UNITATEA DE INVĂŢĂMÂNT: C.S.E.I.

,
PROPUNĂTOR : Înv. de sprijin,
CLASA : I
ELEVI CU CES: 3 elevi cu CES ( DMU)
LOCAŢIE: Şcoala cu clasele I – VIII
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : 4 ,, Înfloresc grădinile”
SUBIECTUL : ,, Bondarul leneş” de E. Farago

MOTIVATIA:
De ce este valoroasa aceasta lectie?
 Acest text in versuri ofera modelarea comportamentului civic al elevilor şi
sustinerea motivaţiei pentru învăţare a elevilor cu CES.
 Contribuie la formarea si dezvoltarea capacitatii de exprimare corecta
oral/scrisa a elevilor.
 Invatarea in cooperare transforma clasa intr-un mediu favorabil participarii
si implicarii tuturor elevilor in gasirea de solutii in rezolvarea unor sarcini, facilitand
integrarea elevilor cu CES.
 Cadrul si strategiile utilizate ofera posibilitarea elevilor sa-si exprime in
maniera personala propriile ganduri , opinii sau sentimente referitoare la subiectul aflat in
discutie si faciliteaza desprinderea ideii ca harnicia invinge lenea, încurajând formarea
unei imagini de sine pozitivă a copiilor cu CES.
Cum se leaga ea de ceea ce s-a predat de fapt?
 Textul are conexiuni semnificative cu textul studiat intr-o ora anterioara
,,Gheomotoc” – care avea in prim plan un alt defect uman – minciuna ,din care copii au
inteles cauzele si efectele minciunii asupra lor si asupra celor din jur.
Ce ocazii de exersare a gandirii critice ofera aceasta lectie?
 Brainstormingul stimuleaza creativitatea elevilor si deci dezvoltarea gandirii.
 Predarea recioproca solicita procese de analiza, sinteza, precum si abilitatea
elevilor de a dobandi un algoritm al realizarii unui rezumat.
 Formularea unor intrebari atesta capacitatea de sinteza, de selectie, de
claritate a ideilor si de exprimare a elevilor.
 Crearea unui alt final afirma capacitatea gandirii flexibile si independente.
 Dezvoltarea gandirii critice si realizarea unei invatari eficiente se realizeaza
prin colaborarea elevilor > exprima puncte de vedere, identifica solutii favorabile , dupa
divergente si controverse , cantaresc alternativele , ca apoi sa ajunga la un acord comun
cu membrii grupului.

OBIECTIVELE:

La sfarsitul lectiei, elevii trebuie :

 să se foloseasca de experienta personala pentru a exprima pareri , opinii ,
ganduri in legatura cu un concept, o situaţie;
 să citească în ritm propriu un text, propoziţii, cuvinte;
 să desprindă informaţii de detaliu dintr-un text studiat;
 să construiască enunţuri logice oral/ scris;
 să argumenteze o părere personală;
 să manifeste iniţiative in comunicarea orală;
 să lucreze individual, in perechi , in grup;
 să manifeste interes faţă de interlocutor ( atenţie , toleranţă , respect );

CONDIŢII PREALABILE.

1.Elevii trebuie:
 să cunoască alfabetul limbii române pentru a citi şi a înţelege textul;
 să interpreteze imaginea suport a textului;
 să ştie că fiecare persoană are calitaţi dar şi defecte;
2.Elevii trebuie să manifeste capacitatea:
 de a formula enunturi simple , dar elocvente pro şi contra în rezolvarea unor
probleme;
 de a lucra în colaborare, de a sprijini elevii cu CES;
 de a-şi asuma responsabil efortul în învăţare;

EVALUAREA:

De conţinut:
 răspunsurile selectate la intrebări;
 recenzia prin rotaţie;

RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

1. Metode şi procedee: conversaţia, brainstormingul , predarea reciprocă , diagrama

Venn, recenzia prin rotaţie , cadranele , turul galeriilor , jocul de rol , exerciţiul ;
2. Resurse materiale: textul din manual, fişe de lucru , coli de scris tip A3 , markere ,
scotch, costum de furnicuţă şi de bondar , cuolri.
3. Resurse de timp: 45 minute ( evocare – 6 minute ; realizarea sensului – 15 minute ;
reflectia – 7 minute; evaluare – 11 minute; extensia – 6 minute )
 SCENARIUL DIDACTIC

I. EVOCAREA

Brainstormingul individual , apoi pe grupe : Ce înseamnă cuvântul leneş?

Scrieţi/spuneţi tot ce vă trece prin minte în legătură cu acest cuvânt . Important este să
scrieţi cât mai mult în următoarele 5 minute ; chiar dacă este corect sau nu . Scrieţi tot ce
ştiţi sau credeţi că ştiţi. Dati frâu liber imaginaţiei!
Anunţarea subiectului şi a obiectivelor activităţii.

II. REALIZAREA SENSULUI

Citirea textului de către elevi: citire pentru prieteni , citire în şoaptă, citire pentru
zmei .
Predare reciprocă
Elevii vor forma grupe de către 5 membrii. Textul este împărţit în 5 fragmente ( câţi
membrii are grupul ). Elevii cu CES vor fi solicitati sa interpreteze imaginea suport a
textului pt a înţelege continutul textului citit de colegi.
În timpul activitaţii se vor respecta următorii paşi , pe care fiecare grupă îi are scrişi
pe fişa:
a) citeste fragmentul pentru restul grupului;
b) pune o întrebare referitoare la conţinutul paragrafului , cu scop
de înţelegere profundă a acestuia;
c) clarifică unele aspecte care par mai dificile de înţeles;
d) predă ştafeta colegului care are fragmentul următor;
Se procedează aşa până la treminarea textului.
S-a pregătit pe o coală diagrama Venn . Se împart elevii în 3 grupr şi li se cere:
 prima grupă să se gândească prin ce se deosebeşte furnica de bondar ;
 a doua grupă să se gândească prin ce se deosebesc bondarul de furnică;
 a treia grupăsă se gândească la ce au comun cele două insecte;
 Vor trece pe rând membrii fiecărei grupeşi vor completa diagramele.
III. REFLECŢIA
Recenzie prin rotaţie
a) Se împart elevii în grupuri de câte 5 elevi.
b) Sarcini de lucru:
1. Personajele sunt:
 o furnică;
 o viespe;
 un bondar;
2. Locul întâmplării este:
 în furnicar;
 pe cărare;
 în livadă;
3. Furnica:
 căuta de mâncare;
 merge la plimbare;
 duce în spate o greutate;
4. Bondarul se plânge că:
 moare de foame;
 ar munci , dar nu are ce face;
 nu are ce mânca;
 ar pleca departe;
 ar cera împrumut de la furnică;
5. Furnica îi propune:
 să o însoţească la furnicar;
 să-i care din povară;
 să-i plătească pentru muncă;
6. Bondarul jură că:
 nu ştie ce să facă;
 nu poate să muncească;
  trebuie să se întoarcă la stup;
c) Fiecare întrebare revine unei echipe. Se citeşte întrebarea , apoi membrii echipei
analizează posibilele răspunsuri şi în final încercuieşte varianta sau variantele de
răspuns acceptate de întreg grupul.
d) La semnal,grupurile se mută la următoarea întrebare. Procesul se repetă până când
gruprile au revenit la întrebarea iniţială.
e) Se analizează răspunsurile; se aduc argumente pentru alegerea realizată; se fac
aprecieri.
Se va cânta poezia ,,Bondarul leneş”.

IV. EVALUARE

Cadrane

Cadranul I :
1. Ce sunete aţi auzit în timpul citirii poeziei;
2. Desenaţi ce aţi văzut cu ochii minţii când aţi citit poezia;
3. Învăţătura ce se desprinde din conţinutul poeziei;
4. Scrieţi un alt final pentru această întâmplare;

SUNETE DESENAŢI CE VĂ IMAGINAŢI

ÎNVĂŢĂTURA DESPRINSĂ UN ALT FINAL

 Elevii vor realiza sarcinile pe foi de tip A3 ,care sunt împărţite în patru după modelul
de mai sus.

Turul galeriei

 Posterele obţinute prin rezolvarea sarcinilor de la metoda ,,Cadrane” se expun pe

pereţii clasei.
 La un semnal , grupurile trec , pe la fiecare poster , pentru a examina produsele
colegilor; pentru a face un comentariu s-au observaţii , ce se vor nota pe posterul
analizat.
 După terminarea turului , fiecare echipă revine la produsul muncii membrilor ei ,
compară rezultatele lor cu ale celorlalţi şi discută observaţiile şi comentariile
notate de colegi pe propriul poster.

V. EXTINDERE

Joc de rol : ,,Furnica şi bondarul”

 Se prezintă subiectul şi scenariul;
 Se aleg actorii si observatorii;
 Se vor costuma în personajele pe care le reprezintă;
 Derularea jocului şi urmărirea lui de către observatori;
 Ieşirea participanţilor din rol şi analizarea jocului.
ANEXA
FIŞA NR. 1
Sarcini de lucru:
1. Personajele sunt:
 o furnică;
 o viespe;
 un bondar;
2. Locul întâmplării este:
 în furnicar;
 pe cărare;
 în livadă;
3. Furnica:
 căuta de mâncare;
 merge la plimbare;
 duce în spate o greutate;
4. Bondarul se plânge că:
 moare de foame;
 ar munci , dar nu are ce face;
 nu are ce mânca;
 ar pleca departe;
 ar cera împrumut de la furnică;
5. Furnica îi propune:
 să o însoţească la furnicar;
 să-i care din povară;
 să-i plătească pentru muncă;
6. Bondarul jură că:
 nu ştie ce să facă;
 nu poate să muncească;
 trebuie să se întoarcă la stup;