Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fișă de Observație
Fișă de Observație
Catedra
Pneumonologie și alergologie
Șef catedră :
Doctor habilitat în medicină, profesor universitar Victor Botnaru
Examinator :
Data examinării:
Data prezentării fişei:
Nota:
CHIŞINĂU 2020
I. ANAMNEZA (interogatoriul).
1. Date generale
13
Numele şi prenumele Frunze Ana Petru
Virsta 11,09,1953(66 de ani)
Domiciliul: adresă Raionul Ialoveni
Starea civilă Căsătorita
Locul de muncă Pensionara
Data şi ora: internării
13.01.2020, ora 16.13
Diagnosticul instituției care a trimis: Astm bronsic forma asociata
Diagnosticul la intenare (prezumptiv): Astm bronsic forma asociata,persistent
moderat,necontrolat.
13
Deprinderi nocive: -.
Antecedente personale patologice:Astm-1998.
Anamneza alergologică: peniciline,praf.
Antecedente eredocolaterale: Boli familiale , cu transmitere
ereditară:DZ,insult- unul din frați.
II. DATELE OBIECTIVE
1. Examinarea clinică a bolnavului.
Starea generală: gravitate medie .
Conştiinţa: clară.
Atitudinea bolnavului: activă.
Expresia feţii: obișnuită.
Constituţia: tip constituţional - normostenic.
Tegumentele:tegumente si mucoasse vizibile .
Părul: tipul pilozităţii feminine, starea părului – fragil.
Unghiile:normale.
Ţesutul celulo-adipos subcutanat: M 48 kg, H 154 cm ,IMC 20
(normoponderal).
Edeme: absente.
Capul: proporţional, locurile dureroase la palpare nu se depistează, percuţia
deasupra orbitelor, sunusurilor maxialre, proceselor mastoide nu provoaca durere.
Gîtul: proporţional, simetric, glanda tiroidă nu se palpează, turgescența venelor
jugulare absente.
Ganglionii limfatici periferici: ganglionii submaxilari, suboccipitali,
preauriculari, sterno-mastoidieni, supra/subclaviculari, axilari, cubitali nu se palpează.
Dimensiunile, forma, consistența corespund normelor. Este absentă concreșterea cu
țesuturile ambiante și durerea la palpare.
Muşchii: bine dezvoltaţi, lipsa atrofiilor locale, lipsa îndurațiilor sau durerilor
la palparea acestora .
Ţesutul osos: absența deformaţiilor, durerilor la palpare şi percuţie.
Articulaţiile: de configurație normală, fara patologii. Mișcările in articulații –
libere .
2. Aparatul respirator.
Acuze:
-Tuse cu expectoratii de culoare sura,cu caracter mucos,de consistenta lichida
-Dispnee mixta la efort minim
-„suier in piept”(wheezing)
-Senzatie de constrictie toracica
Inspecție: Limitarea miscarilor cutiei toracice, aripile nasului participa in actul
de respiratie,respiratia nazala este putin ingreunata.Vocea este neschimbata.Cutia
toracica putin emfizematoasa(diametrul antero-posterior marit,unghiul costal
obtuz,coastele orizontalizate,spatiile intercostale largite).Fosele supraclaviculare
pline,bombate.Tipul respiratiei este abdominal.Miscarile respiratorii sunt
ritmice,frecventa miscarilor respiratorii de 22/min.
Palparea. Elasticitatea toracelui este limitata.Ampliatii respiratorii diminuate,freamat
vocal diminuat..
13
Percutia. Se determina o hipersonoritate difuza si diafragmul coborit.Sunet percutor
’’de cutie’’
Auscultatia.Murmur vezicular diminuat,raluri sibilante difuze .
Percutia comparativă si topografică: Percutor, pe regiuni simetrice se atestă sunet
clar pulmonar.
Nivelul apexului pulmonar anterior - 3 centimetri mai superior de mijlocul claviculei.
Nivelul apexului pulmonar posterior - la nivelul procesului spinos al vertebrei
cervicale VII.
Banda Kroening - 6 cm.
Limitele inferioare ale plămînilor:
Drept Stîng
Linia Coasta VI Pînă la coasta IV
medioclaviculară
Linia axilară Coasta VII Coasta VIII
anterioară
Linia axilară Spaţiul i/c IX Coasta X
posterioară
Linia scapulară Coasta IX-X Coasta X
Linia paravertebrală La nivelul proces. ------//----
Spinos al vertebei
T. XII
3. Aparatul cardiovascular
Acuze: palpitatii in regiunea precordiala
Inspecţia.
- Vasele gîtului: pulsaţia patologică a arterelor carotide, freamăt carotidian,
turgescenţa venelor jugulare, puls venos pozitiv nu se depisteaza.
Pulsația regiunii inimii și epigastrului – negativă.
Palpația: şocul apexian situat la nivelul spaţiului i/c V cu 1,5cm spre stînga,
aria, amplituda, puterea normale. Alte senzaţii palpatorii în regiunea cordului
(freamătul sistolic, diastolic, freamăt pericardiac) și a vaselor mari nu se atestă.
Percuţia.
Limitele matitatii relative:
Dreapta - 1 cm la exterior de marginea sternului;
Stinga - 0,5 cm spre interiorul liniei medioclaviculare stingi;
Superioara – la nivelul coastei III.
Limitele matitatii absolute:
Dreapta – marginea dreapta a sternului;
Stinga – 1cm spre interiorul limitei matitatii relative stingi
Superioara – la nivelul coastei III.
Diametrul fasciculului vascular – 6 cm.
Configuratia cardio-vasculara:
Dreapta Stinga
I sp. int Linia sternala dreaptă 1cm lateral de linia sternală stîngă
13
al II sp.int. Linia sternala dreaptă 1,2cm lateral de linia sternală stîngă
al III sp.int. 1,5 cm lateral de linia 1,5cm lateral de linia sternală stîngă
sternală dreaptă
al IV sp.int. 2 cm lateral de linia 2,5cm lateral de linia sternală stîngă
sternală dreaptă
al V sp.int. 2 cm lateral de linia 0,5cm medial de linia
sternală dreaptă medioclaviculară stîngă
13
Palparea-mariginea inferioară rotundă,consitența moale, amplasată la nivelul
rebordului costal drept.
- Vezica biliara lipsește.
- Splina: dimensiuni la percuție 7*6 cm
5. Sistemul urinar.
Acuze: Nu acuză dereglări.
Micțiunile: Libere, fără dureri și fără arsuri. Jetul urinar neîntrerupt, nu se constată
retenție. Urina are culoare obișnuită. Nicturie periodica.
Palparea rinichilor în poziţiile orizontală, laterală şi verticală a bolnavului nu se
palpeaza; senzaţia de durere lipseste.
Simptomul de tapotament – negativ bilateral.
Percuţia. Simptomul Jordano – pozitv pe stinga.
6. Sistemul genital.
Fără particularități patologice.
7. Sistemul endocrin.
Inspecţia. Repartizarea ţesutului celulo-adipos subcutanat – tip masculin, obișnuit.
Lipsa erupțiilor, depigmentaţiei, hiperpigmentaţiei sau altori patologii. Pilozitatea tip
masculin.
Palpaprea. Glanda tiroidă nu se palpeaza le deglutitie.
La pacient lipsesc semne de tireotoxicoză, mixedem, hipoparatiroidism, diabet
zaharat, sindromul Cushing, maladia Addison, boala Basedow, boala Simmons.
8. Sistemul nervos.
Starea psihică: integrarea cu mediul înconjurător, dispoziţia, atenţia, memoria (de
fixare, de evocare), emoţiile sunt adecvate. Atitudinea faţă de boală este reală. Se
remarcă o încordare nervoasă.
Organele senzitive: mirosul, starea pupilelor, reacţia la lumină – fără devieri de la
normă.
Starea reflexelor cutanate şi reflexelor osteotendinoase – satisfăcătoare.
III. DIAGNOSTICUL PREZUMTIV.
În baza examenului obiectiv la pacientă putem presupune un sindrom bronhoobstructiv
dat de: prezenţa dispneei expiratorii cu expirul prelungit şi apariţia acceselor de sufocare
la efort fizic, poziţia forţată şi participarea musculaturii auxiliare în actul de respiraţie,
raluri sibilante în ambele arii pulmonare la auscultaţie; asociat cu sindromul de
hiperinflaţie determinat de: forma de butoi a cutiei toracice cu coastele orizontalizate şi
fosele supra- şi infraclaviculare şterse şi mărirea diametrului antero-posterior, la palpaţie
diminuarea bilaterală a vibraţiilor vocale, percutor hipersonoritatea difuză pe ambele arii
pulmonare şi auscultativ murmur vezicular diminuat bilateral.În confirmarea acestor
sindroame vin şi acuzele pacientei: dispnee expiratorie care progresează la efort fizic
minimal, tuse, senzaţii de opresiune toracică, wheezing, astenie şi fatigabilitate.
Deasemenea putem presupune la pacientă prezenţa componentei alergice dată de
anamnestic şi conform căruia din spusele pacientei are loc progresia şi agravarea
acceselor de dispnee la contact cu praf, fum, sau alti agenti iritanti.Deoarece pacienta
acuză crize de dispnee zilnice cu prezenţa a 2-3 accese , ceea ce afectează activitatea şi
somnul; deoarece tratamentul cu salbutamol şi flexotide nu cupează accesele de dispnee
şi deoarece crizele de dispnee au evoluat in timp cu repetarea lor zilnică şi la perioade
scurte de timp şi accesele nocturne au devenit mai frecvente decît anterior, putem
13
presupune diagnosticul prezumtiv de: astm bronşic asociat, persistent moderat,
necontrolat, în exacerbare.
PLANUL EXAMINĂRII ULTERIOARE A BOLNAVULUI ŞI REZULTATELE
INVESTIGAŢIILOR.
Planul investigațiilor:
1.Examenul de spută(macroscopic-culoarea, caracterul şi consistenţa; microscopic-
prezenţa eozinofilelor, cristalelor Charcot-Layden, spiralelor Curschmann)
2.Examenul sputei la BAAR(pentru excluderea tuberculozei)
3.Analiza generală a sîngelui(prezenţa leucocitozei cu eozinofilie va indica astmul
atopic)
4.Spirografia + test bronhodilatator(pentru confirmarea obstrucţiei bronşice şi
aprecierea gradului, variabilităţii şi reversibilităţii acesteia)
5.PEF-metria(pentru aprecierea debitului expirator, pentru a aprecia reversibilitatea
obstrucţiei sub tratament)
6.Radiografia cutiei toarcice în incidenţă postero-anterioară(pentru determinarea
sindromul de hiperinflaţie în criza de astm, pentru depistarea complicaţiilor în astmul
sever, pentru a exclude alte patologii pulmonare)
7.Dozarea IgE serice (pentru depistarea componentei alergice în astm)
8.Electrocardiograma(pentru a exclude o patologie cardiacă cu semne şi simptome
similare)
9.Analiza biochimică a sîngelui
10.Analiza generală a urinei
Suplimentar:
1. Body-pletismografia
2. Testul de efort
3.Teste alergice cutanate
4.Analiza gazelor sanguine
1.Analiza generala a sputei :
Macroscopic sputa se prezinta de culoare sura,cu caracter mucos,de consistenta lichida.
Microscopic se atesta prezenta euzinofilelor,a cristalelor Charcot-Layden.
2.Analiza sputei pentru BAAR prin bacterioscopie
Prima proba BAAR: negativa
A doua proba BAAR: negativa
A treia proba BAAR: negativa
Concluzie: Pacienta nu sufera de tuberculoza
3.Examenul radiologic. Radiograma (fata + profil)
Concluzie : Radiografia cutiei toracice releva semne de hiperinflatie pulmonara ,hilii
pulmonari densi.
Radiografia sinusurilor paranazele,concluzie- Pansinuzita cronica.Chist maxilar pe
stinga.Vegetatii adenoide.
4.Hemoleucograma
rezultatele norma
Hemoglobina: 104 g/l 130-160 g/l
12
Eritrocitele: 3,7 x 10 /l 4-5 x 1012 /l
Indicele cromatic: 0,84 0,85-1,05
9
Leucocitele: 11 x 10 /l 4-9 x109 /l
13
Nesegmentate: 1% 1-6%
Segmentate: 53 % 47-72%
Eozinofile: 3% 1-5%
Basofile: 1% 0-1%
Limfocite: 32,0% 19-37%
Monocite: 4% 3-11%
VSH: 20 mm/h 2-10 mm/h
Concluzie: Leucocitoza.
6.ECG
Ritm sinusal,FCC 75.Axa cordului-orizontala.
7.Spirografia+test bronhodilatator
13
Concluzie: la spirografie s-a confirmat obstrucţia căilor aeriene deoarece VEMS şi
VEMS/CVF sunt micşorate comparativ cu valoarea prezisă.După proba cu salbutamol
observam reversibilitatea obstrucţiei(VEMS creşte cu 24%) ceea ce pledează pentru
astmul bronşic.
8.PEF-metria
Valoarea prezisă: 480 l/min
Pînă la salbutamol: După salbutamol:
PEF – 255 l/min (53%) PEF – 330 l/min (68%)
Variabilitatea circadiană:
Pină la salbutamol: După salbutamol:
PEFmatinal – 275 l/min PEFmatinal – 300 l/min
PEFvesperal – 300 l/min PEFvesperal – 360 l/min
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Vom diferenţia astmul bronşic cu alte boli însoţite de dispnee şi wheezing.
1.Insuficienta ventriculară stîngă (astm cardiac)
Anamnestic se vor atesta factori etiologici ai insuficienţei ventriculare stîngi:
infarct miocardic, hipertensiune arterială, valvulopatii, tulburări de ritm. Dispneea
paroxistica este mixta, însotita de tuse şi tahipnee spre deosebire de astmul bronşic
unde dispneea este predominant expiratorie iar frecvenţa respiraţiilor este normală.
Dispneea se agraveaza la efort sau nocturn, este zgomotoasa. La examen obiectiv se
observă ortopnoe, acrocianoză, tahipnee.Percutor submatitate în cîmpurile pulmonare
inferioare comparativ cu astm bronşic unde avem hipersonoritate difuză.Auscultativ
raluri subcrepitante, în astm broşic raluri sibilante. La examenul cordului se atestă
cardiomegalie, tahicardie, ritm de galop. ECG poate prezenta semne de suprasolicitare
a ventriculului sting.
2.Obstrucţie de căi aeriene superioare
Se întilneşte în caz de tumori laringiene, traheale, neoplasm bronşic, limfoame
maligne cu extensie mediastinală. Dispneea în acest caz este
inspiratorie, cu stridor si cornaj, răguşeală, cianoză. Se pot observa semne de
compresie mediastinală: sindromul venei cave superioare, sindromul compresiei
venelor pulmonare cu hipertensiune pulmonară, sindromul compresiei nervului vag
13
(bradicardie, etrasistolie, sughiţ), sindrom de compresie a nervului recurent cu afonie
sau a nervului diafragmal cu paralizia diafragmului.
3. BPCO
În BPCO debutul este la maturitate, la persoane cu istoric îndelungat de fumat,
cu simptome lent progresive. Dispneea apare la efort fizic, obstrucţia bronsică este
ireversibilă. Variabilitatea PEF/VEMS <10%. Testul bronhodilatator este negativ, iar
tratamentul cu corticosteroizi are o eficacitate mică.
4. Sindrom de hiperventilaţie
Clinic se manifestă prin dispnee paroxistică cu tahipnee sau bradipnee, cu
senzaţia de compresie toracică, nod în gît, vertijuri, cardialgii, tremor, parestezii,
agitaţie, disfagie. Frecvenţa respiraţiilor poate atinge 30-50/min., în astm aceasta se
află în limitele normei. Ralurile caracteristice pentru obstrucţie sau pentru stază
pulmonară nu se percep, în astm bronşic avem raluri sibilante. Este prezentă tahicardia,
FCC- 90-110/min.
IV. DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV.
Avind la baza urmatoarele date:
- Acuze la internare: Accese astmatice de 2-3 ori pe zi,caracterizate prin:
-Tuse cu expectoratii de culoare sura,cu caracter mucos,de consistenta lichida
-Dispnee mixta la efort minim
-„suier in piept”(wheezing)
-senzatie de constrictie toracica
-Oboseala precoce
-Fatigabilitate
- Date anamnestice :
Zilnicul
Data : 14/01/2020
Acuze:
Accese astmatice de 2-3 ori pe zi,caracterizate prin:
-Tuse cu expectoratii de culoare sura,cu caracter mucos,de consistenta lichida
-Dispnee mixta la efort minim
-„suier in piept”(wheezing)
-Senzatie de constrictie toracica
-Oboseala precoce
-Fatigabilitate
Rezultatele cercetărilor obiective:
Tegumentele si mucoasele vizibile palide . Ganglionii limfatici nu sunt mariti in volum
.Cicatrice postoperatorie in proiectia muschiul rect abdominal. M-40kg.H 154 cm. IMC
20(Normoponderal)
Starea generală a bolnavului:gravitate medie.
Sistemul cardiovascular:zgomotele cardiace ritmice atenuate ,tahicardie . TA 120/70 ,Ps 90
b/min .
13
Sistemul respirator: FR 20,Sa O2 97%. Ascultativ in pulmoni murmur vezicular accentuat.
Aparatul digestiv:Limba umedă,curată.Ficatul si splina nu sunt palpabile.Scaun regulat.
Sistemul uropoietic:fară schimbări patologice.
Starea psihică:fără devieri de la normă.
Sistemul renal: Semnul Giordani negativ ,mictiuni libere, indolore .
Aparatul locomotor:norma.
Continua tratmentul comfort foii de indicatii.
VI. Epicriza
13
Numele şi prenumele Frunze Ana Petru
Virsta 11,09,1953(66 de ani)
Domiciliul: adresă Raionul Ialoveni
Starea civilă Căsătorita
Locul de muncă Pensionara
Data şi ora: internării
13.01.2020, ora 16.13
Diagnosticul instituției care a trimis: Astm bronsic forma asociata
Diagnosticul la intenare (prezumptiv): Astm bronsic forma asociata,persistent
moderat,necontrolat.
Diagnosticul clinic: Astm bronsic forma asociata,persistent
moderat,necontrolat. Pansinuzita
cronica.Chist maxilar pe stinga.Vegetatii
adenoide. IR-tip 2.
Tratament
În conformitate cu diagnosticul de astm bronşic asociat, persistent moderat,
necontrolat, în exacerbare si conform anamnezei bolii si tratamentului precedent
ineficient (berodual,beclometazona), este recomandata treapta 3 de tratament:
Medicatie de urgenta:
Fenoterol 100 µg în accese 1-2 pufuri
Medicatie de control:
Seretide (Salmeterol 25µm + Fluticazona propionat 125 µg) zilnic 2 pufuri
Teofilina retard 100 mg o pastilă 2 ori pe zi
Deasemenea se vor evita factorii de risc precum alergenii: praful, fumul, se vor evita
schimbările bruşte de temperatură, suprasolicitarea fizică,stresul emotional.
La domiciliu se recomandă folosirea PEF-metrului pentru a evalua parametrii de
agravare a bolii.
13
Evoluția bolii: cu ameliorare;
Recomandări pentru pacient:
1. Evitarea alergenelor,Vizita ORL;
2.Regim dietic;
3.Vizita la medicul de familie;
13