Sunteți pe pagina 1din 3

LUCRARE PRACTICĂ

Tema: Studierea activității cardiace în diferite condiții.


În efort fizic parametrii PA şi FCC cresc, ceea ce se explică prin creşterea necesităţii muşchilor în
energiei şi O2. Despre starea fizică a persoanei putem considera după FCC şi PA după efort fizic.
În stare funcţională bună a sistemului cardiovascular după efort FCC creşte în limitele de 50 - 100% de
la valorile iniţiale. Restabilirea valorilor iniţiale la oamenii sănătoși are loc peste 1 -3 min. Imediat dupa
efort fizic FCC poate sa se dubleze comparativ cu starea de repaus. Insa peste 1-3 minute valoarea
FCC nu trebuie sa depaseasca FCC in repaus ×1,5, iar peste 10 minute sa se apropie de valoarea
initiala.
La persoane cu stare fizică insuficientă FCC creşte în limitele 130-160% de la valorile iniiale, brusc
creşte PAS (cu 40 - 60 mmHg.). Perioada de restabilire e mai mare.
Materiale: cronometru.
Mersul lucrării:

I. Proba cu efort fizic.


1) Măsurați FCC (pulsul) aplicând degetul pe artera radială sau carotidă timp de 10 secunde, în
starea de repaus. Înmulțiți rezultatul cu 6 și aflați rezultatul într-un minut.
2) Faceţi 10 genoflexiuni profunde şi rapide, după care timp de 10 secunde număraţi pulsul.
3) Repetaţi experimentul şi după 20 genoflexiuni. Comparaţi datele obţinute. Examinaţi influenţa
efortului fizic asupra FCC. Măsuraţi FCC peste 1, 3 şi 5 minute după efort fizic. Observaţi
dinamica restabilirii funcţiilor cardiovasculare. Comparaţi rezultatele obţinute cu normele
fiziologice. Faceţi concluzie.
4) Concluzii. Rezultatele se scriu în formă de tabel. Argumentați rezultatele și clasați-vă în
categoria oamenilor sănătoși antrenați fizic, sănătoși neantrenați.
II. Proba ortostatică.

Pentru evaluarea activităţii inimii se folosesc probe active şi pasive ortostatice, şi probe cu efort.

După diferenţa dintre FCC culcat şi în picioare se judecă despre reacţia sistemului cardiovascular la
efort în timpul schimbarii poziţiei corpului. Aceasta ne oferă posibilitatea de a evalua starea
funcţională a mecanismelor de reglare si gradul de antrenare a organismului.
Diferenţa 0-12 bătăi arată o pregătire fizică buna. La un om sănătos fără pregătire fizică diferenta e
de 13-18 bătăi. Diferenţa 18-25 bătăi- este dovadă a lipsei pregătirii fizice. Diferenţa mai mare de 25-
denotă surmenajul sau o maladie, e nevoie de adresat la medic.
Mersul lucrării:
Culcaţi-vă pe 2 scaune sau pe pat. Măsurați pulsul.
Ridicaţi-vă brusc. Determinaţi pulsul.  Argumentați rezultatele comparându-le cu normele stabilite.
III. Impactul unor băuturi asupra activității cardiace.
Consultați literatura despre influența unor substanțe calmante și stimulătoare asupra inimii.
Realizați un experiment în care să studiați acest fenomen, folosind unele din aceste substanțe: cafea,
ceai, coca-cola, ceai cu odolean, ghimbir, levanțică etc.
Propuneți un algoritm al experimentului în care să puteți studia impactul acestora asupra inimii
(respectați studierea ambelor tipuri de impact-calmant și stimulant!). Alcătuiți mersul lucrării. Realizați
lucrarea. Scrieți concluziile.
Concluzii generale

1. Aflati gradul de pregatire fizica al dvs.


2. Aflati starea inimii folosind proba ortostatica. Argumentati.
3. Argumentați impactul unor factori asupra activității cardiace.
4. Propuneți recomandări pentru menținerea activității cardiace în normă.

Vă rog concluziile să le scrieți strict ca răspuns la p.1,2,3,4!!!


I. Proba cu efort fizic
FCC în stare normală 84
După 10 genoflexiuni 126
După 20 genoflexiuni 144
FCC peste 1 minut 90
FCC peste 3 minute 90
FCC peste 5 minute 90

Analizând datele din tabel putem observa că mă încadrez în grupa oamenilor


sănătoși antrenați fizic, fapt care ne demonstrează restabilirea FCC-ului la
valoarea normală în limitele de 1-3 minute, iar abaterea în stare de efort fizic nu
este foarte mare (66%).

II. Proba ortostatică


FCC culcat 90
FCC în picioare 102

Din datele tabelului observăm că mă încadrez în grupa oamenilor cu


pregătire fizică normală/bună, fapt care ne spune diferența nu tare
mare dintre FCC în stare culcată și în picioare (12 bătăi).

III. Impactul unor băuturi asupra activității cardiace


 În urma consumului de cafea se produce tahicardia, iar la unele
persoane pot apărea bătăi suplimentare numite extrasistole.
Apare o ușoară vasoconstricție.
 Studiile arată că consumul de ceai asigură o protecție împotriva
accidentelor vasculare cerebrale, hipertensiune și arteroscleroză.
Ceaiul este considerat și un fel de modulator de cofeină, astfel
inducând o stare de concentrare „relaxată”.
 Din cauza prezenței cofeinei în componența coca-col-ei, peste un
anumit timp se observă o creștere a tensiunii sangvine.
 În urma studiilor s-a descoperit că valeriana ajută la întărirea
vaselor de sânge şi îmbunătăţirea elasticităţii, toate acestea fiind
benefice pentru sănătatea inimii. În plus, în urma consumului de
valeriană se reduce tensiunea arterială, vasele de sânge lărgindu-
se şi fiind mai relaxate.
 Ceaiul de ghimbir este excelent şi pentru o bună circulaţie a
sângelui, previne formarea cheagurilor şi ajută la transportul
oxigenului şi asubstanţelor nutritive către toate organele vitale
din corp
 Unul dintre cele mai importante efecte ale ceaiului cu levănțică
este de a menține tensiunea arterială în limitele normei.

FCC normal 84
FCC după consumul de cafea 92
FCC după consumul de ceai 90
Concluzii
1) Analizând datele din tabel putem observa că pregătirea fizică
în care mă aflu la momentul dat este una bună, fapt care ne
demonstrează diferențele mici de FCC în stare normală și în
stare de efort fizic. Acest lucru ne spune despre faptul că inima
este adaptată la efort fizic astfel în momentul unui astfel de
efort propulsează o cantitate mai mare de sânge prin vase.
2) Din proba ortostatică observăm că inimea mea este într-o stare
bună, datorită exercițiilor fizice practicate, care mențin
tonusul muscular al mușchiului cardiac. În momentul unui
efort fizic inima nu începe să bată (să se contracte) de mai
multe ori, doar propulsează o cantitate de sânge mai mare.
3) Asupra activității cardiace pot influența diferiți factori ca
practicarea exercițiilor fizice. Lipsa acestora duce la
deteriorarea mecanismelor de reglare cardiacă și astfel duce și
la înrăutățirea stării inimii noastre și a structurii acesteia.
Practicarea unei diete sănătoase și bogate de asemenea are un
impact foarte mare asupra activității cardiace, astfel o dietă
neechilibrată poate duce la formarea diferitor troburi care vor
forța inima la efectoarea unui lucru suplimentar, astfel aceasta
ieșind din funcțiune foarte repede, sau chiar până la diferite
maladii care urmează cu deces.
4) Pentru menținerea unei activități cardiace normale ar trebui
să practicăm sportul. Nu este necesar să mergem la sală, chiar
și o simplă gimnastică sau niște exerciții fizice de bază vor
menține activitatea noastră cardiacă la un nivel înalt. Un alt
sfat ar fi practicarea unei diete sănătoase, astfel evitarea
consumului de prea mult zahăr sare sau diferite grăsimi,
pentru a reduce șansa apariției diferitor tromburi la nivelul
inimii și in general la nivelul aparatului circulator.