PROIECT DE ACTIVITATE FINALA

DATA: 16.11.2018

GRĂDINIȚA: ,,Voiniceii”

PROFESOR METODIST: Dumitrascu Ionut

PROPUNĂTOR: Rusan Gabriel-Razvan

GRUPA: Mijlocie

TEMA ANUALĂ: ,,Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?”

SUBTEMA/ PROIECTUL: ,,In lumea povestilor”

DOMENIUL EXPERIENŢIAL: DEC- Domeniul Estetic si Creativ

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate artistico-plastica

TEMA ACTIVITĂȚII: „Ursul pacalit de vulpe”

MIJLOC DE REALIZARE: Pictura

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

1. Sa cunoasca si sa diferentieze materiale si instrumente de lucru, sa cunoasca si sa aplice reguli de

utilizare ale acestora
 2. Sa recunoasca elemente ale limbajului plastic si sa diferentieze forme si culori in mediul inconjurator

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a) cognitive

OC1: Sa redea teme plastice specifice desenului

OC2: Sa obtina efecte plastice, forme spontane si elaborate prin tehnici specifice picturii

OC3: Sa compuna in mod original si personal spatiul plastic, utilizand materiale si tehnici diverse

OC4: Sa interpreteze liber, creativ lucrari plastice exprimand sentimente estetice

b) afectiv-atitudinale

OA1: Sa participe cu interes la activitate

OA2: Sa lucreze curat, ordonat, pastrand o atmosfera placuta in timpul activitatii

c) psiho-motorii

OPM 1: Sa pastreze o pozitie corecta a corpului pe scaunele in timpul activitatii

OPM 2: Sa utilizeze corect materialele de lucru

STRATEGIA DIDACTICĂ:

 Metode şi procedee: conversatia, demonstratia, explicatia

 Resurse materiale: fișe , pensule, acuarele, recipiente cu apa, lucrarea model, cutia cu surprize, figurine
cu personajele povestii, recompense.

 Forme de organizare: frontala, individuala

Forme de evaluare: continuă - prin observarea comportamentului copiilor pe toată durata activității, verbală și
prin aplauze;

Locul de desfășurare: sala de grupa

Durata: 15-20 de minute

Bibliografie:

* Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani) , M.E.C.T. 2008

* „Didactica ”manual pentru clasa a X-a, autori Cerghit I.T., Popescu E., editura didactică și pedagogică 1997

* ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar - prezentare și explicitări”, Editura Didactica Publishing House,
București, 2009

* ,,Abordarea în maniera integrată a activităților din grădiniță”, Viorica Preda, Editura Educațional, București,
2000
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Etapele Obiec Continutul informativ STRATEGIA DIDACTICĂ: Evalua
activității tive re
opera
tiona Activitatea propunatorului Activitatea copiilor Metode şi Resurse Forme de
procedee materiale organiza
le
re
1.Moment OPM 1. Se creeaza condiții necesare 1. Copiii vor intra
organizato 1 desfășurării eficiente a organizat în sala de
ric activității. Pregătesc grupă și iși vor
materialele necesare. ocupa locurile

2. Propunatorul le arata 2. Copiii sunt dornici

2.
copiilor cutia magica pe care sa afle ce se gaseste
Captarea Conversa Cutia cu Frontala
Zana Toamna i-a daruit-o in in cutia cu surprize
atentiei tia surprize
care se afla: imagini cu de la Zana Toamna
peisajul de toamna,
jucarioare(ursul si vulpea) si
o fisa model.
3. 3. ,,Astazi copilasi vom face 3. Afla despre ce vor
Anuntarea impreuna un tablou legat de discuta astazi si sunt
temei si a povestea aceasta” dornici sa inceapa
obiectivelo activitatea.
r

4.
Dirijarea 4. Pentru a recunoaste
invatarii elemente ale limbajului 4. Raspund cu atentie
OC4 Imagini
plastic si sa diferentieze la intrebarile
reprezenta
forme si culori in mediul propuse. Frontala
tive cu
inconjurator, propunatorul
Conversa anotimpul
ii va intreba pe copii:
tia toamna
,,Ce culori vedeti in aceasta
imagine?”

,,Care este culoarea voastra

preferata?”

Propunatorul scoate din

OA1 cutie jucarioarele si incepe
Cartea
sa le citeasca copiilor Asculta povestea
povestea intitulata ,,Ursul ,,Ursul pacalit de
pacalit de vulpe” (Anexa 1) vulpe”
a)Intuirea materialelor și
OC3 prezentarea lucrării model.
Copiii observă
Pe tabla, propunatorul Plansa
 ataseaza plansa realizata materialele de pe model
pentru a le oferi copiilor măsuțe(acuarele,
model in efectuarea acesteia. pensule, fișa) .

b) Explicarea și
OPM demonstrarea modului de
2 lucru.

Se explica și se demonstreză
Fise
etapele de realizare ale
procedeelor de lucru (cum Demonstr Tempera
luam pensula in mana, o
bagam in recipientul cu apa, atia Pensule
OC1 stergem surplusul de apa, si Recipiente
luam culoarea de pe paleta, cu apa
dupa ne apucam sa pictam
fisa fara a depasii conturul si Explicati Frontala
OC2 respectant culorile din a
tabloul prezentat in fisa
model,); precum si criteriile
pe baza carora se va realiza
evaluarea lucrarilor
preșcolarilor (acuratețea
lucrarii, respectarea
conturului si a culorilor,
Inainte de a incepe,
 originalitate) lucreaza exercitiile
pentru a-si incalzi
OC4 c)Încălzirea mușchilor fini ai
degetelele si pentru
mainii.
a efectua mai usor
Inainte de a incepe copiii sa fisa de colorat.
picteze, propunatorul
OA2 pregateste un set de exercitii
pe care sa-l desfasoare
alaturi de acestia: ,,Cum
curg picaturile de
ploaie?”, ,,Cum se invarte
morisca?”, ,,Cum bate
vantul?”
Coloreaza cu atentie
d)Executarea lucrărilor de Individua
respectand culorile
către preșcolari. la
ursului si a vulpei
Se urează copiilor „Spor la fara sa depaseasca
lucru!” dupǎ care se va trece conturul
la realizarea temei de cǎtre
copii.(pe fond muzical
pentru un nivel maxim de
concentrare, propunatorul le
Conversa
pune melodia ,,Anotimpuri”
-tia
de Antonio Vivaldi)
 Pe parcursul desfasurarii
procesului de pictare
Explica-
propunatorul trece pe la
tia
fiecare, verifica daca au
respectat tehnica de picture
a personajelor si daca este
nevoie le transmite cateva
sfaturi.

5. 5. Copiii vin in fata si

Obtinerea 5. Propunatorul aseaza discuta despre cea
performan lucrarile pe tabla magnetica mai frumoasa
tei in fața colectivului și se vor plansa de pe tabla
evalua impreună cu
preșcolarii. Cer copiilor să
aprecieze lucrările după
urmatoarele criterii:
acuratețea lucrării si
executia

6.
Incheierea
6. Se vor face aprecieri
activitatii
individuale asupra modului
de lucru și asupra
participării copiilor la
întreaga activitate.
Recompen
se
6. Copiii vor primi
recompense pentru
finalizarea unei
activități reușite.
 Ursul păcălit de vulpe
(Anexa 1)

Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăiri.
Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să
poată găsi ceva de mâncare.
Şăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea rădică puţin capul şi,
uitându-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de boi.

— Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte
în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi fost moartă.

Carul apropiindu-se de vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă cu
adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se uită la ea de
aproape şi, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!...
ce frumoasă caţaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând aşa, apucă
vulpea de după cap şi, târând-o până la car, se opinteşte ş-o aruncă deasupra peştelui. Apoi
strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc.

Ţăranul mergea pe lângă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă şi să ieie pelea vulpii.

Însă, cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos.
Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car cădea.
După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, bine...şor! sare şi ea din car şi, cu mare grabă,
începe a strânge peştele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la bizunia sa şi începe a mânca, că
ta...re-i mai era foame!

Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.

— Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că ta...re! mi-i poftă!
— Ia mai pune-ţi pofta-n cuiu, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu.
Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.
— Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.

Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: Alei, cumătre! da' nu ştii că nevoia te duce pe unde nu-ţi e
voia şi te-nvaţă ce nici gândeşti? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte? Du-te desară la băltoaga cea din
marginea pădurei, vârâ-ţi coada-n apă şi stăi pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smunceşte vârtos
spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte, poate îndoit şi-ntreit de cât am scos eu.

Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaga din marginea pădurei şi-şi
vâră-n apă toată coada!...
În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa de sub
foc. Îngheaţă zdravăn şi apa din băltoagă, şi prinde coada ursului ca într-un cleşte. De la o
vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozei şi de frig, smunceşte o dată din toată puterea.
Şi, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne făr' de coadă!
Începe el acum a mornăi cumplit ş-a sări în sus de durere; şi-nciudat pe vulpe că l-a amăgit,
se duce s-o ucidă în bătaie. Dar şireata vulpe ştie cum să se ferească de mânia ursului. Ea
ieşise din bizunie şi se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; şi când văzu pe urs că vine făr' de coadă,
începu a striga:

— Hei cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom ş-ai vrut să nu mai rămâie peşti în baltă?

Ursul, auzind că încă-l mai ie şi în râs, se înciudează şi mai tare şi se răpede iute spre copac; dar gura scorburei
fiind strâmtă, ursul nu putea să încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu cârlig şi începe a cotrobăi prin
scorbură, ca să scoată vulpea afară, şi să-i deie de cheltuială... Dar când apuca ursul de piciorul vulpei, ea striga:
"Trage, nătărăule! mie nu-mi pasă, că tragi de copac..." Iar când anina cârligul de copac, ea striga: "Valeu,
cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a năcăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.

Şi iaca aşa a rămas ursul pâcâlit de vulpe!