Studiu Final Satisfactia Cadrelor Didactice

Studiu privind satisfacţia
cadrelor didactice în ceea

ce priveşte profesia de
dascăl
Coordonatori:Prof. Dr. Viorel STAN, Inspector

Şcolar General
Prof. Melania PLEŞA, Director C.J.R.A.E Neamţ
Prof. Sorina VASILESCU-APOSTOL,

Coordonator C.J.A.P. Neamţ
Prof. Diana ONU, Consilier şcolar Colegiul

Naţional „Gh. Asachi”, Piatra Neamţ
Argument
O mare parte din viaţa noastră este dedicată muncii şi, din această cauză, satisfacţia în
muncă devine un aspect foarte important al activităţii profesionale, ea având consecinţe
importante, atât personale cât şi asupra organizaţiei în care se desfăşoară munca.
Problematica satisfacției în muncă ocupă un loc central în cadrul cercetărilor din

domeniul psihologiei muncii, având implicații serioase asupra comportamentului angajaților la
locul de muncă dar constituie și un punct de interes pentru manageri, deoarece gradul de
satisfacție la locul de muncă are repercusiuni importante asupra performanței în muncă, a
absenteismului, a fluctuației sau a deciziei de a părăsi locul de muncă, toate acestea având un
efect direct asupra întregii organizații.
Se poate defini satisfacţia în muncă drept starea emotivă pozitivă care rezultă din opinia
personală a unui angajat asupra muncii sale sau climatului de muncă. Într-o altă accepţie, G.
Johns consideră satisfacţia în muncă „ o colecţie de atitudini pe care le au oamenii referitor la
munca lor”
Satisfacția în muncă poate viza diferite aspecte:salariul și beneficiile materiale,

promovările, recunoașterea, condițiile de lucru, supraveghere, colegii de muncă, politica
organizațională.
În literatura de specialitate se consideră că satisfacţia în muncă poate fi analizată pe

mai multe dimensiuni:
a. Satisfacţia economică produsă de stimuli financiari. Ea conferă sentimentul securităţii,
satisfăcând nevoile de stimă, de putere, de prestigiu şi de poziţie socială. Totuşi,
oamenii nu muncesc numai pentru a câştiga bani, ci şi pentru că le place ceea ce fac sau
condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, pentru că stabilesc contacte sociale, relaţii
afective cu semenii lor.
b. Satisfacţia legată de muncă, de conţinutul acesteia şi de particularităţile sale de
2
desfăşurare. Munca în sine are o serie de caracteristici relevante pentru satisfacţia
umană, incluzând aici condiţiile muncii, dotarea tehnică şi conţinutul efectiv al muncii.
Studiile au evidenţiat mai multe caracteristici importante pentru starea de satisfacţie,
cum ar fi: varietatea muncii, capacităţile profesionale ridicate solicitate de acesta,
inovaţia, atribuţii de conducere şi nu în ultimul rând corespondenţa dintre muncă şi
aptitudinile indivizilor. La polul opus, monotonia muncii şi rutina, capacităţile
profesionale scăzute şi mai ales neconcordanţa dintre muncă şi aptitudini, se poate
transforma în surse ale insatisfacţiei profesionale.
c. Satisfacţia psihosocială, care derivă din faptul că în procesul muncii omul se
raportează nu numai la activitatea sa, ci şi la semenii săi, la colegi, la grupul din care
face parte, la partenerii de muncă. Atmosfera de grup favorabilă, relaţiile pozitive între
membrii grupului şi între aceştia şi conducere reprezintă factori determinanţi ai
satisfacţiei.
În ceea ce priveşte relaţia dintre motivaţie şi satisfacţie, nu există un acord deplin între
părerile autorilor, explicabil prin complexitatea fenomenelor respective şi prin natura lor,
uneori foarte asemănătoare. Totuşi, M. Zlate consideră că relaţiile dintre motivaţie şi satisfacţie
pot fi surprinse în următoarele enunţuri:
Starea de satisfacţie/insatisfacţie este un indicator al motivaţiei, al modului ei eficient
sau ineficient de realizare; omul se simte satisfăcut atunci când şi-a realizat scopul şi
nesatisfăcut când realizarea nu a avut loc;
Motivaţia şi satisfacţia apar într-o dublă calitate, atât de cauză, cât şi de efect. Motivaţia
este o cauză, iar satisfacţia o stare finală. Sunt însă şi cazuri când satisfacţia trăită
intens, durabil se poate transforma într-o sursă motivaţională;
Atât motivaţia, cât şi satisfacţia se raportează împreună la performanţa activităţii pe
care o pot influenţa fie pozitiv, fie negativ.
Implicarea în muncă este o atitudine sau un comportament generat de o puternică
încredere şi o deplină acceptare a scopurilor şi valorilor întreprinderii, o dorinţă de a face
eforturi considerabile pentru organizaţie, o puternică dorinţă de a aparţine organizaţiei.
3
Scopul cercetării
Acest studiu urmăreşte identificarea gradului de satisfacţie a cadrelor didactice în ceea ce

priveşte profesia în raport cu dimensiunile amintite anterior. Se doreşte identificarea factorilor
care contribuie la motivaţia cadrelor didactice pentru a face din actul educaţional un proces
complex şi definitoriu cu rezultate în educaţia elevului aflat în centru acestuia.
Variabilele cercetării:
a) Variabila dependentă:
VD: Satisfacţia profesională a cadrelor didactice ( dimensiuni: entuziasm, dezvoltare personală,
relaţia cu elevii, împlinire profesională, baza materială, salarizare, percepţia asupra evaluării,
implicare în luarea deciziilor, program de lucru);
b) Variabile independente:
VI 1: Genul biologic: masculin/ feminin
VI 2: Mediul de provenienţă: urban/ rural
VI 3: Specialitatea: educatoare/ învăţător(oare)/ profesor(oară)
VI 4: Vechimea în învăţământ: 0-5ani/ 6-10 ani/ 11-15ani/ 16-20 ani/ 21-25ani/ peste 25 de ani
VI 5: Gradul didactic: debutant/ definitivat/ gradul II/ gradul I
VI 6: Nivelul de învăţământ: preşcolar/ primar/ gimnazial/ liceal/ special
Ipotezele cercetării:
Ipoteza 1: Există un efect semnificativ al variabilei genul biologic asupra variabilei satisfacţia
profesională, cadrele didactice de genul feminin înregistrând un scor mai mare la această
variabilă.
4
Ipoteza 2: Există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra variabilei satisfacţia
profesională, cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban înregistrând un
scor mai mare la această variabilă.
Ipoteza 3: Există un efect al variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia profesională,

educatorii/ educatoarele şi învăţătorii/ învăţătoarele înregistrând un scor mai mare la această
variabilă decât cel al profesorilor/ profesoarelor.
Ipoteza 4: Există un efect al variabilei vechimea în învăţământ asupra variabilei satisfacţia

profesională, cadrele didactice aflate în primii ani de activitate înregistrând un scor mai mare la
această variabilă.
Ipoteza 5: Există un efect al variabilei gradul didactic asupra variabilei satisfacţia profesională,
cadrele didactice debutante sau cu definitivat înregistrând un scor mai mare la această variabilă
decât cel al colegilor cu gradul II sau I.
Ipoteza 6: Există un efect al variabilei nivelul de învăţământ asupra variabilei satisfacţia

profesională, cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi din cel primar înregistrând un scor
mai mare la această variabilă decât cel al colegilor care predau la gimnaziu sau la liceu.
Metodologia cercetării
 Eşantionul investigat a fost alcătuit din 340 de cadre didactice, de la diferite instituţii
şcolare din judeţul Neamţ, distribuţia fiind următoarea:
74 de cadre didactice de gen masculin şi 266 de cadre didactice de gen feminin
5
Fig.1 Distribuţia eşantionului în funcţie de genul biologic al subiecţilor
242 de cadre didactice din mediul urban, 98 de cadre didactice din mediul rural
Fig.2 Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă al subiecţilor
6
12 educatoare, 63 de învăţătoare, 265 de profesori
Fig.3 Distribuţia eşantionului în funcţie de specialitate
58 de cadre didactice : 0-5 ani vechime, 58 de cadre didactice: 6-10 ani

vechime, 68 de cadre didactice: 11-15 ani vechime, 63 de cadre didactice: 16-20
de ani vechime, 26 de cadre didactice: 21-25 de ani vechime şi 67 de cadre
didactice cu vechime mai mare de 25 de ani
7
Fig.4 Distribuţia eşantionului în funcţie de vechimea în învăţământ
35 de cadre didactice debutante, 74 de cadre didactice cu definitivat, 70 de cadre

didactice cu gardul II, 160 de cadre didactice cu gradul I
Fig.5 Distribuţia eşantionului în funcţie de gradul didactic al subiecţilor
10 cadre didactice din învăţământul preşcolar, 64 de cadre didactice din

învăţământul primar, 103 de cadre didactice din învăţământul gimnazial, 108 de
cadre didactice din învăţământul liceal şi 55 de cadre didactice din învăţământul
special
8
Fig.6 Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de învăţământ
 Instrumente folosite:
Pentru verificarea ipotezelor de cercetare am realizat un chestionar care vizează evaluarea a
nouă dimensiuni importante pentru satisfacţia profesională a cadrelor didactice. Atât pentru
scala integrala cât şi pentru dimensiunile acesteia a fost calculată consistenţa internă, Alpha
Cronbach, rezultatele obţinute fiiind următoarele:
Satisfacţia profesională Alpha Cronbach
Entuziasm .758
Dezvoltare personală .720
Relaţia cu elevii, profesorii, conducerea .675
Împlinire profesională .722
Bază materială .739
Salarizare .732
Percepţia asupra evaluării .736
9
Implicarea în luarea deciziilor .722
 Analiza şi interpretarea datelor:

Pentru interpretarea statistică a datelor cercetării am utilizat SPSS 20.0.
Ipoteza 1: Există un efect semnificativ al variabilei genul biologic asupra variabilei satisfacţia
profesională, cadrele didactice de genul feminin înregistrând un scor mai mare la această
variabilă.
Pentru a verifica dacă există un efect al variabilei genul biologic asupra variabilei satisfacţie
profesională am utilizat metoda statistică Testul t pentru eşantioane independente.
Satisfacţie profesională Genul N M F t P
Entuziasm masculin 74 7.2703 .123 -.331 .743

-.328
feminin 266 7.3208
Dezvoltare personală masculin 74 9.6757 .046 -1.115 .262

-1.127
feminin 266 9.9057
Relatii cu elevii/ profesorii / masculin 74 13.0541 .016 -1.967 .066

conducerea feminin 266 13.6755 -1.858
Implinire profesionala masculin 74 16.7703 .679 -.916 .350
feminin 266 17.1132 -.938
Baza materiala masculin 74 3.7432 .048 -.848 .385
feminin 266 3.8868 -.871
Salarizare masculin 74 2.6216 .781 -1.291 .177
feminin 266 2.8679 -1.357
Perceptia asupra evaluarii masculin 74 4.9324 2.552 -1.815 .113
10
feminin 266 5.1623 -1.600
Implicare in luarea deciziilor masculin 74 4.5000 4.418 -1.167 .309
feminin 266 4.6642 -1.023
Program de lucru masculin 74 5.6351 .750 .915 .376
feminin 266 5.4113 .889
Din acest tabel rezultǎ că nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice de gen
masculin şi cele de gen feminin în ceea ce priveşte nivelul satisfacţiei profesionale.
Ipoteza 1 a fost infirmată.
Ipoteza 2: Există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra variabilei satisfacţia

profesională, cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban înregistrând un
scor mai mare la această variabilă.
Pentru a verifica dacă există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra

variabilei satisfacţie profesională am utilizat metoda statistică Testul t pentru eşantioane
independente.
Satisfacţie profesională Mediul N M F t P
Entuziasm urban 242 7.2292 .062 -1.816 .057
rural 98 7.4796 -1.915
Dezvoltare personală urban 242 9.8208 .012 -.517 .596
rural 98 9.9184 -.531
Relatii cu elevii/ urban 242 13.4875 1.126 -.572 .569

profesorii / conducerea rural 98 13.6531 -.570
Implinire profesionala urban 242 16.8958 .001 -1.631 .096
rural 98 17.4490 -1.671

11
Baza materiala urban 242 3.9167 .110 1.310 .188
rural 98 3.7143 1.322
Salarizare urban 242 2.8208 .266 .260 .788
rural 98 2.7755 .270
Perceptia asupra evaluarii urban 242 5.1208 .881 -.014 .989
rural 98 5.1224 -.014
Implicare in luarea urban 242 4.6375 .041 .196 .842

deciziilor rural 98 4.6122 .200
Program de lucru urban 242 5.4417 1.303 .059 .955
rural 98 5.4286 .057
Din acest tabel rezultǎ că nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice care îşi
desfăşoară activitatea în mediul urban şi cele care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural în
ceea ce priveşte nivelul satisfacţiei profesionale. Totuşi se observă diferenţe în ceea ce priveşte
entuziasmul şi împlinirea profesională, cadrele didactice din mediul rural obţinând scoruri mai
mari.
Ipoteza 2 a fost infirmată.
Ipoteza 3: Există un efect al variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia profesională,

educatorii/ educatoarele şi învăţătorii/ învăţătoarele înregistrând un scor mai mare la această
variabilă decât cel al profesorilor/ profesoarelor.
Pentru verificarea efectului variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia

profesională, am utilizat One Way Anova. Efectele semnificative au fost identificate între
următoarele variabile:
 Specialitatea şi dezvoltarea personală:
12
Specialitatea Media F(2,213) Prag de
semnificaţie
Educator /oare 10.5455

2.547 .049
Învăţător/oare 10.2381
Profesor/oară 9.7321
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele
două variabile.
Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute

pe fiecare dintre cele trei clase comparate am obţinut următoarele rezultate:
M1-M2 = 0,307 p >0,05 ceea ce indică faptul că nu există diferenţe semnificative între
educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind posibilităţile de dezvoltare
personală.
13
M1-M3 = 0,812 p <0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între
educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind posibilităţile de dezvoltare
personală, prima categorie obţinând scoruri mai mari la aceasta variabilă.
M2-M3 = 0,505 p<0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între
învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind posibilităţile de dezvoltare
personală, prima categorie obţinând scoruri mai mari la aceasta variabilă.
 Specialitatea şi relaţia cu elevii, cadrele didactice, conducerea:


semnificaţie

7.685 .000
14
două variabile.

educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţiile cu ceilalţi actori
educaţionali.
educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţiile cu ceilalţi actori
educaţionali, prima categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.
învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţiile cu ceilalţi actori
educaţionali, prima categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.
 Specialitatea şi împlinirea profesională:

semnificaţie

5.680 .001
15
două variabile.

educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională.
educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima
categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.
învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima
 Specialitatea şi percepţia asupra evaluării:
16
semnificaţie

6,883 .002
două variabile.

M1-M2 = -0, 064 p >0,05 ceea ce indică faptul că nu există diferenţe semnificative între
educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind perceptia asupra evaluării.
educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind percepţia asupra evaluării.
17
învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind percepţia asupra evaluării, prima
Analizând aceste rezultate, putem concluziona că ipoteza 3 a fost parţial confirmată.
Ipoteza 4: Există un efect al variabilei vechimea în învăţământ asupra variabilei satisfacţia

profesională, cadrele didactice aflate în primii ani de activitate înregistrând un scor mai mare la
Pentru verificarea efectului variabilei vechimea în învăţământ asupra variabilei

satisfacţia profesională, am utilizat One Way Anova. Efectele semnificative au fost identificate
între următoarele variabile:
 Vechimea în învăţământ şi împlinirea profesională:
Vechime în Media F(2,213) Prag de

învăţământ semnificaţie
0-5 ani 17.2241
6-10ani 16.2414
11-15ani 16.3824 2.937 .013
16-20ani 17.3333
21-25ani 17.4231
>25ani 17.7910
18
două variabile.

pe fiecare dintre cele şase clase comparate am obţinut următoarele rezultate:
M2-M6 = -1, 549 p =0,003 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe
semnificative între cadrele didactice care au între 6 şi 10 ani vechime şi cele care au peste 25 de
ani vechime în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, a doua categorie
obţinând un scor mai mare la această variabilă.
 Vechimea în învăţământ şi baza materială:

0-5 ani 3.5172

3.399 .005
6-10ani 3.5345
11-15ani 3.7941
19
16-20ani 4.0476
21-25ani 4.0000
>25ani 4.2687
două variabile.

M1-M6 = -0,751 p =0,015 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative
între cadrele didactice care au între 0 şi 5 ani vechime şi cele care au peste 25 de ani vechime în
ceea ce priveşte satisfacţia privind baza materială, a doua categorie obţinând un scor mai mare la
 Vechimea în învăţământ şi programul de lucru:
20
0-5 ani 6.2586
6-10ani 5.1724
11-15ani 5.1765 3.099 .009
16-20ani 5.4603
21-25ani 5.0385
>25ani 5.4478
două variabile.

M1-M2 = 10,86 p =0,023 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative
între cadrele didactice care au între 0 şi 5 ani vechime şi cele care au între 6 şi 10 ani vechime în
21
ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai
mare la această variabilă.
M1-M3 = 1,082 p=0,016 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative
între cadrele didactice care au între 0 şi 5 ani vechime şi cele care au între 11 şi 15 ani vechime
în ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai
Ipoteza 5: Există un efect al variabilei gradul didactic asupra variabilei satisfacţia profesională,
cadrele didactice debutante sau cu definitivat înregistrând un scor mai mare la această variabilă
decât cel al colegilor cu gradul II sau I.
Pentru verificarea efectului variabilei gradul didactic asupra variabilei satisfacţia

 Gradul didactic şi baza materială:

Grad didactic Media F(2,213) Prag de
semnificaţie
Debutant 3.4286
Definitivat 3.5541 5.031 .002
Gradul II 3.7714
Gradul I 4.1250
22
două variabile.

pe fiecare dintre cele patru clase comparate am obţinut următoarele rezultate:
M1-M4 = -0,652 p =0,033 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative
între cadrele didactice debutante şi cele care au gradul I în ceea ce priveşte satisfacţia privind
baza materială, a doua categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.
M2-M4 = -0,570 p=0,009 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative
23
între cadrele didactice carea u definitivatul şi cele care au gardul I în ceea ce priveşte satisfacţia
privind baza materială, cei din urmă obţinând un scor mai mare la această variabilă.
 Gradul didactic şi programul de lucru:

Grad didactic Media F(2,213) Prag de
semnificaţie
Debutant 6.0000
Definitivat 5.9189
Gradul II 5.4000 .014

3.189
Gradul I 5.1563
două variabile.
24
pe fiecare dintre cele patru clase comparate am obţinut următoarele rezultate:
între cadrele didactice cu definitivat şi cele care au gradul I în ceea ce priveşte satisfacţia privind
programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.
Ipoteza 6: Există un efect al variabilei nivelul de învăţământ asupra variabilei satisfacţia

profesională, cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi din cel primar înregistrând un scor
mai mare la această variabilă decât cel al colegilor care predau la gimnaziu sau la liceu.
Pentru verificarea efectului variabilei nivelul de învăţământ asupra variabilei satisfacţia

 Nivelul de învăţământ şi programul de lucru:

Nivelul de Media F(2,213) Prag de
Preşcolar 6.2000
Primar 5.3750
Gimnazial 5.2718 2.684 .031
Liceal 5.2778
Special 6.1091
25
două variabile.

pe fiecare dintre cele cinci clase comparate am obţinut următoarele rezultate:
între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţămăntul primar în ceea ce
priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la
între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţămăntul gimnazial în ceea ce
între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce
26
 Nivelul de învăţământ şi dezvoltarea personală:
Preşcolar 10.7000
Primar 10.2031
.045
Gimnazial 9.7087 2.458
Liceal 9.6296
Special 10.0000
două variabile.

între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul gimnazial în ceea ce
27
priveşte satisfacţia privind dezvoltarea personală, prima categorie obţinând un scor mai mare la
priveşte satisfacţia dezvoltarea personală, prima categorie obţinând un scor mai mare la această
variabilă.
între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul special în ceea ce
 Nivelul de învăţământ şi relaţia cu elevii, cadrele didactice, conducerea:

Preşcolar 15.1000
Primar 14.7188
10,134 .000
Gimnazial 13.7864
Liceal 12.6481
Special 13.1818
28
două variabile.

priveşte satisfacţia privind relaţia cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând un scor
mai mare la această variabilă.
între cadrele didactice din învăţământul primar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte
satisfacţia privind relaţia cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând un scor mai
între cadrele didactice din învăţământul primar şi cele din învăţământul special în ceea ce
29
între cadrele didactice din învăţământul gimnazial şi cele din învăţământul liceal în ceea ce
 Nivelul de învăţământ şi împlinirea profesională:

Preşcolar 19.0000
Primar 17.9688
6,951 .000
Gimnazial 17.2621
Liceal 16.0278
Special 17.1455
30
două variabile.

priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima categorie obţinând un scor mai mare la
între cadrele didactice din învăţământul primar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte
satisfacţia privind împlinirea profesională, prima categorie obţinând un scor mai mare la această
variabilă.
între cadrele didactice din învăţământul gimnazial şi cele din învăţământul liceal în ceea ce
priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima categorie obţinând un scor mai mare la
Concluzii
1. Prima ipoteză stabilită a fost infirmată. Acest lucru poate fi datorat eşantionului inegal
(78 % cadre didactice de gen feminin şi doar 22 % cadre didactice de gen masculin).
Singurul scor apropiat de pragul de semnificaţie este cel la dimensiunea relaţia cu elevii/
profesorii /conducerea unde cadrele didactice de gen masculin au obţinut scoruri mai
mari. Această denotă faptul că bărbaţii care au profesia de cadru didactic sunt mai
mulţumiţi în ceea ce priveşte relaţia cu elevii decât femeile. Explicaţia ar putea consta în
faptul că barbaţii au de obicei o autoritate mai mare, inclusiv asupra elevilor care creează
probleme şi din acest motiv relaţia cu aceştia nu le creează neplăceri.
31
2. A doua ipoteză a fost de asemenea infirmată. Şi in acest caz au fost eşantioane inegale
(29 % cadre didactice din mediul rural şi 71% cadre didactice din mediul urban).
Diferenţe apropiate de pragul de semnificaţie se observă în cazul entuziasmului şi a
împlinirii profesionale, scoruri mai mari obţinând cadrele didactice din mediul rural. În
mediul rural încă se mai păstrează imaginea vechiului Domn Trandafir şi respectul pentru
această profesie asociat cu statutul pe care îl conferă. Statutul deţinut în comunitate îl
face pe dascăl respectat oferindu-i astfel sentimentul de împlinire profesională.
3. Ipoteza a treia se confirmă parţial. Se observă ca învăţătorii şi educatoarele sunt
mulţumiţi în ceea ce priveşte posibilităţile de dezvoltare profesională prin cursuri de
formare. Studiind ofertele de formare vom vedea că într-adevăr există o gamă
diversificată de cursuri comparativ cu cele oferite profesorilor.
De asemenea există o relaţie mai strânsă între elevi şi cadrele didactice din învăţământul
preşcolar şi primar.
Aceeaşi categorie de cadre didactice manifestă satisfacţie faţă de împlinirea profesională
pe care le-o oferă munca desfăşurată.
În ceea ce priveşte evaluarea, cel mai mare grad de satisfacţie o au învăţătorii. Acest
rezultat poate fi explicat prin faptul că în învăţământul primar criteriile de evaluare sunt
mai clare.
4. Ipoteza a patra este parţial confirmată. Cadrele didactice aflate la început de carieră sunt
împlinite profesional, deoarece abia au terminat studiile universitare şi şi-au atins scopul.
Aceeaşi împlinire o resimt şi cadrele didactice din categoria 16-20 ani, 21-25 ani şi peste
25 de ani. Explicaţia constă în faptul că după acest prag se termină etapa perfecţionării
prin grade didactice şi apar mai multe rezultate pe plan profesional.
Cadrele didactice cu o vechime de peste 16 ani sunt mulţumiţi şi în ceea ce priveşte baza
materială acumulată pe parcursul acestor ani, spre deosebire de cei aflaţi la începutul
carierei care nu deţin suficiente mijloace de învăţământ.
Cadrele didactice cu o vechime cuprinsă între 0-6 ani sunt mulţumite de programul de
lucru. Din această categorie fac parte şi cei care urmează în acelaşi timp cursurile unei
facultăţi (licenţă, master, doctorat) sau mai au un loc de muncă. Din acest motiv
programul de lucru le aduce un grad ridicat de satisfacţie.
32
5. Debutanţii sunt mulţumiţi de programul de lucru, dar nemulţumiţi de baza materială.
Explicaţiile ipotezei anterioare sunt valabile şi în acest caz.
6. Cadrele didactice care predau în învăţământul preşcolar şi special sunt mulţumite cu
programul de lucru pe care îl au. Se presupune că restul cadrelor didactice (din
învăţământul primar, gimnazial şi liceal) mai au şi atribuţii suplimentare care le încarcă
programul zilnic de lucru.
Acelaşi grad de satisfacţie se observă şi în raport cu dezvoltarea personală.
Cadrele didactice din învăţământul preşcolar au cel mare grad de satisfacţie în ceea ce
priveşte relaţia cu copiii/ colegii/conducerea.
Tot această categorie de cadre didactice prezintă şi cea mai mare împlinire profesională.
Limite ale cercetării
1. S-a utilizat un singur chestionar. Deşi a fost pretestat şi a avut un coeficient Alpha
Crombach ridicat nu este un instrument standardizat. Dimensiunile nu sunt clar
separate între ele, unele ar putea face parte din două caegorii.
2. Eşantioanele nu au fost egale şi din acest motiv rezultatele pot fi distorsionate. Ne
aşteptam ca salarizarea să genereze diferenţe în funcţie de variabilele stabilite, dat
fiind faptul că este un subiect intens dezbătut. Cu toate acestea diferenţele nu sunt
semnificative. Există posibilitatea ca salarizarea să nu constituie totuşi principalul
motiv de satisfacţie al cadrelor didactice ci să existe altele mai importante.
Această cercetare reprezintă un punct de plecare în extinderea studiului folosindu-se şi

alte instrumente.
Puţine demersuri aplicativ – teoretice au abordat problematica satisfacţiei profesionale în
contextul educaţional. Arthur T. Costigan, Margaret Smith Crocco şi Karen Kepler
Zumwalt încearcă să răspundă la o întrebare fundamentală în activitatea didactică: care
sunt cele mai importante trei lucruri în profesiunea didactică. Făcând o paralelă cu alte
domenii, ei afirmă că reflecţia, reflecţia şi iar reflecţia sunt aceste trei elemente
indispensabile cadrului didactic.
33

Studiu Final Satisfactia Cadrelor Didactice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Final Satisfactia Cadrelor Didactice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu privind satisfacţia

cadrelor didactice în ceea

Coordonatori:Prof. Dr. Viorel STAN, Inspector

Prof. Melania PLEŞA, Director C.J.R.A.E Neamţ

Prof. Sorina VASILESCU-APOSTOL,

Prof. Diana ONU, Consilier şcolar Colegiul

Problematica satisfacției în muncă ocupă un loc central în cadrul cercetărilor din

Satisfacția în muncă poate viza diferite aspecte:salariul și beneficiile materiale,

În literatura de specialitate se consideră că satisfacţia în muncă poate fi analizată pe

Acest studiu urmăreşte identificarea gradului de satisfacţie a cadrelor didactice în ceea ce

Ipoteza 3: Există un efect al variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia profesională,

Ipoteza 4: Există un efect al variabilei vechimea în învăţământ asupra variabilei satisfacţia

Ipoteza 6: Există un efect al variabilei nivelul de învăţământ asupra variabilei satisfacţia

Fig.2 Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă al subiecţilor

Fig.3 Distribuţia eşantionului în funcţie de specialitate

58 de cadre didactice : 0-5 ani vechime, 58 de cadre didactice: 6-10 ani

35 de cadre didactice debutante, 74 de cadre didactice cu definitivat, 70 de cadre

Fig.5 Distribuţia eşantionului în funcţie de gradul didactic al subiecţilor

10 cadre didactice din învăţământul preşcolar, 64 de cadre didactice din

Satisfacţia profesională Alpha Cronbach

Dezvoltare personală .720

Relaţia cu elevii, profesorii, conducerea .675

Împlinire profesională .722

Bază materială .739

Percepţia asupra evaluării .736

 Analiza şi interpretarea datelor:

Satisfacţie profesională Genul N M F t P

Entuziasm masculin 74 7.2703 .123 -.331 .743

Dezvoltare personală masculin 74 9.6757 .046 -1.115 .262

Relatii cu elevii/ profesorii / masculin 74 13.0541 .016 -1.967 .066

Implinire profesionala masculin 74 16.7703 .679 -.916 .350

feminin 266 17.1132 -.938

Baza materiala masculin 74 3.7432 .048 -.848 .385

feminin 266 3.8868 -.871

Salarizare masculin 74 2.6216 .781 -1.291 .177

feminin 266 2.8679 -1.357

Perceptia asupra evaluarii masculin 74 4.9324 2.552 -1.815 .113

Implicare in luarea deciziilor masculin 74 4.5000 4.418 -1.167 .309

feminin 266 4.6642 -1.023

Program de lucru masculin 74 5.6351 .750 .915 .376

feminin 266 5.4113 .889

Ipoteza 2: Există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra variabilei satisfacţia

Pentru a verifica dacă există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra

Entuziasm urban 242 7.2292 .062 -1.816 .057

rural 98 7.4796 -1.915

Dezvoltare personală urban 242 9.8208 .012 -.517 .596

rural 98 9.9184 -.531

Relatii cu elevii/ urban 242 13.4875 1.126 -.572 .569

Implinire profesionala urban 242 16.8958 .001 -1.631 .096

rural 98 17.4490 -1.671

rural 98 3.7143 1.322

Salarizare urban 242 2.8208 .266 .260 .788

rural 98 2.7755 .270

Perceptia asupra evaluarii urban 242 5.1208 .881 -.014 .989

rural 98 5.1224 -.014

Implicare in luarea urban 242 4.6375 .041 .196 .842

Program de lucru urban 242 5.4417 1.303 .059 .955

rural 98 5.4286 .057

Ipoteza 2 a fost infirmată.

Ipoteza 3: Există un efect al variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia profesională,

Pentru verificarea efectului variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia

 Specialitatea şi dezvoltarea personală:

Educator /oare 10.5455