REACTIA DE FIXARE A COMPLEMENTULUI

DESCRIERE
 Reactia de fixare a complementului este un test imunologic care poate fi folosit pentru a detecta prezența
de anticorpi specifici sau antigeni specifici în serul unui pacient, prin fixarea complementului.
 A fost utilizata pe scară largă pentru a diagnostica infecțiile, în special cu microbi care nu sunt ușor de
detectat prin metode de cultură, cât și în bolile reumatice.
 Cu toate acestea metoda a fost în mare parte înlocuita de alte metode serologice, cum ar fi ELISA și prin
metode de ADN bazate pe detectarea agentului patogen, în special PCR.
COMPLEMENTUL
 Complementul (alexina) reprezintă un sistem de apărare alcătuit din proteine serice care participă la liza
celulelor străine, reacţiile inflamatorii şi fagocitoză.
 Este formată dintr-un ansamblu de cel puţin 20 proteine, motiv pentru care a fost denumit sistemul
complement
 Alexina se mai găseşte în concentraţie redusă în exudatele normale ale pleurelor, pericardului,
peritoneului şi în limfă
 Conservarea alexinei se realizează prin congelare (- 200 C), cu ajutorul unor substanţe chimice sau prin
liofilizare.
PROCEDURA
 Serul e pus in contact cu antigen viral si complement in cantitate cunoscuta. In cazul prezentei
anticorpilor specifici in serul de cercetat, formarea complexelor antigen- anticorp va determina activarea
si fixarea complementului. Prin adaugarea de eritrocite marcate cu anticorpi anti-eritrocitari se determina
prezenta de complement liber (nefixat).
 Rezultat negativ – prezenta de complement liber (nefixat) tradusa prin hemoliza.
 Rezultat pozitiv – absenta complementului liber, datorita fixarii sale in complexele antigen viral-anticorp
specific, tradusa prin absenta hemolize
PROCEDURA
Materiale necesare reactiei (Reactivi):
 Serul de cercetat inactivat termic,
 Antigenul (suspensii corpusculare microbiene, solutii coloidale, Ag standardizat, titrat, gata de utilizat),
 Complementul (alexina): reprezentat de ser de cobai (cantitatea cea mai mare de complement). In
momentul utilizarii, C` este titrat, pentru determinarea unei unitati alexice sau cantitatea minima de
complement care determina hemoliza totala a 1 mL de sistem hemolitic la 37°C. Titrarea C` se face
punand in contact dilutii crescande de ser de cobai cu cantitate fixa de sistem hemolitic (termostatare 30
min, la 37°C),
 Sistemul hemolitic: amestec de hematii de berbec (Ag) 5% in ser fiziologic si ser hemolitic antioaie (Ac)
Tehnica de lucru:
RFC se realizeaza in doua faze:
Faza I:
Se pun in contact: ser de bolnav (inactivat termic, care poate contine Ac suspectati) + Ag
(suspensia microbiana, coloidala cunoscuta) + alexina de cobai titrata,
- daca in ser sunt Ac suspectati, sistemul imun Ag/ Ac fixeaza alexina,
- daca in ser nu sunt Ac cautati, complexul imun nu se formeaza si alexina ramane libera.
Faza a II-a:
La elementele din faza I se adauga sistemul hemoltic – indicator: hematii berbec- Ac anti- hematii. In
situatia mentionata, in care alexina poate fi libera (absenta Ac specifici in serul de bolnav), complexul
imun hemolittic reactioneaza cu aceasta si produce hemoliza hematiilor (lichid rosu, clar).
Cand in faza I se produce reactia Ag/ Ac (datorita prezentei Ac specifici), alexina se fixeaza pe aceste
complexe si nu mai produce liza sistemului hemolitic
Daca serul provine de la persoana sanatoasa, se produce hemoliza, lichidul se limpezeste (complement
liber in faza I)
Daca serul provine de la bolnav, nu se mai produce hemoliza, deoarece complementul a fost fixat de
complexul Ag/ Ac prezent in serul bolnavului
INTEPRETAREA REZULTATELOR:
Reactie intens pozitiva (++++) nehemolizat
Reactie pozitiva (++, +++) partial hemolizat
Reactie slab (+) hemolizat
Reactie negativa (-) hemolizat