Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -

~ Monica Viorica NEGREA ~

Seminar 9. Comportamentul consumatorului de produse bio/ecologice

În timp ce în majoritatea ţărilor europene produsele alimentare

bio/ecologice au o amploare deosebită, piaţa din România nu este încă bine
dezvoltată. Consumatorii europeni sunt foarte interesați de consumul acestui
tip de produse pe scară largă. O motivaţie la acest comportament de consum
poate fi şi faptul că locuitorii din aceste ţări sunt mai bine informaţi în
această direcţie şi au o situație financiară foarte bună pe cap de locuitor.
Preţurile mari la produsele bio/ecologice conduc la un acces destul de limitat
a consumatorilor din România la astfel de produse, comparativ cu accesul
consumatorilor din ţările Uniunii Europene [29].

Chestionar nr. 4. Analiza comportamentului de consum al produselor

bio/ecologice

1. Sunteți familiarizat/ă cu termenul de produs bio/ecologic?

a) Da
b) Nu (mergeți la întrebarea nr. 15)
2. Ce credeţi că înseamnă produs bio/ecologic?
a) Produs vegetal
b) Produs sănătos
c) Produs natural
d) Produs fără substanţe chimice/E-uri
e) Produs fără reziduuri de îngrășăminte sau pesticide
f) Nu ştiu

3. Cât de importante considerați că sunt următoarele criterii atunci când

achiziționați un produs? (marcaţi cu X în dreptul variantei alese)
Criteriu Foarte Important Indiferent Puţin Deloc
important important important
Preţul
Gustul
Conţinutul
Marca
Ambalajul
și eticheta

5
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

4. Consumați produse bio/ecologice?

a) Da (treceţi la întrebarea nr. 6)
b) Nu

5. Care este motivul pentru care nu consumaţi produse

bio/ecologice? (treceţi la întrebarea nr. 13)
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
___

6. Bifați cu X următoarele produse bio/ecologice alimentare, pe care

consumaţi în mod obișnuit.
Produse alimentare
Dulciuri
Lactate şi brânzeturi
Carne și produse din carne
Produse de panificaţie
Produse apicole (miere, polen)
Băuturi non-alcoolice (ceaiuri, sucuri, cafea, siropuri)
Ulei
Alimente pentru copii
Suplimente nutritive
Legume şi fructe
Ouă
Zahăr
Băuturi alcoolice
Condimente
Altele (care?) _________________________________

7. În ce măsură considerați că produsele alimentare bio/ecologice,

sunt importante în cadrul unui stil de viaţă sănătos? (bifați cu X în
dreptul variantei alese)
Foarte Importante Nu ştiu Destul de Deloc
importante importante importante

6
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

8. Care este părerea dvs. despre următoarele afirmaţii? (marcaţi cu X

varianta aleasă)
Enunţuri Acord Acord Indecis Dezacord Dezacord
total total
Produsele bio/ecologice sunt
mai sănătoase decât cele
obişnuite
Produsele bio/ecologice sunt
naturale
Produsele bio/ecologice sunt
doar o modă
Produsele bio/ecologice nu
conţin E-uri.
Există suficiente informații
privind produsele
bio/ecologice
Produsele bio/ecologice sunt
uşor de găsit
Produsele bio/ecologice
necesită condiţii speciale de
păstrare
Produsele bio/ecologice sunt
mai scumpe decât cele
obişnuite

9. Cât de des achiziționați produse bio/ecologice? (se bifează o

singură variantă)
a) Mai rar
b) O dată pe lună
c) Zilnic
d) De 2-3 ori pe lună
e) De 3 ori pe săptămână
f) O dată pe săptămână

10. De unde achiziționați produse bio/ecologice?

a) Supermarket
b) Piaţă
c) Magazine naturiste
d) Târguri
e) Internet
f) Altele(care?)_______________________________________

7
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

11. Care au fost sursele de informare privind produsele

bio/ecologice?
a) Magazin
b) Familia
c) Internetul
d) Mass Media (TV, Radio, Ziar)
e) Grupul de prieteni
f) Alte surse(care?)____________________________________

12. Veţi continua să cumpărați/consumaţi produse bio/ecologice, în

viitor)? (se alege o singură variantă de răspuns)
a) Da
b) Nu
c) Nu ştiu

13. Ce vârstă aveți?

a) 15-25 ani
b) 26-35 ani
c) 36-45 ani

14. Sexul:
a) Bărbat
b) Femeie

15. Care este venitul dvs. mediu lunar?

a) 0 lei (fără venit)
b) 1-1000 lei
c) 1001-1500 lei
d) 1501-2000 lei
e) Peste 2000 lei

16. Ce studii aveți? (alegeţi o singură variantă de răspuns)

a) Gimnaziale
b) Liceale
c) Postliceale
d) Universitare
e) Masterat

8
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

f) Doctorat

17. Ocupaţia dumneavoastră?

a) Angajat/Salariat
b) Şomer
c) Student/ Elev
d) Pensionar
e) Altă categorie (care?)____________________________[29].

Seminar 10. Analiza produselor cu valoare psihosenzorială

9
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Condimentele fac parte din o grupă specială de mărfuri alimentare cu

valoare psihosenzorială deosebită. Condimentele nu valoare nutritivă, dar
care adăugate în procente mici în produsele alimentare conferă acestora un
gust, aromă şi miros deosebit, stimulează secreţia gastrică şi asigură o
digeste mai bună.

10.1. Aprecierea calităţii condimentelor naturale

Analiza calităţii condimentelor naturale se poate face prin mai multe

metode:
10.1.1. Analiza organoleptică

În cadrul acestei analize trebuie să se stabilească:

• tipul condimentului
• calitatea condimentului
Identificarea condimentului se face pe baza caracteristicilor anatomo
– morfologice exterioare şi interioare ale acestuia, care pot fi examinate
vizual (ochiul liber sau cu lupa), sau cu ajutorul microscopului. Proba supusă
evaluării organoleptice se întinde pe hârtie albă şi se examinează cu ochiul
liber sau folosind o lupă. Aspectul trebuie să fie caracteristic părţii din care s-
a obţinut condimentul.
Se vor urmări următoarele caracteristici:
• forma (sferică, rotundă, rotund- ovală, ovoidă, etc.)
• mărimea
• uniformitatea ca formă şi mărime
• integritatea (bucăți întregi sau fragmente)
• aspectul suprafeţei (neted, cu striaţii, etc.)
• puritatea (prezenţa impurităţilor minerale/organice)
Consistenţa depinde de tipul de condiment şi se determină prin
strivire între degete sau pisare. Culoarea se observă vizual şi se compară cu
valorile specificate în STAS. Condimentele falsificate au o culoare închisă
sau neagră, respectiv galbenă în cazul frunzelor de dafin.
Mirosul şi gustul trebuie să fie caracteristic condimentelor analizate,
nealterate, fără corpuri străine sau suprapuse. Mirosul şi gustul sunt slab
sesizate la condimentele de calitate inferioară [2].

10
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

10.2. Evaluarea calităţii piperului

Piperul este un condiment cunoscut din cele mai vechi timpuri şi

folosit la diverse preparate culinare.

10.2.1.Determinarea masei a 100 de boabe

Masa a 100 de boabe este un criteriu important pentru aprecierea
calităţii piperului, dar depinde de stadiul de maturitate a boabelor, deoarece
boabele mature sunt mai grele decât cele imature. De asemenea, masa
boabelor variază şi în funcție de uniformitatea mărimii lor. Valorile prescrise
sunt redate în tabelul 10.1.[2].

Tabelul 10.1. Valori pentru masa a 100 de boabe de piper [3]

Tipul de piper Masa a 100 de boabe [g]
Piper negru nesortat după mărime 2,05 – 4,85
Piper alb nesortat după mărime 4,67 – 5,27
Piper negru cu diametru de 5 mm 2,87 – 4,70
Piper alb cu diametru de 5 mm 3,34 – 5, 37
100 de boabe seci 1 – 1,65

Mod de lucru
Din proba destinată analizei se numără 100 de boabe (incluzând
boabele mici și boabele seci). Se cântărește la balanţa tehnică un vas curat şi
uscat (m0). În vasul tarat se introduc cele 100 de boabele de piper şi se
cântăreşte din nou (m1). Masa a 100 boabe de piper se determină cu formula:

m = m1 - m0 [g]

10.2.2. Determinarea procentului de boabe seci

Procentul de boabe seci poate fi determinat prin imersarea boabelor

de piper în apă (boabele seci plutesc). Boabele de piper seci reprezintă între 5
şi 15 %, la clasele de piper de calitate superioară și între 29 şi 37% la clasa

11
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

inferioară de calitate. Prin această analiză se pot identifica şi tegumentele

(cojile) libere, care pot ajunge până la 3 % din greutatea boabelor. Boabele
seci pot fi identificate şi prin strivire cu degetul.
Mod de lucru
Se cântăresc 50 g boabe de piper din proba destinată analizei folosind
o balanţă tehnică (mt). Într-un alt vas de laborator cu diametru mare se
introduce apă distilată, aprox. jumătate din volumul vasului. Se introduc cele
50 de g de boabe de piper cântărite şi cu o sită se selectează boabele care
plutesc la suprafaţa apei. Apoi acestea se aşează pe o hârtie de filtru şi se lasă
câteva minute pentru a se absorbi apa antrenată de boabele de piper seci. Pe
o sticlă de ceas, tarată în prealabil la balanţa tehnică (m0), se cântăresc
boabele de piper seci (ms). Procentul de boabe seci se calculează astfel [2]:

10.3. Evaluarea calităţii cuişoarelor

Cuişoarele sunt condimente de la care se folosesc mugurii florali, atât

pentru preparate culinare cât şi pentru diverse dulciuri sau prăjituri.
Determinarea masei a 100 muguri florali
Ca şi în cazul piperului, masa a 100 muguri florali este un criteriu
important pentru aprecierea calităţii. Masa a 100 muguri florali variază între
6 - 11 g.
Modul de lucru şi formula de calcul sunt aceleaşi ca şi în cazul
analizei piperului [2].

10.4. Evaluarea calităţii frunzelor de dafin

Frunzele de dafin sunt frunzele uscate ale arborelui Laurus Hobilis

care creşte atât în cultură, cât şi spontan în țări ale zonei mediteraneene.
Examinarea organoleptică

12
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

Frunzele de dafin au o formă lanceolată, cu lungimea de 5 – 7 cm şi

lăţimea de 2,5 – 4 cm. Culoarea frunzelor de dafin, de calitate, trebuie să fie
verde dechis cu o nuanţă alburie, dar frunzele galben – verzui nu trebuie să
depăşească 15% din masa acestora. Nu sunt admise frunze mucegăite. Foile
de dafin trebuie să aibă aromă plăcută, specifică, codiţa scurtă şi gust amărui.
Procentele maxime de corpuri străne admise în masa frunzelor, sunt:
• bucăți de ramură 4%
• frunze îngălbenite 2 %
• impurități minerale (nisip, pământ) 0,5 % [2].

10.5. Evaluarea calităţii oţetului alimentar

Oţetul alimentar poate fi de fermentaţie (fermentația fructelor sau

vinului) sau de distilare (obţinut prin diluarea acidului acetic pur cu apă).
Calitatea oţetului este determinată de proprietăţile organoleptice şi
fizico – chimice.

10.5.1. Examinarea aspectului şi culorii

Într-un vas de sticlă incoloră şi transparentă de 100 ml, se introduce

oţet din proba dcare urmează a fi analizată şi se observă, în lumină difuză,
culoarea şi prezenţa eventualelor impurităţi (sedimente şi corpuri străine).
Oţetul de fermentaţie are aspectul unui lichid limpede, până la slab
opalescent, alb – gălbui până la brun – roşcat.
Oţetul de distilare are aspectul unui lichid limpede, fără corpuri
străine, incolor [2].

10.5.2.Determinarea mirosului şi gustului

Într-un vas de laborator de 100 – 200 ml se introduc 25 ml din oţetul

supus analizei, adus la concentraţia de 1 – 3 g acid acetic / 100 ml soluţie. Se
acoperă vasul cu un dop şi se agită aprox. 1 minut. Se miroase şi se gustă.
Mirosirea se poate realiza şi asupra produsului nediluat. La ambele tipuri de
oţet gustul trebuie să fie acru iar mirosul caracteristic.
Defectele care pot fi determinate la oţet, în special la cel de fermentaţie, sunt:
prezenţa sedimentelor, a corpurilor străine, a impurităţilor, a tulburelilor sau
a gustului străin (de mucegai, puternic înţepător).

13
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

10.5.3. Determinarea acidităţii totale

Aciditatea totală se determină prin titrare cu soluţie de hidroxid de

sodiu folosind fenolftaleina ca indicator.
Reactivi utilizaţi
• NaOH soluţie 0,1 n
• fenoltaleină (soluţie alcoolică 1 %).
Mod de lucru
Într-un vas din sticlă de 250 ml se introduc 10 ml şi se diluează cu 10
ml apă distilată, se adaugă 2 – 3 picături soluţie alcoolică de fenolftaleină
după care se titrează cu soluţie de NaOH până la apariţia coloraţiei roz care
persistă timp de 1 minut. Aciditatea oţetului se exprimă în grame acid acetic
la 100 ml produs (grade de aciditate) şi se determină cu relaţia:

în care
V - volumul de NaOH folosit la titrare [ml]
V1 - volumul sol. de oţet analizat [ml]
0,06 - cantitatea de acid acetic corespunzătoare la 1 ml sol. NaOH [g] [3].

10.6. Evaluarea calităţii sării de bucătărie

Sarea de bucătărie are în compoziţie 98 – 99 % clorură de sodiu dar și

o serie de alte impurităţi (sulfat Ca şi clorură de Ca, sulfat şi clorură de
magneziu, etc.,) care influenţează caracteristicile fizice şi organoleptice ale
sării.

10.6.1. Verificarea gustului şi mirosului

Aceste caracteristici se evaluează la temperaturi ambiante între 15 şi

25°C prin degustarea unei soluţii de 5% sare în apă distilată. Pentru
evaluarea mirosului se mojarează sarea ce urmează să fie analizată după care

14
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

se miroase. Prezenţa sărurilor de magneziu în sarea de bucătărie conferă

acesteia un gust amar, iar sărurile de potasiu imprimă un gust astringent.

Mod de lucru
Într-un vas perfect curat se prepara 50 g soluţie de concentraţie 5 %
din sarea de analizat, care se degustă imediat. Într-un mojar de porţelan se
mojarează 20 g sare de bucătărie, după care se miroase prin aspirare directă.

10.6.2. Determinarea reacţiei soluţiei de sare

Se dizolvă 5 g din sarea ce urmează să fie analizată în 20 ml apă

distilată. În soluţia rezultată se introduc bucăţi de hârtie de pH, înregistrându-
se eventualele schimbări ale culorii.
Rezultatele pot fi:
• caracter acid;
• caracter bazic;
• caracter neutru
Reacţia soluţiei de sare trebuie să fie neutră [3].

Bibliografie

1. Anghel L., Florescu C., Zaharia R., (1996). Marketing probleme, cazuri, teste, Editura
Expert Bucureşti.

15
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

2. Albu Angela (2007). Mărfuri alimentare şi siguranţa consumatorului.

https://ro.scribd.com/document/59052870/Marfuri-Aliment-Are-Si-Siguranta-
Consumatorului, accesat in 12.11.2019.
3. Albu Angela (2006). Studiul mărfurilor, Editura Universității, Suceava, ISBN 973-666-
179-2.
4. Alexa Ersilia, Poiana Mariana, Negrea Monica, (2010).Testarea alimentelor făinoase
dietetic și impactul acestora asupra consumatorului, Editura Solness, Timisoara, ISBN
978-973-729-242-1.
5. Bernstein D., Pernat Nicole., Loftus Elizabeth. (2011). The False Memory Diet: False
Memories Alter Food Preferences. Handbook of behavior, food, and nutrition.
6. Boier R., (1994).Comportamentul consumatorului, Ed.Graphix,Iaşi, p.30-51.
7. Botonaki A., Polymeros, K., Tsakiridou, E. and Mattas, K. (2006), "The role of food
quality certification on consumers' food choices", British Food Journal, Vol. 108 No. 2,
pp. 77-90.
8. Cătoiu I., Teodorescu N. (1997). Comportamentul consumatorului, Teorie şi practică –
Ed. Economică, Bucureşti.
9. Datculescu P., (2006). Cercetarea de marketing – Cum pătrunzi în mintea
consumatorului, cum măsori şi cum analizezi informaţia, Editura Brandbuilders.
Bucureşti.
10. Hammad, M., (2016). Antecedents of Customers’ Helping Behaviour toward Other
Customers: A C-to-C Context. 10.13140/RG.2.1.4053.9763.
11. Jaeger, S.R., Jørgensen A.S., Aaslyng, M.D., Bredie, W.L.P., (2008), Best-worst scaling:
An introduction and initial comparison with monoadic rating for preference elicitation
with food products. Food Quality and Preference, 19(6), 579-588.
12. Jaeger, Sara & Cardello, A., (2009). Direct and indirect hedonic scaling methods: A
comparison of the labeled affective magnitude (LAM) scale and best–worst scaling.
Food Quality and Preference. 20. 249-258. 10.1016/j.foodqual.2008.10.005.
13. Keller, K.L., (2009). Choosing Brand Elements to build Brand Equity. Strategic Brand
Management. 3rd ed. Delhi: Dorling Kindersley. Pp.187-96.
14. Kotler P., (2004). Principles of marketing, Editia a X-a, Editura Teora, București, ISBN
1594960267.
15. Marley, A.A.J., și Louviere, J.J., (2005). Some probalistic models of best,worst and best-
worst choices. Journal of Mathematical Psychology, 79, 464-480.
16. Necula Valentin, Babii Mihaela (2012). Analiza senzorială a alimentelor şi produselor
alimentare Ed. Univ. "Transilvania"Braşov ISBN: 978-606-19-0077-0.
17. Negrea Monica Viorica, 2019, Caiet de seminarii pentru disciplina Comportamentul
consumatorului, Editura Eurobit Timișoara, ISBN 978-973-132-556-9, 76 pagini.
18. Peryam, D.R., Pilgrim F.J (1957). Hedonic scale method of measuring food preferences
pp 9-14 In: Studies in Food Science and Technology.
19. Pruteanu Şt., Anastasiei B., Jijie T., (2002).Cercetarea de marketing. Studiul pieţei pur şi
simplu, Editura Polirom, Iaşi, p. 107 – 108.
20. Rokeach M.,(1968). Beliefs, Attitudes and Values, San Francisco, Jossay – Bass Inc.
1968.

16
 Caiet de seminarii - Comportamentul consumatorului -
~ Monica Viorica NEGREA ~

21. Săvoiu Gh. (coord.), (2005). Cercetări şi modelări de marketing. Metode cantitative în
cercetarea pieţei, Ed. Universitară, Bucureşti.
22. Schutz, H., Cardello, A., (2001). A labeled affective magnitude (LAM) scale for
assessing food liking/disliking. Journal of Sensory Studies. 16. 117 - 159.
23. Slavica, G., Grujcic, Mirjana. (2016). Consumer’s research for new functional bakery
product development. Applied Technologies and Innovations. 12. 1-16.
24. Solomon, M.R., (2009). Consumer Behavior. Buying, Having and Being, 8-th Ed.,
Pearson Education, New Jersey, ISBN-13: 978-0136015963.
25. Ţimiraş Laura Cătălina (2012). Cercetări de marketing - curs universitar, Alma Mater,
ISBN 978-606-527-222-4.
26. Weaver Michelle Rae, (1998). Food preferences of men and women determined by
questionnaire and feeding, A thesis in food and nutrition.
27. Zekiri J., Hasani V.V., (2015). Te role and impact of the packaging effect on consumer
buying behaviour Ecoforum,Volume 4, Special Issue 1, 2015, pp 232 -240.
28. *** Studiu de piața SC Coreum Consulting SRL, 2009, Analiza comportamentului
consumatorului român de produse din carne. Editat de Lancer Studio.
29. ***http://www.incluzivbusinesshub.ro/wp-content/uploads/2018/09/Analiza-pietei-
produselor-bio-din-Romania-1.pdf, accesat în 15.11.2019.
30. ***https://www.academia.edu/19712177/Proiect_Chestionarul, accesat în 8.11.2019.
31. ***https://www.academia.edu/33044053/Seminarul_5_-_chestionarul, accesat în
9.11.2019.
32. ***https://conspecte.com/Marketing/masurarea-si-scalarea-fenomenelor-
economice.html, accesat în 17.11.2019.

17