Asigurarea calității informației financiare de către auditul

financiar în principalele sisteme contabile de la nivel

internațional
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea
Afacerilor, Contabilitate, expertiză și audit

Rezumat
Scop: Scopul prezentei lucrări constă în descrierea principalilor factori care asigură calitatea
informațiilor sub influența auditului financiar din principalele sisteme contabile internaționale.
Metodologie: În vederea obținerii rezultatelor cercetării au fost analizate lucrări de specialitate
din reviste și cărți de profil, la nivel național și internațional, referitoare la sistemele contabile
din diferite țări.
Rezultate: Asupra calității auditului își pun amprenta mai mulți factori, comportamentul etic și
raționamentul corect sunt factorii determinanți în realizarea unui audit de calitate indiferent de
normele folosite în sistemele contabile de la nivel internațional. Pentru realizarea acestuia un
auditor trebuie să aibă cunoștințe și abilități profesionale la un nivel ridicat, cumulat cu un
comportamentul etic impus de norme și de societate.
Originalitate: Sistematizarea principalelor aspecte care fac referire la asigurarea calității
informațiilor financiare, lucru care presupune documentarea și analiza elementelor de audit.
Cuvinte cheie: audit financiar, calitatea informației, comportament etic, sistem contabil, Big4.

Introducere
Etimologia conceptului de audit provine din latinescul „audire” și înseamnă a asculta și
transmite mai departe, pentru englezi având semnificația de verificare sau revizie contabilă. În
general, prin audit se înțelege examinarea profesională a unei informații în vederea exprimării
unei opinii responsabile și independente prin raportarea la un standard de calitate, în vederea
satisfacerii nevoilor utilizatorilor de informații.
 Potrivit Standardelor internaționale de audit, obiectivul general al auditului financiar este
acela de a furniza asigurarea că situaţiile financiare auditate sunt complete şi întocmite cu
acurateţe, iar operaţiile economice au fost efectuate în conformitate cu reglementările în vigoare
(Pop, I.I., 2013).
Apariția și dezvoltarea auditului financiar a avut la bază evoluțiile contabile și
schimbările de ordin economic. Evoluția auditului financiar, de la originea sa până în prezent a
fost una graduală (Toma M., 2005):
-          până la începutul secolului al XVIII-lea – auditul era ordonat de regi,
împărați, biserică și stat. Unicul scop al acestora era de pedepsire a hoților pentru infracțiuni de
fraudă. Auditorii erau numiți din rândul preoților și primau calitătile morale ale acestora;
-          secolul al XVIII lea – prima jumătate a secolului al XIX lea – perioadă în
care s-au produs schimbări majore în rândul ordonatorilor de audit. Auditorii erau aleşi dintre cei
mai buni contabili;

1
 -          sfârşitul secolului al XIX lea – etapă în care s-a conturat relația între
auditori și auditați. Auditorii erau selectaţi din rândul contabililor și al juriștilor, iar obiectivele
acestora erau acelea de atestare a realității situațiilor financiare în vederea identificării și evitării
erorilor și a fraudei;
-          primele 4 decenii ale secolului al XX lea – auditul era realizat de către
profesioniști în audit, dar și de contabili. Lucrările și acțiunile de audit erau comandate de către
stat și acționari. Contabilitatea a suferit pierderi datorate crizei economice din 1929, investitorii
și publicul au fost cei mai afectați (Rodney, 2010). Se poate spune că producerea acestei crize nu
a fost doar economică, ci a fost și o criză care a afectat calitatea informației provenită din
contabilitate. Informațiile ascundeau situația reală a societăților deoarece erau insuficiente,
nerelevante pentru că au fost prea optimiste și frecvent înșelătoare (Rodney, 2010).
-          perioada anilor 1940–1970 – se caracterizează prin lărgirea sferei
auditului și pătrunderea acestuia în domeniul bancar, al patronatului și instituțiilor financiare;
-          în perioada 1970-1990 – obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea
functionalității controlului intern;
-          perioada anilor 1990 și până în prezent – este marcată de profunde
clarificări și delimitări conceptuale. Auditul dobândește un rol important în consilierea
managementului entităților publice și private în ceea ce privește administrarea acestora. În
această perioadă au fost îmbunătățite standardele și normele profesionale ale auditului, au fost
elaborate ghiduri procedurale și coduri deontologice menite să susțină și să apere morala
auditorului.
Prin urmare, standardele internaționale impun societăților publicarea situațiilor financiare
auditate de către persoane independente și competente, examinare ce conduce la creșterea
încrederii în informațiile furnizate de departamentul financiar-contabil (Laebbecke, 2006).

Calitatea informațiilor financiare și caracteristicile calitative

Informația a devenit o necesitate pentru procesul decizional (IFRS, 2007). Aceasta
implică prezentarea unei știri, a unor cunoștiințe noi despre un anumit domeniu, raportându-se la
o situație din trecut și care pentru utilizatori poate prezenta un anumit interes (IFRS, 2016).
Informația contabilă poate fi obținută prin diferite metode, procese și instrumente care ajută la
prelucrarea datelor economice (Toma C., 2012).
Utilizatorii situațiilor financiare pot fi împărțiți în: utilizatori care au un interes financiar
direct (investitorii actuali și potențiali, creditorii actuali și potențiali), utilizatori care au un
interes financiar indirect (instituțiile publice), utilizatori interni (directori, administratori) și
utilizatori externi (angajați și acționari) (Toma C., 2012). Utilizatorii folosesc informațiile
contabile pentru a-și satisface diferitele necesități, în funcție de interesele proprii:
• Investitorii actuali au nevoie de informații pe baza cărora să decidă dacă păstrează sau
vând titlurile deținute. De asemenea, sunt interesați de riscul inerent tranzacțiilor și de
rentabilitatea investițiilor lor. Investitorii potențiali, în urma analizei raportelor emise
decid dacă investiția viitoare este rentabilă sau nu ( Dobre M., Hodgson A. 2010)

2
 • Salariații sunt interesați de stabilitatea și profitabilitatea angajatorului în vederea
obținerii certitudinii că își vor putea menține locul de muncă pe termen lung și vor primi
remunerația si diversele beneficii negociate la timp.
• Instituțiile bancare și alți creditori financiari au nevoie de informații reale prin analiza
cărora vor obține certitudinea că împrumutul acordat și dobânda aferentă vor fi
rambursate la termenele stabilite.
• Furnizorii (creditorii comerciali) sunt interesați de solvabilitatea clientului deoarece
majoritatea tranzacțiilor se realizează în prezent pe credit comercial.
• Clienții sunt interesați de capacitatea entității de a-și continua activitatea și de a le furniza
produsele la calitatea si termenul așteptate.
• Instituțiile publice sunt interesate de modul în care sunt alocate resursele în cadrul
entităților, dar și de contribuția acestora la venitul național.
• Publicul este interesat de evoluția recentă și tendințele legate de prosperitatea entității,
dar și de efectele ecologice ale activitații desfășurate, fiind cunoscut efectul pe care
entitățile îl pot avea asupra economiei locale si nu numai.
Asigurarea calității informațiilor este procesul de oferire a certitudinii că acestea sunt în
conformitate cu anumite cerințe de calitate specifice (Hohenfels, 2016). Auditorului îi revine
sarcina de a cerifica raportările anuale prin aplicarea raționamentului profesional. În urma
rezultatelor empirice, s-a arătat că, cu cât calitatea informațiilor contabile este mai ridicată, cu
atât sunt mai ridicate corelația și sincronizarea dintre creșterea veniturilor și cheltuielor dintr-o
entitate economică (Ivan I., 2016).
În conformitate cu US GAAP și IAS/IFRS, caracteristicile calitative ale informațiilor
conținute în situațiile financiare, prezentate în Cadrul Conceptual, sunt identice numai modul de
abordare și structura acestora diferă.
IAS/IFRS clasifică caracteristicile calitative ale informațiilor financiare, în caracteristici
fundamentale și amplificatoare. Expertiza IASB, afirmă că o informație financiară utilă
îndeplinește două caracteristici calitative fundamentale: relevanța și reprezentarea exactă a
realități (IASB, 2013).
Potrivit reglementărilor contabile, informațiile financiar-contabile pot întruni o serie de
caracteristici calitative amplificatoare, și anume: comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea
și inteligibilitatea, cu scopul de a crește utilitatea acestora în procesul decisional (Toma C.,
2012).
US GAAP separă caracteristicile calitate în două categorii, respectiv: primare și
secundare. Caracteristicile primare sunt: relevanța (inclusiv oportunitatea), valoarea predictivă,
valoarea de confirmare, fiabilitatea, neutralitatea și verificabilitatea. Caracteristicile secundare
sunt: comparabilitatea, coerența și inteligibilitatea (Moroșan, D., Ichim,G., 2016).
Relevanța informațiilor financiare se referă la capacitatea acestora de a ajuta utilizatorii
de informații în luare deciziilor (OMFP 1802/2014). Informațiile pot avea capacitatea de a
genera o diferență în luarea unei decizii chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de aceste
informații sau dacă le cunosc deja din alte surse (Robu I. B. , Robu M. A., 2015).

3
 Se apreciază că informațiile financiare sunt relevante dacă au valoare predictivă
(informațiile pot fi utilizate de către utilizatori pentru a anticipa evoluții viitoare), valoare de
confirmare (ajută utilizatorii să le confirme sau să modifice evaluările anterioare) sau ambele
categorii valorice (Toma C., 2012).
Reprezentarea exactă se referă la faptul că informațiile financiare trebuie să
îndeplinească trei condiții, și anume: să fie completă, neutră și fără erori (IASB, 2013). Însuși
IASB recunoaște că perfecțiunea este atinsă rareori sau chiar nicioadată, cu toate că obiectivul
principal este maximizarea acestor calități ale informațiilor financiar-contabile, în măsura în care
acest lucru este posibil (Toma C., 2012).
Comparabilitatea reprezintă caracteristica informației financiare care permite efectuarea
comparațiilor în timp și spațiu (IASB, 2013). Deoarece deciziile luate de utilizatori presupun
alegeri între alternative, informațiile referitoare la entitatea raportoare sunt mult mai utile dacă
pot fi comparate cu informații similare despre alte entități și cu informații similare despre aceeași
entitate aferente unei perioade de gestiune date (Toma C., 2012).
Verificabilitatea asigură utilizatorii că informațiile reflectă exact fenomenele economice
pe care își propun să le reprezinte. Aceasta înseamnă că diferiți observatori independenți și în
cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens (nu neapărat la un acord total) că o anumită
descriere constituie o reprezentare exactă (IASB, 2013).
Inteligibilitatea presupune ca situațiile financiare să fie întocmite astfel încât conținutul
acestora să fie înțeles de către toți utilizatorii, dar aceasta impune ca și utilizatorii să dețină
totodată un minim de cunoștințe, din domeniul financiar-contabil, pentru a putea utiliza
informația din situațiile financiare raportate (Robu I. B., 2017). Însă, este posibil ca, uneori, chiar
și utilizatorii bine informați și atenți să fie nevoiți să solicite ajutorul unui consilier pentru a
înțelege informațiile privind fenomenele economice complexe (IASB, 2013)
Oportunitatea impune ca informațiile să fie puse la dispoziția factorilor decizionali în
timp util, având capacitatea de a influența deciziile. În general, se apreciază că în procesul
decizional, informațiile vechi sunt mai puțin utile în fundamentarea deciziilor. Însă, unele
informații pot fi folosite pentru identificarea tendințelor de evoluție ale entității (Toma C., 2012).

Asigurarea calității informației financiare de către auditului financiar în

principalele sisteme contabile de la nivel international

În literatura de specialitate se justifică rolul auditului prin intermediul a trei teorii:

-teoria motivaţională justifică rolul auditului prin faptul că cei care întocmesc situaţiile
financiare sunt motivaţi să desfăşoare activităţile cu simţ de răspundere şi în acord cu criteriile
utilizatorilor, ştiind că informaţiile furnizate vor fi verificate de către auditorul financiar
independent (Dobroţeanu L., Dobroţeanu C. L., 2002);
-teoria agenţiei pleacă de la premisa că managerii nu numai că pot beneficia de un
avantaj informațional în raport cu terții, dar pot să și manipuleze informația pe care o transmit
acestora din urmă. De regulă, manipularea vizează obținerea unui avantaj personal (cum ar fi

4
bonusurile) sau în relațiile firmei cu terții (de exemplu, creșterea prețului acțiunilor, o rată mai
mică a dobânzii la credite). Intervenția auditorului independent oferă un nivel rezonabil de
asigurare că astfel de manipulări nu există (Hay D., Knechel W.R., Willekens M., 2014);
-teoria asigurării justifică rolul auditului prin prisma faptului că acesta reduce riscul
informaţional, adică reducerea riscului ca informaţiile prezentate să nu fie corecte.
Dezinformările (informaţiile incorecte) pot fi intenţionate sau pot fi neintenţionate (greşeli sau
optimism sincer al celor care furnizează informaţiile prin nerespectarea prudenţei contabile).
Aşadar, putem vorbi de un risc al informaţiei, altul decât riscul de faliment, care este determinat
de evenimente care nu pot fi anticipate, deşi informaţiile prezentate sunt corecte (Hay D.,
Knechel W.R., Willekens M., 2014).
Continuitatea activității reprezintă un principiu fundamental al contabilității și presupune
că, o entitate va putea să-și respecte obligațiile și angajamentele fără să-și restrângă activitatea
ori să intre în faliment ( Robu M. A., Mironiuc M., Robu I. B. 2012).
Importanţa auditului financiar constă în sporirea credibilităţii informaţiei din situaţiile
financiare în vederea fundamentării unor decizii cât mai corecte care vor fi luate de către
utilizatorii acesteia. Conform regementărilor specifice domeniului auditului financiar, obiectivul
fundamental al acestuia constă în exprimarea de către un auditor competent a unei opinii asupra
situațiilor financiare sau a componentelor acestora, exercitarea altor misiuni de asigurare și
servicii profesionale (OUG 75/1999).
Auditorul financiar joacă un rol important în creșterea calității informațiilor prezentate
utilizatorilor deoarece, reputația și responsabilitatea profesiei contabile sunt direct influențate de
caracteristicile calitative ale informațiilor financiar-contabile (IASB, 2013).
Big4 este reprezentat de oferirea încrederii utilizatorilor că informațiile conținute de
situațiile financiare anuale corespund realității, adică reflectă o imagine fidelă a activelor,
datoriilor, poziției financiare, profitului sau pierderii entității (Renkas, 2015). Imaginea fidelă
reprezintă obiectivul central al contabilității care poate fi atins dacă se respectă condițiile
fundamentale (principiul contabilității de angajamente, al continuității activității și cel al
prudenței), caracteristicile calitative ale informațiilor, regulile de recunoaștere, precum și
evaluarea elementelor din situațiile financiare (Toma C., Robu I. B., 2014).
Calitatea serviciilor de audit este influențată de o serie de factori printre care pregătirea
inițială și perfecționarea continuă a auditorilor pentru atingerea unui nivel adecvat de pregătire
profesională. Efectul calității auditului asupra firmei auditate rezulta din sporul de credibilitate
pe care îl obțin situațiile financiare atunci cand auditarea a fost realizată la un nivel calitativ
superior ( Chersan I.C., 2016).
Calitatea în audit a fost definită de DeAngelo în 1981 ca fiind probabilitatea descoperirii
de către auditor a denaturărilor semnificative și a raportării lor. Principalii factori ce influențează
calitatea în audit sunt capacitatea auditorului de a identifica denaturările, de a utiliza procedurile
adecvate și a determina mărimea eșantioanelor, toate acestea fiind strâns legate de competența
auditorului și de tehnologiile adecvate ale acestuia (Chersan I.C., 2019).
De asemenea, factorii care determină calitatea în audit îl reprezintă și furnizarea de
servicii non-audit (Khasharmeh și Desoky, 2018) precum și categoria firmei de audit adică Big 4
5
sau non-Big 4 (Abid ș.a. 2018), modul în care este realizată rotația auditorilor, în mod voluntar
sau obligatoriu.
În cee ace privește rotația auditorilor, există diferenţe mari în ceea ce priveşte valoarea de
piaţă a entităților care au înregistrat cel puţin o rotaţie şi valoarea de piaţă a entităților care nu au
înregistrat rotaţii ale auditorilor. Astfel, valoarea entităților care au înregistrat cel puțin o rotaţie a
auditorilor este mai mică decât valoarea de piaţă a celor care nu au înregistrat rotaţii, ca urmare a
imposibilităţii auditorului nou de a cunoaşte în totalitate şi rapid modul în care funcţionează
entitatea, dar şi de a identifica toate riscurile cu impact nefavorabil asupra auditului (Robu I.B.,
Grosu M., Istrate C., 2016).
Chiar dacă Khasharmeh și Desoky în 2018 au constat că furnizarea de servicii de non-
audit clienților poate fi asociată cu o îmbunătățire a calității auditului, legislația din domeniu din
ultimii ani a restricționat sau chiar a interzis prestarea serviciilor de non-audit firmelor auditate
(SOX, 2002, Regulamentul UE nr.537/2014).
Deși, o perioadă îndelungată s-a considerat că firmele de audit din Big 4 ar oferi servicii
de audit superioare din punct de vedere calitativ, studiile efectuate în ultima perioadă vin să
contrazică această percepție. Asocierea a două firme de audit una din Big 4 și una non-Big 4
este în masură să ofere servicii de o calitate superioară celor oferite prin asocierea a două firme
din Big4 (Chersan I.C.,2019).
În România, calitatea superioară a informațiilor financiare raportate de firmele cotate
este influențată de specificul normelor contabile, de natura opiniei de audit și de reputația
auditorului. Prin studiile efectuate în ultimul timp s-a evidenţiat un nivel superior calitativ al
informațiilor financiare ale entităților românești cotate, sub aspectul relevanței și al reprezentării
exacte în cazul aplicării IFRS și a auditării efectuate de firme membre Big 4 (Carp M., 2016).
Astfel, se constată existenţa unui număr sporit de opinii fără rezerve, la nivelul firmelor
româneşti cotate, deci există o creştere a calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare
anuale, ca urmare aplicării normelor internaţionale de raportare financiară (Grosu, M., Robu, I-B,
Istrate, C., 2015).
În Vietnam, în perioada 2013-2014, s-a efectuat o analiză a principalilor factori care
influențează calitatea auditului situațiilor financiare al entităților (Hai D.,2015). În vederea
realizării acestui studiu s-au utilizat 6 ipoteze, și anume: factorii juridici, interni, de autonomie
financiară, de calitate profesională, sistemul de control al angajaților, alți factori care afectează
calitatea auditului situațiilor financiare. Pentru culegerea datelor s-au întocmit chestionare-sondaj
de opinie, completate în format fizic sau on-line (documentul Google), aplicate unui eșantion
format din 200 Auditori (Deloitte, Vaco, AAT, KPMG). În urma analizei coeficientului
Cronbach Alpha s-a constatat faptul că situațiile financiare anuale sunt influențate din punct de
vedere calitativ de următorii factori: mediul juridic, în proporție de 0,891; factori interni, în
proporție de 0,853; independența, în proporție de 0,836; calificarea profesională, în proporție de
0,656; sistemul de control al calității, în proporție de 0,819; alți factori, în proporție de 0,798.
În Indonezia, în perioada 2013-2016 s-a realizat un studiu prin care s-a urmărit analiza
efectului calităţii auditului asupra performanţei celor 80 de entități cotate la Bursa de Valori.
Rezultatele au arătat că un audit de calitate, definit prin onorariile de audit, rotaţia auditorilor şi
6
mărimea auditorului au un impact semnificativ, pozitiv asupra performanţei entității. În
ansamblu, rezultatele au indicat faptul că auditul de calitate are un rol important în succesul unei
entități, raportat la performanţă (Sailendra S., Murwaningsari E., Mayangsari S., 2019).
În Turcia, pe baza situațiilor financiare din perioada 2011 – 2015 a fost realizat un studiu
al cărui obiectiv a fost acela de a examina efectul calităţii auditului asupra a 146 de entități
cotate la Bursa din Istanbul. Turcia reprezintă una dintre pieţele de capital cele mai puţin
dezvoltate şi cercetate din lume. Rezultatele au demonstrat faptul că interesele şi abilităţile
clienţilor în a solicita o calitate ridicată a auditului scad din cauza raportului dintre control şi
proprietate. Acţionarii majoritari pot avea o motivaţie solidă în a limita influența acţionarilor
minoritari, ca urmare a unui efect de consolidare negativ. Acţionarii majoritari au posibilitatea de
a supraveghea direct activitatea managerilor și nu depind de surse externe, considerând
managementul răspunzător de activităţile care nu corespund intereselor lor (Mustafa A., Saeed
L., Mohammed N, 2018).
În Malaezia, în anul 2012 s-a realizat un studiu, pe baza a 119 entități în cadrul căruia s-a
analizat relația dintre beneficiul de audit, provocările din audit și calitatea serviciilor cu nivelul
loialității clienților în rândul societăților, rezultatele relatând o puternică influență a calității
serviciilor de audit asupra fidelității clienților (Mahmoud et. al, 2012). Obiectivul unui audit este
acela de a emite o opinie cu privire la sinceritatea și corectitudinea situațiilor financiare ale
entităților, conform Legii societăților comerciale publicată în 1965, în Malaezia. Toate societățile
din această țară, au obligația de a se asigura că situațiile financiare sunt auditate de un auditor
independent, indiferent de mărimea ori forma lor de organizare, privată sau publică (Mahmoud
et. al, 2012).
În Rusia, auditul în forma sa modernă a apărut abia la jumătatea anilor 1980, a durat mai
bine de treizeci de ani dar astăzi sunt motive să se spună că auditul a devenit un domeniu de
succes din Rusia (Menniken , 2010). Un factor important al dezvoltării auditului în Rusia îl
reprezintă îmbunătățirea standardizării practicilor de audit. Înainte de 1996, auditul din Federatia
Rusă se baza pe standarde interne de audit, iar în prezent a fost anunțată trecerea la Standardele
Internaționale de Audit ( Guzov , 2016).
În Tunisia s-a efectuat în anul 2016 un studiu referitor la corelația dintre caracteristicile
calitative și divulgarea corporativă a societăților cotate la bursă, precum și prezentarea indicelui
de divulgare voluntară al acesteia (Ahmadi, 2016). Acest indice de divulgare voluntară se
bazează atât pe informații numerice și cantitative, cât și pe cele calitative. Prin urmare, situațiile
financiare sunt insuficiente în oferirea unei imagini corecte a situației entității, astfel, divulgarea
voluntară poate fi definită ca o publicație opțională, care nu face parte din informațiile publicate.
Rezultatele acestui studiu indică faptul că indicele de divulgare voluntară este asociat pozitiv cu
specializarea în domeniu a firmelor de audit, auditul comun și mărimea firmei. (Ahmadi, 2016)
În Coreea, în anul 2009, s-a investigat un eșantion format din toate firmele listate la
Bursa de Valori, respectiv 250-292 de firme pe an, prin intermediul căruia s-a urmărit efectul pe
care desemnarea auditorilor îl are în descurajarea managerilor de a subevalua veniturile.
Conform datelor obținute, entitățile cu auditori desemnați raportează regulat rezultate mai
scăzute, comparativ cu societățile a căror auditori nu sunt desemnați. De asemnea, rezultatele
7
obținute arată că regementările financiar-contabile aplicate în Coreea îmbunătățesc calitatea
auditului, deci și calitatea raportărilor financiare. Prin urmare, desemnarea auditorului este o
măsură eficientă pentru a spori independența auditorilor și pentru a atenua problemele de agenție
(Jeong-Bon et al, 2009).
În Nigeria au fost colectate informații pentru perioada 2007-2014 de la un eșantion
format din 67 de firme, prin care s-a stabilit dacă adoptarea IFRS a îmbunătățit relevanța valorii
informațiilor furnizate de firmelor nigeriene cotate la bursă. Perioada a fost divizată în perioade
anterioare IFRS și ulterioare adoptării IFRS. S-a constatat că aplicarea IFRS a avut un impact
favorabil asupra performanței entităților, valoarea contabilă a acțiunilor a fost mai ridicată
conform cu IFRS, comparativ cu alte perioade, indicând o medie de 12,21 lei/acțiune, mai mare
cu aproximativ 31% față de momentul în care se aplica US GAAP, rezultând faptul că potrivit
IFRS capitalurile proprii s-au majorat (Alabede, 2016).
ACCA și Centrul de Cercetare Internațională și Performanță (IGAP) din Sydney au
realizat un studiu în care au comparat percepția privind calitatea auditului a trei grupuri cheie:
directori financiari, directori neexecutivi și auditori.
În urma acestui studiu s-a concluzionat că dimensiunea firmei care realizează auditul
reprezintă în opinia celor trei grupuri țintă principalul atribut care influiențează calitatea
serviciilor de audit.
Un alt factor care influențează calitatea o reprezintă atenția pe care o acordă managerul
auditului. În cadrul acestui studiu s-a constatat că managerii au o mai mare încredere în auditorii
mai în vâstă din cadrul echipei de audit. Vârsta îi ajută pe manageri să considere că auditorii își
vor îndeplini responsabilitățile conform legislației.

Impactul eticii profesionale asupra calității informației financiare auditate

Comportamentul etic reprezintă cel mai important element în vederea susţinerii
credibilităţii auditorilor în cadrul misiunii de audit (Ţiura A., I., Domnisor A. 2018). În
efectuarea auditului, un auditor va ține cont de standardele de audit, dar și de codul etic, însă
acest lucru reflectă doar un minim de respectat deoarece interpretarea regulilor printr-un
raţionamentul etic este cea care asigură adoptarea unei conduite etice, efectul principal fiind
crearea unui capital de încredere în procesul de audit. Aşadar, pe lângă reglementările etice
adoptate în cadrul profesiei, calitatea etică a auditorilor prezintă un aport însemnat pentru
efectuarea unui audit calitativ şi eficient pentru ansamblul utilizatorilor. Etica este elementul care
contribuie în mod esenţial la menţinerea încrederii publicului în abilitatea profesiei de a-i proteja
interesele şi contribuie la îmbunătăţirea calităţii auditului (Ardelean, A., 2015).
Etica profesională reprezintă un factor cu foarte mare importanță în activitatea contabilă
datorită faptului că profesioniștii din domeniu sunt cei care observă și interpretează fenomenele,
pentru ca în final acestea să se regăsească în situațiile financiare (Codul Etic al IFAC, 2009).
Calitatea de profesionist implică o responsabilitate ridicată, care depăşeşte graniţele
propriilor îndatoriri, faţă de norme, reglementări şi legi. O caracteristică specifică profesiei
contabile o reprezintă asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public, deci

8
responsabilitatea unui auditor financiar nu constă numai în satisfacerea nevoilor unui client
(Mihăilescu, I., 2013).
Rigoarea şi profesionalismul în întocmirea şi prezentarea rapoartelor de audit contribuie
fundamental la imaginea profesiei de auditor, în general (Botez, D., 2015). S-a demonstrat că
există o asociere între tipul opiniei de audit formulată, apartenenţa la un anumit auditor şi
referenţialul contabil aplicabil (Grosu, M., Robu, I-B, Istrate, C., 2015), mai precis entitățile care
întocmesc situaţiile financiare individuale în conformitate cu IFRS prezintă o calitate sporită a
raportării financiare, în comparaţie cu cele anterioare adoptării. (Gajevsky, A., 2015).
Obiectivul principal al Codului Etic îl reprezintă realizarea unui audit financiar la
standarde cât mai înalte de profesionalism pentru a putea răspunde la cerințele solicitanților
respectând principii cum ar fi : ”independența, credibilitatea, respectul, responsabilitatea,
echitatea, empatia și spiritul civic” (Porter, 2009).
De asemenea, în profesia contabilă este necesară actualizarea în permanență a
cunoștințelor pentru menținerea competenței profesionale, astfel încât furnizarea serviciilor de
audit să fie cât mai performante. Etica în audit are importanță în respectarea intereselor atât ale
acționarilor, cât și ale altor utilizatori ai raportului de audit.(Godspower, 2015).
Cu cât nivelul de încredere a utilizatorilor externi o acordă situațiilor financiare auditate,
cu atât beneficiarii auditului acordă credibilitate sporită acestuia.(Năstase et al, 2015).
Informațiile din situațiile financiare auditate sunt percepute de utilizatorii externi la un nivel de
calitate și credibilitate proporțional cu nivelul de încredere acordată auditorului. Atunci când
există în comportamentul etic al auditorului obiectivitate și integritate, atunci temerile ca
situațiile financiare conțin denaturări semnificative sunt eliminate.(Godspower, 2015).
Calitatea în audit este asigurată de obiectivitatea și independența auditorului. „Calitatea
este asociată evaluării, probabilității de către totalitatea pieței ca un auditor să afle o fisură în
sistemul contabil al clientului și să raporteze această fisură” (Codul Etic al IFAC, 2009). De
asemenea, calitatea este influenţată de reputația și credibilitatea auditorului (Alvin, 2006).
Reputația este câștigată de-a lungul timpului, pe baza realizărilor obținute, dar și pe baza
feed-back-ului primit de la beneficiarii și utilizatorii informațiilor auditate. Reputația reprezintă
un barometru atât pentru asigurarea calității cât și pentru întocmirea cu exactitate a situațiilor
financiare ale clientului. (Alvin, 2006).
Credibilitatea auditului este asigurată atunci când atât beneficiarii auditului, cât și
auditorii au convingerea că raportul de audit respectă standardele de audit (IASB, 2013).
Asigurarea calității și eficienței auditului este asigurată dacă profesionistul în audit deține
pe lângă cunostințe tehnice care să ducă la depistarea erorilor semnificative din situațiile
financiare el este perceput independent în relația cu clientul, în așa fel încât raportul de audit
întocmit să prezinte exact rezultatele constatate.
Pentru ca situațiile financiare să prezinte încredere acționarilor și să fie relevante,
auditorul trebuie să își exprime opinia asupra situațiilor financiare bazându-se pe competență,
obiectivitate și independență (Codul Etic al IFAC, 2009).

9
Concluzii
La nivel internațional organismele ce activează pentru normalizarea activității de audit
sunt interesate ca informațiile prezentate în situațiile financiare de către entități să fie credibile,
atât în perioadele de boom economic, cât și în perioadele de criză.
În perioadele de criză, calitatea, credibilitatea și atitudinea prudentă în prezentarea
informațiilor către utilizatori devin foarte importante. Atât auditorii, cât și organismele de
reglementare consideră că asigurarea calității auditului este în strânsă legătură cu păstrarea
scepticismului profesional și aplicarea unor raționamente adecvate.
Rolul auditorului financiar este de a aplica întrutotul reglementările contabile, indiferent
de normele pe care le respectă, fie IFRS, fie US GAAP, putând garanta calitatea acestor
informații prin opinia pe care o exprimă în raportul de audit.
Îmbunătățirea activității de audit nu trebuie să fie un deziderat numai pentru organizațiile
profesionale, ci și pentru managerii din entitățile de audit, ce trebuie să fie preocupați în
permanență de nivelul pregătirii profesionale a salariaților. O pregătire profesională foarte bună
este în măsură să furnizeze raționamente de calitate în demersul de audit.
Chiar dacă asupra calității auditului își pun amprenta mai mulți factori, comportamentul
etic și raționamentul corect sunt factorii determinanți în realizarea unui audit de calitate. Pentru
realizarea acestuia, un auditor trebuie să aibă cunoștințe și abilități profesionale la un nivel
ridicat cumulat cu comportamentul etic impus de norme și de societate.
.
Bibliografie
Ardelean, A., (2015), “Perceptions on Audit Quality Based on the Ethical Behaviour of
Auditors”, Audit financiar XIII, nr. 3(123), pp. 61-73.
Botez, D., (2015), “Aspects Regarding the Quality of Statutory Audit Reports”, Revista Audit
Financiar, Anul XIII, nr. 123, pp. 82-89
Carp, M., (2016), “Empirical Study regarding the Influence of the Quality of Financial
Information on the Value of Listed Companies”, Revista Audit Financiar, Anul XIV, nr. 133,
pp. 78-88
Chersan. I.C. (2016) “Internal audit practices and trends in Romania and worldwide”, Audit
Financiar XIV, Nr. 9(141), pp. 987– 1002
Chersan, I-C. (2019), “Audit Quality and Several of Its Determinants”, Audit Financiar, vol.
XVII, no. 1(153)/2019, pp. 93-105,
Dănescu, T. and Spătăcean, O. (2018), “Audit opinion impact in the investors’ perception –
empirical evidence on Bucharest Stock Exchange”, Audit Financiar, vol. XVI, no. 1(149)/2018,
pp. 111-121
Dobre M., Hodgson A. (2010), „Controlul intern și credibilitatea situațiilor financiare -noi
direcții de cercetare pe plan internațional”, Audit financiar, pp. 1-8

10
 Dobroţeanu, L., Dobroţeanu, C., L., (2002), Audit-concepte şi practici, Editura Economică,
Bucureşti.
Gajevsky, A., (2015), „Assessing Financial Reporting Quality: Evidence from Romania”,
Revista Audit Financiar, Anul XIII, nr. 121, pp. 69-80
Grosu, M., Robu, I-B, Istrate, C., (2015), “Exploratory Study Regarding the Impact of IFRS on
the Audit Opinion in the Case of Romanian Listed Companies”, Revista Audit Financiar, Anul
XIII, nr. 127, pp. 81-93
Guzov, I. (2016), “ History of auditing in Russia. Periodization and challenges of development,
Audit Financiar”, vol. XIV, no. 6(138)/2016, pp. 651-658
Hay, D., Knechel, W.R., Willekens, M., (2014),The Routledge Companion to Auditing,
Routledge
Hoti, A. H., Dermaku, A. (2018), “Internal auditing quality in the banking sector of Kosovo”,
Audit Financiar, vol. XVI, no. 4(152)/2018, pp. 610-618
Ivan, I., (2016), “The importance of professional judgement applied in the context of the
International Financial Reporting Standards”, Audit Financiar, 10(142), pp. 1127-1135
Mihăilescu, I., (2013), “The Human Resource, a Decisive Factor for the Quality of Audit
Engagements”, Revista Audit financiar, Anul XI, nr. 100, pp. 18-22
Pop, I.I. (2013) , “A Comparison between the Control Systems of the Quality for the Financial
Audit in Romania and Spain”, Auditul financiar nr. 2, pp. 35 – 43.
Robu, I.B., Grosu, M., Istrate, C., (2016) “The Effect of the Auditors’ Rotation on the
Accounting Quality in the Case of Romanian Listed Companies under the Transition to IFRS”,
Auditul financiar XIV, nr. 1(133), pp. 65 – 77
Robu, I. B. , Robu M. A., (2015) “Analiza statistică a influienței opiniei de audit asupra
relvanței informațiilor financiare raportate de către firmele românești cotate la bursă”, Audit
financiar, 11(131), pp. 4-10
Robu M. A., Mironiuc M., Robu I. B.(2012), “Un model practic pentru testarea ipotezei de
"going-concern" în cadrul misiunii de audit financiar pentru firmele românești cotate”, Audit
financiar, nr. 2, pp. 3-14.
Toma, C., Robu, I. B., (2014) , “Studiu rolul auditului financiar în asigurarea utilizării prudenţei
în raportarea financiară”, Auditul financiar 12(9) , pp. 3– 15.
Ţiura, A., I., Domnisor, A. (2018), “Communication Ethics in Audit”, Audit Financiar, vol. XVI,
3(151), pp. 407-414
Vasile, E., Gruia, P. (2018), “The importance of financial accounting auditing in the
identification of economic criminal activities”, Audit Financiar, vol. XVI, no. 3(151)/2018, pp.
398-406
IASB, 2013
IFAC, Codul Etic al IFAC, 2009

Ahmadi, A., Bouri, A. (2017), “ The Effect of Audit Quality on the Extent of Voluntary Disclosure:

11
 Companies Listed in the Tunisian Stock Exchange”, Journal of the Knowledge Economy,
pp. 1-15.
Alabede,J.,Impact of Accounting Standards on the Value Relevance of Accounting Information from
Nigeria's, Comparative Study of Pre and Post IFRS Adoption, pp.1-10.
Alvin, A., (2006) ”Audit, o abordare integrată”, Ediția a 8-a, Ed. Arc, Chișinău, p. 93.
Azubuike, O.(2015)”The Impact of Professional Accounting Ethics in Quality Assurance in Audit“,
International Journal of Academic Research in Business and Social Sciences, Vol. 5, No. 8,
pp. 64-76.
Baldacchino, J., (2014) Financial Audit Report Opinions in Malta, Journal of Accounting Research,
pp.3-17.
Bampoky B. (2013), “How can quality financial information be secured within the Ohada accounting
system?”, Comptabilite sans Frontieres.The French Connection, Canada, pp.1-12.
Boță-Avram, C., Matiș, D., (2011), “The Analysis of European Union Corporate Governance Codes from
the Perspective of External Audit's Contribution”, Audit financiar, nr. 8, pp. 11-21
Burlaud A. (2009) “The Auditor and the Going Concem Principle During the Economic Crisis
Period”, Audit financiar, nr.7, pp. 3-9.
Chiang, N., Northcott , D., (2012) "Financial auditors and environmental matters: drivers of
change to current practices", Journal of Accounting & Organizational Change, Vol. 8,
pp.340 – 363.
Crăciun, S., (2004) “ Audit financiar și audit intern”, Ed. Economică, București, p. 22.
Garcia,C. (2010), IFRS adoption in Spain and the United Kingdom:Effects on accounting numbers
and relevance “Advances Accounting Vol 26, pp. 301-313.
Godspower, A., (2015) “A review of empirical studies of ethics in auditing”, pp.4-7.
Hai, D. (2015), „The Factors Affect the Quality of Financial Statements Audit in Vietnam
Businesses”, Asian Social Science, vol. 11, nr. 27, pp. 1-11.
Herbei,I.,(2015) Essential Attributes of the Accounting Information in Applying the Financial
Reporting Differences Between, IFRS AND US GAAP., Studia Universitatis Economics
Series,Vol. 25, Nr.1, pp. 1584-2339.
Hohenfels, D., (2016)” International Journal of Auditing”, Auditor Tenure and Perceived Earnings
Quality, Vol. 20, pp. 224–238.
Jeong-Bon, K., Cheong, H. (2009), „Does auditor designation by the regulatory authority improve
audit quality? Evidence from Korea”, Journal of Accounting and Public Policy, vol. 28, pp.207-
230.
Jouini, F., (2013) “Corporate governance system and quality of financial information”, Mediterranian
Journal of Social Sciences, pp. 2-5.
Laebbecke, A. (2006) “Audit, o abrogare integrate”, Ed. Arc, Chișinău, pp. 230-233.
Lapteș, L., (2014) Research on the Evolution of Financial Audit – Past, Current and Future Trends,
Procedia Economics and Finance 15, pp.1-20.
Maham, K., (2014) “Quality of financial information and liquidity”, Management Science Letters,
pp. 2-12.
Mahmoud,H., (2017), Measuring the Quality of the Interim Financial Reports Using the Qualitative
Characteristics of the Accounting Information and its Effect on the Investment Decisions
According, International Journal of Economics and Finance, Vol. 9, Nr.5, pp. 4-23.

12
Mahmoud, H., (2017), Measuring the Quality of the Interim Financial Reports Using the Qualitative
Characteristics of the Accounting Information and its Effect on the Investment Decisions According to
the IAS 34, International Journal of Economics and Finance, Nr.5, pp. 1-12.

Martinez F. J. (2014), "Consequences of the quality of financial reporting on company performance.

Samples at international level”, Estudios de la Economia. Vol. 4, pp. 49– 88.
Moroșan, D.,Ichim,G., (2016) “Hierarchy of Accounting Information Qualitative characteristics in
financial reporting”, The USV Annals of Economics and Public Administration, pp.124-145
Năstase P.,(2015), Conduita etică –impactul asupra calității auditului în Revista Audit Financiar, nr.123-
3, pp.3-9.
Okibo, B., Kamau, C.,(2012) “A study to explore internal auditors’ compliance with Quality
Assurance Standards: A case of state owned corporations in Kenya”, International Journal of
Research Studies in Management, Vol. 1, pp.109-126.
Persakis, A., Iatridis, G. (2016), „Audit quality, investor protection and earnings management during
the financial crisis of 2008: An international perspective”, Journal of International Financial
Markets, Institutions and Money, vol.41, pp.73-101.
Porter, B. (1997). Auditors’ responsibilities with respect to corporate fraud: a controversial, Current
Issues in Auditing, Paul Chapman Publishing. London, pp. 31-54.
Renkas, J. (2015) ”Quality of financial, approaches to measuring”, Accounting Business, p. 4-16
Rodney, J., (2010 ) ”Great Myths of the Great Depression”, Foundation for Economic Education, Ed.
Macking Center, pp.3-17.
Sabina D. (2015), “Integrated reporting - the future of financial reporting”, Internal Auditing & Risk
Management, Nr.2 (38), pp. 3-7.
Salloum C., Azzi Z., Gebrayel E., (2014) “International Strategic Management Review”, pp. 39-45
Sikka, Prem, Steven F. (2009), and Pik Liew. The audit crunch: reforming auditing., Managerial
Auditing Journal, pp.135-155.
Suarez, A.J., Garcia, E., Mendez, C., (2013) “Effectiveness of the audit committee in Spain:
implications of its existence on the auditor's opinion”, vol. 4, pp. 333-352.
Susmanschi, G. (2012), ”Internal audit as an attribute of management during the economic crisis”,
Journal of CES Working Papers, pp. 1-10

Toma C. (2012) “The role of Financial Auditing in Increasing the Ouality of Financial Information”,
Audit financiar, nr.95, pp. 5-13.
Toma, M. (2005) “Inițiere în auditul situațiilor financiare, ale unei entități”, Ed. CECCAR, pp.14-23
Toma C., Contabilitate financiară, Ediția a ll-a, revizuită și adăugită-2016, Editura Tipo
Moldova, Iași, 2016
Toscano, J., „Differentiation in the Quality of the Financial Audit Service in Mexico”, pp.1-15.
Wang, P., Yuan, L., Wu, J. (2017), “The joint effects of social identity and institutional pressures on
audit quality”, International Business Review, Ed. Elsevier, p. 1-17.
Zhai J., Wang Y. (2016) “Accounting information quality, governance efficiency and capital
investment choice”, China Journal of Accounting Research, vol. 9, pp. 251-266.
ACCA și Centrul de Cercetare Internațională și Performanță (IGAP)
American Accounting Asociatim (AAA), 2013
FASB, 2015

13
 IAS/IFRS
ISA 200 – Standardul International de Audit
US GAAP
*** Ordinul ministerului finanțelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile finanaciare anuale
consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.963/30.12.2014

14