Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An IV Curs 11 Protocol de Tratament Aderent Direct Al Cariilor Cavitare Proximale Ale Dintilor Frontali Si Din Regi PDF
An IV Curs 11 Protocol de Tratament Aderent Direct Al Cariilor Cavitare Proximale Ale Dintilor Frontali Si Din Regi PDF
1
Autor: ŞEF DE LUCRĂRI DR. ELENA-CRISTINA MARCOV
ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE
CURS AN IV
AN UNIV 2019-2020 SEM II
În plan vertical, convexitatea maximă a feţelor proximale meziale este situată spre
ocluzal (incizal), în timp ce convexitatea maximă a feţelor proximale distale este
localizată mai spre zona cervicală.
Astfel, cu cât dinţii ocupă pe arcadă o poziţie mai anterioară, cu atât ariile lor de
contact sunt situate mai spre incizal (ocluzal).
ÎN PLAN VERTICAL
2
ÎN PLAN TRANSVERSAL
3
9. Alegerea culorii;
10. Marcarea stopurilor ocluzale;
11. Asigurarea unui acces corespunzător şi a unei vizibilităţi crescute
prin utilizarea unei metode de îndepărtare a papilei din zona proximală
(manual);
Prezenţa sau absenţa unor semne patologice la nivelul papilei gingivale
orientează protocolul astfel:
- în absenţa unor semne patologice, se continuă cu etapa 12;
- în prezenţa unor semne patologice (reversibile prin tratament
medicamentos/ireversibile prin tratament medicamentos şi soluţionabile prin
tratament chirurgical sau mixt) se efectuează tratamentul medicamentos
/chirurgical, se realizează exereza parţială/totală a dentinei infectate şi se
îndepărtează smalţul demineralizat/nesusţinut şi se obturează cavitatea rezultată
cu material provizoriu;
Tratamentul papilei gingivale se poate desfăşura de-a lungul unui număr
variabil de şedinţe. Lipsa semnelor patologice permite trecerea la etapa 12.
În cazul dinţilor frontali, datorită distanţei mari de la aria de contact
la papila gingivală, numărul cazurilor în care papila este semnificativ
hipertrofiată/hiperplazică este mai mic decât în cazul dinţilor laterali.
De asemenea, din considerente fizionomice, în situaţiile clinice în care,
datorită prezenţei unor semne patologice importante la nivelul papilei, ar fi
necesară temporizarea cu aplicarea unui material provizoriu, se poate aplica un
material cu fizionomie mai bună sau, dacă e posibil, doar utilizarea unei metode
eficiente de reducere a volumului gingival şi a eventualei sângerări.
12. Permeabilizarea spaţiilor interproximale pentru uşurarea
aplicării sistemelor de digă dentară;
13. Izolarea câmpului operator (la digă – recomandabil- întreg
grupul frontal sau cel puţin încă un dinte vecin şi omologii)(frecvent, se
izolează întreg grupul frontal, se realizează ligaturi cu aţă la nivelul tuturor
dinţilor izolaţi, se aplică la extremităţi cleme/segmente cordon elastic/catene
elastice, etc. (manual).
14. Izolarea adiţională la nivelul şanţului gingival (utilizând aceeaşi
metodă ca la pct. 11 sau alta)(manual);
15. Presepararea cu pene dentare elastice, moi.
16. Introducerea unei protecţii metalice pentru dintele vecin (ataşate
sau nu unei pene dentare) înaintea preparării cavităţilor proximale;
4
Efectuarea anesteziei este opţională şi decisă de medic în funcţie de
situaţia clinică/reactivitatea pacientului.
Formele clinice:
► carie cavitară în apropierea ariei de contact
(cu dinte vecin absent/cu dinte vecin prezent cu modificări de poziţie,
înclinaţie, rotaţie/cu dinte vecin prezent cu pierdere de structură
dură care permite acces direct);
► carie cavitară:
● cu ev. variabilă:- spre O (fără sau cu subminare/
întrerupere a crestei orale);
- spre V (fără sau cu subminare/
întrerupere a crestei vestibulare);
● cu ev. supra/subging., cu distr. mică/medie/mare a muchiei incizale.
5
Prepararea cavităţilor proximale pe dinţi frontali prezintă particularităţi
care rezultă din respectarea unor reguli:
6
PROTOCOL DE TRATAMENT AL CARIILOR DIN
APROPIEREA ARIEI DE CONTACT LA CARE
EXISTĂ ACCES DIRECT
● mecanice:
► rotative:
- clasice: ● freze extradure (carbură de tungsten), etc.
● instrumentar abraziv.
- moderne: ● freze ceramice;
7
Frecvent, pentru aceste carii, secvenţa poate fi următoarea:
8
- aplicarea adeziv după regulile cunoscute şi după indicaţiile producătorului, cu
mobilizarea uşoară a benzii pentru a împiedica acumularea de lichid la limita
bandă-dinte.
1. APLICAREA ANATOMIC-STRATIFICATĂ
A MATERIALULUI DE RESTAURARE ŞI MODELAREA
STRATULUI SUPERFICIAL CU CONFORMATOR STANDARDIZAT
(BENZI DE CELULOID) (MODELAREA SE FACE:
► ÎNAINTE DE PRIZĂ – CU INSTRUMENTE MANUALE;
► DUPĂ PRIZĂ - CU INSTRUMENTE ROTATIVE).
9
2- tip cavitate modificată de clasa a III-a, mică, cu creasta orală întreruptă
şi creasta vestibulară integră.
Sunt aplicate dinspre V spre O, straturi de dentină peste care nu e aplicată banda
şi fotopolimerizate şi straturi de smalţ peste care este aplicată banda şi
fotopolimerizate.
10
2. APLICAREA ÎN MASĂ A MATERIALULUI DE RESTAURARE ŞI
MODELAREA STRATULUI SUPERFICIAL CU CONFORMATOR
STANDARDIZAT (BENZI DE CELULOID)
(MODELAREA SE FACE:
► ÎNAINTE DE PRIZĂ – CU INSTRUMENTE MANUALE;
► DUPĂ PRIZĂ - CU INSTRUMENTE ROTATIVE).
11
Clasa a III-a Clasa a III-a mezial, clasa a IV- a distal, clasa a V-a
12
Cavităţile de clasa a IV-a prezintă, în funcţie de gradul de distrugere a
acesteia, următoarele forme de retenţie suplimentară:
a- cu lungime variabilă (pe segmente de lungimi diferite până la întreg conturul cavitar);
13
3 - Şanţurile dentinare se pot realiza, cât mai conservativ, cu freze
sferice mici, la turaţie redusă:
- la nivelul muchiei incizale restante;
- la intersecţia dintre pereţii laterali şi cel parapulpar
(dacă adâncimea cavităţii permite).
14
- excavarea dentinei infectate (în cantitate medie/mare) cu freze clasice
extradure, sferice, la turaţie joasă sau freze polimerice sau freze ceramice sau
sisteme chemomecanice (unde există cantitate mare de dentină infectată) sau
instrumente asociate;
1. tehnica mock-up:
1. restaurarea provizorie cu compozit a leziuni carioase frontale;
2. amprenta suprafeţelor orale/vestibulare şi incizale ale dinţilor frontali
(în funcţie de cazul clinic, se pot amprenta:
- suprafeţele orale ale dinţilor frontali şi muchiile incizale
(pentru viitoarea conformare orală şi incizală);
- suprafeţele orale, incizale şi vestibulare
(aceste amprente complete sunt decupate vestibular, pentru a lăsa o fâşie de
material care să ghideze pentru realizarea unei grosimi vestibulo-orale corecte).
3. îndepărtarea obturaţiei provizorii şi reluarea protocolului clasic;
15
4. utilizarea conformatorului singur sau asociat cu conformatoare standardizate
la începutul şi/sau la sfârşitul protocolului de aplicare a materialului de
restaurare de durată în funcţie de crestele întrerupte.
2. tehnica wax-up:
1. amprenta suprafeţelor orale şi incizale ale dinţilor frontali;
2. turnarea unui model din gips şi refacerea cu ceară a pierderii de structură frontală;
3. amprentarea suprafeţelor orale/vestibulare şi incizale ale grupului frontal;
(în funcţie de cazul clinic, se pot amprenta:
- suprafeţele orale ale dinţilor frontali şi muchiile incizale
(pentru viitoarea conformare orală şi incizală);
- suprafeţele orale, incizale şi vestibulare
(aceste amprente complete sunt decupate vestibular, pentru a lăsa aici o fâşie de
material care să ghideze pentru realizarea unei grosimi vestibulo-orale corecte).
4. reluarea protocolului clasic;
16
5. utilizarea conformatorului singur sau asociat cu conformatoare standardizate la
începutul şi/sau la sfârşitul protocolului de aplicare a materialului de restaurare de
durată în funcţie de crestele întrerupte.
17
Penele
utilizate pentru restaurarea propriu-zisă a cariilor proximale frontale se prezintă
într-o gamă foarte variată.
Ele sunt, frecvent, transparente şi pot fi clasificate din mai multe puncte de
vedere (manual).
Datorită accesului/vizibilităţii crescute, a manipulării permanente a benzii de
celuloid, penele se aplică, frecvent, dinspre vestibular.
18
22. Refacerea morfologică şi funcţională
1. APLICAREA ANATOMIC-STRATIFICATĂ
A MATERIALULUI DE RESTAURARE ŞI MODELAREA
STRATULUI SUPERFICIAL CU CONFORMATOR STANDARDIZAT
(pentru clasa a III-a - BENZI DE CELULOID, RAR HEMICAPE;
pentru clasa a IV-a – HEMICAPE, CAPE, ETC.)
(MODELAREA SE FACE:
► ÎNAINTE DE PRIZĂ – CU INSTRUMENTE MANUALE;
► DUPĂ PRIZĂ - CU INSTRUMENTE ROTATIVE).
● supragingival:
- compozitul se aplică stratificat, dinspre peretele existent spre faţa (V sau O)
întreruptă, cu aplicarea unui număr variat de straturi de compozit opac
(rol de dentină) urmate de aplicarea unui număr variat de straturi de compozit
pentru smalţ;
- după aplicarea ultimului strat de compozit, banda de celuloid este
adaptată pe suprafaţa proximală şi vestibulară/orală;
- fiecare strat este fotopolimerizat în funcţie de indicaţiile producătorului.
19
20
21
22
► în cav. de cl.a III-a medii/mari, acces O şi V şi raport:
● supragingival
- se aplică un număr variabil de straturi de compozit opac (dentinar) care sunt
adaptate la peretele parapulpar.
- ultimul strat este adaptat la peretele parapulpar şi la nivelul unei părţi a
bizoului vestibular pentru o fizionomie mai bună;
- se aplică vestibular un strat de compozit translucid (smalţ) care va acoperi
masa de compozit opac, va fi adaptat complet la suprafaţa bizotată şi la restul
suprafeţei vestibulare dentare. Se va extinde în zona ariei de contact fără a o
conforma, însă, de durată.
- se aplică, frecvent, o matrice transparentă şi o pană transparentă;
- se aplică oral un strat de masă de compozit translucid (smalţ) care va acoperi
masa de compozit opac şi care va fi adaptată complet la suprafaţa orală eventual
bizotată şi la restul suprafeţei orale şi a suprafeţei proximale de restaurat.
- banda de celuloid este uşor deplasată spre vestibular pentru o adaptare mai
bună a materialului la nivelul ariei de contact (pentru realizarea unei arii de
contact corecte, după aplicarea compozitului).
23
24
25
► în cav. de clasa a IV-a cu implicarea mică a muchiei incizale
(ciobirea unghiului incizal) ,
compozitul se poate conforma:
26
27
28
2. APLICAREA ANATOMIC-STRATIFICATĂ
A MATERIALULUI DE RESTAURARE ŞI MODELAREA
STRATULUI SUPERFICIAL (V/O/V şi O) CU CONFORMATOR
INDIVIDUALIZAT ASOCIAT CU CONFORMATOR STANDARDIZAT
(MODELAREA SE FACE:
► ÎNAINTE DE PRIZĂ – CU INSTRUMENTE MANUALE;
► DUPĂ PRIZĂ - CU INSTRUMENTE ROTATIVE).
29
- cu ajutorul unui conformator standardizat (bandă de celuloid) şi
modelare cu instrumente de mână;
30
Pentru adaptare marginală corectă şi aspect fizionomic foarte bun, este indicat ca
instrumentarul manual pentru aplicare -modelare să aibă capete active antiaderente şi flexibile.
Instrumentele accesorii sunt reprezentate de pensule (de silicon, de păr animal),
microaplicatoare, etc.
Dacă capetele active nu sunt antiaderente, aplicarea materialului compozit se face după
înmuierea capetelor active în compozit fluid de modelare (nu în adeziv).
- Îndepărtarea izolării;
- Finisarea obturaţiilor după verificarea ocluziei statice şi dinamice cu
ajutorul mediilor de înregistrare (unde este cazul);
- Lustruirea obturaţiilor şi aplicarea lacului protector (unde este cazul).
- Verificarea corectitudinii restaurării cu ajutorul examenului radiologic
(radiografie retroalveolară).
31
PROTOCOL DE TRATAMENT ADERENT DIRECT AL
CARIILOR SIMPLE CAVITARE CERVICALE 1-7
(Bratu)
32
TOATE TRATAMENTELE PREZINTĂ URMĂTOARELE ETAPE GENERALE:
33
11. Permeabilizarea spaţiilor interproximale pentru uşurarea aplicării
sistemelor de digă dentară (cu o bandă metalică subţire sau o pensă
specială)(manual)(unde este cazul);
12. Izolarea câmpului operator (la izolarea cu diga:
- minim 1 dinte – în zona laterală;
- minim 1 dinte vecin şi omologii sau, recomandabil, întreg grupul – în zona
frontală.
Există cleme de digă specializate pe tratament cervical (212, 214, etc.) care
favorizează îndepărtarea marginii gingivale libere (manual)).
34
II
35
III
36
IV
37
38
Efectuarea anesteziei este opţională şi decisă de medic în funcţie de situaţia
clinică/reactivitatea pacientului.
Excavarea este, în această regiune, frecvent, foarte dureroasă, datorită
fenomenelor asociate, indiferent de profunzimea cavităţii carioase.
Formele clinice:
► carii cavitare cu deschidere mică/medie/mare care urmăresc linia coletului dentar:
39
Smalţul nesusţinut de la nivel cervical, cu grosime adecvată, poate fi
păstrat, frecvent, pentru a realiza o închidere marginală la smalţ de-a
lungul întregului contur.
40
Bizotarea se realizează numai în smalţ în scop fizionomic şi retentiv.
Astfel, ea se efectuează sau nu, în funcţie de:
1. prezenţa unei muchii de smalţ cu grosime suficientă pentru a suporta realizarea unui bizou.
Lăţimea minimă necesară a zonei de smalţ între marginea cervicală a
cavităţii şi cement/dentină este de 1,5-2 mm.
2. dimensiunea în suprafaţă a cavităţii.
O cavitate extinsă necesită bizotare pentru a mări suprafaţa de retenţie a obturaţiei.
3. necesităţile fizionomice individuale.
Lăţimea zonei de smalţ bizotate variază (0,5-1,5 mm) şi depinde de:
4. grosimea smalţului;
5. necesităţile fizionomice;
6. dimensiunea în suprafaţă a cavităţii.
► Pentru obturarea cu CIS, preparaţiile arată similar fără a fi, însă, bizotate.
● manuale (în cazul cariilor mari): linguri Black, excavatoare, toporişti de dentină, etc.
● mecanice:
► rotative:
- clasice: ● freze extradure (carbură de tungsten), etc.
● instrumentar abraziv.
41
- moderne: ● freze polimerice (când există foarte multă dentină infectată);
● freze ceramice (când există suficientă dentină infectată).
Sistemele chemomecanice dezintegează suplimentar dentina infectată în
cantitate mare, uşurând îndepărtarea acesteia.
Se pot folosi cu instrumente manuale şi/sau mecanice.
► nerotative (când există puţină dentină infectată şi acces corespunzător):
- abraziunea cu aer;
- sonoabraziunea;
- laserul.
Sunt utilizabile după crearea accesului prin metode rotative.
42
- calitatea smalţului permite.
1. APLICAREA ANATOMIC-STRATIFICATĂ
A MATERIALULUI DE RESTAURARE ŞI MODELAREA
STRATULUI SUPERFICIAL CU CONFORMATOR CERVICAL
STANDARDIZAT
(MODELAREA SE FACE:
► ÎNAINTE DE PRIZĂ – CU INSTRUMENTE MANUALE;
► DUPĂ PRIZĂ - CU INSTRUMENTE ROTATIVE).
● supragingival:
- compozitul se aplică stratificat, cu aplicarea unui număr variat de straturi
oblice de masă de dentină, urmate de aplicarea unui număr variat de straturi
oblice de masă pentru smalţ;
- după aplicarea ultimului strat de compozit, conformatorul cervical este
adaptat pe suprafaţa V/O cervicală;
- fiecare strat este fotopolimerizat în funcţie de indicaţiile producătorului.
43
44
45
46
Materiale de restaurare de durată utilizabile:
- ÎN ZONA FRONTALĂ:
- ÎN ZONA LATERALĂ:
2. APLICAREA ÎN MASĂ
A MATERIALULUI DE RESTAURARE ŞI MODELAREA
STRATULUI SUPERFICIAL CU CONFORMATOR CERVICAL
STANDARDIZAT
(MODELAREA SE FACE:
► ÎNAINTE DE PRIZĂ – CU INSTRUMENTE MANUALE;
► DUPĂ PRIZĂ - CU INSTRUMENTE ROTATIVE).
● supragingival:
- compozitul/alte materiale se aplică în masă;
- după aplicarea unicului strat de compozit, conformatorul cervical este
adaptat pe suprafaţa V/O cervicală;
47
- fiecare strat este fotopolimerizat în funcţie de indicaţiile producătorului.
48
49
50
51
Obturaţia unei cavităţi de clasa a V-a cu profunzime variabilă(lineri/bază
cu CIS/CIMR) și evoluţie supragingivală cu(material de durată compozit)
se numeşte restaurare de tip
„SANDWICH ÎNCHIS‟.
Bibliografie:
52