)
Cu ajutorul membranei de chitosan se poate
realiza o barierã permeabilã reactivã care se
utilizeazã la epurarea apelor uzate
Chitosanul utilizat în industria textilă
În pretratamente, pe ţesãturi de bumbac:
Chitosanul poate fi utilizat în procesul de acoperire a
nopeurilor din ţesăturile din bumbac. Ţesãtura ce
conţine nopeuri este tratată cu un amestec de chitosan,
agent de udare neionic şi Na2SO4.
Pretratamentul cu chitosan determină creşterea
intensităţii coloristice cu coloranţi direcţi şi reactivi şi
nu necesită utilaje speciale. Acest tratament este
deasemenea eficient în eliminarea diferenţelor de culoare
între vopsirile fibrelor de bumbac mature şi crude.
Tratamentele cu chitosan, utilizate în vopsirea cu
coloranţi direcţi determină o culoare mai strălucitoare
decât cea obţinutã la vopsirea cu coloranţi reactivi;
Reduce duritatea apei de spălare.
În pretratamente, pe lână:
În prezenţă de Perizym sau Papaină – conduce
la creşterea intensităţii coloristice;
 În pretratamente, pe mătase naturală:
Creşte intensitatea coloristicã a vopsirilor
cu coloranţi acizi.
 În finisări superioare
În ignifugare, chitosanul + acidul polifosforic
determinã scãderea lungimii zonei carbonizate;
În neşifonabilizare şi permanent–press,
carboximetil-chitosanul este cel mai eficient;
 Modificarea chitosanului prin reticulare îi conferã
caracter de absorbant pentru metale

Absorbant Metal Capacitate sorbţie

[mg/g]
Chitosan Pd (II) 212,8
Pt (IV) 95,6
N-(2-piridimetil) chitosan Pd (II) 617,1

Monocarboximetil chitosan Pd (II) 319,2

Pt (IV) 312,1
Dicarboximetil chitosan Pd (II) 393,7
Pt (IV) 214,6
Dimetilentriaminopentaacetic acid Pd (II) 234,1
chitosan Pt (IV) 409,7
Clorometil thiiran chitosan Pd (II) 373,5
Pt (IV) 364,8
 Alţi compuşi derivaţi din chitosan cu
proprietãţi absorbante pentru metale:
Chitosan tratat cu: Metale

Glutardehida Mo, Vn

Carboxialchil Co, Cu, Pd (II), Pt (Iv),

Ir (III), Rd (III)
Clorometil thiirane Ag (I), Au (III) Pd (II)

Diglicil-eter- Hg (II), Cd (II), Zn (II),

epiclorhidrina Cu(II), Ni (II)
Chitosanul utilizat în agriculturã
Chitosanul poate fi folosit în agriculturã ca :
Înveliş protector pentru seminţe;
 Fertilizator;
Agent de eliberare controlatã a agro-chimicalelor;
Agent de protecţie împotriva insectelor şi bolilor
(pesticid);
Agent ce determinã creşterea germinaţiei seminţelor;
Agent ce stimuleazã absorbţia substanţelor hrãnitoare;
Agent ce determinã creşterea fotosintezei.
Alte utilizări ale chitosanului

Limpezirea vinului şi a berii. Chitosanul

combinat cu siliciul coloidal devine un agent de
limpezire de succes pentru vinurile albe;
Poate fi utilizat pentru tratarea de suprafaţã a
hârtiei obişnuite cât şi la obţinerea hârtiei
fotografice şi tip Xerox;
În biotehnologie este utilizat pentru imobilizarea
enzimelor (lacaza şi peroxidaza), celulelor, pentru
separarea proteinelor şi în cromatografie.
 Forme de prezentare ale
chitosanului
 Particule solide – de dimensiuni mici, de forma unei pudre,
semitransparente;
 Nanoparticule – particule extrem de mici (1-100nm)
 Soluţia - Prin amestecarea totală a chitosanului cu acid acetic
sau formic, poate fi obţinută o soluţie biopolimerică, vâscoasă.
Acest tip de soluţie prezintă un anumit fel de comportament
reologic: vâscozitatea creşte când cantitatea soluţiei de chitosan
este marită şi temperatura este redusă.
 Membrana – este realizatã pentru:
 Înlăturarea ionilor metalelor grele - ionii metalici de Cu(II),
Cd(II), Co(II), Zn(II), Ni(II) sunt separaţi aproape în
totalitate de către membrane. În cazul ionilor Cr(VI) şi
Mn(II), separarea depinde de pH şi condiţiile procesului.
Osmoza reversibilã;
Separarea solvenţilor.
Membrană de chitosan
 Microsfere - obţinute din carbamat de chitosan şi alginat de
amoniu în soluţie de bicarbonat de amoniu
Hidrogeluri - formaţiuni obţinute din
combinarea fazei dispersate cu faza continuã
(apa) cu formarea unui produs de o anumitã
vîscozitate.

Exemple: chitosan acetat+carbonimide+apa;

chitosan+acid lactic+apa.
 Filme - sunt formate prin turnarea în forme speciale a soluţiilor de
chitosan urmate de uscarea normalã sau cu IR. La temperaturi ≥120°C
grupele amino din chitosan devin amidice ceea ce conferã rezistenţa
filmului şi determinã reducerea solubilitãţii în medii apoase.
Filmele de chitosan se folosesc frecvent pentru acoperirea /tratarea
fructelor exotice în vederea depozitãrii pe termen lung şi protejãrii de
ciuperci şi bacterii.
 Fibre - se obţin din filarea/electrofilarea unor soluţii de chitosan
modificat prin grefare/reticulare ţinând cont de biocompatibilitatea
participanţilor la reacţiile chimice, biodegradabilitate şi conferirea unor
proprietãţi fizico-chimice şi antibacteriale bune.
Exemple:
- Fibre alginat-chitosan;
- Fibre pe bazã de N2-hidroxi-3 trimetilamoniu propil (HTCC) –
chitosan;
-Fibre de O-acrilamidometil- HTCC- chitosan.
 Concluzii
§ Chitosanul este o polizaharidã foarte valoroasã
datoritã multiplelor valenţe din fiecare domeniu de
utilizare;
§ Natura domeniilor de utilizare este diversã,
începând de la îngrijirea sãnãtãţii oamenilor (din
1960), purificarea apei potabile (din 1983) şi
finalizând ca o componentã importantã în hrana
animalelor (încã din 1987).
§ Chitosanul este recomandabil în diferite domenii
pentru cã existã din abundenţã în naturã şi în plus,
este un compus ecologic (netoxic şi biodegradabil).
 Bibliografie
1. Domard, 'A. and Rinaudo, M. 1 983. Preparation
and characterization of fiilly deacetylated chitosan.
Int. J. Biol, Macrornol.
2. Knorr, D. 1984. Use of chitinous polymers in food.
A challenge for food research and development.
Food Technol.
3. Chung, Y.-S., Lee, K.-K., and Kim, J.-W., Durable
Press and Antimicrobial Finishing of Cotton
Fabrics with a Citric Acid and Chitosan Treatment,
Textile Res. J. 68 (10), 772-776 (1998).
4. Hirano, S. 1978. A facile method for the
preparation of novel membranes from N-Acyland
N-arylidene-chitosan gels. Agric. Biol. Chem.,
42(10): 1939-1940.
VÃ MULŢUESC ! 