Ministerul Educaţiei Si Sportului Din Republica Moldova

Universitatea De Stat De Educatie Fizica Si Sport

CATEDRA DE GIMNASTICĂ MEDICALĂ

REFERAT
AFECTIUNILE HEPATICE
TEMA:CIROZA HEPATICA

Profesor : Studenta:
Erhan E. Ignat V.

Chisinau 2017
 CUPRINS
1. Capitolul 1. Introducere ................................................................ pag. 3
2. Capitolul2.Ciroza hepatica ........................................................... pag. 5
-Definitie ........................................................................ pag. 5
-Epidemiologie ............................................................... pag. 5
-Etiologie ........................................................................ pag. 5
-Simptomatologie ........................................................... pag. 6-7
-Evolutie ........................................................................ pag. 7
-Complicatii ................................................................... pag. 8
-Prognostic .................................................................... pag. 9
-Tratament ..................................................................... pag. 10
-Dietoterapie .................................................................. pag. 10
Concluzii ............................................................................................. pag. 11
Bibliografie .......................................................................................... pag. 12
Anexa .1...................................................................................................pag 13
Anexa.2....................................................................................................pag 14
Anexa3......................................................................................................pag 15

2
 CAPITOLUL I

INTRODUCERE

O buna stare de sanatate este un drept impresciptibil al omului. Sanatatea omului este cel mai
relevant drept pentru care acesta aspira.
Afirmand ca cresterea bolilor digestive este o amenintare pe care o cunoaste modul actual de
viata al omului modern, nu spunem nimic nou.
Datorita unei explicatii stiintifice si tehnice din ultimii ani, rolul asistentei medicale a devenit
din ce in ce mai complex. Sarcina de baza ca si cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara
este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa de a-si mentine sau redobandi sanatatea, prin
indeplinire sau competenta, solicitudine si constiinciozitate a rolului sau de ajutor al medicului.
Pentru eficienta maxima,asistenta medicala trebuie sa-si cunoasca bine indatoririle, sa aiba
capacitatea de a evalua in mod cat mai rapid si mai practic situatiile, pentru a da curs cu
promptitudine, actiunii sale. O temeinica pregatire profesionala, teoretica si practica imbinata cu
o tinuta adecvata si completa cu devotament fata de bolnav asigura reusita in practicarea acestei
meserii.
Elementul particular este ca mortalitatea prin boli digestive nu cresc paralel cu inaintarea in
varsta ci cuprind un cerc din ce in ce mai mare de oameni de varsta tanara, in plina activitate
“secerand” ca o adevarata epidemie de oameni de care societatea se disperseaza cu
dificultate.Incidenta imbolnavirilor este destul de mare. Nu de mica importanta este faptul ca
stressul si nu numai, atat de cotidian astazi, sunt factori etiologici.

3
 SCOP SI MOTIVATIE

Am ales aceasta tema deoarece afectiunile hepatice reprezinta o pondere insemnata in

patologia digestiva la noi in tara, reprezentand un procent ridicat de morbiditate si mortalitate,
mai ales la barbati, in ciuda progreselor facute in plan de diagnostic si tratament.
Ciroza hepatica reprezinta stadiul avansat al tuturor bolilor hepatice de cauza virala, alcoolica,
metabolica. In cadrul acestei boli cunoscandu-se factorii favorizanti si respectandu-se tratamentul
medicamentos si igienico-dietetic se poate spune ca pacientii pot sa-si desfasoare o viata
cvasinormala.
Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o intelegere si cunoastere a fiintei umane si a modului
in care se pot initia si intretine relatii interpersonale cooperante bazate pe respect intre membrii
echipei de ingrijire si cel ingrijit.
Scopul lucrarii consta in imbogatirea cunostintelor mele de medicina interna, pentru ca aceasta
sa-mi fie utila in viitoarea activitate profesionala. Vreau sa cunosc cat mai bine modul in care
pacientii cu ciroza hepatica sunt informati despre factorii care pot agrava boala, despre tratament
si dieta. De aceea doresc sa evaluez utilitatea materialelor informative cu rol educativ in
realizarea unui control cat mai bun al bolii.

4
 CAPITOLUL II. CIROZA HEPATICA

DEFINITIE

Ciroza hepatica reprezinta o dezorganizare a arhitecturii hepatice normale datorita formarii

nodulilor de regenerare,inconjurati de tesut fibros.

EPIDEMIOLOGIE
La o populatie intre 45-46 ani,ciroza este a treia cauza de deces in tarile industrializate, dupa
bolile cardiovasculare si cancer. Se pare ca in urma cu 10-15 ani a existat o adevarata pandemie
de hepatita C, iar acum asistam la faza finala a acesteia si mai ales la consecintele ei.
In tara noastra numarul cazurilor depistate cu virus hepatic C respectiv ciroza hepatica sunt in
continua crestere din cauza cresterii consumului de alcool la o populatie cu varsta tot mai mica si
respectiv, scaderea nivelului economic.

ETIOLOGIE

Principalii factori etiologici sunt virusurile hepatice si alcoolul,dar si anumite cauze metabolice
care includ hemocromatoza,galactozemia, boala Wilson. De asemenea, anumiti agenti terapeutici
ca Methotrexatul, Amiodarona, Rifampicina sunt considerati cirogeni. Un numar de cazuri raman
fara o cauza bine stabilita, asa numitele ciroze criptogenetice, dar procentul lor este in scadere.
Din punct de vedere etiopatogenetic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza:
 ciroza alcoolica cu cele doua variante: atrofica (Laennec) si hipertrofica (Hnot-Gilbert:
 ciroza post-necrotica (post hepatitica);
 ciroza biliara-care poate fi primitiva si secundara;
 ciroza din hemocromatoza;
 ciroza cardiaca;
 ciroza carentiala
 ciroza splenogena (Banti).

5
SIMPTOMATOLOGIE

Debutul poate fi asimptomatic sau necaracteristic. Primele semne care apar pot fi:
 anxietate;
 somnolenta;
 fatigabilitate;
 insomnie
 dispepsie biliara “gura rea”;
 inapetenta, greturi;
 intoleranta la alcool;
 fenomene hemoragipare: epistaxix, gingivoragii, eruptii purpurice.
Tulburarile de coagulare se datoreaza in special deficitului de sinteza a factorilor de coagulare.
In perioada de stare, pe langa manifestarile amintite mai sus se constata prezenta unor semne la
nivelul mucoaselor si al tegumentelor, modificari hepatice si splenice, modificari endocrine si
nervoase, ascita, edeme, hidrotorax, precum si tulburari cardiovasculare, renale si hematologice.
Ficatul este marit de volum in 80% din cazuri, de consistenta crescuta, pana la duritate,cu
marginea ascutita, cu suprafata regulata sau fin granuloasa, mai rar cu macronoduli.
La examenul obiectiv se constata icterul prezent de timpuriu in ciroza biliara si in fazele finale
sau de acutizare in cirozele postnecrotice sau alcoolice. El este insotit de urini colurice si de
prurit. Pot apare stelute vasculare, dispuse mai ales pe torace, cu semnificatie mai pregnanta la
barbati. Rubeoza palmara, coloratia bruna a tegumentelor membrelor inferioare.leuncockia sau
bombarea acestora sunt frecvent intalnite.
Splenomegalia-este prezenta in 80-90% din cazuri, de volum variabil, de consistenta crescuta,
de regula nedureroasa. Deseori splenomegalia este insotita de semne hematologice de
hipersplenism:anemie, leucopenie.
Hipertensiunea portala-se manifesta la inceput prin meteorism si prin aparitia circulatiei
externe si interne.
Sindromul dispeptic-greturile, diareea sunt mai adesea urmarea consumului de alcool si
efectele acestuia asupra tractului digestiv decat ciroza.
Edemele-apar mai tarziu, in faze mai avansate,de obicei ca insotitoare ale ascitei. Sunt albe,
moi si cand sunt neinfluentate de tratament, constituie un element sumbru pentru pronostic.

6
 Atrofia musculara-in deosebi la membre ea este caracteristica,in prezenta ascitei realizand
aspectul de “paianjen”.La femei se constata tulburari de ciclu pana la amenoree. La examenul
abdomenului se constata circulatia colaterala porto-cava sau cavo-cava,evidentiata pe flancuri sau
“in cap de meduza”, periombilical.
Tulburarile nervoase-se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei, uneori chiar ca fenomen de
debut. De multe ori prezenta unei somnolente, a unei astenii excesive sau o stare de neliniste cu
insomnie pot fi semne premonitorii pentru drama hepatica ce va urma.
Sindromul Zieve-apare la alcoolici, dar mai ales la cirozele alcoolice. Este o forma clinica
aparte si complexa caracterizata prin hiperglicemie si anemie hemolitica. Clinic se manifesta prin
febra, dureri abdominale, hepatomegalie.
Ulcerul gastric sau duodenal-se datoreaza tulburarilor de metabolizare gastrica dar poate si
reducerii rezistentei mucoase.
Litiaza biliara-este frecvent intalnita la cirotici,adesea fiind asimptomatica.
Hematologic-se constata tulburari de coagulare,trombocitopenie si cresterea fibrinolizei.Toate
acestea determina aparitia sangerarilor sub forma epistaxisului, a petesiilor sau a echimozelor.
Encefalopatia hepatica-este reflectarea afectarii cerebrale ca urmare a perturbarii grave a
functiei hepatice.
Neuropatia periferica-este prezenta in cazul pacientilor cu ciroza de etiologie alcoolica dar si
la ciroticii de alte etiologii.
Afectarea pulmonara-caracterizata prin dispnee, cianoza si degete hipocratice.
Sistemul cardio-vascular-este afectat prin aparitia colectiilor pericardice, a hipotensiunii, a
miocardiopatiei toxice.
In cadrul cirozei hepatice este intalnit frecvent diabetul zaharat.
Sistemul osteoarticular-prezinta sinovite, bombarea unghiilor si periostita.
EVOLUTIE
In evolutia cirozei hepatice exista doua stadii:
a).stadiul compensat-sarac in simptome;
b).stadiul decompensat-cu simptomatologie zgomotoasa, decompensarea poate fi vasculara si
parenchimatoasa.
Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei si accentuarea splenomegaliei.
Frecvent apar semne de slabiciune, fatigabilitate, astenie, inapetenta, pierdere in greutate si
subfebrilitate. Semnele fizice cele mai importante sunt hepatomegalia cu consistenta crescuta,

7
hipotrifia musculara, stelute vasculare, ascita, hemoroizi, eritroza palmara si plantara,
splenomegalia.

COMPLICATIILE CIROZELOR HEPATICE

MARILE SINDROAME

SINDROMUL ICTERIC
Icterul reprezinta colorarea in galben a sclerelor, tegumentelor si mucoaselor ca urmare a
depunerii bilirubinei. Cauze foarte variate pot determina aparitia icterului: icterul familial, ciroza
hepatica. cancerul hepatic, litiaza coledociana. hepatita acuta medicamentoasa.
ASCITA
Este o acumulare de lichid in cavitatea peritoneala. Lichidul poate fi seros, chilos, chiliform,
serohemoragic sau chiar gelatinos.Cantitatile mici de ascita pot fi asimptomatice, dar pe masura
ce aceasta creste, bolnavul devine constient de distensia abdominala si acuza senzatie de
plenitudine si disconfort. Cantitatile mari de ascita, in special daca abdomenul este destins, sub
tensiune, pot produce
anorexie, greata, pirozis, durere franca sau dispnee.
ENCEFALOPATIA HEPATICA
Este o suferinta cerebrala metabolica, potential reversibila, fara alteratii structurale cerebrale
notabile, care apare la subiectii cu tulburari severe ale functiei hepatice. Bolnavii prezinta
modificari de comportament, agitatie, neliniste, modificari ale afectivitatii, apatie. Tulburarea
starii de constienta imbraca o scara foarte larga, de la confuzie usoara pana la dezorientare si
coma.
SPLENOMEGALIA SI HIPERPLENISMUL
Splenomegalia este de obicei rasunetul unei serii de afectiuni asupra acestui organ, prin
cresterea functiei de sechestrare si fagocitoza, prin staza vasculara sau prin procese infiltrative-
proliferative. Hipersplenismul este un sindrom caracterizat prin splenomegalie, citopenie
sangvina periferica, hiperplazia medulara a liniilor celulare periferice.
SINDROMUL HEPATO-RENAL
Este o complicatie relativ rara a unor afectiuni hepatice, care consta in aparitia unei insuficiente
renale acute prerenale.
SINDROMUL HEPATO-PULMONAR

8
 Se exprima clinic prin dispnee, hiperventilatie, cianoza, degete hipocratice si are ca substrat
desaturarea in O2 a sangelui arterial.

HIPERTENSIUNEA PORTALA
Este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii in teritoriul venos insotita de deschiderea
unor colaterale porto-sistemice, sangerari la nivelul tubului digestiv, ascita si splenomegalie..
PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE
Exista mari diferente de supravietuire intre cirozele compensate si decompensate. Prognosticul
indepartat al cirozelor este intotdeauna sever. In ceea ce priveste prognosticul imediat el este mai
bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus dieta sau diuretice.
TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE
Tratamentul vizeaza indepartarea agentului etiologic, oprirea evolutiei, mentinerea starii de
compensare, prevenirea decompensarilor, prevenirea complicatiilor si tratamentul sistematizat.
Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor.
Repausul
 este obligatoriu la pat in cirozele decompensate;
 in cirozele compensate repausul va fi relativ, pana la 14 ore pe zi;
 se impune pensionarea pacientilor cu ciroze decompensate sau compensate.
Dieta
 trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine;
 proteinele vor fi date in proportie de 1,5 g/kgcorp/zi, aportul fiind redus in caz de
encefalopatie;
 glucidele se recomanda in cantitate de 400g/zi;
 lipidele vor fi limitate la 60-80 g/zi, fiind preferate cele de origine vegetala.
In modul de preparare culinara se vor interzice prajelile, sosurile cu rantas. In cazurile cu ascita
se va reduce aportul de lichide, iar regimul va fi hiposodat, bogat in potasiu, fructe uscate si cu
usoara restrictie de lichide. In infectiile cailor biliare se vor face tratamente cu antibiotice sub
indicatia antibiogramei.
TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE COMPENSATE
Se vor evita eforturile fizice mari, alimentatia bogata in calorii 2500-3000 calorii,cu aport de
proteine. Alcoolul va fi suprimat definitiv. Se vor administra suplimente vitaminice C si B,oral
sau parenteral.
9
TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE DECOMPENSATE
Tratamentul vizeaza sindromul edematos, sindromul de insuficienta hepatica, anemia,
hemoragiile digestive, encefalopatia portala si coma hepatica.

TRATAMENUL COMEI HEPATICE

Inregistrarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore, examen zilnic general. Tratamentul prevede
tratamentul general aplicat cu orice forma de coma, plus tratament special al comei hepatice.
DIETOTERAPIA IN CIROZELE HEPATICE
Fiind vorba de o afectiune cronica grava,alimentatiei ii va reveni o importanta deosebita.In
majoritatea cazurilor,ciroticii sunt bolnavii care prezinta concomitent o denutritie de diverse
grade, care trebuie corectata. In cazul in care exista pericolul iminentei unei come hepatice, se va
restrange aportul de proteine. Aportul de vitamine va fi asigurat prin dieta, iar daca nu este
satisfacator se va completa cu preparate medicamentoase vitaminice.
In ciroza decompensata, cu ascita si edeme,pacientul prezinta tulburari metabolice complexe si
hormonale. De obicei pacientul prezinta o marcata denutritie proteica, care concura la producerea
edemelor. In aceasta situatie trebuie sa realizeze un aport caloric suficient, bogat in proteine si
glucide si moderat in lipide. Se va suplimenta alimentatia cu vitamine sau saruri minerale.
Alimentele permise:
 carne slaba de pasare sau de vita;
 branza desodata; unt sau ulei proaspat;
 paine fara sare,veche de o zi;
 legume cu celuloza fina;
 deserturile:fructe, gemuri preparate in casa fara consarvant.
Mesele vor fi frecvente si de volum redus pentru a nu incarca stomacul, proaspete, servite la ore
regulate, frumos prezentate. O importanta deosebita in tratamentul cirozei hepatice o reprezinta
dieta. In ciroza hepatica o dieta sricta se impune atunci cand apar semnele encefalopatiei hepatice
sau ascitei.
Alimentatia ciroticului vizeaza:
 restrictionarea proteinelor si alegerea corecta a tipului de proteine;
 administrarea de aminoacizi;
 consum adecvat de energie;
 reducerea aportului de sare;

10
  restrictie de lichide; diete usoare..

CONCLUZII

Ciroza hepatica este definita ca o distructie avansata a celulelor hepatice metabolic active si
inlocuirea acestora cu tesut conjunctiv inactive, incapabil sa indeplineasca functia celulelor
hepatice.In faza in care este diagnosticata, ciroza hepatica, aceasta nu mai este prea mult
reversibila. Pana la ora actuala nu exista dovezi ca ciroza hepatica poate fi ameliorata sau tratata.
Infectia cronica cu virusurile hepatice B,C si consumul de alcool sunt cele mai frecvente cauze
de ciroza hepatica.Rolul alcoolului in etiologia cirozei este bine stabilit.Exista importante dovezi
epidemiologice care arata ca prevalenta cirozei se coreleaza cu cantitatea de alcool consumata.
De regula, toti etilicii dezvolta steatoza hepatica,dar nu toti fac ciroza.Unii nu depasesc stadiile
de steatoza, steatofibroza, premergatoare cirozei alcoolice. Regimurile carentate in proteine si
vitamine ca si cele hiperlipidice, exacerbeaza hepatotoxicitatea alcoolului.
Formele compensate in care functia de detoxifiere a ficatului este adecvata, nu exista ascita sau
encefalopatie hepatica. Bolnavul poate fi asimptomatic si sa nu existe modificari ale probelor de
laborator.
Formele decompensate se caracterizeaza prin icter, epistaxis, gingivoragii, prin lipsa factorilor
de coagulare, ascita, edeme, scaderi in greutate, sangerari din varice esofagiene, encefalopatie
hepatica si deteriorare progresiva a testelor de laborator si a starii generale a bolnavului.
Pacientul in cursul spitalizarii trebuie sa dobandeasca notiuni de educatie sanitara in ceea ce
priveste prevenirea cirozei hepatice.
Aceasta activitate face parte din activitatile proprii ale asistentei medicale care va suplini in
acest caz lipsa de cunostinte ale pacientului. Reusita acestei activitati depinde in mare masura de
puterea de convingere a asistentei, de dragostea ei fata de oameni.
Participand la ingrijirile celor doi pacienti prezenti cu ciroza hepatica, am concluzionat ca prin
acordarea unei terapii prompte si eficiente, evolutia bolii a fost favorabila si treptat pacientii au
reusit sa se integreze in societate, recapatandu-si independenta.

11
 BIBLIOGRAFIE:

1.M.,Grigorescu-Tratat de Gastroenterologie, vol.I si II, Editura Medicala Nationala Bucuresti,

2001
2.M.,Grigorescu-Tratat de Hepatologie, Editura Medicala Nationala Bucuresti, 2004
3.Rodica Ghiuru, Anca Trifan, A. Covic-Curs de Medicina interna,vol. II.Aparat digestiv, Editura
Junimea, 2003
4.L.,Titirica-Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura
Viata M edicala Romaneasca,2003
5.Harrison-Principii de Medicina Interna editia 14, Editura Teora, Bucuresti, 2003
6.I., Rebedea-Boli infectioase, Editura Medicala Bucuresti, 2000
7.Borundel, C.-Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 2007
8.Fodor, O.-Tratat elementar de medicina interna, Editura Dacia Cluj, 1974
9.Gluhovschi, Gh.-Ghid de ecografie abdominala, Editura Medicala Buuresti,1999
10.Ramniceanu, R.-Prognosticul bolilor interne, Editura Medicala Bucuresti,1978
11.Suteanu,S.-Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol.(I si II), Editura Medicala
Bucuresti,1998.
12.C.Mozes-Tehnici de ingrijire a bolnavilor, Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1974.

12
ANEXA 1

13
ANEXA 2

14
15
ANEXA 3

16