Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GREEN” BRASOV
INGRIJIREA
PACIENTELOR CU
CHIST OVARIAN
ELEV:ANDOK TIMEA
CLASA AMG III E
BRASOV 2019
CUPRINS
ARGUMENT ............................................................................................................................................... 1
CAPITOLUL 1 - ......................................................................................................................................... 2
1. APARATUL GENITAL FEMININ: NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE .............. 2
1.2. ETIOLOGIE .................................................................................................................................... 9
1.3. EVOLUŢIA CHISTURILOR OVARIENE ................................................................................ 10
1.4. COMPLICAŢIILE CHISTURILOR OVARIENE: ................................................................... 10
1.5. MANIFESTĂRI ŞI PROBLEME DE DEPENDENŢĂ......................................................... 11
1.6.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAŢIE ................ 11
1.7. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE PRIVIND PREVENIREA BOLII .............................. 15
CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ ....................................................................................................... 16
2.1. CULEGEREA DATELOR .......................................................................................................... 16
2.2. ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE ....................................... 17
2.4. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR ................................................................................................... 21
2.5. EXAMENE DE LABORATOR .................................................................................................... 36
2.6. TRATAMENT................................................................................................................................ 38
CAPITOLUL 3: Concluzii, anexe, bibliografie ...................................................................................... 41
3.1. CONCLUZII .................................................................................................................................. 41
3.2 ANEXE............................................................................................................................................. 41
3.3.BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 43
ARGUMENT
1
CAPITOLUL 1 -
VULVA
În ansamblu, vulva are forma unei fante, alungite în sens sagital. Ea cuprinde totalitatea
organelor externe feminine. (Fig.1)
Fig. 1
Labiile mari sunt două pliuri cutanate având ambele feţe acoperite de tegument.
Faţa externă prezintă peri şi glande sebacee mari, iar în faţa internă vine în raport cu
labiile mici. (Fig.2)
Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiană, formând comisura anterioară, situate
sub muntele pubian (Venus). Posterior se unesc prin comisura posterioară situate la mică distanţă
de anus. (Fig. 2)
Labiile mici sau nimfele sunt două pliuri cutaneo-mucoase, prezentând o faţa externă
acoperită de tegumente şi aflată în raport cu labia mare şi o faţă internă mucoasă, în raport cu
labia mica opusă.
Anterior înainte de a se uni, labiile mici se dublează în două pliuri:
- unul trece anterior de clitoris şi formează cu cel de partea opusă prepuţul sau capisonul
clitoridian;
- celălalt trece posterior cu clitorisul şi formează cu cel de partea opusă frâul clitoridian;
Posterior de clitoris , sub frâul clitoridian, se deschide orificiul sau meantul extern al
uretrei.
Vestibulul vaginal este spaţiul cuprins între labiile mici şi conţine orificiul extern al
uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine.
2
Fig. 2
Aparatul erectil al vulvei este format din:
• Clitoris : organ erectil, nepereche, care poate fi omologat cu penisul; este format din 2 corpi
cavenoşi care se întind în faţa interna a ramurii ischio-pubiene formând corpul clistorisului şi se
termină cu o extermitate proeminentă = glandul clitoridian: la acest nivel de află glande sebacee;
(Fig.2)
• Bulbii vaginali : sunt formaţiuni erectile , analogi corpului spongios al penisului, situaţi de
o parte şi de alta în imediata vecinătate a orificiului vaginal. Ei se unesc cu cei de partea opusă şi
cu clitorisul , descriind o potcoavă deschisă posterior.
Lateral de bulbii vaginali se află muschiul bulbo-cavenos.
3
Fig. 3
Glanda mamară este formată din 12-20 de lobi, separaţi prin septuri conjunctive.
Lobii se divid în lobuli iar ultimile diviziuni se deschid în acinii glandulari care secretă
lapte.
OVARUL
Ovarele sunt organe pereche situate pe părţile laterale ale cavităţii pelvine , înaintea
rectului şi înapoia ligamentelor largi şi a trompei. (Fig.4)
Ovarul are forma ovoidală , cu dimensiuni variabile în funcţie de vârsta femeii şi de
anumite stări fiziologice în care ea se găseşte.
Ovarul prezintă două feţe: una superioară, care este în raport cu trompa şi ansele
intestinale şi alta inferioară, care este în raport cu colonul sigmoid şi rectul.
Vascularizaţia ovarului este dată de artera ovariană , ram si aorta abdominală, care prin
ligamentul lombo-ovarian ajunge la ovar. Ea se anastomozează cu un ram din artera uterine
(artera tubară externă) iar din această anastomoză rezultă o arcadă din care pornesc 10-12 ramuri
arteriale către hilul ovarului, artere care sunt sinuase, spiralate şi care dau naştere reţelei
perifoliculare sau intratecale, reţea numită intrafoliculară.
La naştere, foliculii ovarieni sunt în număr de 200000- 400000 în ambele ovare. Dintre
aceştia, ajung maturi doar 300-400, restul involuează.
Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit înconjurat de un epiteliu turtit,
se formează foliculul primar din care rezultă foliculul secundar sau cavitar, iar dintre acesta
rezultă foliculul terţiar sau matur.
Foliculul matur prezintă o cavitate ce conţine lichid folicular şi un ovocit aşezat excentric
şi fixat printr-un pedicul de membrana granuloasă. Ovocitul din foliculul matur este diploid şi
suferă prima diviziune de maturare din care ovocitul secundar este haploid.
În momentul ovulaţiei acest ovocit II este expulzat la suprafaţa ovarului. După ovulaţie,
foliculul matur se transformă în corp galben ( o glandă endocrină temporală sau de timp mai
4
îndelungat, dacă ovulul este fecundat). Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben învoluează
şi se transformă în corp alb.
TROMPELE UTERINE
Trompele uterine sunt două canale musculo-membranoase, având o lungime de circa 10
cm.
Sunt situate în partea superioară a ligamentului larg şi se întind de la unghiul lateral al
uterului ( cornul uterin) până la ovar. ( Fig.4)
Trompelor uterine li se mai descriu următoarele porţiuni:
• Uterină : este situată în peretele uterin , în care se deschid prin ostiul uterin;
• Istmică: cuprinsă între ligamentul rotund şi ligamentul propriu al ovarului; este îngustă;
• Ampulară : mai dilatată, care înconjoara ovarul;
• Înfundibulară : de forma unei pâlnii prevăzută cu franjuri= fimbrii care reprezintă
mucoasa; porţiunea înfundibulară reprezintă orificiul abdominal al trompei şi asigură
comunicarea cavităţii peritoneale cu exteriorul.
Trompele sunt în raport cu:
• Colonul sigmoid;
• Ansele intestinului subţire;
Structura trompelor uterine:
- seroasă peritoneală, reprezentată de mezosalpinx şi ţesut conjunctiv lax cu vase şi nervi;
- tunica musculară, formată din fibre musculare netede, dispuse longitudinal extern şi intern;
- tunica mucoasă, puternic cutanată, formată dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevăzut
cu cili şi celule secretoare mucoase.
Vascularizaţia şi inervaţia trompelor uterine:
• Arterele provin din artera ovariană şi artera uterină;
• Venele sunt satelite arterelor;
• Limfaticele drenează în ganglionii: lombari, latero-aortici;
• Nervii provin din plexul : ovarian, uterin;
• Nervi mezenterici;
UTERUL
Este un organ musculo-cavitar, nepereche de forma unui trunchi de con cu baza mare
superior şi baza mică înglobată în porţiunea superioară a vaginului. ( Fig.4)
Uterul are trei porţiuni:
• Corp uterin, este porţiunea mai lată;
• Istmul uterin, porţiunea dintre corp si col;
• Colul uterin, porţiunea inferioară mai strâmtă, lungă de circa 3 cm, cilindric şi care se
învaginează în extremitatea superioară a vaginului; datorită inserţiei vaginului, colul uterin
prezintă un segment supravaginal şi unul intravaginal.
În interiorul uterului se află cavitatea uterină, mai largă la nivelul corpului uterin, care se
îngustează progresiv spre col unde formează canalul cervical.
5
Canalul cervical se întinde între orificiul intern al uterului şi orificiul uterin extern.
Orificiul extern al colului are forma diferită la virgine, nulipare sau multipare: la virgine
şi nulipare este închis, iar la multipare este intredeschis.
În timpul sarcinii dimensiunile cresc, uterul devenind organ abdominal. Axul longitudinal
al colulului şi al vaginului descriu în mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune
90-100 grade.
Modificarea raportului dintre corp şi colul uterin conduce la:
• Retroversie, uter deviat posterior;
• Antroversie, uter deviat anterior;
• Lateroversie, uter deviat lateral;
Uterul este alcătuit din trei tunici:
• Tunica seroasă sau perimetru, reprezentată de peritoneu sub care se află ţesut conjunctiv
lax;
• Tunica musculară sau miometru, este formată din fibre musculare dispuse radial, spiralat
şi longitudinal; această dispoziţie permite uterului să se destindă în timpul sarcinii şi totodată să
exercite contracţii ritmice, puternice, necesare expluziei fătului;
Fibrele musculare învelesc vasele de sânge ( arterele şi venele ) în timp ce arterele îşi
păstrează pereţii normali, venele i-au pierdut, astfel încat sângerarea uterină nu poate fi oprită
decât prin contracţii uterine.
• Tunica mucoasă sau endometru, este diferită la nivelul corpului uterin:
- endometru înveleşte corpul uterin şi este format dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase
glande .
- endocolul înveleşte colul uterin şi este format dintr-un epiteliu prismatic cu puţine glande, dar
mai dezvoltate.
Vascularizaţia uterului este asigurată de artera uterină, ramură a arterei iliace interne.
Inervaţia uterului este dată de ramuri din plexul utero-vaginal şi ovarian.
VAGINUL
Este organul feminin al copulaţiei. Este un canal cilindric, musculo-membranos,
extensibil şi elastic, de aproximativ 8 cm lungime la femeia adultă. Prezintă doi pereţi unul
anterior şi unul posterior care vin în contact unul cu celălalt. Peretele posterior este mai lung
decât cel anterior. Vaginul se întinde de-a lungul diafragmei pelvine , formând cu orizontala un
unghi de 60 de grade. (Fig.4)
Extremitatea inferioară = orificiul vaginal se deschide în vestibulul vaginal şi este
acoperit parţial de o membrană = himen. Extremitatea superioară se inseră pe colul uterin,
formând fundul de sac vaginal.
Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin şi formează fundul de sac
Douglas, locul unde se pot puncţiona eventualele colecţii peritoneale.
Raporturi:
• Anterior: vezica urinară şi uretra;
• Posterior: rectul;
• Superior: uterul;
• Inferior: perineul;
Structura:
• Tunica externă, formată din ţesut conjuctiv elastic ;
6
• Tunica medie, formată din fibre musculare netede dispuse în reţea, cu un strat circular intern
şi unul longitudinal extern;
• Tunica internă, formată dintr-un epiteliu stratificat pavimentos; mucoasa prezintă atât
peretele anterior cât şi pe cel posterior, nişte creste transversale care predomină în axul lung al
vaginului formând columnele vaginale;
7
Fig. 4
8
1.2. DEFINITIE
Chistul ovarian este o leziune distrofică datorată unei stimulări excesive cu hormoni
hipofizari cât şi a unor tulburări vasculare.
Chistul ovarian este o colecţie de lichid şi semi-lichid de ovar şi reprezintă o funcţionare
anormala a ovarului. Chistul ovarian este destul de des întalnit, mai ales la femeile care au un
ciclu menstrual ovulatoriu. Anexe Fig. 7
1.2.1. CLASIFICARE:
A. Chisturi ovariene funcţionale:
- chisturi luteinice şi foliculare; Anexe Fig. 8
- ovare polichistice (Sindrom Stein-Leventhal); Anexe Fig. 9
1.2. ETIOLOGIE
Chisturi dermoide: sunt mai puţin frecvente , au sediul mai ales în partea dreaptă, sunt
mai mici de volum, adesea uniloculare, de consistentă păstoasă, cu parti dure. Conţinutul lor este
o pastă sebacee cu un lichid uleios galben – cenuşiu.
Peretele chistului dermoid este gros. În interiorul chistului, pe peretele lui se găseşte o
proeminenţă, papila chistului dermoid, la nivelul acestei papile se găsesc formaţiuni reprezentând
cele trei foiţe blastodermice din dezvoltarea embrionară.
Patogenia chistului dermoid: este explicată prin dezvoltarea tardivă a unei celule
blastometrice primitive, care a fost inclusă, din cauze necunoscute, aproape de iminenţa
germinitivă.
Chisturi mucoide: sunt cu mult mai frecvente decât chisturile dermoide; ele sunt cele mai
multe ori unilateral, de volum ce variază de la cativa cm cubi până la 10 litri, când destind
9
considerabil abdomenul. Forma lor este sferică sau boşelată. Culoarea este obişnuit sidefic,
conţinutul este un lichid mucos, filant, putând lua câteodată chiar un aspect gelatinos.
Histologic , peretele chistului este format din două straturi:
• un strat extern, fibros, format din ţesut conjunctivo-elastic, cu vase sanguine şi limfatice
care prezintă câteodată un înveliş epitelial plat.
• un strat intern epitelial, format din celule calciforme sau cilindrice, ciliate sau neciliate,
cateodata atipice.
Originea chistului mucoidal de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel.
Chisturile seroase: sunt uni sau multiloculare, cu peretele subţire şi conţinut lichidian
incolor sau citrin , rareori brun. Volumul lor este varibil de la câţiva cm la zeci de litri.
Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern şi unul striat intern
epitelial. Stratul intern este un epiteliul unistratificat, de obicei ciliat şi nesecretat.
Vegetaţiile sunt destul de rare. Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a
căror resturi se găsesc mai ales sub corticală la nivelul hilului ovarian.
Chisturi seroase şi mucoide pot forma în anumite condiţii vegetaţii papilomatoase fie în
interior fie în afara lor, când se transformă in chisturi vegetante.
Chisturi foliculare: sunt de dimensiuni mici (nu depăsesc mărimea unui ou de găină) cu
conţinut lichidian, bogat în foliculinǎ. Anexe Fig. 8
Bolnava prezintă hemoragii prelungite, fără dureri instalate după o perioadă relativă de
întarziere a menstruaţiei, endometru este hipertrofiat glandulo-chistic.
Chisturi luteinice: nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( în chistul
folicular peretele este alcătuit dintr-un strat de celule granulare, dedublat de celule tecale; în
chistul luteinic se găsesc celule luteinice ).
Endometrioamele ovarului: sunt rare, conţinutul lor este hematic;
10
1.5. MANIFESTĂRI ŞI PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
Manifestări de dependenţă:
• metroragie;
• dismenoree;
• polakiurie;
• tahipnee;
• tahicardie;
• facies crispat;
• insomnie;
• nelinişte;
• inapetenţă;
• balonare;
• poziţie neadecvată (chircită);
Probleme de dependenţă:
• Tulburări menstruale;
• Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ;
• Durere;
• Alimentaţie inadecvată;
• Postură neadecvată;
• Dificultatea de a se odihni;
• Cunoştinte insuficiente;
• Alterarea confortului psihic – anxietate;
• Alterarea eliminărilor intestinale – constipaţie;
• Alterarea tegumentelor şi mucoaselor;
Pregatire generală
Asistenta medicală, printr-o observaţie clinică justă şi susţinută asupra pacientei, are obligaţia:
- să observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, înalţimea şi greutatea sa, vârsta
aparentă şi reală, aspectul pielii, ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică;
- să urmarească, atent şi sistematic, necesităţile pacientei şi manifestările de dependenţă
generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective evaluabile pentru o îngrijire
pertinentă şi de calitate;
11
- să ia cunoştinţă de situaţia globală în care se află pacienta şi într-o manieră selectivă, să
remarce detaliile importante, schimbările care apar în evoluţia ei şi utile pentru explorarea
preoperatorie;
- să culeagă date din diverse surse: foaia de observaţie, foaia de temperatura, familia
pacientei, ceilalţi membrii ai echipei de îngrijire, însa principala sursă rămâne pacienta.
Culegerea datelor să se facă cu atenţie şi minuţiozitate, pentru a nu scăpa problemele importante
şi pentru a se face o evaluare corectă a lor;
- toate datele privind starea generală a pacientei şi evoluţia bolii acesteia se notează
permanent în F.O. şi planul de îngrijire, pentru a obţine un tablou clinic exact, care va fi
valorificat de echipa de îngrijire şi va fi baza unui nursing de calitate;
Examenul abdomenului
- la inspecţie se poate evidenţia o creştere anormală de volum datorită unor tumori,
prezenţa circulaţiei colaterale, leziuni de grataj;
- la palpare, făcută cu blandeţe, cu mâna încălzită se poate evidenţia existenţa unei
tumori;
Examenul genital
Pacienta goleşte vezica urinară şi este aşezată într-o poziţie comodă care să asigure relaxarea
(poziţie ginecologică). Fig. 5
Fig.5
La inspecţia vulvei se observă conformaţia labiilor, anomalii, inflamaţii (bartholinite),
rupturi de perineu.
La examenul cu valvele ( Fig.6) se permite observarea cavităţii vaginale a colului uterin,
prelevarea de secreţii vaginale din canalul cervical.
12
Fig. 6
Tactul vaginal: combinat cu palparea abdominală, efectuat în poziţie ginecologică, oferă
informaţii despre vagin, col, corp uterin şi anexe. Poate fi însoţit de anumite reacţii din partea
femeii determinate în principal de durere.
Investigaţii paraclinice
1. Religrafia gazoasă: are meritul că poate stabili dacă tumoarea este anexiată când la
examenul clinic nu se poate simţi şantul de delimitare şi uterul.
2. Celioscopia: este o endoscopie a cavităţii pelvine după instituirea pneumoperitoneului;
permite puncţia unor formaţiuni chistice ovariene, localizarea sediului obstrucţiei tubare,
precizarea cauzelor unor dureri pelvine. Poate evita o laparotomie. Examenul citologic al
lichidului extras prin puncţie intracelioscopică din tumorile chistice ovariene este o metodă
sigură de diagnostic.
3. Ecografia transabdominală: este importantă pentru diagnostic deoarece furnizează date
multiple şi utile. Se poate stabili originea tumorii (13ompara, anexială, intestinală,
gastrointestinală). Examenul ecografic furnizează date şi asupra dimensiunilor şi conţinutului
tumorii.
4. Ecografia endovaginală: în comparaţie cu ecografia transabdominală, ecografia
endovaginală furnizează un plus de informaţii privind arhitectura internă şi originea chisturilor.
Diagnostic clinic
Diagnosticul de tumoare chistică de ovar se poate pune relativ uşor pe baza simptomelor
enumerate.
Uneori sunt cazuri în care e greu de precizat dacă chistul ţine de uter sau de anexe:
• mobilizarea provocată a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uter când tumoarea
ţine de anexă;
• existenţa între tumoare şi uter a şanţului de delimitare indică faptul că tumora ţine de anexe;
explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arată în cazurile de chist ovarian
cavitatea uterină turtită, uterul deplasat, trompele alungite pe conturul tumorii.
Diagnostic diferential
Chistul ovarian trebuie diferenţiat de sarcină uterină, sarcină extrauterină, tumorile
chistice de epiplon şi mezenter, rinichiul ectopic, etc.
13
1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII AUTONOME SI
DELEGATE
Intervenţii autonome
Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavei, ea se desparte de
mediul său obişnuit; este în stare de infirmitate sau semiinfirmitate; este nevoită să recurgă la
ajutorul oamenilor străini.
Asigurarea odihnei este una din principalele metode de îngrijire a bolnavelor. Repausul
crează condiţii favorabile organismului pentru a-şi concentra eforturile la procesul de vindecare.
Patul trebuie să fie comod, de dimensiuni potrivite. Atât patul cât şi accesoriile lui se vor păstra
în condiţii de perfectă curăţenie.
Asistenta are în vedere asigurarea unei poziţii comode pacientei cu chist ovarian şi
anume: în decubit dorsal cu genunchii flectaţi, asigurându-se astfel relaxarea musculaturii
abdominale. Schimbarea poziţiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important în
prevenirea escarelor.
Pentru evitarea anxietăţii, asistenta stimulează încrederea pacientei în forţele proprii, îi
explică importanţa şi necesitatea tuturor intervenţiilor şi investigaţiilor în ceea ce priveşte boala
şi evoluţia acesteia. Legat de starea depresivă a pacientei, asistenta limitează atenţia acordată
gândurilor triste, arată calm, căldură, pentru a fi în acord cu sentimentele pacientei.
Intervenţii delegate
Examenele de laborator exprimă prin metode obiective modificările survenite în
morfologia şi biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor preţios pentru
stabilirea diagnosticului, instituirea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolii.
La indicaţia medicului, asistenta medicală:
- pregǎteşte materialele necesare;
- recoltează sânge pentru examene de laborator;
- recoltează urină pentru urocultură;
- administreazǎ pacientei tratamentul prescris:Metenamin, Algocalmin, Aspirină, Indometacin,
Fenobarbital, Glucoză, Sol Ringer.
- observă, măsoară şi notează: tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatura, diureza,
scaunul;
- însoţeşte pacienta la investigaţii paraclinice.
14
1.7. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE PRIVIND PREVENIREA BOLII
Sănătatea femeii are o importanţă deosebită pentru îndeplinirea rolului său social.
Educaţia pentru sănătate începe de la vârste foarte tinere şi trebuie adaptată fiecarei etape
fiziologice din viaţa femeii.
15
CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ
2.1. CULEGEREA DATELOR
Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3
Nume şi V.I. M.N. L.A.
prenume
Vârsta 27 20 29
Ocupaţia Agent imobiliar Studentă Casnică
Condiţii Bune Bune Bune
de viaţă şi
muncă
Greutatea 67 kg 56 kg 75 kg
Înălţimea 1.74 m 1.68 m 1.68 m
Grup A II, Rh ( + ) B III , Rh ( - ) 0I , Rh ( + )
sanguin
Motivele - metroragie; - metroragie; -metroragie;
internării - dismenoree; - dismenoree; - polakiurie;
- polakiurie; - durere in fosa iliacă - durere în fosa iliacă
- durere în fosa iliacă dreaptă; stângă;
dreaptă; - balonare; - insomnie;
- constipaţie; - anxietate; - anxietate;
- tahipnee (24r/min); - insomnie; - inapetenţă;
- tahicardie (90b/min); - nelinişte; - poziţie inadecvată;
- anxietate; - inapetenţă;
- inapetenţă; - polakiurie;
- insomnie; - postură indecvată;
Istoricul Pacienta se prezintă ȋn Pacienta se prezintă ȋn Pacienta se prezintă ȋn
bolii secţia Obstetrică- secţia Obstetrică- secţia Obstetrică-
Ginecologie pentru Ginecologie pentru Ginecologie pentru
metroragie,dismenoree metroragie,dismenoree, metroragie, polakiurie,
, polakiurie, durere în durere în fosa iliacă durere în fosa iliacă
fosa iliacă dreaptă, dreaptă, balonare, stângă, insomnie,
constipaţie, tahipnee anxietate, insomnie, anxietate, inapetenţă,
(24r/min), tahicardie nelinişte, inapetenţă, poziţie inadecvată.
(90b/min), anxietate, polakiurie, postură
inapetenţă,insomnie. inadecvată. În urma examenului
În urma examenului În urma examenului ecografic se stabileşte
ecografic de stabileşte ecografic se stabileşte diagnosticul de ovar
diagnosticul de ovar diagnosticul de ovar chistic stâng.
chistic drept. chistic drept.
Diagnosti
cul la Chist ovarian drept. Chist ovarian drept. Chist ovarian stâng.
internare
Data
13.03.2014 22.04.2014 30.05.2014
internării
16
2.2. ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE
Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3
Nevoia fundamentală Nevoia de a elimina. Nevoia de a elimina. Nevoia de a elimina.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Tulburare menstruală. Scurgeri vaginale neadecvate Scurgeri vaginale neadecvate
Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ. cantitativ şi calitativ.
cantitativ şi calitativ. Eliminare urinară insuficientă Eliminare urinară insuficientă
Eliminare de fecale inadecvată. cantitativ şi calitativ. cantitativ şi calitativ.
Eliminare de fecale inadecvată.
Etiologia. Chist folicular. Chist folicular. Chist folicular.
Proces inflamator. Proces inflamator. Proces inflamator.
Alimentaţie inadecvată. Alimentaţie inadecvată.
Manifestări de dependenţă. Metroragie. Metroragie. Metroragie.
Dismenoree. Dismenoree. Polakiurie.
Polakiurie. Polakiurie.
Constipaţie. Balonare.
17
nesatisfacută. bună postură. o bună postură. o bună postură.
Problema de dependenţă. Postură neadecvată. Postură neadecvată. Postură neadecvată.
Etiologia. Durere în fosa iliacă dreaptă. Durere în fosa iliacă dreaptă. Durere în fosa iliacă stângă.
Manifestări de dependenţă. Poziţie chircită. Poziţie chircită. Poziţie chircită.
18
Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3
Nevoia fundamentală Nevoia de a evita pericolele. Nevoia de a evita pericolele. Nevoia de a evita pericolele.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Anxietate. Anxietate. Anxietate.
Etiologia. Durere. Durere. Durere.
Manifestări de dependenţă. Tahicardie. Facies crispat. Facies crispat.
Tahipnee. Insomnie. Insomnie.
Facies crispat.
Insomnie.
19
adecvată, semiobscuritate); adecvată, semiobscuritate); adecvată, semiobscuritate);
-asigur igiena tegumentelor şi a -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei
lejeriei de pat şi de corp ; de pat şi de corp ; de pat şi de corp ;
-cântăresc zilnic pacienta; -cântăresc zilnic pacienta; -cântăresc zilnic pacienta;
-determin pacienta să ingere o -determin pacienta să ingere o cantitate -recoltez urină pentru examene chimice
cantitate suficientă de lichide; suficientă de lichide; şi bacteriologice ;
-urmăresc şi notez în foaia de -urmăresc şi notez în foaia de observaţie -recoltez sânge pentru examene de
observaţie consistenţa şi frecvenţa consistenţa şi frecvenţa scaunelor; laborator;
INTERVENŢII scaunelor; -asigur o atmosferă caldă, raspund -determin pacienta să ingere o cantitate
-asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la suficientă de lichide;
prompt şi plină de solicitudine la chemare; -urmăresc şi notez în foaia de observaţie
chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime consistenţa şi frecvenţa scaunelor;
-încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legatură cu -asigur o atmosferă caldă, raspund
gândurile şi sentimentele în legatură problema de dependenţă; prompt şi plină de solicitudine la
cu problema de dependenţă; -efectuez, la nevoie, clismă evacuatoare chemare;
-efectuez, la nevoie, clismă simplă sau uleioasă; -încurajez pacienta să-şi exprime
evacuatoare simplă sau uleioasă; -observ durerea: senzaţie de apăsare şi gândurile şi sentimentele în legatură cu
-observ durerea: senzaţie de apăsare şi tracţiune la nivelul hipogastrului cu problema de dependenţă;
tracţiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte -observ durerea: senzaţie de apăsare şi
iradiere la nivelul fosei iliace drepte -încurajez şi asigur pacienta că durerea se tracţiune la nivelul hipogastrului cu
-încurajez şi asigur pacienta că durerea va ameliora; iradiere la nivelul fosei iliace stângi;
se va ameliora; -învăţ pacienta să practice tehnici de -încurajez şi asigur pacienta că durerea
-învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva se va ameliora;
relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; -învăţ pacienta să practice tehnici de
minute înainte de culcare; -identific nivelul şi cauza anxietăţii; relaxare, exerciţii respiratorii câteva
-identific nivelul şi cauza anxietăţii; -observ şi notez calitatea, orarul minute înainte de culcare;
-observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a -identific nivelul şi cauza anxietăţii;
somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi ; -observ şi notez calitatea, orarul
celorlalte nevoi ; -observ, măsor şi notez în FO tensiunea somnului, gradul de satisfacere a
-observ, măsor şi notez în FO arterială, pulsul, temperatura,respiraţia. celorlalte nevoi ;
tensiunea arterială, pulsul, -observ, măsor şi notez în FO tensiunea
temperatura,respiraţia. arterială, pulsul, temperatura,respiraţia.
20
2.4. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
Intervenţii
Problema Obiective Evaluare
Autonome Delegate
1.Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat; -efectuez spălături După 2 zile, pacienta nu
menstruală. prezinte metroragie -învăţ pacienta tehnici de vaginale cu soluţii mai prezintă metroragie.
în termen de 3 zile. relaxare; antiseptice (după ce
-protejez patul cu muşama şi s-a recoltat secreţie
aleză; vaginală pentru
Pacienta 1 -liniştesc pacienta în legătură examen bacteriologic
cu problema ei; si citologic);
-îi explic scopul intervenţiilor -recoltez sânge pentru
(examen genital, examenul examene de laborator
secreţiei vaginale, examinări -recoltez urină pentru
radiologice); examene chimice şi
bacteriologice;
-la indicaţia
medicului
administrez:
Algocalmin 2f/zi,
Metenamin 2 cp/zi,
Aspirină 1 tb/zi,
Indometacin 2 sup/zi,
Fenobarbital 1 f/seara
înainte de culcare.
2. Eliminare Pacienta să nu mai -fac zilnic bilanţul hidric, -corectez După 2 zile pacienta nu
urinară prezinte polakiurie măsurând cu conştiinciozitate dezechilibrul hidric, mai prezintă polakiurie.
nta 1 insuficientă în termen de 2 zile. ingestia şi excreţia; prin hidratarea sau
21
cantitativ şi -asigur igiena corporală reducerea aportului
calitativ. riguroasă; de lichide şi
-schimb lenjeria de pat şi de electroliţi, în funcţie
corp ori de câte ori este nevoie; de ionograma serica
-asigur o atmosferă caldă, şi urinară;
raspund prompt şi plină de -corectez
solicitudine la chemare; dezechilibrul acido-
-încurajez pacienta să-şi bazic, în funcţie de
exprime gândurile şi rezerva alcalină, la
sentimentele în legătură cu indicaţia medicului;
problema de dependenţă; -recoltez urină pentru
examene chimice şi
bacteriologice;
-administrez
antiseptic urinar
Metenamin 2cp/zi;
-recoltez sânge
pentru: HGB,
Creatinină, Glucoză,
Lipide, Trigliceride,
Uree, WBC, , HCT,
PLT, PCT,VSH;
-administrez în
continuare medicaţia
prescrisă de medic;
22
3. Tulburări de Pacienta să nu mai -determin pacienta să ingere o -administrez un După 24 h pacienta nu mai
tranzit intestinal. prezinte constipaţie cantitate suficientă de lichide; laxativ prezintă constipaţie.
în termen de 24 ore. -recomand alimente bogate în Dulcolax 2 tb/zi;
reziduuri; -administrez în
-stabilesc împreună cu continuare medicaţia
pacienta, un orar regulat de prescrisă de medic.
eliminare în funcţie de
Pacienta 1 activităţile sale;
-determin pacienta să facă
exerciţii fizice cu regularitate;
-urmăresc şi notez în foaia de
observaţie consistenţa şi
frecvenţa scaunelor;
-efectuez, la nevoie, clismă
evacuatoare simplă sau
uleioasă.
4. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi -alimentez pacienta După 2 zile pacienta este
inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale parenteral, instituind echilibrată din punct de
deficit. corespunzător ȋn pacientei; perfuzii cu glucoză vedere alimentar.
termen de 2 zile. -informez pacienta asupra 5% şi electrolizi;
importanţei regimului
Pacienta 1 alimentar în menţinerea
sănătăţii;
-fac bilanţul lichidelor ingerate
şi eliminate;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatură moderată, la
ore regulate şi prezentate
atrăgător;
îinvăţ pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
şi echivalentele cantitative şi
23
calitative ale principiilor
alimentare, în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul;
Pacienta 1 -asigur un climat cald,
confortabil;
5. Alterarea Pacienta să nu mai -învăţ pacienta să aibă -administrez După 2 zile, pacienta nu
ritmului cardiac şi prezinte tahicardie în alimentaţie bogată în fructe, medicaţia prescrisă mai prezintă tahicardie.
a circulaţiei. termen de 2 zile. zarzavaturi; de medic: P: 78 b/min
-pacienta să reducă grăsimile şi Propranolol 2 tb/zi
clorura de sodiu din
alimentaţie;
-asigur poziţie antalgică;
-aplic tehnici de favorizare a
Pacienta 1 circulaţiei: exerciţii active,
pasive, masaje;
-observ, măsor şi notez în FO
pulsul;
-urmăresc efectul
medicamentelor;
6. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu -administrez După 2 zile pacienta nu
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (camera aerisită, tratamentul mai prezintă insomnie.
termen de 2 zile. temperatură adecvată, medicamentos:
semiobscuritate); Algocalmin 2f/zi,
-învăţ pacienta să practice Aspirină 1 tb/zi,
tehnici de relaxare, exerciţii Fenobarbital 1 f
respiratorii câteva minute /seara înainte de
înainte de culcare; culcare;
-ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare, o baie
caldă;
24
-învăţ pacienta care se trezeşte
devreme, să se ridice din pat
câteva minute, să citeasca, să
asculte muzică, apoi să se
culce din nou;
-observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi;
-întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului;
7. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat noi
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, cunoştinţe despre boală.
cunoştinţe. modul de manifestare,
măsurile preventive şi curative,
modul de participare la
intervenţii şi la procesul de
recuperare;
-identific manifestările de
dependenţă, sursele lor de
dificultate, interacţiunile lor cu
alte nevoi;
8. Anxietate. -stimulez dorinţa de
cunoaştere;
-informez bolnava asupra
propriei responsabilităţi
privind sănătatea;
-verific dacă bolnava a înţeles
corect mesajul transmis şi dacă
şi-a însuşit noile cunoştinţe;
25
Pacienta să nu mai -asigur o atmosferă caldă, mai prezintă anxietate.
prezinte anxietate în raspund prompt şi plină de
2 zile. solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime găndurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
1. Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat; -efectuez spălaturi După 24 h pacienta nu mai
menstruală. prezinte metroragie -învăţ pacienta tehnici de vaginale cu soluţii prezintă metroragie.
în termen de 24 h. relaxare; antiseptice;
-protejez patul cu muşama şi -recoltez sânge
aleză; pentru: HGB,
-liniştesc pacienta în legătura Colesterol,
cu problema ei; Creatinină, Glucoză,
Pacienta 2
-îi explic scopul intervenţiilor Lipide, Trigliceride,
(examen genital, examenul Uree, WBC, RBC,
secreţiei vaginale, examinări HCT, PLT,
radiologice); PCT,VSH;
-recoltez urină pentru
. examene chimice şi
bacteriologice;
-administrez
medicaţia prescrisă
de medic:
Algocalmin 2f/zi,
Metenamin 2 cp/zi,
Aspirină 1 tb/zi,
Pacienta 2
Indometacin 2 sup/zi,
Fenobarbital 1 f
/seara înainte de
culcare.
2. Eliminare Pacienta să nu mai -fac zilnic bilanţul hidric, -corectez După 2 zile pacienta nu
26
urinară prezinte polakiurie măsurând cu conştiinciozitate dezechilibrul hidric, mai prezintă polakiurie.
insuficientă în termen de 2 zile. ingestia şi excreţia; prin hidratarea sau
cantitativ şi -cântăresc zilnic pacienta; reducerea aportului
calitativ. -asigur igiena corporală de lichide şi
riguroasă; electroliti, în funcţie
-servesc pacienta la pat (cand de ionograma serica
este cazul) cu urinar şi bazinet; şi urinară;
-schimb lenjeria de pat şi de -corectez
corp ori de câte ori este nevoie; dezechilibrul acido-
-asigur o atmosfera caldă, bazic, în funcţie de
răspund prompt şi plină de rezerva alcalină, la
solicitudine la chemare; indicaţia medicului;
-încurajez pacienta să-şi -recoltez urina pentru
exprime gandurile şi examene chimice şi
sentimentele în legătură cu bacteriologice;
problema de dependenţă; -administrez
antiseptic urinar
Metenamin 2cp/zi;
-administrez în
continuare medicaţia
prescrisă de medic;
3. Constipaţie. Pacienta să nu mai -determin pacienta să ingere o -administrez un După 24 h pacienta nu mai
prezinte constipaţie cantitate suficientă de lichide; laxativ Dulcolax prezintă constipaţie.
în termen de 24 h. -recomand alimente bogate în 2 tb/zi;
reziduuri; -administrez în
-stabilesc, împreună cu continuare medicaţia
pacienta, un orar regulat de prescrisă de medic;
eliminare în funcţie de
activităţile sale;
-determin pacienta să facă
exerciţii fizice cu regularitate.
-urmăresc şi notez în foaia de
27
observaţie consistenţa şi
frecvenţa scaunelor;
4. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi -alimentez pacienta După 2 zile pacienta este
inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale parenteral, instituid echilibrată din punct de
deficit. corespunzător ȋn pacientei; perfuzii cu glucoză vedere alimentar.
termen de 2 zile. -fac bilanţul lichidelor 5%.
ingerate şi eliminate;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatura moderată, la
ore regulate şi prezentate
atrăgător;
-învăţ pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
şi echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare, în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul;
-las pacienta să aleagă
alimentele după gusturile sale,
respectând contraindicaţiile
Pacienta 2 regimului;
-asigur un climat cald,
confortabil;
5. Postură Pacienta să prezinte -instalez pacienta în pat, După 24 h, pacienta
neadecvată. o postură adecvată ȋn respectând poziţiile anatomice prezintă o postură
termen de 24 h. ale diferitelor segmente ale adecvată.
corpului;
-folosesc utilajele auxiliare şi
de confort, pentru menţinerea
poziţiei anatomice;
-schimb poziţia pacientei la
interval de 2 ore;
28
-verific pielea în regiunile cu
proeminente osoase, o dată cu
schimbarea poziţiei;
-masez punctele de presiune la
fiecare schimbare a poziţiei;
-asigur igiena tegumentelor, a
lejeriei de pat şi de corp;
6. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu - administrez După 48 h, pacienta nu mai
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (cameră aerisită, medicaţia prescrisă prezintă insomnie.
termen de 48 h. temperatură adecvată, de medic:
Pacienta 2 semiobscuritate); Fenobarbital 1 f/
-învăţ pacienta să practice înainte de culcare.
tehnici de relaxare, exerciţii
respiratorii căteva minute
înainte de culcare;
-ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare, o baie
caldă;
-observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi;
7. Durere. Pacienta să nu mai -observarea durerii: senzaţie de -la indicaţia După 24 h pacienta nu mai
prezinte durere în apăsare şi tracţiune la nivelul medicului acuză dureri.
termen de 24 h. hipogastrului cu iradiere la administrez
nivelul fosei iliace drepte; Algocalmin 1f/zi
-asigur pacientei repausul la
pat în decubit dorsal cu
genunchii flectaţi ;
-încurajez şi asigur pacienta că
durerea se va ameliora;
-asigur condiţii de mediu
adecvate
29
(camera izolată, aerisită,
temperatură adecvată,
semiobscuritate);
-încurajez pacienta să
comunice cu cei din jur, să-şi
exprime emoţiile, frica,
nevoile, opiniile;
8. Anxietate. Pacienta să nu mai -asigur o atmosferă caldă, După 2 zile pacienta nu
prezinte anxietate în raspund prompt şi plină de mai prezintă anxietate.
termen de 2 zile. solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime gândurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
9. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat noi
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, cunoştinţe despre boala.
cunoştinţe. modul de manifestare,
măsurile preventive şi curative,
modul de participare la
intervenţii şi la procesul de
recuperare;
-identific manifestările de
dependenţă, sursele lor de
Pacienta 2
dificultate, interacţiunile lor cu
alte nevoi;
-stimulez dorinţa de
cunoastere;
30
1.Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat; -efectuez spălături După 2 zile pacienta nu
menstruală. prezinte metroragie, -învăţ pacienta tehnici de vaginale cu soluţii mai prezintă metroragie.
în termen de 3 zile. relaxare; antiseptice (după ce
-protejez patul cu muşama şi s-a recoltat secreţie
aleză; vaginală pentru
-îi explic scopul intervenţiilor examen bacteriologic
(examen genital, examenul şi citologic);
Pacienta 3 secreţiei vaginale, examinări -recoltez sânge
radiologice); pentru: HGB,
Colesterol,
Creatinină, Glucoză,
Lipide, Trigliceride,
Uree, WBC, RBC,
HCT, PLT, PCT,
VSH;
-la indicaţia
medicului
administrez
tratamentul prescris.
2. Eliminare Pacienta să nu mai -fac zilnic bilanţul hidric, -corectez După 2 zile pacienta nu
urinară prezinte polakiurie măsurând cu conştiinciozitate dezechilibrul hidric, mai prezintă polakiurie.
insuficientă în termen de 2 zile. ingestia şi excreţia; prin hidratarea sau
Pacienta 3 cantitativ si -asigur igiena corporală reducerea aportului
calitativ. riguroasă; de lichide şi
-schimb lenjeria de pat şi de electroliţi, în funcţie
corp ori de câte ori este nevoie; de ionograma serică
-asigur o atmosferă caldă, şi urinară;
răspund prompt şi plină de -corectez
solicitudine la chemare; dezechilibrul acido-
31
-încurajez pacienta să-şi bazic, în funcţie de
exprime gândurile şi rezerva alcalină, la
sentimentele în legătura cu indicaţia medicului;
problema de dependenţă; -recoltez urină pentru
examene chimice şi
bacteriologice;
-administrez
antiseptic urinar
Metenamin 2cp/zi;
3. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi -alimentez pacienta După 2 zile pacienta este
inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale parenteral, instituid echilibrată din punct de
deficit. corespunzător în pacientei; perfuzii cu glucoză vedere alimentar.
termen de 2 zile. -informez pacienta asupra 5%.
importanţei regimului
alimentar în menţinerea
sănătăţii;
-fac bilanţul lichidelor ingerate
şi eliminate;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatură moderată, la
ore regulate şi prezentate
atrăgător;
-învăţ pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
şi echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare, în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul;
-asigur un climat cald,
confortabil;
4. Postură Pacienta să prezinte -instalez pacienta în pat, După 24 h pacienta
32
neadecvată. o postură adecvată in respectând poziţiile anatomice prezintă o postură
termen de 24 h. ale diferitelor segmente ale adecvată.
corpului;
-folosesc utilajele auxiliare şi
de confort, pentru menţinerea
poziţiei anatomice;
-schimb poziţia pacientei la
interval de 2 ore;
-verific pielea în regiunile cu
proeminente osoase, o dată cu
schimbarea poziţiei;
-masez punctele de presiune la
fiecare schimbare a poziţiei;
-asigur igiena tegumentelor şi
a lejeriei de pat şi de corp;
-învăţ pacienta care este
poziţia adecvată;
5. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu - administrez După 48 h pacienta nu mai
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (camera aerisită, medicaţia prescrisă prezintă insomnie.
48 h. temperatură adecvată, de medic:
semiobscuritate); Fenobarbital 1 f/
-învăţ pacienta să practice înainte de culcare.
tehnici de relaxare, exerciţii
respiratorii câteva minute
Pacienta 3
înainte de culcare;
-ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare, o baie
caldă;
-observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi;
33
6. Durere. Pacienta să nu mai -observarea durerii: senzaţie de -la indicaţia După 24 h pacienta nu mai
prezinte durere în apăsare şi tracţiune la nivelul medicului acuză dureri.
termen de 24 h. hipogastrului cu iradiere la administrez
nivelul fosei iliace stângi; Algocalmin1f/zi
-asigur pacientei repausul la
pat în decubit dorsal cu
genunchii flectaţi ;
-încurajez şi asigur pacienta că
durerea se va ameliora;
-asigur condiţii de mediu
adecvate (camera izolată,
aerisită, temperatură adecvată,
semiobscuritate);
-încurajez pacienta să
Pacienta 3 comunice cu cei din jur, să-şi
exprime emoţiile, frica,
nevoile, opiniile;
7. Anxietate. Pacienta să nu mai -asigur o atmosfera caldă, După 24 h pacienta nu mai
prezinte anxietate în răspund prompt şi plină de prezintă anxietate.
termen de 24 h. solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime gândurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
Pacienta 3 8. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat noi
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, cunoştinţe despre boala.
cunoştinţe. modul de manifestare,
măsurile preventive şi curative,
modul de participare la
intervenţii şi la procesul de
recuperare;
-identific manifestările de
34
dependenţă, sursele lor de
dificultate, interacţiunile lor cu
alte nevoi;
-stimulez dorinţa de
cunoaştere;
-informez bolnava asupra
propriei responsabilităţi
privind sănătatea;
-organizez activităţi educative,
folosind metodele de
învătământ cunoscute:
expunerea, conversaţia,
demonstraţia;
35
2.5. EXAMENE DE LABORATOR
36
COLESTEROL Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 150-240 mg/dL 219 mg/dL
CREATININĂ Punctie venoasă - Vacutainer roşu 0.60-1.10 mg/dL 0.87 mg/dL
GLUCOZĂ Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 70-110 mg/dL 101.83 mg/dL
LIPIDE Punctie venoasă - Vacutainer roşu 500-800 mg/dL 790.6 mg/dL
TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 40-150 mg/dL 120.59 mg/dL
UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26.88 mg/dL
WBC Puncţie venoasă - Vacutainer mov 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 6.15 x 10ˆ3/uL
HGB Puncţie venoasă - Vacutainer mov 12.0-16.0 g/dL 14 g/dL
HCT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 35.3-45.0 % 37.9 %
Pacienta 3
37
2.6. TRATAMENT
Denumirea Forma de Mod de
Acţiune Doza zilnică
medicamentului prezentare administrare
METENAMIN Capsule 500 mg Antiseptic urinar Per/os 2 cp/zi
ALGOCALMIN Fiole 2 ml Analgezic i.m. 2 f/zi
ASPIRINĂ Tablete Antiinflamator Per/os 1 tb/zi
INDOMETACIN Supozitoare Antiinflamator Rectal 2 sup/zi
FENOBARBITAL Fiole 200 mg Sedativ i.m. 1 f/seara inainte de culcare
GLUCOZĂ Flacon 5% Hidratantă i.v. in perfuzie 1000 ml
SOL RINGER Flacon Aport de electroliţi i.v. in perfuzie 1000 ml
Pacienta 1
38
ASPIRINĂ Tablete Antiinflamator Per/os 1 tb/zi
INDOMETACIN Supozitoare Antiinflamator Rectal 2 sup/zi
FENOBARBITAL Fiole 200 mg Sedativ i.m. 1 f/seara inainte de culcare
GLUCOZĂ Flacon 5% Hidratantă i.v. in perfuzie 1000 ml
SOL RINGER Flacon Aport de electroliţi i.v. in perfuzie 1000 ml
LOGEST Tablete Contraceptiv Oral 1 tb/zi timp de 21 de zile
2.7. EXTERNAREA
Data
Starea la externare Bilanţul autonomiei Recomandări la externare
externării
Pacienta se internează pentru Pacienta : Se recomandă:
metroragie, dismenoree, - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
polakiurie, durere în fosa iliacă - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului
dreaptă, constipaţie, tahipnee - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
(24r/min), tahicardie (90b/min), calitativ. -control la medicul specialist la
anxietate, inapetenţă, insomnie. Pacienta nu mai prezintă: 10 zile după externare.
16.01.2020 Ȋn urma tratamentului şi a - metroragie;
repausului la pat simptomatologia - polakiurie;
se remite, evoluţia este favorabilǎ - constipaţie;
şi se decide externarea.
Pacienta 1
- durere;
Se externeazǎ afebrilǎ, stare -anxietate;
generalǎ bunǎ, T.A. ȋn limite
normale.
39
Pacienta se internează pentru Pacienta : Se recomandă:
durere în fosa iliacă dreaptă, - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
metroragie,dismenoree, balonare, - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului
anxietate, insomnie, nelinişte, - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
inapetenţă, polakiurie. calitativ; -control la medicul specialist la
25.01.2020 Ȋn urma tratamentului şi a - prezintǎ o postură adecvată. 10 zile după externare.
repausului la pat simptomatologia Pacienta nu mai prezintă:
se remite, evoluţia este favorabilǎ
Pacienta 2
- metroragie;
şi se decide externarea. - polakiurie;
Se externeazǎ afebrilǎ, stare - durere;
generalǎ bunǎ. - anxietate;
Pacienta se internează pentru Pacienta : Se recomandă:
metroragie, polakiurie, durere în - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
fosa iliacă stângă, insomnie, - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului
anxietate, inapetenţă, poziţie - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
neadecvată. calitativ; -control la medicul specialist la
12.01.2020 Ȋn urma tratamentului şi a - prezintǎ o postură adecvată. 10 zile după externare.
repausului la pat simptomatologia Pacienta nu mai prezintă:
se remite, evoluţia este favorabilǎ
Pacienta 3
- metroragie;
şi se decide externarea. - polakiurie;
Se externeazǎ afebrilǎ, stare - durere;
generalǎ bunǎ. - anxietate;
40
CAPITOLUL 3: Concluzii, anexe, bibliografie
3.1. CONCLUZII
Ȋn urma realizării acestui proiect, esenţial de reţinut este faptul că în profesia de asistent medical
trebuie avut în vedere următoarele:
- respectarea ierarhiei şi integrarea în echipa de sănătate;
- respectarea demnităţii şi intimităţii pacientului ;
- respectarea corectă a asepsiei şi antisepsiei pentru prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti ;
- respectarea valorilor umane ;
- îndeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregătire ;
- culegerea, analiza şi întocmirea unui plan de îngrijire, sesizând situaţiile de urgenţă,
posibilele complicaţii, precum şi îngrijirile potenţiale ;
- încurajarea pacientei dând explicaţii permise gradului de pregătire;
- aplicarea confortului, securităţii, eficacităţii în activitate;
- respectarea protocoalelor de execuţie a fiecarei tehnici specifice după timpii învăţaţi:
pregătire, execuţie, reorganizare, notare;
- pregătirea şi însoţirea pacientei pentru investigaţii;
- comunicarea continuu cu pacienta: încurajarea cu atenţie şi îndepărtarea neliniştii;
- efectuarea controlului şi aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice (stimulare
cutanată, tehnici de relaxare);
- obiectivitate şi perseverenţă în îndeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite;
- colaborarea permanentă cu pacienta, familia, echipa de îngrijire, sesizând precoce
modificările apărute în evoluţia bolii, precum şi modificările apărute la nivel psihic şi
comportamental al pacientei informând imediat medicul.
3.2 ANEXE
Fig. 7
41
Fig.8 Chist folicular (Aspect macroscopic)
Fig. 9
42
3.3.BIBLIOGRAFIE
43