ISO 22000/2019 - ISO 9001/2015

Capitolul 6

PLANIFICAREA

SPECIALIZAREA: MPMA

Anul I
An universitar: 2019-2020
 Tema Proiectului

Obiectul de studiu al acestui proiect îl reprezintă Capitolul 6 Planificarea din SR

EN ISO 22000/2019 și EN ISO 9000:2015.
Acest capitol se referă la implementarea unui sistem de management eficient destinat
să identifice aspectele externe și interne relevante pentru activitatea pe care societatea o
desfășoară. Se analizează factorii pozitivi și negativi care pot acționa asupra activității societății.
Societatea comercială trebuie să aducă imbunătățiri continue pentru a duce la
realizarea unui SMSA și SMC care să acționeze eficient în absolut toate situațiile la care poate fi
expusă.

SR EN ISO 9001 :2015

 SR. EN. ISO 9001:2015 Sisteme de management al calităţii | Managementul

calității
Standardul ISO 9001 specifică cerințele generale pentru dezvoltarea, implementarea și
îmbunătățirea sistemelor de management al calitatii, în scopul de a satisface cerințele
clienților.

Standardul ISO 9001 poate fi aplicat de către orice organizație care dorește să
îmbunătățească funcționarea sa, indiferent de mărimea sau domeniul de aplicare și este cel
mai raspandit standard de management la nivel mondial.

Implementarea unui sistem de management al calităţii certificabil ( printr-o certificare

ISO 9001:2015 ) într-o organizaţie necesită:

 Hotărârea fermă şi coordonarea nemijlocită a managementului de vârf

 Implicarea conştientă şi continuă a întregului personal al organizaţiei, în primul rând a
oricărui factor de decizie
 Aportul calificat al unor specialişti în domeniul managementului calităţii
 Stabilitate organizaţională şi managerială a organizaţiei

Punerea în aplicare a standardului ISO 9001, în practica de afaceri de zi cu zi a unei organizații

subliniază, de asemenea:

 încrederea clientului că produsul și / sau serviciul furnizat este în conformitate cu

specificațiile stabilite si cerintele legale si de reglementare
 eficientizarea activitatii și creșterea productivității.

2
  Crearea unui avantaj competitiv și atragerea de noi clienți și investitori pe piețele
internaționale.
 Optimizarea performanței rezultatelor Organizației combinate cu resursele necesare
pentru a menține competitivitatea la nivel global.

Noutățile standardului ISO 9001:2015

ISO 9001:2015 vorbește acum în termeni de risc și oportunități. Organizatiile trebuie să

demonstreze ca au identificat riscurile și acționează în vederea eliminării sau limitării efectelor
acestora, ce pot avea un impact negativ asupra capacității sistemului de management al calității
de a obtine rezultatele dorite, cât și un impact negativ asupra gradului de satisfacție al clienților.

Procesul de management al riscurilor oferă suport în luarea deciziilor ținând seama de

incertitudinea și de posibilitatea de apariţie pe viitor a unor evenimente sau circumstanțe, cât și a
efectelor acestora asupra obiectivelor convenite.

Acest standard internaţional furnizează conceptele fundamentale, principiile şi

vocabularul pentru sistemele de management al calităţii (SMC) şi constituie baza pentru alte
standarde referitoare la SMC. Acest standard internaţional este destinat să ajute utilizatorul să
înţeleagă conceptele fundamentale, principiile şi vocabularul managementului calităţii, pentru a
fi capabil să implementeze un SMC în mod eficace şi eficient şi să creeze valoare pornind de la
alte standarde referitoare la SMC.

Avantaje certificare ISO 9001:2015 :

 Creşterea eficacităţii prin îmbunătăţirea proceselor

 Îmbunătăţirea calităţii, serviciilor, costurilor şi a tehnologiei
 Reducerea semnificativa a costurilor
 Creşterea competitivităţii
 Eficienţă îmbunătăţită datorită proceselor optimizate
 Îmbunătăţirea satisfacţiei clientului şi a angajatului
 Acceptarea pe liste de furnizori (multe organizaţii cer ca partenerii să fie certificaţi
conform ISO 9001:2015)
 Reducerea numărului de audituri interne şi reducerea numărului neconformităţilor
 Motivarea angajaţilor

3
 SR EN 22000 :2019

 SR. EN. ISO 22000: 2018 este Standardul Internaţional care stabileşte cerinţele pentru
un Sistem de management al siguranţei alimentelor, este standardul relevant pentru
furnizorii şi prestatorii de servicii în sectorul produselor alimentare şi băuturilor.

TUV Austria Cert GMBH este acreditată pentru certificarea sistemelor de management al
siguranței alimentelor care îndeplinesc cerinţele standardului internaţional ISO
22000:2018. Organizaţia primeşte Certificatul emis de TUV Austria Cert GMBH, certificat
recunoscut internaţional.

ISO 22000:2018 evaluează sistemul de management al siguranţei alimentelor în cadrul

organizaţiei, HACCP şi Bunele Practici de Igienă(GHP) fiind chei specifice şi importante în
această privinţă.
ISO 22000 este standardul internațional ce specifică cerințele care trebuie respectate

de organizațiile implicate direct sau indirect în lanțul alimentar și care furnizează produse
alimentare sau servicii care pot afecta siguranța alimentelor sau sănătatea consumatorilor.
Standardul abordează sistemul de analiză a pericolelor și identificare a riscurilor care pot
influența siguranța produselor alimentare sau a serviciilor.

Produs/ Cauza Parte Cerintele Neconformitatea

serviciu produsului/ interesata
serviciului
ISO Produsul/ Pocesele Clienti Ale Produs/serviciu
9001:2015 serviciul externi clientului,
intentionat, Cerinte
Managementul destinat unui legale
calitatii client
ISO Produsul Pericole consumatori Legale, Produs destinat
22000:2018 destinat pentru reglementare, consumatorului
Managementul consumatorului siguranta proprii
calitatii (apa) alimentului
Echivalentele intre managementul calității şi managementul sigurantei apei

4
 Studiu comparativ
SR EN ISO 9001 :2015
6.1 Acţiuni de tratare a riscurilor şi
oportunităţilor
6.1.1 Atunci când se planifică sistemul de
management al calităţii, organizaţia trebuie să
ia în considerare aspectele menţionate la 4.1
- 4.1 intelegerea organizației şi a
contextului în care activează.
Organizatia trebuie sa determine
aspectele externe si interne relevante
pentru scopul şi direcția sa strategică şi
care influentează capabilitatea sa de a
realiza rezultatele intenționate ale
sistemului său de management al
calității.
- 4.2 Înţelegerea necesităţilor şi
aşteptărilor părţilor interesate
şi cerinţele menţionate ia 4.2 şi să determine
riscurile şi oportunităţile care necesită a fi
tratate pentru:
a) a da asigurări că sistemul de management al
calităţii poate obţine rezultatul/rezultatele
intenţionat/intenţionate;
b) a creşte efectele dorite;
c) a preveni sau a reduce efectele nedorite
d) a realiza îmbunătăţirea
6.1.2 Organizaţia trebuie să planifice:
a) acţiuni de tratare a riscurilor şi
oportunităţilor;
b) modul în care:
1) să integreze şi să implementeze
5
SR EN 22000 :2019
6.1 Acţiuni de tratare a riscurilor şi
oportunităţilor
6.1.1 Atunci când se planifică sistemul de
management al calităţii, organizaţia trebuie să
ia în
considerare aspectele menţionate la 4.1
- 4.1 intelegerea organizației şi a
contextului în care activează.
Organizatia trebuie sa determine
aspectele externe si interne relevante
pentru scopul şi direcția sa strategică şi
care influentează capabilitatea sa de a
realiza rezultatele intenționate ale
sistemului său de management al
calității.
- 4.2 Înţelegerea necesităţilor şi
aşteptărilor părţilor interesate
Se adaugă subpunctul 4.3.
- 4.3 Determinarea domeniului de
aplicare al sistemului de management al
calitatii.
şi cerinţele menţionate ia 4.2 si 4.3 şi să
determine riscurile şi oportunităţile care
necesită a fi tratate pentru:
a) a da asigurări că SMSA poate obţine
rezultatul/rezultateie preconizate;
b) a creşte efectele dorite;
c) a preveni sau a reduce efectele nedorite
d) a realiza îmbunătăţirea
Subpunctul 6.1.2 este identic
 acţiunile în procesele sistemului de
management al calităţii conf.4.4.
2) să evalueze eficacitatea acestor
acţiuni.
Acţiunile întreprinse pentru tratarea riscurilor
şi oportunităţilor trebuie si fie proporţionale cu
impactul potenţial asupra conformităţii
produselor şi serviciilor
6.2 Obiectivele referitoare la calitate şi
planificarea realizării lor
6.2.1 Organizaţia trebuie să stabilească
obiective referitoare la calitate pentru funcţii,
niveluri şi procese relevante necesare
sistemului de management al calităţii.
Obiectivele referitoare la calitate trebuie:
a) să fie consecvente cu politica referitoare la
calitate;
b) să fie măsurabile;
c) să ia în considerare cerinţele aplicabile;
d) să fie relevante pentru conformitatea
produselor şi serviciilor şi pentru creşterea
satisfacţiei clientului
e) să fie monitorizate;
f) să fie comunicate;
g)să fie actualizate, după caz.
Organizaţia trebuie să menţină informaţii
documentate referitoare la obiectivele în
domeniul calităţii.
6
Se adaugă subpunctul 6.1.3.
6.1.3. Actiunile intreprinse de organizație
pentru tratarea riscurilor şi oportunităţilor
trebuie să fie proporționale cu:
a) impactul asupra cerințelor privind siguranta
alimentelor.
b) conformitatea produselor şi serviciilor
alimentare cu cerințele clienților
c) cerintele părților interesate din cadrul
lanțului alimentar
6.2 Obiective ale sistemului de management
al sigurantei alimentelor şi planificarea
realizării lor
6.2.1 Organizaţia trebuie să stabilească
obiectivele pentru SMSA pentru funcţiile şi
nivelurile.
Obiectivele referitoare la calitate trebuie:
a) să fie consecvente cu politica referitoare la
siguranța alimentelor
b) idem
c) să ia în considerare cerinţele aplicabile
privind siguranța alimentelor, inclusive
cerințele legale, de reglementare şi ale
clientului
d) să fie monitorizate şi verificate;
e) să fie comunicate;
f) să fie menținute şi actualizate, după caz.
Organizaţia trebuie să păstreze informațiile
 documentate privind obiectivele SMSA.

6.2.2. Atunci cand planifica modul in care sa-si

realizeze obiectivele referitoare la calitate
6.2.2. idem
organizatia trebuie sa determine:
a) ce se va face;
b) ce resurse vor fi necesare
c) cine va fi responsabil
d) cand se va finalize
e) cum se vor evalua rezultatele

6.3 Planificarea schimbărilor 6.3 Planificarea schimbărilor

Atunci când organizaţia determină necesitatea Atunci când organizaţia determină necesitatea
de schimbare a sistemului de management al de schimbare a SMSA, inclusive schimbari de
calităţii, schimbările trebuie efectuate într-un personal, schimbările trebuie efectuate şi
mod planificat (a se vedea 4.4), communicate într-un mod planificat.

Organizaţia trebuie să ia în considerare: Organizaţia trebuie să ia în considerare:

a) scopul schimbărilor şi consecinţele
potenţiale ale acestora;
b) integritatea sistemului de managemental
calităţii;
c) disponibilitatea resurselor;
d) alocarea sau realocarea responsabilităţilor şi
autorităţilor
a) idem
b) integritatea permanentă a SMSA;
c) disponibilitatea resurselor necesare
implementării eficace a schimbărilor;
d) idem

Cod CAEN: 3600 Captarea, tratarea si distribuţia apei.

Activitatea principală :
Cod CAEN: 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei.

Activităţi secundare:
Cod CAEN: 3700 Colectarea şi epurarea apelor uzate;
Cod CAEN: 3811 Colectarea deşeurilor nepericuloase;
Alte activitati secundare.

7
3. Harta proceselor si descrierea conceptului PDCA

Harta proceselor (activitatilor) principale ale operatorului de apa sunt prezentate in figura de mai
jos.

4. TERMENI SI DEFINITII
4.1. TERMINOLOGIE

Pentru implementarea se aplica termenii si definitiile din standardul SR EN ISO 9001: 2015

 Termenii din ISO 9000:2015 (ex: calitate, actiuni corective, preventive, managementul
riscului, context organizational)

ISO 9000:2015 permite unei organizatii flexibilitate in modul in care alege sa isi documenteze
sistemul de management al calitatii (SMC). Acest lucru permite fiecarei organizatii sa determine
volumul adecvat de informatii documentate de care are nevoie pentru a demonstra planificarea
eficace, operarea si controlul proceselor sale si implementarea si imbunatatirea continua a
eficacitatii sistemului sau de management al calitatii.

4.2. DEFINITII

4.2.1. Actiuni corective: actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau
a altor
situatii nedorite.

8
4.2.2. Actiuni preventive: actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale sau
a altor posibile situatii nedorite.
4.2.3. probare: acceptarea unui document de catre o entitate organizatorica sau
persoana, in urma careia documentul devine executoriu.
4.2.4. Asigurarea calitatii: parte a managementului calitatii concentrata pe furnizarea
increderii ca cerintele referitoare la calitate vor fi indeplinite.
4.2.5. Auditor: persoana care are competenta de a efectua un audit.
4.2.6. Auditul calitatii: proces sistematic, independent si documentat de evaluare a unor
activitati, efectuat in scopul aprecierii cu obiectivitate a modului in care sunt
respectate atributiile si responsabilitatile reglementate prin Sistemul de Management
al Calitatii.
4.2.7. Calitate: masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerintele.
4.2.8. Cerinta: nevoie sau asteptare care este declarata, in general implicita sau obligatorie.
4.2.9. Conformitate : indeplinirea unei cerinte.
4.2.10. Beneficiar: organizatie sau persoana care primeste un produs sau servicii.
4.2.11. Controlul calitatii: parte a managementului concentrata pe indeplinirea
cerintelor referitoare la calitate.
4.2.12. Defect: neindeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata sau specificata.
4.2.13. Imbunatatire continua: activitate repetata pentru a creste abilitatea de a indeplini
cerintele.
4.2.14. Neconformitate: neindeplinirea unei cerinte.
4.2.15. Obiectiv al calitatii: ceea ce se urmareste sau este avut in vedere referitor la calitate.
4.2.16. Organism de certificare: organism care este investit sa acorde certificate de
conformitate cu problema solicitata: certificare de produse, sisteme de calitate si/sau
personal.
4.2.17. Organizatie: in cazul de fata, SC APA CTTA SA ALBA
4.2.18. Planul calitatii: document care specifica proceduri si resurse asociate care trebuie
aplicate, de cine si cand pentru un anumit proiect, produs, proces sau contract.
4.2.19. Politica referitoare la calitate: intentii si orientari generale ale unei organizatii,
referitoare la calitate asa cum sunt exprimate oficial de Sistemul de Management
al Calitatii, care trebuie aplicate pentru un anumit proiect, produs, proces sau
contract.
4.2.20. Proces : ansamblu de activitati corelate sau interactiune, care transforma intrari in
iesiri.
4.2.21. Produs : rezultat al unui proces
4.2.22. Satisfactia clientului : perceptie a beneficiarului despre masura in care cerintele
clientului au fost indeplinite.
4.2.23. Sistem de management: sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin
care se realizeaza acele obiective.
4.2.24. Sistem de Management al Calitatii: sistem de management prin care se orienteaza si se
controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.

9
 4.2.25. Specificatie: document care stabileste cerinte.
4.2.26. Trasabilitate: abilitate de a regasi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea ce este
luat in considerare.
4.2.27. Verificare: confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, ca au fost indeplinite
cerintele specificate.

4.3. PRESCURTARI

AC = Asigurarea Calitatii
MC = Manualul Calitatii
PL = Procedura de lucru
PS = Procedura de sistem
MMDD = Ministerul Mediului si Dezvoltarii
Durabile ANAR = Administratia Nationala ,,Apele
Romane” SCAR = Sediul Central AN.,,Apele
Romane”
DA = Directia Apelor
SGA = Sistem Gospodarirea Apelor
RMC = Reprezentantul Managementului pentru
Calitate SMC = Sistem de Management al Calitatii
DMM = Dispozitiv de Masurare si
Monitorizare RAC = Responsabil
Asigurarea Calitatii
NIR = Nota intrare receptive

Capitolul 6

PLANIFICAREA
ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

10
Relatia buna cu AGA
(Agentia de Gospodarire a Apelor)
Relatia cu reprezentantii UAT- urilor
Obtinerea de catre operator a finantarii
POIM (Programul Operational Infrastructura
Mare)
Stabilitate financiara a operatorului
Flexibilitate manageriala la schimbari si
provocari
Diversificarea modalitatilor de plata
facturilor de catre clienti
OPORTUNITĂŢI
Oportunităţi de dezvoltare oferite de
Programul Operational Infrastructura Mare
(POIM) 2014 – 2020;
Posibila creştere a numărului de utilizatori
prin dezvoltarea de noi ansambluri
rezidenţiale, îmbunătăţirea infrastructurii
(accesul la autostradă) favorizând atragerea
de noi investitori – posibili noi utilizatori
(creşterea atractivităţii judeţului);
Externalizarea unor servicii
Reţele învechite cu durată de viaţă aproape
expirată;
Numărul mare de avarii pe reţele si implicit
cresterea costurilor de exploatare
Pierderi mari in reteaua de distributie
Majoritatea retelei de canalizare este in
sistem mixt;
Grad redus de conectare la serviciile
operatorului in zonele rurale
a Greutati in angajarea de personal calificat
Probleme cu SEAU comunale: influent cu
valori peste limitele NTPA 002 si volume
mici ( intre 9,5 si 32 % din necesar) la
majoritatea statiilor
Societatea nu furnizeaza şi apa industriala
necesara proceselor tehnologice ale
agentilor economici;
AMENINŢĂRI
Creşterea costurilor de întreţinere şi reparaţii,
creşterea tarifelor, alte posibile daune
datoriota creştrii numărului de avarii,
Desprinderea din asociaţie a anumitor
operatori locali poate duce la incapacitatea
îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate în
vederea accesării finanţărilor UE ;
Deficit de personal calificat pe piata de
profil
Scaderea consumului prin realizarea de puturi
de catre agentii econimici ce folosesc apa
industriala în procesul tehnologic.
Schimbari frecvente ale legislatiei in
domeniu
Vulnerabilitate la schimbarile frecvente si
uneori imprevizibile de legislatie
11
Conceptul PDCA sau CICLUL DEMING

Metoda de management pentru controlul si imbunatatirea continua a calitatii produselor (apa- in

acest caz) si proceselor consta intr-o secventa de patru actiuni, figura de mai jos:

1. Plan (planifică): presupune identificarea si analiza problemei, precum si stabilirea

obiectivelor; Acesta etapa presupune colectarea de informatii necesare evaluarii situatiei
curente si dezvoltarii planului de imbunatatire. Colectarea datelor cu privire la situaţia în
alimentarea cu apă şi sanitaţie (starea actuală, vârsta şi performanţa instalaţiilor, populaţia
deservită, consumul de apă, debitul de apă măsurat, apa nefacturată (pierderile reale şi
aparente de apă).
2. Do (dezvoltă): implica dezvoltarea si testarea solutiei potentiale, precum si colectarea
informatiilor necesare in urmatoarele etape - procesul de tratare a apei, nivelul de
întreţinere a sistemelor, colmatări şi blocaje în reţele.
3. Check (verifică): presupune masurarea si testarea eficientei solutiei, precum si
identificarea optiunilor de imbunatatire - procesul de tratarea a apei şi măsurile de control
necesare a fi aplicate pentru mentinerea apei in parametri normali.
4. Act (actionează): implica implementarea solutiei imbunatatite, care devine noul
standard.

Cicul PDCA stă la baza organizării și desfășurării activităților de management.

Scopul este îmbunătățirea sistemuluide management al calității.

Metoda PDCA este un proces util și controlat de soluționare a problemelor, fiind

eficient pentru:

12
 o Implementarea abordărilor Kaizen sau de Îmbunătățire continuă, pe măsură ce
ciclul se repetă și noi arii de îmbunătățire apar și sunt soluționate;
o Identificarea de noi soluții și îmbunătățirea proceselor repetate frecvent;
o Explorarea unei game extinse de noi soluții posibile, testarea acestora și
îmbunătățirea lor într-o manieră controlată;
o Evitarea pierderii de resurse specifice implementării unei soluții slabe sau
mediocre.

Ciclul Deming poate fi implementat cu succes atunci când se au în vedere

următoarele trei elemente de baza:

o acordul managementului superior și abordarea implementării Ciclului Deming că

politică obligatorie de schimbare;
o abordarea conceptului că un plan circular;
o implementarea conceptului în toate departamentele organizației.

Metoda PDCA furnizează o abordare simplă și eficientă în soluționarea problemelor

și managementul schimbării, asigurând testarea corespunzătoare a ideilor înainte de
implementare. Implementarea PDCA asigura: crearea unei rutine zilnice în cadrul
echipei/organizației; rezolvarea problemelor în cadrul unui proces structurat; stimularea
dezvoltării continue și dezvoltarea echilibrată a resurselor umane; control în managementul
proiectelor. Această tehnică poate fi utilizată în diferite situații, de la dezvoltarea de noi produse
la acțiuni de marketing.

Diagrama Ishikawa

13
CONCLUZII
Este recomandabil şi practic implementarea Planului de siguranţa apei, prin abordarea unui
sistem de management integrat calitate-siguranţa alimentului pentru operatorii de apă şi ar
trebui să îi fie acordată prioritate înaintea soluţiilor de implementare a sistemelor de
management izolate.

Conceptul “integrării orientate pe proces” cu accent pe procesul de tratarea apei şi

furnizarea apei sigure de băut pentru consumatori pare a fi în mod particular fezabilă.

Beneficiile integrarii sistemului de management în viziune integrată sunt:

- asigurarea funcţionării elementelor comune ale sistemelor prin recunoaşterea cerinţelor

individuale pe care le are fiecare sistem;
- asigurarea accesului la un singur set de fişe de proces şi instrucţiuni de lucru care
cuprind şi aspecte legate de siguranţa apei;
- implementarea planului HACCP pentru siguranţa apei;
- îmbunătăţirea performanţei organizaţionale. Este dificil, poate chiar imposibil să obţii o
calitate totală, dar operatorii de apă care încearcă să obţină acest lucru sunt cu siguranţă pe
cale cea bună.

BIBLIOGRAFIE
1. SR EN ISO 9001:2015, Quality management systems. Requirements.
2. SR EN ISO 22000:2018, Sistem de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe.

14
3. Moldovan, Daniela, Simona, „Cercetări privind sistemul de management intergat calitate
mediu”, Teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, iunie, 2007.
4. Codex Alimentarius, Cod International de practici recomandate. Principii generale de igiena
alimentara. (CAC/RCP 1-1996, Rev. 1-2003).

15