Lista subiecte pentru licenţă Inginerie Economică

Sesiunea iulie 2021

Managementul calităţii în transporturi

1. Precizați care sunt cele sapte principii ale managementului calităţii şi discutați pe scurt
despre abordarea procesuală.

Cele 7 principii ale managementului calitatii sunt:

- Orientarea catre client
- Leadership
- Angajamentul personalului
- Abordarea pe bază de proces
- Îmbunătățirea
- Luarea de decizii pe bază de dovezi
- Managementul relațiilor
Principiul presupune conducerea activităţilor firmei într-o abordare prin care, pe baza cerinţelor
identificate ale clienţilor şi având ca elemente de intrare resursele alocate, să se urmărească obţinerea
elementelor de ieşire, care să conducă la satisfacţia acestora.
Pentru a urma abordarea procesuală fiecare organizaţie trebuie să identifice procesele sale specifice şi
să urmărească operarea acestora cu eficacitate. Cea mai potrivită cale în a urma acestă abordare este dată
de ciclul Deming, având 4 paşi (plan-do-check-act):
1. PLANIFICĂ - identificarea proceselor şi stabilirea obiectivelor pentru a îndeplini cerinţele clientului;
2. EXECUTĂ - punerea în aplicare a elementelor planificate;
3. VERIFICĂ – monitorizarea şi măsurarea proceselor şi serviciilor pentru ne asigura că sunt îndeplinite
politicile, obiectivele şi cerinţele şi raportarea rezultatelor;
4. ACŢIONEZĂ – întreprinderea de acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a performanţer
proceselor.
Definirea de indicatori pentru fiecare proces şi măsurarea lor periodică se consituie într-o practică
curentă a abordării procesuale.
Reflectarea aplicării acestui principiu se observă şi în practicile din ultima perioadă privind
planificarea auditurilor, care nu mai foloseşte exclusiv organigrama în realizarea programului de audit, ci
urmăreşte harta proceselor asftel încât fiecare auditor implicat să fie în măsură să observe întregul flux al
unui proces.

2. Discutați despre definirea proceselor specifice proiectării unui sistem de management al

calității dintr-o firmă de transport.

Se consideră în managementul calităţii că atingerea unui obiectiv este mai eficientă şi mai eficace
atunci când resursele şi activităţile implicate sunt coordonate ca fiind un proces.
De aceea, proiectarea unui sistem de management al calităţii debutează cu identificarea şi
definirea proceselor organizaţiei. Pasul următor este stabilirea locului şi rolului fiecărui proces în
cadrul sistemului, urmărind succesiunea şi interacţiunea dintre procese.
 Etapele parcurse sunt următoarele:
- definirea proceselor necesare în acord cu specificul organizaţiei;
- identificarea elementelor de intrare şi ieşire, precum şi a modului de măsurare a acestora;
- identificarea interfeţelor fiecărui proces cu funcţiile organizaţiei;
- evaluarea riscurilor asociate proceselor, în raport cu impacturile potenţiale ale acestora asupra
obiectivelor organizaţiei şi a diferitelor părţi interesate (clienţi, personal, furnizori, parteneri
etc.);
- stabilirea responsabilităţilor şi autorităţii pentru operarea fiecărui proces.
Proiectarea unui proces presupune să se stabilească:
- etapele procesului;
- modalităţile şi frecvenţa de măsurare a elementelor de intrare / ieşire;
- echipamentele, metodele, datele şi alte resurse necesare pentru operare;
- necesităţile de instruire a personalului implicat.
Definirea proceselor are deseori drept rezultat o reprezentare în formă tabelară a elementelor
specifice fiecărui proces, care include: elemente de intrare, etape, responsabili, echipamente, proceduri,
indicatori, frecvenţa de măsurare, elemente de ieşire.

3. Informația documentată a sistemelor de management al calităţii.

Sistemele de management al calităţii implementate conform practicilor şi standardelor actuale

presupun menținerea și păstrarea unei informații documentate adecvate, ce are rolul de a defini cerinţele
specifice ale acestora şi de a asigura capacitatea firmei în a furniza cu consecvenţă servicii de un nivel
minim predefinit.
Informația documentată a sistemelor de management al calităţii este alcătuită atât din documente
externe (legi, reglementări, standarde, metodologii etc.), cât şi din cele interne, elaborate şi aprobate în
scopul definirii acelor cerinţe necesare operării proceselor firmei, dar nedefinite de către alte documente
externe aplicabile.
Informația documentată a sistemelor de management al calităţii poate fi păstrată pe orice fel de
mediu, incluzând:
- hârtie;
- suport magnetic;
- discuri electronice sau optice;
- fotografii;
- monstre.

4. Discutați pe scurt despre procedurile de sistem și modul de elaborarea a lor.

Procedurile se consituie în documentele cel mai des utilizate în operarea sistemelor de

management al calităţii.
Având în vedere definiţia procedurii ca „mod de desfăşurare a unei activităţi”, ceea ce nu
presupune că ia neapărat forma unui document, este recomandată utilizarea expresiilor procedură
documentată sau procedură scrisă atunci când aceasta a fost stabilit că face parte din documentaţia
sistemului.
Structura unei proceduri ar putea să presupună următoarele capitole7:
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Responsabilitate şi autoritate
- Descrierea activităţilor
- Înregistrări
- Anexe
Acestea trebuie să includă scopul şi domeniul de aplicare, persoanele responsabile pentru
realizarea activităţilor procedurate, documentele de referinţă şi înregistrările menţinute ori de câte ori se
desfăşoară aceste activităţi.
Capitolul cel mai important este cel care cuprinde descrierea activităţilor, ce are rolul de a
clarifica etapele operării procesului (descris de preferat pe ciclul Deming: planifică-execută-verifică-
acţionează), criteriile de performanţă, responsabilităţile, resursele etc.
Aici trebuie să se regăsească toate aspectele ce trebuie cunoscute pentru operarea cu eficacitate a
procesului adresat.
Trebuie să remarcăm faptul că ultima ediție a standardului privind managementul calității nu mai
include termenul de proceduri, acesta fiind înlocuit cu o expresie mai larga “informație documentată”
(incluzând manual, proceduri, înregistrări, după caz).

5. Discutați despre resursele sistemului de management al calității și modul de alocare a

acestora.

Asigurarea resurselor necesare furnizării serviciilor consituie o componentă cheie a sistemului de

management.
Trebuie identificate şi puse la dispoziţie resursele adecvate serviciilor contractate, astfel încât
acestea să poată fi furnizate în condiţiile stabilite.
Categoriile de resurse implicate sunt:
- resurse materiale (mijloace de transport, piese de schimb, mijloace de comunicare, combustibil,
lubrifianţi, alte consumabile);
- resurse financiare (pentru plata ratelor în cazul achiţionării de mijloace de transport în leasing,
taxe portuare, de autostradă, achiziţii de consumabile etc.);
- resurse umane (şoferi sau membri de echipaj, personal care operează procesele suport);
- resurse informaţionale (condiţii de utilizare a mijloacelor de transport, specificaţii de operare,
stivuire şi transport a mărfurilor, informaţii de trafic şi vreme, informația documentată utilizată etc.).
Pentru alocarea corespunzătoare a resurselor firmele de transport trebuie să identifice şi să
evalueze periodic furnizori de materiale, combustibil şi, după caz, personal astfel încât să îşi poată păstra
capabilitatea de a păstra nivelul calitativ al serviciilor oferite.

6. Elementele specifice procesului de planificare a furnizării serviciilor de transport.

Urmând ciclul Deming planifică-execută-verifică-acţionează, furnizarea serviciilor de transport

trebuie să debuteze cu o planificare adecvată.

În acestă etapă, luând în considerare obiectivele definite pentru activităţile operaţionale, trebuie
definite elementele necesare furnizării serviciului incluzând:
- verificarea furnizării (raportări şi documente de primire a mărfurilor);
- validare (realizarea de transporturi de validare pentru analiza timpului între diferite puncte şi în
condiţii diferite de trafic, analiză de consumuri şi condiţii specifice rutei);
- monitorizare (raportări periodice privind distanţe parcurse, condiţii de trafic, consumuri ş.a.,
înregistrări tahograf etc.);
- inspecţie (primire-predare mijloc de transport, inspecţia spaţiilor de încărcare, inspecţii tehnice);
- criterii de acceptare (timp de livrare, pierderi admise);
- înregistrări (mate’s receipt, cargoplan etc.).
Planificarea serviciilor de transport presupune, mai ales în cazul serviciilor de linie sau a celor de
transport pasageri, un grafic de furnizare, în care factorul timp este unul extrem de important.
Mijloacele de transport sunt alocate în funcţie de comenzile primite sau de graficul de furnizare
rezultat din analizele de trafic, o realocare dinamică a acestora fiind uneori necesară.
Pentru perioadele cu solicitări crescute de servicii furnizorul poate avea parteneriate pentru
subcontractarea parţială sau totală a transportului pe anumite rute. În acest caz externalizarea presupune o
evaluare corespunzătoare a partenerului şi ţinerea sub control a procesului subcontractat.
Astfel de parteneriate, cu planificări comune pe rute date, se utilizează deseori şi în cazurile în
care doi sau mai mulţi operatori nu au cantitatea de marfă sau numărul de pasageri până la nivelul
capacităţii mijlocului de transport (de ex. utilizarea aceleiaşi aeronave de două linii aeriene pentru o
anumită rută).
Planificările includ, după caz, puncte şi cantităţi de aprovizionare cu combustibil, alimente, apă,
lubrifianţi şi alte consumabile, schimburi de echipaj etc.

7. Elementele specifice procesului de control a furnizării serviciilor de transport.

Ţinerea sub control a furnizării serviciilor de transport se constituie în elementul cheie în

operarea sistemului de management al calităţii.
Pentru realizarea unui control eficace, sistemul de management trebuie să includă proceduri
operaţionale, disponibile persoanelor implicate în operarea proceselor de bază, care să definească etapele
furnizării serviciului, împreună cu toatele elementele esenţiale de control operaţional.
Aceste elemente trebuie să includă condiţiile de pregătire a spaţiilor de încărcare şi trimiteri la
specificaţiile caracteristice fiecărui tip de marfă, echipamentele de măsurare şi monitorizare care vor fi
folosite (cântar, termometru etc.), instrucţiunile specifice tipurilor de mărfuri transportate, cu privire la
operare, stivuire, amarare, transport.
O atenţie crescută în definirea elementelor de control operaţional, mai ales în cazul transportului
de mărfuri periculoase, trebuie să includă prevederi referitoare la utilizarea echipamentului de protecţie şi
instruirea personalului cu privire la intervenţia în cazul unei situaţii de urgenţă.

8. Discutați despre controlul neconformităţilor în activitatea de transporturi.

Standardele privind sistemele de management includ de fiecare dată clauze privind

managementul riscurilor, controlul neconformităţilor și acţiuni corective.
Practica implementării sistemelor de management al calităţii a condus la existenţa, în cadrul
fiecărui astfel de sistem, a procedurilor care tratează toate aceste aspecte.
La identificarea unei neconformităţi (nerespectare a unei cerinţe) persoana responsabilă trebuie
să iniţieze în timp util tratarea acesteia.
Pentru aceasta se impune o analiză atentă a cauzei care a generat neconformitatea şi iniţierea unei
corecţii, care să elimine efectele ei, precum şi a unei acţiuni corective, care să elimine cauza generatoare a
deficienţei.
O implementare corectă a sistemului de management presupune capacitatea persoanelor
responsabile de a propune corecţii şi acţiuni corective, pe care să le pună în aplicare în termenele aprobate
şi care să îşi demonstreze eficacitatea.
 Controlul şi tratarea neconformităţilor se constituie în procese ce sunt evaluate cu ocazia fiecărui
audit. Constatarea ineficacităţii acestor activităţi atrage după sine riscul suspendării certificatului de
conformitate şi chiar punerea în discuţie a retragerii acestuia.
De asemenea, înregistrarea unor accidente cu urmări grave, generate de un control operaţional
neficace poate conduce la pierderea certificatul de conformitate al sistemului management al calităţii.
Luarea cu consecvenţă a măsurilor prevăzute de procedurile operaţionale şi menţinerea
nregistrărilor adecvate, în condiţiile asigurării unui nivel de pregătire corespunzător pentru personalul
implicat în furnizarea serviciilor de transport sunt condiţii strict necesare pentru desfăşurarea în siguranţă
a acestor activităţi.

9. Precizați care sunt elementele de intrare specifice analizei efectuate de managementul

calității.

Elementele de intrare ale analizei periodice a managementului privind sistemul de managementul

calităţii sunt:
- Stadiul acțiunilor de la analiza anterioară
- Performanța și eficacitatea sistemului de management (satisfacție client, feedback părți interesate,
îndeplinirea obiectivelor, performanța proceselor, neconformități și acțiuni corective, rezultatele
măsurării și monitorizării, rezultatele auditurilor, performanța furnizorilor externi
- Adecvare resurselor
- Eficacitatea acțiunilor întreprinse pentru a trata riscuri și oportunități
- Oportunități de îmbunătățire
Atunci când în urma efectuării auditurilor, inspecţiilor sau controalelor au fost identificate
deficienţe sau condiţii care ar putea conduce la astfel de deficienţe trebuie iniţiate de fiecare dată acţiuni
corective.
Rezultatele acestor acţiuni sunt, de asemenea, discutate în cadrul analizei conducerii.
O importanţă adecvată trebuie să fie dată propunerilor de îmbunătăţire şi recomandărilor
formulate cu ocazia auditurilor sau inspecţiilor.
Urmare analizei elementelor de intrare conducerea organizaţiei trebuie să formuleze măsuri care
să vizeze oportunitățile de îmbunătățire, necesitățile de schimbare și alocarea de recurse.
Următoarea analiză efectuată de management va trebui să aibă drept elemente de intrare şi
rezultatul măsurilor de îmbunătăţire stabilite la analiza anterioară.

10. Discutați despre tipurile de audituri specifice sistemelor de management al calităţii.

Auditul este un proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de

audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de
audit.
În funcţie de natura scopurilor pentru care se efectuează, auditurile se împart în:
- audituri interne – realizate de organizaţie sau în numele său, având ca scop evaluarea
eficacităţii sistemului implementat, furnzarea de date pentru analiza de management,
identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire şi constituindu-se, atunci când este cazul în baza
autodeclaraţiei de conformitate;
- audituri externe – realizat fie de o organizaţie care are un interes în raport cu activitatea
auditatului (numit şi de secundă parte), aşa cum ar putea fi cazul clienţilor, fie de o organizaţie
independentă (numită şi de terţă parte), în scopul confirmării respectării criteriilor de audit, aşa
cum este cazul auditurilor de certificare.
În funcţie zona din cadrul organizaţiei supusă auditului putem clasifica auditurile astfel:
 - audit de sistem, atunci când întreg sistemul de management al calităţii este auditat, incluzând
toate procesele identificate pentru acesta şi toate clauzele standardului de referinţă;
- audit de produs/serviciu, atunci când sunt auditate toate elementele începând de la proiectarea
produsului sau serviciului şi până la desfacerea acestuia, incluzând furnizarea garanţiei şi
postgaranţiei, dar numai pentru un anumit produs sau serviciu stabilit de conducere;
- audit de proces, urmărind modul de desfăşurare a unui proces începând de la elementele sale de
intrare şi până la cele de ieşire, aşa cum au fost acestea identificate la proiectarea sistemului de
management al calităţii.

11. Precizați care sunt elementele care contribuie la stabilirea obiectivelor auditului de
sistem.

Planificarea auditurilor interne se face luând în considerare obiectivele stabilite de conducere pentru
acestea În Standardul ISO 19011 sunt arărate o serie de astfel de elemente
Elemente care contribuie la stabilirea obiectivelor auditului:
- Prioritatile conducerii
- Riscuri specifice organizatiei
- Cerintele clientilor si ale altor parti interesate
- Nevoia de evaluare a furnizorilor
- Cerinte legale, reglementate si contractuale
- Cerintele sistemului de management
- Intentiilor de dezvoltare

12. Precizați care sunt etapele parcurse în vederea realizării auditului sistemului de
management.

Auditurile debutează de obicei cu o şedinţă de deschidere, care are rolul de a pune în contact
echipa de audit cu reprezentanţii zonelor auditate şi de a stabili sau reconfirma elementele principale ale
auditului (obiective, program, metode, comunicare, confidenţialitate, clasificare deficienţelor, sistem de
contestare etc.)
După şedinţa de audit fiecare membru al echipei se deplaseză împreună cu ghidul repartizat de
auditat la locul unde se operează procesele şi se gestionează documentele specifice acestora desfăşurând
auditul în conformitate cu programul stabilit şi agreat.
Metodele şi tehnicile de audit presupun realizarea de interviuri, analiza documentelor şi
înregistrărilor în scopul identificării dovezilor de conformare cu cerinţele ce se constituie în criterii de
audit.
Pentru colectarea dovezilor de audit, în funcţie de domeniul şi complexitatea acestuia, auditorii
identifică cele mai potrivite surse de informaţii şi metodele potrivite pentru fiecare situaţie, trecând apoi
la aplicarea acestora, consemnarea şi analiza datelor relevante.
Pe baza analizei în raport cu criteriile de audit sunt documentate constatări, ale căror discuţie, în
cadrul echipei de audit, prin coroborarea informaţiilor şi verificări încrucişate se stabilesc concluziile
auditului
După finalizarea activităţilor de audit echipa se reuneşte şi dezbate informaţiile colectate în raport
cu criteriile de audit, stabilind concluziile acestuia. Aceste concluzii sunt apoi comunicate
reprezentanţilor auditatului într-o şedinţă de închidere.
 O astfel de şedinţă include aspectele pozitive identificate de echipa de audit, eventualele
deficienţe, oportunităţile de îmbunătăţire, recomandările audtorilor şi concluzia acestora în raport cu
obiectivul auditului.
Rezultatele auditului intern fac obiectul analizei efectuate de management.

13. Precizați care sunt elementele unui raport de audit.

 Plan de audit
 Declaratie privind confidentialitatea raportului
 Lista de difuzare
 Confirmarea atingerii obiectivelor
 Planurile actiunilor de urmarire
 Recomandari de imbunatatire
 Opiniile audiatilor
 Zonele auditate
 Rezumat al procesului de audit
 Reprezentantii auditatului

14. Discutați pe scurt despre infrastructura sistemului de management al calităţii.

Dezvoltarea sistemelor de management al calităţii având ca referinţă standarde elaborate de

organizaţii de profil, precum şi necesitatea de a confirma respectarea acestor standard, de către o
organizaţie terţă cu recunoaştere, a condus la apariţia organismelor de certificare a conformităţii.
Astfel de organisme îşi desfăşoară activitatea pe baza procedurilor proprii, cu respectarea
standardelor şi cerinţelor specifice, impuse de organismul de acreditare
Principalele organizaţii cu activităţi în domeniul standardelor de management şi a certificării
conformităţii acestora sunt:
a. Asociaţii ale organismelor de acreditare
- IAF – International Accreditation Forum
- ILAC - International Laboratory Accreditation Cooperation
- EA – European Co-operation for Accreditation
b. Organisme de standardizare
- ISO - International Organization for Standardization
- CEN – Comité Européen de Normalisation
- ASRO - Asociaţia de Standardizare din c. Organisme de acreditare
Organismele de acreditare se regăsec în fiecare ţără (vezi membrii IAF şi EA), având rolul de a
acredita organismele de certificare, laboratoarele de etalonare şi încercări şi verificatorii de mediu.
- RENAR – Asociaţia de Acreditare din România
- UKAS – United Kingdom Accreditation Service
- DAkkS - Deutsche Akkreditierungsstelle GmbH
d. Organisme de certificare
Organismele de certificare sunt acreditate pentru a certifica sisteme de management, produse
sau persoane.
În lista organismelor acreditate pentru certificarea conformităţii sistemelor de management al
calităţii, publicată de RENAR, regăsim regăsim în prezent 25 de organizaţii, printre care Certrom, SRAC,
dar şi organizaţii dezvoltate de organisme de certificare din alte ţări precum TÜV.
 O serie de organisme şi-au extins activitatea în întreaga lume, acumulând acreditări de la mai
mult de 30-40 de ţări şi furnizând servicii de certificare pe toate continentele (de ex. Bureau Veritas
Certification, Lloyd’s Register etc.).

15. Precizați care sunt etapele în integrarea sistemelor de management.

Începând din anul 2015 a fost adoptată o structură comună pentru standardele de management,
având în vedere practica organizațiilor de a integra pe timpul implementării cerințele mai multor astfel de
standard.
Astfel deja noile ediții ale standardelor ISO 9001 (privind sistemele de management al calității) și
ISO 14001 (privind managementul de mediu) au adoptat această nouă structură.
Structura include 10 subcapitole, având cerințe de la 4 la 10:
1. Domeniu de aplicare
2. Referințe normative
3. Termini și definiții
4. Contextul organizației
5. Leadership
6. Planificare
7. Suport
8. Operare
9. Evaluarea performanței
10. Îmbunătățire
La apariția noilor ediții toate standardele de management vor adopta acestă structură.
Standarde din domeniu aplicate de firme de transport mai sunt ISO 45001 (privind sănătatea și securitatea
operațională, care înlocuiește OHSAS 18001), ISO 28000 (privind managementul securității lanțului
logistic de aprovizionare), ISO 22000 (privind managementul siguranței alimentare) etc.

16. Discutati pe scurt despre contextul organizației specific sistemului de management al

calității.

Pentru determinarea contextului organizației, este important să se stabilească care sunt aspectele externe
și interne care au o influență semnificativă asupra rezultatelor acesteia. Contextul extern organizației are
la bază aspecte care provin la nivel internațional, național, regional sau local, din mediile: economic,
cultural, tehnologic, competițional, de piață, social și legal. Contextul intern organizației este stabilit prin
intermediul valorilor, culturii, performanței și cunoștințelor acesteia.

La descrierea organizației trebuie stabilite aspecte necesare pentru a defini atât contextul ei, cât și
toate elementele necesare sistemului. Printre elementele considerate necesare ȋn descrierea unei
organizații, care sunt importante și ȋn momentul realizării unui audit, pot include:

- Date de contact;
- Lista proceselor (asupra cărora vom reveni pentru definire ȋn cadrul acestui laborator) și a
punctelor de lucru;
 - Aspectele legale: aspectele care transformă domeniul ȋn unul reglementat (de exemplu: cerințe
care obligă o organizație să aibă autorizație de mediu);
- Aspectele de mediu semnificative: emisiile atmosferice, deșeurile solide, apele uzate, scurgerile,
zgomotul, expunerea la radiații periculoase, fumul, căldura etc.;
- Alte certificări.

17. Discutați despre domeniul de aplicare a sistemului de management al calității.

Pentru a stabili domeniul de aplicare al sistemului de management al calitatii, organizatia trebuie

sa determine limitele si aplicabilitatea acestuia.

Atunci cand determina domeniul de aplicare organiztia trebuie sa ia in

considerare:

a) aspectele externe si interne;

b) cerintele partilor interesate
c) produsele si serviciile organizatiei.

Organizatia trebuie sa aplice toate cerintele acestui standard international, daca sunt aplicabile in
cadrul domeniului de aplicare determinat al sistemului sau de management al calitatii.

Domeniul de aplicare al sistemului de management al calitatii al organizatiei trebuie sa fie disponibil

si mentinut ca informatie documentatla Domeniul de aplicare trebuie sa declare tipurile de produse
si servicii incluse si sa ofere justificari pentru orice cerinta a acestui standard international pe
care organizatia o determina ca fiind neaplicabila pentru domeniul de aplicare al sistemului sau de
management al calitatii.

18. Discutați pe scurt despre obiectivele referitoare la calitate necesare sistemului de

management al calității.

Organizatia trebuie sa stabileasca obiective referitoare la calitate pentru functii, niveluri si

procese relevante necesare sistemului de management al calitatii.

Obiectivele referitoare la calitate trebuie:

a) sa fie consecvente cu politica referitoare la calitate;

b) sa fie masurabile
c) sa ia in considerare cerintele aplicabile;
d) sa fie relevante pentru conformitatea produselor si serviciilor si pentru cresterea satisfactiei
clientului,
 e) sa fie monitorizate;
f) sa fie comunicate;
g) sa fie actualizate, dupa caz

Organizatia trebuie sa mentina informatii documentate referitoare la obiectivele in domeniul

calitatii.
Atunci cand planifica modul in care sa-si realizeze obiectivele referitoare la calitate organizatia
trebuie sa determine:
a) ce se va face;
b) ce resurse vor fi necesare;
c) cine va fi responsabil;
d) cand se va finaliza;
e) cum se vor evalua rezultatele.

19. Precizați care sunt elementele de ieșire specifice analizei efectuate de managementul
calității.

Pentru stabilirea măsurilor de ȋmbunătățire necesare sistemului de management de mediu, managementul

de la nivel ȋnalt trebuie să realizeze o analiză efectuată de management. Aceasta poate face parte din
activitățile de mangement efectuate ȋn mod regulat de către o organizație, ea analizând feedback-ul primit
de la părțile interesate.

Ȋn cadrul acesteia se vor lua ȋn considerare două serii de elemente importante:

1. elemente de intrare:
2. elemente de ieșire:
 decizii privind imbunătățirea continuă;
 concluzii referitoare la eficacitatea sistemului de management de mediu
 decizii privind necesitățile sistemului de management de mediu și privind resursele necesare;
 măsuri privind obiectivele de mediu etc.
Analiza efectuată de management reprezintă un element important al managementului schimbării,
parte esențială a sistemului de management de mediu, prin care se asigură stabilirea oportunităților de
ȋmbunătățire continuă pentru creșterea performanței de mediu.

20. Discutați pe scurt despre controlul informațiilor documentate.

Informatiile documentate cerute de sistemul de management al calitatii s i de acest standard

international trebuie controlate pentru a se asigura ca:

a) sunt disponibile si adecvate pentru utilizare, acolo unde si atunci cand este necesar;
b) sunt protejate adecvat ( de exemplu impotriva pierderii confidentialitatii, utilizarii incorecte
sau deteriorarii)
 Pentru controlul informatiilor documentate organizatia trebuie sa ia in considerare urmatoarele
activitati, dupa caz:

a) difuzare, acces, regasire si utilizare;

b) depozitare si protejare, inclusiv mentinerea lizibilitatii;
c) controlul modificarilor (de exemplu controlul versiunilor);
d) pastrare si eliminare.

Informatiile documentate de origine externa determinate de organizatie ca fiind necesare pentru

planificarea si operarea sistemului de management al calitatii trebuie identificate, dupa cum este cazul
si controlate.

Informatiile documentate pastrate ca dovezi are conformitatii trebuie protejate impotriva deteriorarilor
neintentionate.

21. Discutați despre principiul de „leadership” în contextul sistemului de management al

calității.

Ȋn cadrul oricărei organizații leadershipul ocupă un loc important acesta fiind și cel care definește
politica ȋn domeniul calității, care reflectă angajamentul conducerii de vârf de a se conforma legilor ȋn
vigoare și a de a urmării ȋmbunătățirea continuă. Este important ca ȋn cadrul organizației să existe lideri
care să o orienteze ȋn raport cu managementul startegic al acesteia și să capaciteze realizarea unui mediu
intern de natură să implice ȋntreg personalul ȋn atingerea obiectivelor.

Conform standardului ISO 9000 pentru aplicarea principiului de „leadership” o persoană ar

trebui:

1. să fie proactivă şi să conducă prin exemplu propriu,

2. să înţeleagă şi să răspundă la schimbările din mediul extern,
3. să ia în considerare nevoile tuturor părţilor interesate, inclusiv clienţi, proprietari, personal,
furnizori, comunităţi locale şi societatea în ansamblu,
4. să stabilească o viziune clară pentru viitorul organizaţiei,
5. să stabilească valorile comune şi modelele de etică la toate nivelurile organizaţiei,
6. să construiască încrederea şi să elimine teama,
7. să asigure personalului resursele necesare şi libertatea de a acţiona cu responsabilitate şi
răspundere,
8. să inspire, să încurajeze şi să recunoască contribuţiile personalului,
9. să promoveze o comunicare deschisă şi onestă,
10. să educe, să instruiască şi să îndrume personalul,
11. să stabilească obiective şi ţinte îndrăzneţe,
12. să implementeze strategii pentru realizarea acestor obiective şi ţinte.

22. Discutați despre procesul de pregatire și planificare a auditului sistemului de management

al calității.
Activităţile de audit se planifică în conformitate cu procedura aprobată de fiecare organizație, în funcţie
de practicile din domeniu şi, atunci când este cazul, de cerinţele organismelor de certificare sau
acreditare.

Reprezentantul managementului pentru calitate propune conducerii un program de audit, care

stabileşte perioadele şi zonele care urmează a fi auditate, iar apoi, cu o perioadă scurtă de timp înaintea
auditului propune un plan de audit, care include echipa de audit, zonele auditate cu zilele şi orele la care
va fi făcut auditul etc.

Astfel organizația trebuie să stabiliească unul sau mai multe programe de audit, care sunt
planificate pe un anumit interval de timp, dar mai ales orientate către un anumit scop (ISO 19011).

Programul de audit stabilit de o organizație trebuie să contribuie la stabilirea eficacității

sistemului de management de mediu.

Programul de audit poate să includă audituri cu diferite obiective, domenii şi criterii pentru care
trebuie să fie alocate resurse adecvate. Un program de audit poate să conţină unul sau mai multe audituri
în funcţie de mărimea, natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată.

Este important ca managementul să stabilească una sau mai multe persoane competente și
calificate care să coordoneze programul de audit ȋn vederea ȋndeplinirii obiectivelor stabilite anterior.

Pentru stabilirea unui program de audit organizația trebuie să țină cont de mai multe aspecte
precum:

- procesele sale care au efecte asupra mediului;

- modificări care determină schimbări ale organizației;
- rezultatele unor audituri anterioare.

23. Discutați despre principiul „orientarea către client” în contextul sistemului de management
al calității.

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa demonstreze leadesrhip si angajament in ceea ce priveste
orientarea catre client prin a se asigura ca;

a) sunt determinate,intelese si satisfacute i n mod consecvent cerintele clientului, precum s i

cerintele legale si reglementate aplicabile;
b) sunt determinate si tratate riscurile si oportunitatile care pot influenta conformitatea produselor
si serviciilor si capabilitatea de a creste satisfactia clientului;
c) este mentinuta orientarea catre cresterea satisfactiei clientului.
 24. Discutați pe scurt despre procesul de audit intern.

Auditul intern presupune un proces sistematic, independent și documentat efectuat de organizație sau de
o parte externă ȋn numele acesteia, ȋn vederea obținerii dovezilor de audit, pentru a stabili măsura ȋn care
sunt indeplinite criteriile de audit.

Dar ce sunt „dovezile de audit” sau „criteriile de audit”? Conform standardului ISO 14001,
dovezile de audit sunt reprezentate de informații documentate precum ȋnregistrări, declarații ale faptelor
sau alte informații relevante, care sunt verificabile. Criteriile de audit constau ȋntr-un ansamblu de
proceduri, politici sau cerințe utilizate ca referințe cu care dovezile de audit pot fi comparate.

Cel mai des, auditul intern al calităţii, în cadrul unei firme, se realizează anual, însă sunt şi situaţii
când aceste audituri sunt mai dese. Uneori, în perioada imediat următoare implementării sistemului de
management al calităţii se stabileşte o frecvenţă de două audituri interne pe an. Această decizie este luată
având în vedere că la început este de aşteptat să apară mai des oportunităţi de îmbunătăţire sau necesităţi
de iniţiere a unor acţiuni preventive sau corective. De asemenea, la stabilirea frecvenţei auditurilor interne
se are în vedere, dacă este cazul, corelarea acestora cu auditurile externe realizate de organismul de
certificare.

25. Precizați ce este procesul și discutați despre principiul „abordarea pe bază de proces” în
contextul sistemului de management al calității.

Procesul reprezintă un ansambul de activități corelate ȋn care elementele de intrare sunt transformate ȋn
elemente de ieșire. Ȋntr-o organizație procesele pot fi de:

- management/ strategice (ale organizației sau ale resurselor),

- de bază/principale/operaționale (care stau la baza realizării unui produs sau furnizării unui
serviciu),
- suport (cele care susţin procesele principale) sau de evaluare și ȋmbunătățire (au ȋn vedere
satisfacția clientului prin monitorizare, măsurare, analizare și evaluare).

Proiectarea unui sistem de management al calităţii debutează cu identificarea şi definirea

proceselor organizaţiei. Pasul următor este stabilirea locului şi rolului fiecărui proces în cadrul sistemului,
urmărind succesiunea şi interacţiunea dintre procese.

Etapele parcurse sunt următoarele:

- definirea proceselor necesare în acord cu specificul organizaţiei;

- identificarea elementelor de intrare şi ieşire, precum şi a modului de măsurare a acestora;
- identificarea interfeţelor fiecărui proces cu funcţiile organizaţiei;
- evaluarea riscurilor asociate proceselor, în raport cu impacturile potenţiale ale acestora asupra
obiectivelor organizaţiei şi a diferitelor părţi interesate (clienţi, personal, furnizori, parteneri etc.);
 - stabilirea responsabilităţilor şi autorităţii pentru operarea fiecărui proces.

26. Precizați care sunt elementele componente ale proceselor sistemului de management al
calității.

Procesul reprezintă un ansambul de activități corelate ȋn care elementele de intrare sunt transformate ȋn
elemente de ieșire. Ȋntr-o organizație procesele pot fi de:

- management/ strategice (ale organizației sau ale resurselor),

- de bază/principale/operaționale (care stau la baza realizării unui produs sau furnizării unui
serviciu),
- suport (cele care susţin procesele principale) sau de evaluare și ȋmbunătățire (au ȋn vedere
satisfacția clientului prin monitorizare, măsurare, analizare și evaluare).

Proiectarea unui sistem de management al calităţii debutează cu identificarea şi definirea

proceselor organizaţiei. Pasul următor este stabilirea locului şi rolului fiecărui proces în cadrul sistemului,
urmărind succesiunea şi interacţiunea dintre procese.

Etapele parcurse sunt următoarele:

- definirea proceselor necesare în acord cu specificul organizaţiei;

- identificarea elementelor de intrare şi ieşire, precum şi a modului de măsurare a acestora;
- identificarea interfeţelor fiecărui proces cu funcţiile organizaţiei;
- evaluarea riscurilor asociate proceselor, în raport cu impacturile potenţiale ale acestora asupra
obiectivelor organizaţiei şi a diferitelor părţi interesate (clienţi, personal, furnizori, parteneri etc.);
- stabilirea responsabilităţilor şi autorităţii pentru operarea fiecărui proces.

27. Discutați pe scurt despre riscurile și oportunitățile specifice sistemului de management al

calității.

Atunci cand se planifica sistemul de management al calitatii, organizatia trebuie sa determine riscurile
si oportunitatile care necesita sa fie tratate pentru:
a) a da asigurari ca sistemul de management al calitatii poate obtine rezultatul/rezultatele
intentionat/intentionate;
a) a creste efectele dorite;
b) a preveni sau a reduce efectele nedorite;
c) a realiza imbunatatirea.
Organizatia trebuie sa planifice:
a) actiuni de tratare a riscurilor s i oportunitatilor;
b) modul in care:
1) sa integreze s i sa implementeze actiunile in procesele sistemului de management al
calitatii
2) sa evalueze eficacitatea acestor actiuni.
 Actiunile intreprinse pentru tratarea riscurilor si oportunitatilor trebuie sa fie proportionale cu
impactul potential asupra conformitatii produselor si serviciilor.

28. Precizați care sunt părțile interesate relevante pentru o companie de transport maritim.

Părţile interesate identificate:

- acţionariat,
- clienţi,
- personal,
- furnizori,
- parteneri,
- administrația publică,
- organismele de finanțare sau de asigurare etc

29. Discutați pe scurt despre politica în domeniul calității.

Politică referitoare la calitate stabileste intenţii si orientări generale ale unei organizaţii referitoare la
calitate aşa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel.

În general politica referitoare la calitate este consecventă cu politica globală a organizaţiei şi

furnizează un cadru pentru stabilirea obiectivelor calităţii.

Este important de precizat că această politică ȋn domeniul calității diferă de la o organizație la

alta, ea fiind adaptată dimensiunii și complexității proceselor desfășurate ȋn cadrul organizației.
Standardul prevede doua cerințe importante referitoare la conținutul politicii care subliniază angajamentul
de ȋmbunătățire continuă și de prevenire a poluării, dar și cel privind respectarea reglementărilor și a altor
cerințe obligatorii.

Politica ȋn domeniul calității trebuie să fie conform ISO 9001, scrisă, implementată, actualizată și
comunicată ȋntregului personal, dar ȋn același timp aceasta trebuie să fie ținută la dispoziția publicului.

Pentru prezentarea acesteia ȋntregului personal, se folosesc o serie de mijloace de informare

precum: ședințe de informare, distribuirea ȋn scris a acesteia ȋntregului personal, afișarea ei ȋn locuri
vizibile etc.

Este foarte important ca politica ȋn domeniul calității să fie realistă, iar organizația să ȋși asume
obiectivele și țintele asumate, deoarece nerealizarea lor atrage dupa sine o pierdere a credibilității sale.
 30. Discutați despre procesul de planificare a schimbărilor în contextul sistemului de
management al calității.

Atunci cand organizatia determina necesitatea de schimbare a sistemului de management al

calitatii, schimbarile trebuie efectuate intr-un mod planificat.

Organizatia trebuie sa ia in considerare:

a) scopul schimbarilor si consecintele potentiale ale acestora;

b) integritatea sistemului de management al calitatii;
c) disponibilitatea resurselor;
d) alocarea sau realocarea responsabilitatilor si autoritatilor.
e)

31. Precizați care este rolul comunicării într-un sistem de management al calității.

Varianta noua a standardului subliniaza importanta comunicarii la nivelul unui sistem de

management al calitatii. Aceasta se realizeaza atat intern cat si extern, organizatia fiind obligata
sa stabileasca elementele relevante ale procesului de comunicare:
a. Despre ce se comunica
b. Cand se comunica
c. Cu cine se comunica
d. Cum se comunica
e. Cine comunica

32. Discutați pe scurt despre planificarea și controlul operațional.

Organizatia trebuie sa planifice, sa implementeze si sa controleze procesele necesare pentru a

satisface cerintele pentru livrarea produselor si serviciilor prin:

a) determinarea cerintelor pentru produse si servicii;

b) stabilirea criteriilor pentru:
1) procese;
2) acceptarea produselor si serviciilor;
c) determinarea resurselor necesare pentru realizarea conformitatii cu cerintele pentru produse si
servicii;
d) implementarea controlului proceselor in conformitate cu criteriile;
e) determinarea, mentinerea si pastrarea informatiilor documentate atat cat este necesar pentru:

1) a avea incredere ca procesele s-au efectuat conform celor planificate;

2) a demonstra conformitatea produselor si serviciilor cu cerintele.

Elementele de iesire ale acestei planificari trebuie sa fie adecvate operatiunilor

organizatiei.
 Organizatia trebuie sa controleze schimbarile planificate s i sa analizeze consecintele
schimbarilor neintentionate, prin intreprinderea de actiuni care sa diminueze orice efecte
negative, dupa cum este necesar.

33. Discutați despre controlul aplicat produselor, proceselor și serviciilor furnizate din
exterior.

Organizatia trebuie sa se asigure ca procesele, produsele s i serviciile furnizate din exterior sunt
conforme cu cerintele.

Organizatia trebuie sa determine controalele care urmeaza sa fie aplicate proceselor, produselor
s i serviciilor furnizate din exterior, atunci cand:

a) produsele si serviciile de la furnizori externi vor fi incorporate in produsele si serviciile proprii

ale organizatiei;
b) produsele si serviciile sunt livrate de furnizor direct clientului (clientilor) in numele
organizatiei;
c) un proces, sau o parte a unui proces, este livrat de un furnizor extern ca urmare a unei decizii a
organizatiei.

Organizatia trebuie sa determine si sa aplice criterii pentru evaluarea, selectarea,

monitorizarea performantelor si reevaluarea furnizorilor externi, pe baza capabilitatii acestora de
a furniza procese sau produse si servicii in conformitate cu cerintele. Organizatia trebuie sa
pastreze informatii documentate ale acestor activitati si ale oricaror actiuni necesare care decurg
din evaluari.

34. Precizați care este rolul acțiunilor corective conform standardului sistemului de
management al calității.
Conform standardului ISO 9000, conformitatea presupune ȋndeplinirea unei dintre cerințele (nevoi sau
așteptări declarate) precizate mai sus, ȋn timp ce neconformitatea este fenomenul opus de neȋndeplinire a
unei cerințe.

Așa cum am precizat mai sus unele dintre acțiunile pe care o organizație le poate adopa ȋn
vederea ȋmbunătățirii pot fi:

- acțiunea corectivă: care reprezintă acțiunea de eliminarea a cauzei unei neconfomități, dar și de
prevenire a reapariției acesteia;
- corecția: care reprezintă acțiunea de eliminarea unei neconfomități. Trebuie să precizăm că
aceasta poate fi realizată ȋnainte, o dată cu, sau după o acțiune corectivă;
- acțiunea preventivă: care reprezintă acțiunea de eliminarea a cauzei unei neconfomități
potențiale.
 35. Discutați pe scurt despre importanța gândirii pe bază de risc.

Toate activitățile pe care o companie le desfășoară presupun realizarea unor riscuri pe care
aceasta trebuie să le gestioneze atent, prin identificarea și analizarea lor, urmând apoi să
determine dacă riscul trebuie tratat astfel ȋncât să fie ȋndeplinite criteriile de risc.

Edițiile din 2015 ale standardelor subliniază importanța gândirii pe bază de risc, necesară
pentru planificarea și implementarea proceselor sistemului de management al calitatii al
organizației, dar și pentru stabilirea amplorii informațiilor documentate. Gandirea pe bază de
risc nu presupune ȋn mod obligatoriu o abordare complex.

Riscul reprezinta „efectul incertitudinii asupra obiectivelor”.

La nivelul companiilor de transport, managementul riscului trebuie să fie integrat ȋn așa fel ȋncât
acesta să asigure cu costuri minime un control global al riscului, astfel ȋncât nivelul expunerii la
risc să fie acceptabil pentru societate. Ȋn acest sens se folosește matricea de risc.

36. Discutați pe scurt despre părțile interesate, necesitățile și asteptările acestora.

Datorita efectului lor, sau efectului lor potential, asupra capabilitatii organizatiei de a furniza
consecvent produse si servicii care satisfac cerintele clientului si pe cele legale si reglementate
aplicabile, organizatia trebuie sa determine:

a) partile interesate relevante pentru sistemul de management al calitatii;

b) cerintele acestor parti interesate care sunt relevante pentru sistemul de management al calitatii.

Organizatia trebuie sa monitorizeze si sa analizeze informatiile despre aceste parti interesate

si cerintele lor relevante.

37. Precizați care este rolul informațiilor documentate într-un sistem de management al
calității.

Informațiile documentate sunt „informații necesare a fi controlate și menținute de o organizație și

mediul suport al acesteia”. Acestea pot proveni din orice sursă și ȋn același timp pot avea orice format.
Ele pot face referire la:

-sistemul de management al calitatii al organizației, dar și la procesele conexe specifice acesteia;

-anumite informații create cu scopul permiterii funcționării organizației;
-dovezi care atestă rezultatele obținute.
Decizia privind amploarea informațiilor documentate documentaţiei ale sistemului de
management al calitatii trebuie luată de fiecare firmă în funcţie de specificul său şi este reflectată mai ales
de numărul informațiilor documentate definite de către acesta, precum şi de numărul şi celor stabilite a fi
menţinute pe timpul operării proceselor organizației.
 Între criteriile luate în considerare în decizia privind amploarea informațiilor documentate ale
unui sistem de management al calitatii se află:

- cerinţele legale şi de reglementare, precum şi gradul de detaliere a acestora;

- cerinţele clienţilor şi ale altor părţi interesate (acţionariat, parteneri, furnizori etc.);
- nevoia de a demonstra ȋndeplinirea cerințelor de conformare;
- specificul şi mărimea firmei;
- gradul de complexitate a proceselor, produselor și serviciilor;
- nivelul de competenţă a personalului care desfășoară activități ȋn cadrul organizației.
Standardul ISO 9000:2015 prezintă „documentul” sub forma informațiilor și a mediului care le
conține. Acesta sugerează că un document poate fi o ȋnregistrare, specificație, document procedural,
schiță, raport, standard.

38. Precizați care sunt elementele de care se ține cont în determinarea domeniului de aplicare
al sistemului de management al calității.

Pentru a stabili domeniul de aplicare al sistemului de management al calitatii, organizatia trebuie

sa determine limitele si aplicabilitatea acestuia.

Atunci cand determina domeniul de aplicare organiztia trebuie sa ia in

considerare:

d) aspectele externe si interne;

e) cerintele partilor interesate
f) produsele si serviciile organizatiei.

Organizatia trebuie sa aplice toate cerintele acestui standard international, daca sunt aplicabile in
cadrul domeniului de aplicare determinat al sistemului sau de management al calitatii.

Domeniul de aplicare al sistemului de management al calitatii al organizatiei trebuie sa fie disponibil

si mentinut ca informatie documentatla Domeniul de aplicare trebuie sa declare tipurile de produse
si servicii incluse si sa ofere justificari pentru orice cerinta a acestui standard international pe
care organizatia o determina ca fiind neaplicabila pentru domeniul de aplicare al sistemului sau de
management al calitatii.

39. Discutați pe scurt despre analiza efectuată de management realizată de managementul de

la cel mai ȋnalt nivel.
Pentru stabilirea măsurilor de ȋmbunătățire necesare sistemului de management de mediu, managementul
de la nivel ȋnalt trebuie să realizeze o analiză efectuată de management. Aceasta poate face parte din
activitățile de mangement efectuate ȋn mod regulat de către o organizație, ea analizând feedback-ul primit
de la părțile interesate.

Ȋn cadrul acesteia se vor lua ȋn considerare două serii de elemente importante:

3. elemente de intrare:
 măsuri stabilite ȋn cadrul analizelor afectuate de management anterioare;
 informații referitoare la performanța de mediu a organizației;
 indicatori privind modul de indeplinire a obiectivelor de mediu;
 feedback-ul de la părțile intersate, inclusiv reclamațiile acestora;
 măsuri de ȋmbunățățire continuă etc.
4. elemente de ieșire:
 decizii privind imbunătățirea continuă;
 concluzii referitoare la eficacitatea sistemului de management de mediu
 decizii privind necesitățile sistemului de management de mediu și privind resursele necesare;
 măsuri privind obiectivele de mediu etc.
Analiza efectuată de management reprezintă un element important al managementului schimbării,
parte esențială a sistemului de management de mediu, prin care se asigură stabilirea oportunităților de
ȋmbunătățire continuă pentru creșterea performanței de mediu.

40. Ce este un proces? Stabiliți elementele esențiale ale procesului de planificare a

obiectivelor referitoare la calitate.

Obiectivul reprezintă un țel pe care o organizatie iși propune să ȋl atingă și să ȋl cuantifice acolo
unde acest lucru este posibil, fiind cuprins ȋn cadrul politicii de mediu.
Obiectivele stabilite de către organizație trebuie să fie coerelate cu politia acesteia, deoarece
scopul lor final este de a facilita realizarea acestei politici. Lipsa de coerență dintre acestea poate
duce la apariția unor efecte negative ȋn realizarea procesului de imbunatățire continuă a
performanței de mediu a organizației. Deasemenea obiectivele trebuie să fie relative și nu
absolute, trebuie să corespundă cu dimensiunile organizației și cu necesitățile acesteia.
Obiectivele se stabilesc în acord cu politica in domeniul calitatii a organizației astfel încât acestea
să fie măsurabile. De obicei, elementele unor obiective bine definite includ:

- denumire;
- indicator;
- frecvenţă de măsurare;
- ţintă;
- responsabil;
- resurse;
- termen.
 41. Discutați pe scurt despre resursele pe care o organizație trebuie să le determine și să le
pună la dispoziție într-un sistem de management al calității.

Organizatia trebuie sa ia in considerare:

a) capabilitatile si constrangerile referitoare la resursele interne existente;

b) ce este necesar sa se obtina de la furnizorii externi resursele necesare

Organizatia trebuie sa determine si sa puna la dispozitie resursele necesare pentru stabilirea,

implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii:

1) Personal
2) Infrastructură
3) Mediu pentru operarea proceselor
4) Resurse de monitorizare si masurare
5) Cunostinte organizationale

42.Discutați pe scurt despre rolul competențelor în contextul sistemului de management

al calității.
Organizatia trebuie:
a) sa determine competentele necesare ale persoanei (persoanelor) care lucreaza sub controlul
organizatiei si pot sa influenteze performanta si eficacitatea sistemului de management al
calitatii;
b) sa se asigure ca aceste persoane sunt competente pe baza studiilor, instruirilor sau experientei
adecvate;
c) atunci cand este aplicabil, sa intreprinda actiuni de dobandire a competentei necesare si sa
evalueze eficacitatea actiunilor intreprinse;
d) sa pastreze informatii documentate corespunzatoare, ca dovada a competentei

43.Discutați pe scurt despre rolul conștientizării în contextul sistemului de management al

calității.

Organizatia trebuie sa se asigure ca persoanele care lucreaza sub controlul organizatiei sunt
constientizate referitor la:

a) politica referitoare la calitate;

b) obiectivele relevante referitoare la calitate;
c} contributia lor la eficacitatea sistemului de management al calitatii, inclusiv
beneficiile performantei imbunatatite
d} implicatiile neconformarii cu cerintele sistemului de management al calitatii.
 44. Precizați care sunt elementele de care se ține cont în procesul de proiectare și dezvoltare a
produselor și serviciilor.

Organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina un proces de proiectare si

dezvoltare adecvat pentru a se asigura de furnizarea ulterioara a produselor si serviciilor.
La determinarea etapelor s i controalelor pentru proiectare s i dezvoltare organizatia trebuie sa i a
in considerare:

a) natura, durata si complexitatea activitatilor de proiectare si dezvoltare;

b) etapele de proces necesare, inclusiv analizele aplicabile ale proiectarii si dezvoltarii;
c) activitatile necesare de verificare si validare,ale proiectarii si dezvoltarii;
d) responsabilitatile si autoritatife implicate in procesul de proiectare si dezvoltare;
e) resursele interne si externe necesare pentru proiectarea si dezvoltarea produselor si serviciilor;
f) necesitatea de control al interfetelor intre persoanele implicate in procesul de proiectare si
dezvoltare;
g) necesitatea de implicare a clieniilor si utilizatorilor in procesul de proiectare si
dezvoltare;
h) cerinte pentru furnizarea ulterioara a produselor si serviciilor;
i) nivelul de control al procesului de proiectare si dezvoltare asteptat de clienti s i alte
parti interesate relevante;
j) informatii documentate necesare pentru a demonstra ca cerintele de proiectare si dezvoltare au
fost indeplinite

45. Discutați pe scurt despre criteriul de performanță și evaluarea performanțelor produselor

și serviciilor.

Standardul ISO 9001 subliniază necesitatea angajamentului organizației pentru o abordare sistematică și
pentru ȋmbunătățirea continuă a sistemului său de management al calitatii, astfel ȋncât să se asigure
obținerea unei performanțe.

Astfel pentru definirea unor obiective și a unor ținte care să asigure nivelul maxim de eficiență,
organizația poate să definească criterii interne de performanță.

Standardul ISO 14031, prezintă criteriul de performanță ca un obiectiv, țintă sau alt nivel
intenționat de mediu al performanței, stabilit de managementul organizației și folosit ȋn scopul evaluării
performanței sale in domeniul calitatii.

Evaluarea performanțelor proceselor/serviciilor se realizează ȋn toate etapele sistemului de

management, prin utilizarea indicatorilor de performanta, ȋn mod continuu, și prin efectuarea auditului
sistemului de management. Măsurarea, monitorizarea, analizarea și evaluarea sunt activități cheie ale
sistemului de management care asigura faptul că o organizație funcționează ȋn conformitate cu politica
declarată. Criteriile de performanță interne, precum și standardele externe ajută compania să-și definească
propriile obiective și ținte.

Criteriile de performanță pot proveni din surse diferite printre care:

- performanța actuală și anterioară;
- standarde;
- analizele și auditurile efectuate de management;
- cercetarea științifică;
- opiniile părților interesate.
1.Un produs este de calitate superioara daca are:
a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
e) nici una din situatii nu este general valabila
2.Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:
a)  apartin aceluiasi sortiment
b) apartin la sortimente diferite
c) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
d) au aceeasi destinatie
e) au destinatie diferita
3. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa parcurgerea unui ciclu etapele se reiau:
a) la acelasi nivel, valorificandu-se experienta acumulata
b) la un nivel inferior, deoarece eforturile necesare fiecarei etape sunt mult
    mai mici
c) la un nivel superior plecand de la o baza informationala perfectionata
4. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt:
a) fiabilitatea
b) flexibilitatea functionala
c) mentenabilitatea
d) maneabilitatea
e) durabilitatea
f) dirijabilitatea
5.Caracteristicilie de calitate de natura tehnica orhanizatorica se intalnesc in special:
a) in activitati de cercetare proiectare
b) in procese de productie
c) in servicii
6. Principalele subgrupe de caracteristici tehnice sunt:
a) caracteristici tehnico-constructive
b) caracteristici ergonomice
c) caracteristici tehnologice
d) caracteristici tehnico- organizatorice
e) caracteristici de natura tehnico-comerciale
f) caracteristici senzoriale
7. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate, consum specific:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psoho-sociale
g) nici una
8. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, linie, culoarea:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
9. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda, evitarea solicitarii
unidirectionale, asigurarea unei pozitii confortabile pentru utilizaror:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psohologice
e) orgonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
10.Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare, mentenabilitate, sarcina utila:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
11. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale?
a) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
b) nu sunt percepute usor de utilizatori
c) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
d) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influenteaza viata
    persoanelor si a grupurilor sociale
e) sunt percepute usor de utilizatori
12. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:
a) costul ridicat al realizarii lor
b) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
c) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
13. Arhetipul precede prototipul?
a) da
b) nu
14. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
a) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
b) expresivitatea este specifica formelor standardizate
c) expresivitatea este specifica numai formelor complexe
15. Caracteristicile ergonomice au ca scop:
a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor
c) corectarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
    utilizatorului
d) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
    producatorului
e) evitarea solicitarii unidirectionalea unor organe in timpul exploatarii
f) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
g) consunul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
16. Coeficientul defectelor se calculeaza :
a) pe zile pentru fiecare tip de defect
b) pe luni pentru fiecare tip de defect
c) pe zile si e luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
    verificate
d) pe zile si luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
    verificate intr-o luna
17. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca in indicator al calitatii sunt:
a) sa fie simplu
b) sa fie pertinent
c) san nu poata fi falsificat
d) sa fie verificabil
e) sa poata fi calculate de orice persoana
18. Principalele elemente luate in calcul in calaulul nivelului tehnic al intreprinderii sunt:
a) produsele
b) materiile prime si materialele utilizate
c) procesele tehnologice
d) personalul
e) cladiri, instalatii si utilaje
f) managementul
19. Pentru calculul indicatorului “nivel tehnic” se utilizeaza:
a) toate caracteristicile tehnice
b) numai anumite caracteristici tehnice
c) toate caracteristicile
20. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma, in functie de caracteristicile esentiale, s-
au obtinut urmatoarele note:
 Persoana   Note acordate pentru caracteristici
                    C1    C2    C3    C4    C5
P1                 8       5      10      0      9
P2                  7       0       9       4     10
P3                 10      4       6       7      8
Coeficientii de importanta: 0,30; 0,20; 0,10,0,15,0,25
Nivelul sintetic al caracteristicilor sociale ale serviciului este:
a)      0,645
b)      0,801
c)      0,743
21. Asupra calitatii mediului intreprinderii managerii pot actiona:
a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
c) direct asupra componentelor mediului intern
d) partial si indirect asupra componentelor micromediului extern
22. Cererile de actiuni crective se completeaza de catre:
a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului “Calitate”
c) auditori
d) managerul general
e) proiectanti
23. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
c) selectie
24. Calitatea unui studio de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:
a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
c) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mare
d) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mic
25. Calitatea pretului, privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca fiind buna daca acesta :
a) este mai mare decat al concurentilor
b) este mai mic decat al concurentilor
c) are o flexibilitate ridicata
26. Calitatea promovarii este apreciata:
a) de catre producator si consummator, in funcdtie de acelasi criteriu
    deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare
b) de catre producator daca acesta contribuie la cresterea vanzarilor si a
    fidelitatii clientilor
c) de catre comparator daca este purtatoare de informatii
27. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de :
a) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor
    obtinute
b) numai in functie de calitatea produselor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
28.Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:
a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
c) documente de fundamentare a necesarului
d) documente privind relatiile cu furnizorii
e) documente de livrare care insotesc produsele
f) documentele de certificare a calitatii
g) documentele privind legalitatea functionarii furnizorului
h) documentele privind produsele respinse pe fluxul de fabricatie
29. Trasabilitatea reprezinta;
a) traseul pe care il va parcurge produsul
b) inregistrari pe baza carora se poate reface “istoricul” produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului
30.Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar si informatiile sunt preluate in documentele
    de receptie
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare
d) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare si
    incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje
31. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:
a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in
    mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
b) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
d) sistemul de stimulente
e) numarul si structura acestora
32. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:
a) pregatirea profesionala
b) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
e) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati
f) spiritual de colaborare
g) usurinta adaptarii la cerintele postului
33. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:
a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
c) in cazul majoritatii produselor
34. Intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem mentiona:
a) interschimbabilitatea
b) marcajele de identificare a producatorilor
c) complexitatii corespunzatoare
d) prêt scazut
35. Urmarirea produselor in exploatare are ca obiective:
a) identificarea utilizatorilor
b) identificarea cauzelor care genereaza defectiunile
c) asigurarea conditiilor pentru exploatarea carecta a produselor la utilizatori
d) defectarea operativa a interventiilor in perioada de garantie
36. Intre documentele sistemului calitate intalnim:
a) manualul calitatii
b) manualul mecanicului sef
c) instructiuni de lucru
d) instructiuni de utilizare
e) inregistrari privind calitatea
37. Conform standardelor ISO procedurile calitatii se elaboreaza pentru:
a) analiza contractelor
b) analiza activitatilor economico-financiare
c) identificarea si trasabilitatea produselor
d) identificarea si selectia personalului
e) inspectii si  incercari
f) audituri interne ale calitatii
g) tehnici statistice
h) actiuni de control si gestiune
38. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:
a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
d) asigurarii calitatii
e) managementului calitatii
39. Intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului
b) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii
    calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
d) verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor
    prestabilite
e) verificarea masurii in care produsele livrate satisfac cerintele
    beneficiarilor
40. Auditul extern poate fi efectuat de catre:
a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia
d) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
e) un organism neutru la solicitarea intreprinderii
41. Initiatorul unui audit poate fi:
a) o organizatie de protectie a consumatorilor
b) conducerea intreprinderii
c) un beneficiar al intreprinderii
d) un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de
    serviciu
42. Auditul calitatii produsului urmareste:
a) masura in care documentele de referinta au fost corect alese si contin
    cerinte pentru realizarea calitatii corespunzatoare
b) masura in care responsabilitatile pentru produse sunt corect stabilite
c) masura in care documentatia de produs corespunde cerintelor
d) masura in care produsele se realizeaza conform specificatiilor
e) masura in care beneficiarii cunosc specificatiile si pretind realizarea
    produselor in conformitate cu acestea
43.Denumirea de “audit extern” provine de la faptul ca:
a) vizeaza mediul extern al in treprinderii
b) este realizat de specialistii din afara intreprinderii
c) este realizat de specialisti din afara unotatii auditate
d) este realizat asupra aspectului exterior al produselor
44. Intre componentele Raportului de audit intalnim:
a) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
d) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea inlaturarii deficientelor
45.In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori
d) specialisti apartinand unitatii auditate
46. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor:
a) pregatire profesionala adecvata
b) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
e) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de nogociere
g) cinste si corectitudine
47. Intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem mentiona:
a) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
c) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
48. Certificarea calitatii se refera la:
a) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita perioada
c) produsele care vor fi exportate
d) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite domenii
h) laboratoarele intreprinderii
49. Certificarea produselor are ca scop:
a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
c) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale
    caracteristicilor de calitate
50. Certificarea produselor este impusa de :
a) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
d) aparitia realizatorilor de produse contrafacute
51.Certificarea produsului are ca baza :
a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar
b) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator
f) Certificat de conformitate eliberat de un organism neutru
52.Certificarea sistemului   calitatii este atestata prin:
a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
b) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
53. Certificarea personalului este necesara pentru:
a) persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii complexe
c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii
54. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:
a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului “ Asigurarea calitatii”
c) un organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii
55. Intre strategiile globale ale calitatii putem mentiona:
a) strategia implementarii TOM
b) strategia cresterii fiabilitatii poduselor
c) strategii in domeniul factorilor care influenteaza calitatea
d) strategia restructurarii intreprinderii
e) asimilarea unor produse si tehnologii noi
f) cresterea calitatii in activitatea de service
g) diminuarea pierderilor datorate noncalitatii
h) strategia imbunatatirii continue
56. Strategia inovatiei ca alternative la strategia imbunatatirii continue presupune:
a) schimbarea lenta si continua
b) schimbarea intensa si continua
c) schimbarea continua in salturi mici
d) schimbarea brusca
57.Strategia imbunatatirii continue este frecvent intalnita in:
a) intreprinderile japoneze
b)intreprinderile americane
c) intreprinderile romanesti aflate in restructurare
58. Premiul National Baldrigo se acorda in :
a) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
e) SUA din anul 1951
59. Premiile calitatii se acorda pentru:
a) respectarea legislatiei calitatii
b) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
60. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/ prestatori sunt:
a) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de productie
c) costuri de evaluare a calitatii
d) costurile datorate noncalitatii
e) costul clientelei pierdute
61. In compartimentul de marketing al unei firme lucreaza 5 persoane cu un salariu mediu de 2000000 lei din care doua
efectueaza studii de piata pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor:
Seful compartimentului are un salariu mediu lunar de 4.000.000 lei
Cheltuielile facute intr-un an in cadrul compartimentului pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor
- costul formularelor de culegere a informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli cu deplasarile: 50.000.000 lei
- costul prelucrarii informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 45%
In anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pietii au fost de 200.000 mii lei.
Indicele sporului cheltuielilor (sporul relativ) a fost:
a)      11,12%
b)      14,60%
c)      22,25%
62. O firma realizeaza intr-un an urmatoarele cheltuieli cu experimentarea:
- costul materialelor si energiei consummate: 20 milioane lei
- costul componentelor distruse: 40 milioane lei
- sume din valorificarea componentelor distruse : 12 milioane lei
- ponderea cheltueielilor salariale in totalul cheltuielilor cu experimentarea rezulta din analize statistici si este de 25%
Cheltuieli totale pentru studiul pietei, conceptie si experimentare au fost de 125 milioane lei
Ponderea cheltuielilor cu experimentarea in totalul cheltuielilor pentru studiul pietei, conceptie si experimentare a fost:
a)      35,12%
b)      49,16%
c)      51,20%
63. O intreprindere organizeaza intr-un an cursuri pentru ridicarea calificarii si initierea in domeniul calitatii.
Categorii de persoane  Nr.ore curs Costul orei de curs (mii lei) Ore in timpul
                                                                                                       Programului
- muncitori direct
  productivi                       100                100
- muncitori indirect
  productivi                         50                  40
- personal TESA                 70                 120
Productivitatea medie pentru muncitorii direct productivi este de 500 mii lei/h. Cheltuielile totale cu ridicarea calificarii in
vederea cresterii calitatii au fost:
a)      68.500 mii lei
b)      60.400 mii lei
c)      67.900 mii lei
64.O intreprindere a vandut urmatoarele produse:
Produsul         Cantitatea          Cantitatea          Pret unitar          Bonificatii
                       Vanduta(buc)    declasata(buc)     (mii lei/buc)          (%)/buc
A                           100                  20                     1000                     10
B                           200                  10                       800                      25
C                           270                  30                      2000                     20
Incasarile totale s-au redus ca urmare a declasarii unor produse cu:
a)      2,00%
b)      1,60%
c)      3,50%
65, Imbunatatirea calitatii unui produs necesita cheltuieli suplimenrare de 15.000 lei buc.
Se mai cunosc :
-         vanzari anterioare : 2000 buc/an
-         prêt anterior: 95 mii lei/buc
-         cost anterior: 75 mii lei/buc
Care este cantitatea suplimentara care trebuie vanduta pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor
suplimentare/
a)      6000 buc
b)      5000 buc
c)      8000 buc
66. In urma aplicarii unor masuri de crestere a calitatii unui produs la o intreprindere rezulta:
Specificatie                        Vanzari(buc)  Pret(mii lei/buc) Cost ( mii lei/buc)
1.Anterior cresterii calitatii        200           500                     400
2. Dupa cresterea calitatii          300           560                     420
Sporul de venit net ca urmare a influentei calitatii asupra volumului vanzarilor va fi:
a)      12.500
b)      15.000
c)      22.000
d)      19.000
67. In legatura cu inlocuirea unor utilaje inferioare calitativ cu altele de calitate superioare se cunosc:
Utilajul                 Timp de functionare     Productivitatea orara(buc/H)
1.Inferior calitativ        3500                          2,0
2.Superior calitativ      3800                      mai mare cu 30%
Capacitatea de productie ca urmare a cresterii gradului de folosire extensiva prin inlocuirea utilajului vechi cu cel nou este:
a)
b)
c)
d)
6               .calitatii la o firma se prezinta astfel:
                                   Valoare (mii lei)  Cheltuieli                            Valoare
1 Spor de vechime              30000      1. Costul prevenirii asigurarii   15000
2.Economii de resurse                        2. Costul evaluarii                     25000
- naturale                            10000      3. Costul noncalitatii                 15000
- avansata                            20000     4. Costul clientelei pierdute         5000
- umane                                 6000
- consumate                     15000
Egalitatea bilantiera se realizeaza la valoarea de:
a)      70000 mii lei
b)      80000 mii lei
c)      10000 mii lei
d)      50000 mii lei
69. O economie la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
a) reducerea numarului intreruperilor accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii
c) cresterea timpului de functionare intre doua interventii successive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor  de reparatii
70. Bilantul calitatii pune in evidenta:
a) cheltuielile si efectele legate de calitate
b) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii
71. Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza :
a) indicatorii care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
    cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
    pentru cei referitori la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
72. O intreprindere realizeaza un produs de 3 clase de calitate. Se cunosc:
Calitatea        Productia vanduta   Pret unitar (mii lei)
Extra                  100                         60
 I                          50                         50
II                        200                         45
Atribuind claselor coeficienti care difera cu 0,15 de la o clasa la alta, coeficientul mediu al calitatii pe intreprindere va fi:
a)      0.950
b)      0,708
c)             
d)      55,20
e)      50,00
73. O intreprindere realizeaza un produs pe 3   clase de calitate. Se cunosc:
Calitatea   Productia vanduta  Pret unitar (mii lei)
Extra              100                           60
I                        50                           50
II                     200                           45
Nivelul mediu calitatii calculate in functie de pretul de vanzare va fi:
a)
b)
c)
d)
e)
74. Care dintre urmatoarele afirmatii privind “noncalitatea” si “calitatea” inferioara sunt adevarate?
a) noncalitatea este data de niveluri ale caracteristicilor care fac imposibila
    utilizarea produsului
b) calitatea inferioara este data de niveluri ale caracteristicilor care fac
    imposibila utilizarea produsului
c) noncalitatea afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau face
   ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
d) calitatea inferioara afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau
    face ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
e) nu exista deosebiri intre noncalitate si calitatea inferioara
75. In raport cu gravitatia lor, defectele pot fi:
a) critice
b) ascunse
c) principale
d) secundare
e) evidente
f) minore
g) accidentale
76.Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a defini un ansamblu de caracteristici care-I
    confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati speciale sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate funciile, o perioada
    de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
     moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii date de utilizare si de efectuare a
operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
    realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
77. Calitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
    confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
    de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
    moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
    in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
    realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
78. Mentenabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
    confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile, o perioada de
    timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
    moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
    in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini funciile pentru care a fost
    realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
79. Disponibilittea poate definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
    confera posibilitatea satisfacerii unor necesutati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de  timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
    moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare ,
    in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilorde intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
    realizat, o perioada de timp  cel putin egala cu durata normala de viata
80. Durabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
    confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
    de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
    moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
    in conditii date de utilizatorul de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
    realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
81. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in categoria :
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consumatorilor/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
82. Cheltuielile cu elaborarea proiectelor de produse noi si reproiectate si cele cu experimentarea intra in categoria;
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d)costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
83. Cheltuielile cu achizitionarea de utilaje pentru mecanizarea si automatizarea operatiilor manuale intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
84.Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii preciziei de lucru intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
85.Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
86. Cheltuielile cu investitii in utilaje, standuri si aparatura pentru verificari intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
87.Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea produselor intra in categoria:
a)      costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b)       costurilor de evaluare
c)      costurilor noncalitatii la producator
d)      costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e)      costurilor clientelei pierdute
88. Prin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului.acestea pot fi:
a) relative
b) absolute
c) atat relative cat si absolute
89.Dupa complexiitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:
a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici , aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupe de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
90. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora
cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului tehnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale
91.Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind necorespunzator, desi acesta corespunde prevederilor
din contract, este:
a) riscul furnizorului
b) riscul beneficiarului
c) riscul intermediarului
92.Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza:
a) indicatori care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
    cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
    pentru cei referitoari la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
93.” Aptitudinea unui produs de a dispune de un ansamblu de caracteristici care-I confera posibilitatea satisfacerii intr-un
anumit grad a unor necesitati specificate sau implicite” este o definitie pentru:
a) fiabilitate
b) disponibilitate
c) mentenabilitate
d) durabilitate
e) fezabilitate
94. “Ansamblul caracteristicilor individuale si comune care intr-un anumit climat social si de management, a unui sistem de
stimulente si in prezenta unor conditii materiale adecvate sunt utilizate voluntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei la
un nivel ridicat de performanta” este o definitie pentru:
a) calitatea sistemelor de productie
b) calitatea mijloacelor tehnice din intreprindere
c) calitatea resurselor umane
d) calittea resurselor materiale
95. Realizarea produselor pe clase de calitate poate fi:
a) o actiune planificata, pentru a corela caracteristicile ofertei cu cererea
    solvabila
b) nu are legatura cu cererea solvabila, mai degraba, cu cererea potentiala
c) rezultatul actiunii factorilor care influenteaza calitatea si care pot duce la
    abateri semnificative ale calitatii efective de la cea proiectata
d) nu are legatura cu factorii care influenteaza calitatea decat in domeniul
    serviciilor
96. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:
a) un calificativ acordat managementului
b) un indicator de categorie sau rang
c) un indicator al Sistemului de Management al Calitatii
d) un standard de referinta
97. Certificarea de produs poate fi data de :
a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara
b) laboratoarele proprii acreditate
c) organizatii acreditate in domeniu
d) Organizatia Internationala de Standardizare
e) organizatii specializate ale consumatorilor
f) Institutul Roman de Standardizare
98. In enuntul: “ caracteristicile elementare sunt cuprinse in caracteristicile de ordin superior astfel incat sa ajunga pana la
urma la o caracteristica finala complexa care caracterizeaza calitatea ……….a produsului” lipseste cuvantul:
a) economica
b) tehnica
c) sociala
d) integrala
e) partiala
99. Intre caracteristicile economice sintetice de cheltuieli pot fi incluse:
a) cost anual total
b) capital total
c) costul unui articol de calculatie
d) pierderi din cauza morala II
e) investitii totale
f) cheltuieli echivalente ( ca natura sau dupa timp)
g)  pierderi unitare sau totale de risc
h)  investitii pe unitatea de produs
100. Intre caracteristicile economoce sintetice de efecte pot fi incluse:
a) economii anuale si totale
b) venitul net anual  total
c) economii complexe anuale sau totale (directe, indirecte si conexe)
d) cheltuieli la 1000 lei productie
e) curs de revenire brut si net
f) rata rentabilitatii
101. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:
a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici, aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupa de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
102. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora
cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului ethnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale
103. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament?
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
   pierde importanta estetica odata cu distrugerea formal
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinte si comunica cu
    beneficiarul si mediul
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia
   produsului si elementele din mediulinconjurator
104. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca intre
indicele sporului de prêt si indicele cresterii relative a calitatii sa fie o relatie de forma:
a) iOp> iCk pentru a acoperi cheltuielile facute in vederea cresterii calitatii
b) iOp> iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret
c) iOp= iOk aceasta fiind corelatia normala
d) iOp<iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret
e) iOp<iOk pentru a nu incalca legislatia privind protectia consumatorului
105. Principalele cerinte ale asigurarii calitatii sunt:
a) a scrie ce faci
b) a comunica ce faci
c) a face ce scrii
d) a scrie ce fac executantii
e) a aduce dovezi
f) a insirui pe altii
106. Principalele cerinte ale managementului calitatii sunt:
a) implicarea tuturor compartimentelor in realizarea si ameliorarea calitatii
b) in cadrul fiecarui compartiment toti salariatii au atributii precise privind
    calitatea
c) implicarea tuturor clientilor in realizarea si ameliorarea calitatii
d) compartimentele utilizeaza toate mijloacele pentru realizarea si
    ameliorarea calitatii
e) problema calitatii este in primul rand o problema de evitare a noncalitatii
   si apoi de crestere a nivelului calitativ
f) problema calitatii este in primul rand o problema de crestere a nivelului
   calitativ si apoi de evitare a noncalitatii
g) implicarea intreprinderii trebuie se vizeze intreg ciclul de viata al
    produsului si intreaga durata de viata a fiecarui exemplar livrat
107. Trilogia calitatii dupa opinia lui Juran este:
a) planificarea calitatii
b) realizarea calitatii
c) tinerea sub control a calitatii
d) comunicarea calitatii
e) imbunatatirea calitatii
108.Urmatoarea definitie a managementului calitatii: “ ansamblul activitatilor functiei generale de management care determina
politica in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile si le implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mijloace cum
ar fi: tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii” este dat de :
a) Juran
b) Kolada
c) Organizatia Internationala de Standardizare
d) Ishikawa
e) Deming
109. Verigile lantului lui Deming au urmatoarea succesiune:
a) Imbunatatirea calitatii – Creasterea productivitatii – Reducerea preturilor -
    Cresterea cotei de piata – Reducerea costurilor- Asigurarea de locuri de
    munca – Recuperarea investitiei – Consolidarea pozitiei
b) Imbunatatirea calitatii- Cresterea productivitatii- Reducerea costurilor-
    Reducerea preturilor- Cresterea cotei de piata- Consolidarea pozitiei –
    Asigurarea de locuri de munca – Recuperarea investitiei
c) Imbunatatirea calitatii – Cresterea productivitatii – Reducerea costurilor –
    Asigurarea de locuri de munca – Recuperarea investitiei – Consolidarea
    pozitiei – Reducerea preturilor –Cresterea cotei de piata
110. Conform Standardului   ISO 9001:2000 produsul este rezultat al activitatilor sau proceselor, respectiv:
a) materialele procesate
b) serviciile
c) mediul
d) mijloacele
e) ideile
f) hardware
g) software
h) o combinatie a acestor elemente
111. Internalizarea relatiei client furnizor inseamna:
a) precizarea clara a relatiilor cu clientii si furnizorii intreprinderii
b) generalizarea relatiilor specifice client-furnizor pentru toate
    compartimentele si persoanele din intreprindere
c) stabilirea unor relatii specifice cu clientii si furnizorii interni, respectiv cu cei externi
d) armonizarea relatiilor cu clientii si furnizorii cu mediul intern al firmei
112.Elementele sistemului de management al calitatii sunt structurate:
a) potrivit ciclului PEVA
b) potrivit ciclului PDCA
c) potrivit ciclului SWOT
d) potrivit ciclului de viata al intreprinderii
e) pe cinci sectiuni distincte
f) pe opt sectiuni distincte
113. Sectiunile sistemului de management al calitatii sunt:
a) Sistemul de management al calitatii
b) Responsabilitatea managementului
c) Resposabilitatea  executantilor
d) Realizarea produsului
e) Vanzarea produsului
f) Managementul resurselor
g) Realizarea procedurilor
h) Masurare, analiza si imbunatatire
114. Procedurile documentale ale SMC in varianta ISO 9000:2000 sunt:
a) controlul documentelor
b) controlul personalului
c) controlul inregistrarilor
d) auditul intern
e) controlul produsului neconform
f) actiuni preventive
g) actiuni corective
h) controlul proceselor
115. Standardele ISO 9000:2000 prevad organizarea activitatii:
a) pe procese
b) pe functii
c) pe sectoare
d) pe activitati
116. Conditii pentru asigurarea succesului prin managementul calitatii
a)
b) alocarea de timp suficient pentru proiectul MCT : realizare proiectare
c) realizarea intr-un timp cat mai scurt pentru a surclasa concurenta
d) asigurarea resurselor necesare
e) coordonarea activitatilor
f) consultarea consumatorilor
117. Intre principiile SMC prevazute in ISO 9004: 2000 putem mentiona:
a) orientarea spre client
b) promovarea unor relatii de parteneriat cu subcontractantii
c) implicarea conducerii
d) abordarea procesuala a activitatilor
e) argumentarea cu date a deciziilor
f) abordarea sistematica a proceselor de management
g) implicarea personalului
h) imbunatatirea continua
118. Certificarea calitatii este foarte asemanatoare cu:
a) auditul calitatii
b) controlul calitatii
c) inspectia calitatii
d) managementul calitatii
119. Dupa modul   in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii, costurile calitatii pot fi:
a) costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii
b) costul static al calitatii
c) costul dinamic al calitatii
d) costuri care scad a data cu cresterea calitatii
120. Costurile calitatii sunt: “costurile pe care le implica asigurarea unei calitati corespunzatoare si cele necesare pentru a da
incredere, ca si pierderile datorate nerealizarii calitatii corespunzatoare”. Aceasta definitie este data de :
a) standardul ISO 8402
b) Organizatia Europeana pentru Calitate
c) Deming El in lucrarea “Qualite, la revolution du management”
d) Juran in lucrarea “Quality Control Handbook”
e) Juran in lucrarea “ Planificarea calitatii”
f) Crosby Ph.in lucrarea “Quality is free”
121 Un produs se vinde cu pretul de 1320 mii lei. Costul acestuia este de 770 mii lei. Se fac cheltuieli pentru cresterea calitatii
produsului in valoare totala de 110 mii lei. Pentru a se obtine din vanzare cel putin profitul anterior cresterii calitatii, vanzarile
trebuie sa creasca cu:
a) 40%
b) 25%
c) 10%
d) 60%
122. Documentatia sistemului de management al calitatii va urmarii sa realizeze conditii pentru:
a) realizarea conformitatii cu cerintele
b) identificarea persoanelor care realizeaza rebuturi
c) identificarea furnizorilor incorecti
d) asigurarea premiselor pentru instruirea adecvata a personalului
e) repetabilitate si trasabilitate
f) furnizarea de dovezi obiective
g) evaluarea eficacitatii si a adecvarii SMS
123. Principalele documente ale sistemului de management al acalitatii sunt:
a) manualele calitatii
b) planurile calitatii
c) procedurile
d) ghiduri
e) specificatiile, documente care stabilesc cerintele ce trebuie respectate
f) inregistrarila calitatii
g) auditurile calitatii
124. Documnentele SMC vor fi dimensionate luand in considerare mai multi factori:
a) tipul si dimensiunea organizatiei
b) complexitatea si interactiunea proceselor
c) complexitatea produselor
d) cerintele clientilor
e) cerintele furnizorilor
f) cerintele documentelor de reglementare aplicabile firmei
g) abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii, la audituri si
    in activitatea curenta
h) masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor
   SMC
125. Planurile calitatii sunt documente care:
a) prezinta modalitatile de aplicare a SMC pentru produse, proiecte, contracte
b) contin informatii referitoare la SMC, utile pentru realizarea unor scopuri
    interne si externe
c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor
    pentru a raspunde cerintelor
d) stabilesc recomandari sau sugestii
e) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele
    obtinute
126. Inregistrarile calitatii sunt documente care:
a) prezinta modalitatile de aplicare a SMC pentru produse, proiecte,
    contracte
b) contin informatii referitoare la SMC, utile pentru realizarea unor scopuri
    interne si externe
c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor
    pentru a raspunde cerintelor
d) stabilesc recomandari sau sugestii
e) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele
    obtinute
127 Prin realizarea SMC sunt asteptate rezultate pentru salariati privind:
a) imputernicire
b) instruire mai buna, policalificare
c) promovarea pe post
d) mai multe satisfactii
e) siguranta locului de munca
f) incredere in companie, manageri, perspective
128. Prin realizarea SMC sunt asteptate rezultate pentru societate privind:
a) mai putine probleme sociale
b) cheltuieli mai mici pentru societate
c) poluare redusa
d) incredere
e) corectitudine in achitarea obligatiilor fiscale
129. Prin realizarea SMC intreprinderea asteapta rezultate   privind:
a) calitate superioara
b) personal mai motivat
c) productivitate superioara
d) sanctiuni financiare mai mici
e) reducerea normelor de timp
f) costuri reduse
g) noncalitate scazuta
h) lantul lui DEMING
130. De la realizarea SMC in intreprinderile furnizoare clientii asteapta:
a) mai putine probleme
b) respect- este tratat cu mai multa grija
c) o mai buna satisfacere a nevoilor
d) incredere in furnizori
e) siguranta locului de munca
131. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza spre alti furnizori:

Vcs Fc Nr. clienti p(%)

100 3 200 5
100 5 400 10
400 8 500 15
200 2 300 8

Vcs – Volumul cumparaturii specifice ( Kg/cumparatura)

Fc – Frecventa de cumparare – cumparari /an
P – Procentul clientilor pierduti %
     Pretul unitar mediu a fost de 10 mil lei/kg
     Rata rentabilitatii comerciale este 20%
     Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
a)      43.100 mii lei
b)      52.010 mii lei
c)      54.520 mii lei
132. Din categoria efectelor economice ale calitatii la producator fac parte:
a) spor de venit net
b) protectia mediului ambient
c) reducerea numarului accidentelor in exploatarea produselor
d) economia de resurse
133. Care este relatia cu care se poate calcula economia la cheltuielile cu resursele umane ca urmare a cresterii calitatii? S-
au folosit notatiile:
Np- numarul persoanelor care lucreaza la productia de calitate superioara
     S – salariul mediu pe o persoana
     K – coefficient de cheltuieli dependente de salarii
     V – incasari in vanzarea productiei
   O- spor de incasari ca urmare a cresterii calitatii
a) Np.i/ S.i/v
b) Np.s(1+k)./v
c) Np.s(1=k).i/v
d) /Np./S.i/v
134. Firma “X” stabileste urmatorul program pentru cresterea calitatii prin asimilarea unui produs nou:

Cod act. Denumirea activitatii Activitati precedente Si Mi Bi

A Definirea problemei - 2 3 4
B Cercetarea preliminara a A 4 5 6
pietei
C Culegerea si analiza A 3 5 7
informatiilor
 D Stabilirea obiectivelor B,C 2 4 6
E Asigurarea resurselor B 8 15 16
necesare
F Cercetarea pietei D,E 20 25 30
G Cercetarea-proiectarea D,E 40 60 74
tehnica
H Definitivarea proiectului F,G 2 4 6
I Analiza economica a H 2 3 4
proiectului

Stiind ca un concurrent poate realiza un proiect similar in 75 de zile calitatea proiectarii la firma “X” este:
a)      buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 9 zile
b)       buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 10 zile
c)      buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 17 zile
d)      buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 47 zile
e)      slaba deoarece firma realizeaza proiectul mai tarziu cu 10 zile
f)       slaba deoarece firma realizeaza proiectul mai tarziu cu 9 zile
135. O intreprindere realizeaza un produs 3   pe clase de calitate. Se cunosc:

Calitatea Productia vanduta Pret unitar mii lei/buc

Extra 500 80
I 140 75
II 260 50

Pentru masurarea calitatii se atribuie claselor coeficienti care difera cu 0,15 de la o clasa la alta.
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a)      Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de pretul de vanzare este 0,75
b)       Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de pretul de vanzare este 0,88
c)      Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de coeficientii claselor este 0,89
d)      Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de coeficientii claselor este 0,85
136. Situatia rebuturilor la o intreprindere:

Prod qr Qr qd Pv grm qdr Pd Cr

A 850 25 15 100 10 5 90 15
B 1000 20 30 125 10 6 100 20

Pd – Pret produs declasat

Cr – cost remaniere
Qf – cantitate fabricata; Qr – cantitate rebuturi; Qd – cantitate declasata
Qrm – cantitate remaniabila; Qdr – cantitate declansata dupa remaniere
La rebuturi procentul de recuperare este de 10%
La produsele vandute rata rentabilitatii comerciale (profit/cifra de afaceri) a fost de 10% pentru A si 20% pentru B
      Pierderile datorate noncalitatii sunt:
a)      2200
b)      1850
c)      1775
d)      1240
137. Din jurnalul calitatii pe luni la o intreprindere rezulta urmatoarele categorii de defecte:

Luna Critice Principale Secundare Minore Npv Nd

1 3 6 10 7 100
 2 5 2 9 12 100
3 4 8 7 15 100
4 6 5 12 20 100

Npv – Numar produse verificate

Intr-un sistem de punctaj al gravitatii defectelor de :100; 50;10; 1, avem:
a)Coeficientul defectelor pe intraga perioada :0,327
b) Coeficientul defectelor pe intreaga perioada : 0,265
c) Demeritul pe intreaga perioada: 7,75
d) Demeritul pe intreaga perioada :8,21
e) Demeritul maxim este in saptamana 1
f) Demeritul maxim este in saptamana 4
g) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana 2
h) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana 3
138. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma, in functie de caracteristicile esentiale, s-
au obtinut urmatoarele note pe o scala de la 1 la 10:

Persoana C1 C2 C3 C4 C5
P1 8 5 10 7 9
P2 6 3 9 4 10
P3 10 4 8 7 8
0,30 0,20 0,10 0,15 0,25

Ki – coeficienti de importanta
Opiniile persoanelor difera ca importanta: P1:0,50;  P2 : 0,20;  P3: 0,30
   In intervalul [0;1] calitatea serviciului este:
a)      0,925
b)      0,725
c)      0,743
139. O intreprindere a achizitionat intr-un an 3 utilaje noi pentru inlocuirea celor existente. Se cunosc:

Utilajul Duv Pa v Grad de Cr

uzura%
U1 8 1800 800 60 4
U2 10 1000 700 20 1,5
U3 5 500 150 40 2,5

 Duv – Durata de viata

Pa – Pret de achizitie fara TVA(mil)
V – Valoarea unui utilaj vechi (mil)
Cr – Coeficient de reevaluare
Ponderea cheltuielilor anuale pentru calitate in valoarea totala a utilajelor achizitionate este :
a)      11,64
b)       10,96
c)      6,55
d)      8,50
140. O intreprindere a vandut urmatoarele produse:

Produsul Qt Qd Pret unitary Bonificatii(%)

A 100 20 1000 20
 B 200 10 800 10
C 250 20 2000 15
D 500 80 500 5

Qt – Cantitatea totala vanduta

Qd – Cantitatea declasata
  Pierderile datorate productiei declasate sunt:
a)      15.800
b)      14.400
c)      16.200
d)      12.800
141. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza spre alti furnizori.

Vcs Fc Numar clienti P(%)

100 3 200 5
100 5 400 10
400 8 500 15
200 2 300 8

 Vcs – Volumul cumpararii specifice (kg/cumparatura)

  Fc – Frecventa de cumparare – cumparari/an
   P  - Procentul clientilor pierduti(%)
  Pretulul unitar mediu a fost de 10 mil lei/kg
Rata rentabilitatii comerciale este 20%
Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
a)      43.100
b)      52.010
c)      54.520
142.O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
a) grad sau nivel
b) proprietate sau insusire
c) utilitate
143. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:
a) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
b) referirea la caracteristici
c) referirea la costuri sau preturi
144. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:
a) caracteristici tehnice
b)caracteristici zonale
c) caracteristici sociale
d) caracteristici economice
e) caracteristice estetice
f) caracteristici tehnologice
145. Calitatea integrala a unui produs/serviciu se refera la:
a) intreaga productie realizata
b) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului
c) intreg personalul care participa la realizarea productiei
146. In functie de stadiul in care se afla un produs avem:
a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in consum
c) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
e) calitatea de conformanta
f) calitatea realizata
g) calitatea in utilizare
h) calitatea proiectata
146. In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate:
a) masa, superioara, extra, lux
b) calitatea I,II,III….
c) corespunzator, necorespunzator
d) rebut, produs remaniabil, produs bun
147. In servicii clasele de calitate sunt differentiate prin:
a) calificative: masa, superior, extra, lux
b) calitatea I,II,III….
c) clase
d) stele
e) categorii
148.Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamice mai accentuata o are:
a) continutul, care se schimba in functie de destinatia produsului
b) continutul, care se schimba in functie de resursele din care este realizat
    produsul
c) continutul, care se schimba in functie de progresul tehnic
d) continutul, care se schimba in functie de pretul produsului
e) forma, care se schimba in functie de influenta factorilor de mediu
f) forma, care se schimba in functie de resursele materiale din care este
    realizat produsul
g) forma, care se schimba in functie de cerintele speciale ale beneficiarilor
h) forma, care se schimba in functie de : capacitatea de productie, si
    calificarea executantilor
149. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice décor:
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
    pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu
    beneficiarul si mediul
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia
    produsului si elementele din mediul inconjurator
150. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice forma?
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
    pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu
    beneficiarul si mediul
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia
    produsului si elementele din mediul inconjurator
 MANAGEMENTUL CALITATII - TEST GRILA

MULTIPLE CHOICE

1. Definiti tara care si-a facut din calitate un tel suprem, inregistrand in scurt timp succese
notabile in acest domeniu? Variante de raspuns:

a. -SUA; b. Germania; c. Japonia; d. Anglia; e.

Franta .

2. Cine a definit calitatea ca "o tinta in miscare"? Variante de raspuns:

a. W.E.Deming; b. J.M.Juran; c. -V.Feigenbaum;

d. V.Ishikawa; e. Ph.Crosby.

3. J.M.Juran si W.E.Deming semnaleaza ca in 1924 la compania Western Electric, 25% din

angajati erau controlori de calitate. Ce procent din cifra de afaceri reprezentau rebuturile in
aceste conditii? Variante de raspuns:

a. 5-10%; b. 10-15%; c. 15-20% d. 20-25%

e. peste 30%.

4. Identificati afirmatia gresita dintre urmatoarele masuri luate la nivelul organizatiei pentru
realizarea calitatii:

a. identificarea nevoilor clientilor;

b. reflectarea corecta a acestor nevoi prin caracteristicile proiectate ale produsului;

c. pregatirea adecvata a personalului operativ si de conducere;

d. stabilirea pe baza de contract cu beneficiarul a procentului de rebut admisibil ;

e. realizarea unei inspectii performante privind mentinerea nivelului planificat de calitate;

5. Identificati definitia corecta a SMQ (sistemul de management al calitatii) dintre urmatoarele

variante:

a. concept ce defineste masurile luate de manager pentru realizarea calitatii;

b. concept ce defineste masurile luate de beneficiar pentru monitorizarea calitatii;

c. concept ce defineste ansamblul de structuri, reguli, proceduri, resurse care sa faca posibila
planificarea, monitorizarea si imbunatatirea continua a calitatii;

d. concept ce defineste ansamblul de masuri ce trebuie luate de manager pentru adaptarea

operativa ca calitatii la cerintele pietii ;

e. concept ce defineste strategia de urmat in viitor pentru stapanirea abaterilor de la

documentatie ce pot apare in urma maririi productivitatii muncii.

6.Depistati afirmatiile false dintre urmatoarele trasaturi esentiale ale conceptului de calitate:

1.-calitatea este o marime relativa;

2.-calitatea este o caracteristica subiectiva;

3.-calitatea are un caracter complex;

4.-calitatea are un caracter nedefinit;

5.-calitatea este o categorie cu sfera larga de aplicare;

6.-calitatea este o categorie cu sfera punctuala de aplicare;

7.-calitatea este o marime dinamica.

Variante de raspuns:

a. 1,3,5 b. 3,5,7 c. -2,5,7 d. 2,4,6 e. 3,4,5

7. Ce intelegeti prin notiunea de satisfactie a clientului? Variante de raspuns:

a. scrisoarea de multumire a clientului fata de calitatea unui produs sau serviciu pe care l-a
folosit;

b. perceptia faptului ca cerintele clientului au fost indeplinite la nivelul-clasa dorita de acesta;

c. preceptia faptului ca produsul corespunde procedurilor de verificare si control;

d. perceptia faptului ca produsul se incadreaza in limita preturilor solicitate de client;

e. perceptia faptului ca produsul corespunde d.p.d.v.ergonomic si al mentenantei .

8. Ce intelegeti prin notiunea de proces? Variante raspuns:

a. notiunea juridica prin care clientul pagubit de proasta calitate a unui produs sau serviciu isi
cere drepturile in instanta;

b. notiunea este gresita fiind vorba de proces tehnologic, o insusire de operatii ce duc la
realizarea calitatii unui produs;

c. grup de activitati corelate sau in interactiune ,care transforma intrarile (resurse materiale,
umane, informatii)in iesiri(produse si servicii);

d. activitate tehnologica menita sa transforme starea de agregare a unui material;

e. activitate tehnologica menita sa transforme materia prima in produs finit.

9.Evidentiati veriga falsa din lantul evolutiei coceptului de calitate prezentat mai jos:

a. controlul calitatii(CQ)

b. controlul selectiv al calitatii (CSQ);

c. asigurarea calitatii (AQ);

d. managementul calitatii totale (TQM);

e. managementul integrat de calitate si mediu (QMIM).

10. TQM,ca mijloc de realizare a excelentei integreaza principiile si metodele managementului

performant ; Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele:

a. introducerea calitatii in strategia manageriala;

b. introducerea cotrolului statistic ca metoda predilecta pentru asigurarea calitatii;

c. introducerea managementului participativ;

d. introducerea managementului flexibil;

e. stimularea creativitatii membrilor organizatiei .

11. Recunoasteti definitia gresita a managementului calitatii totale dintre urmatoarele:

a. -reprezinta un model de management centrat pe calitate, bazat pe aportul tuturor membrilor

organizatiei ,care vizeaza un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului si aducerea de
avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate;
b. reprezinta managementul orientat spre calitate care asigura atingerea calitatii totale, precum
si mentinerea prin actiuni planificate si sistematice;

c. reprezinta managementul in care atributul "total"asociat calitatii se refera atat la aspectul

sferei de cuprindere cat si al obiectivelor urmarite;

d. reprezinta un sector al excelentei industriale ;

e. reprezinta un model de management care presupune tinerea permanenta sub control a

tuturor caracteristicilor functionale si de fiabilitate ale unui produs.

12. Identificati din urmatoarele insusiri ale functiei manageriale, care sunt functiile
managementului calitatii asa cum apar ele in standardul ISO8402/1995:

1..-previziunea; 2.-planificarea; 3..-organizarea;

4.-coordonarea ; 5.-tinerea sub control; 6.-antrenarea;

7.-asigurarea; 8.-imbunatatirea.

Variante de raspuns:

a. 1,2,3,4 b. 2,4,6,8 c. 1,3,5,7 d. 2,5,7,8

e. 3,5,6,8

13. Identificati din urmatoarea insiruire de functii manageriale, pe cele ce fac parte din
managementul calitatii ,dupa opinia lui Juran:

1-previziunea; 2.-planificarea; 3.-coordonarea; 4.controlul;

5.-antrnarea; 6.-imbunatatirea.

Variante de raspuns;

a. 1,2,3 b. 2,3,5 c. 3,4,6 d. 3,5,6 e. 2,4,6

14. Identificati din urmatoarea insiruire, notiunile ce fac parte din "roata lui Deming":

1.-previziune; 2.-planificare; 3.-coordonare; 4.-antrenare;

5.-executie; 6.-control; 7.-imbunatatire; 8.-actionare.

Variante de raspuns:
a. 1,3,5,7 b. 2,4,6,8 c. 3,5,7,8 d. 2,5,6,8
e. 2,5,7,8

15. Identificati din urmatoarea insiruire, notiunile ce fac parte din functiile managementului
calitatii dupa opinia lui Kelada:

1.-previziune; 2.-planificare; 3.-antrenare; 4.-organizare;

5.-executie; 6.-coordonare; 7.-controlul; 8.-asigurare.

Variante de raspuns:

a. 1,3,5,7,8 b. 2,4,6,7,8 c. 1,4,5,7,8 d. 2,3,5,7,8

e. 1,2,4,5,7

16. Un teoretician care s-a ocupat de calitate a spus:"orice activitate manageriala este
indreptata fie spre crearea schimbarii fie spre prevenirea acesteia "Identificati teoreticianul
dintre urmatoarele personalitati:

a. V.Feigenbaum; b. V.Ishikawa; c. J.M.Juran; d. Ph.Crasby; e. W.E.Deming.

17. Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea
principiului orientarii spre client:

a. stapanirea relatiei cu clientii;

b. intelegerea asteptarilor clientilor pentru produse, preturi, fiabilitate, mentenabilitate;

c. lamurirea clientului prin actiuni de marketing bine conduse asupra calitatii produselor
oferite;

d. realizarea unui echilibru intre cerintele clientului si ale altor parti interesante;

e. monitorizarea permanenta a satisfactiei clientului.

18. Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea
principiului Leadership

a. stabilirea unei viziuni clare despre viitor ;

b. impunerea in fata personalui prin orice mijloace a viziunii alese de lider;

c. stabilirea normelor de comportament in organizatie ;

d. asigurarea resurselor pentru realizarea obiective;lor

e. instruirea personalului.

19. Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea
principiului abordarii bazate pe proces :

a. definirea proceselor in cadrul organizatiei ;

b. stabilirea clara a responsabilitatilor;

c. stabilirea clara a dezabilitatilor;

d. identificarea clientilor, furnizorilor, concurentilor;

e. folosirea metodelor moderne de proiectare a proceselor.

20. Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele actiuni ale managementului in aplicarea
principiului implicarii personalului:

a. asumarea responsabilitatii pentru rezolvarea problemelor;

b. cautarea de oportunitati pentru cresterea competentelor;

c. angajarea de someri care lucreaza mai bine de teama unei noi concedieri;

d. recompensarea persoanelor cu merite pe linie de calitate.

21. Identificati afirmatia falsa dintre caracteristicile conceptului KAIZEN de imbunatatire a

calitatii:

a. complexitate mare;

b. frecventa mare ;

c. durata procesului mica;

d. scopul actiunii ingust;

e. riscul actiuni mic.

22. Identificati afirmatia falsa dintre caracteristicile conceptului KAIRYO de imbunatatire a

calitatii:
a. riscul actiunii mare;

b. frecventa mare;

c. durata procesului mare;

d. scopul actiunii larg;

e. -nivel de coordonre superior.

23. In ce domeniu a aparut miscarea de standardizare in managementul calitatii:

a. industria textila;

b. industria extractiva;

c. industria de echipamente militare;

d. industria de automobile;

e. industria navala.

24. Care este semnificatia simbolurilor SR/EN/ISO;

a. standard international cu aplicatie in Spania, Romania, Elvetia si Olanda;

b. standard international cu aplicare in sectorul rutier si economia navala;

c. standard international cu aplicare in Uniunea Europeana in sectorul minier;

d. standard international cu aplicare in UE si RO;

e. standard european cu aplicare internationala in sectorul rutier

25.Care este obiectul de activitate al standardului international de calitate ISO 9004/2000:

a. principii fundamentale si vocabul ar;

b. cerintele SMQ;

c. ghid pentru imbunatatirea performantelor;

d. ghid pentru intocmirea manualului calitatii;

e. ghid pentru intocmirea procedurii de control a calitatii.

26. Identificati clauza falsa care s-a strecurat printre cerintele unui sistem de management al
calitatii elaborat conform ISO 9001/2000:

a. sistemul de management al calitatii;

b. responsabilitatea managementului;

c. managementul resurselor;

d. managementului mediului;

e. realizarea produsului;

27. Standardul ISO9001/2000, prevede existenta unor proceduri documentate care sa raspunda
unor anumite cerinte.Printre cerintele enumerate mai jos s-a strecurat o greseala.Identificati-o!

a. controlul documentelor;

b. controlul inregistrarilor;

c. controlul produsului neconform;

d. controlul absentismului angajatilor CTC;

e. actiuni corective;

28. Printre etapele implementarii in organizatie a documentelor SMQ s-a strecurat una falsa .
Identificati-o!

a. identificarea proceselor de lucru si control;

b. proiectarea documentelor de lucru;

c. proiectarea procedurilor SMQ;

d. obtinerea avizului ASRO pentru documentele de lucru si proceduri;

e. proiectarea manualului calitatii;

29. Care dintre documentele enumerate mai jos face parte din documentele calitatii:
1.-manualul calitatii ; 2.-procedurile SMQ; 3.-proceduri
operationale;

4.-fise de pontaj; 5.-insructiuni de lucru; 6.-foi de parcurs;

7.-formulare; 8.-oglinda zilei de lucru.

Variante de raspuns:

a. 1,2,3,4,5 b. 1,2,3,5,6 c. 1,2,3,5,7 d. 2.3.4,5,6

e. 2,3,5,7,8

30. Responsabilitatea managementului reprezinta o cerinta de baza a SMQ, conform

standardului ISO9001/2000. Printre actiunile care fac operativa aceasta responsabilitate s-a
strecurat una falsa.Identicati-o!

a. angajamentul managementului ; b. angajamentul sindicatului

angajatilor;

c. politica referitoare la calitate; d. reprezentantul managementului ;

e. comunicarea interna;

31. Documentul care prezinta politica referitoare la calitate a managementului de varf trebuie sa
lamureasca o serie de aspecte; printer acestea s-a strecurat si o afirmatie falsa.Identificati-o!

a. ce inseamna calitatea pentru organizatie;

b. de ce este calitatea importanta;

c. conditiile in care se poate renunta la o parte din indicatorii de calitate;

d. persoanele implicate in realizarea si imbunatatirea calitatii;

e. care este raspunderea conducerii fata de calitate.

32. Printre sarcinile reprezentantului managementului pe linie de calitate s-a strecurat o gresala.
Identificati-o!

a. sa se asigure ca standardele ISO seria 9000 sunt cunoscute in intreaga organizatie

b. sa vegheze la implementarea SMQ;

c. sa coordoneze activitatiile legate de obiectivele calitatii;

d. sa se asigure ca documentele calitatii respecta standardul ISO8402 care prevede conditiile

de intocmire a lor;

e. sa raporteze managementului de varf despre functionarea SMQ.

33. Principalele documente folosite de analiza efectuata de management se refera la

urmatoarele: In cele de mai sus s-a strecurat o greseala. Identificati-o!

a. rezultatele auditurilor; b. feedback-ul de la clienti;

c. conformitatea produselor; d. performantele produselor;

e. termenele scadente;

34. Organizarea departamentului calitate cuprinde mai multe compartimente printre care s-a
strecurat o gresala. Identificati-o!

a. asigurarea calitatii; b. auditul intern al calitatii;

c. auditul extern al calitatii(certificarea SMQ); d. inspectia calitatii;

e. laboratoare de incercari si metrologie.

35. Implicarea intregului personal in realizarea obiectivelor calitatii presupune respectarea

urmatoarelor obligatii de catre fiecare angajat al organizatiei; In cele de mai sus s-a strecurat o
gresala. Identificati-o!

a. sa cunoasca si sa respecte prevederile documentelor SMQ ;

b. sa semnaleze pe cale ierarhica orice neconformitate constatata;

c. sa schimbe procedurile daca constata greutati in indeplinirea conditiilor de calitate;

d. sa fie interesat de perfectionarea permanenta a abilitatilor personale;

e. sa participe la intocmirea documentelor specifice domeniului lui de activitate .

36. Insusirea unei noi culturi organizationale, bazata pe cultivarea calitatii, presupune din partea
tuturor urmatoarele: In cele de mai sus s-a strecurat o gresala .Identificati-o!

a. intelegerea nevoii de schimbare;

b. constientizarea fiecarui angajat cu privire la rolul lui in obtinerea performantelor ;

c. participarea la imbunatatirea proceselor de munca;

d. participarea la intocmirea politicii in domeniul calitatii a organizatiei;

e. dezvoltarea creativitatii tuturor angajatilor.

37. Conform standardului ISO9001/2000 procesul de instruire a personalului trebuie sa cuprinda

urmatoarele etape obligatorii: Care din afirmatiile de mai sus este gresita?

a. identificarea necesitatilor de instruire;

b. planificarea instruirii personalului;

c. alocarea resurselor financiare si materiale ;

d. obtinerea aprobarii forului tutelar pentru cheltuirea resurselor;

e. realizarea instruirii;

38. Se cunosc diferite tipuri de echipe de lucru implicate in SMQ: In cele de mai sus s-a strecurat
o gresala .Identificati-o!

a. echipe operative si de interventie; b. echipe de proces; c.

echipe de proiect;

d. echipe de prevenire; e. echipe de imbunatatire;

39. Indicati in ce consta procesul de planificare a calitatii, alegand urmatoarele afirmatii:

1.stabileste obiectivele calitatii ; 2. studiaza cerintele consumatorilor;

3. stabileste procesele operationale; 4.studiaza preocuparile organizatiilor

concurente;

5.stabileste resursele aferente proceselor operationale.

Variante de raspuns:

a. 1,2,3 b. 2,3,4 c. 1,3,5 d. 2,4,5 e. 3,4,5

40. Analiza diagnostic a calitatii se face in urmatoarele situatii:

1. la inceputul unui proces de proiectare a SMQ;

2. in timpul implementarii SMQ;

3. in perioada de pregatire a auditului de certificare a SMQ;

4. in timpul perioadei de concedii pentru a nu afecta productia;

5. la evaluarea capabilitatii furnizorului.

Variante de raspuns:

a. 1,2,3 b. 2,3,4 c. 3,4,5 d. 1,3,5 e. 2,4,5

41. Planificarea calitatii produselor necesita urmatoarele etape: In insiruirea de mai sus a aparut
o etapa gresita.Identificati-o!

a. identificarea nevoilor clientilor; b. impartirea pe clase de calitate a

acestor nevoi;

c. stabilirea obiectivelor calitative; d. alegerea materialelor si

componentelor ;

e. proiectarea proceselor de executie.

42. Documentele planificarii calitatii sunt urmatoarele :

1. contracte, specificatii de produs, standarde;

2. specificatii de aprovizionare, caiete de sarcini, norme;

3.foi de parcurs ,bonuri de materiale consumabile;

4. planuri de operatii, fise tehnologice;

5. instructiuni de incercare , fise de masuratori;

6. procese verbale de atestare a aparatelor de masura si control.

In insiruirea de mai sus s-au strecurat 2 greseli.Identificati-le! Variante de raspuns:

a. 1,2 b. 2,3 c. 3,4 d. 5,6 e. 3,6

43. Standardul ISO9000/2000 clasifica produsele rezultate din procese in 4 categorii.Identificati-
le!

1.servicii; 2.software; 3.materiale finite; 4.materiale

intermediare;

5.hardware; 6.materiale procesate.

Variante de raspuns;

a. 1,2,3,4 b. 1,3,5,6 c. 1,2,5,6 d. 2,3,4,5

e. 3,4,5,6

44. Cerintele care stau la baza definirii caracteristicilor de calitate se clasifica:

1. explicite ; 2. implicite ; 3. obligatorii ; 4. facultative ;

5. ale pietei; 6. ale societatii; 7. ale presedintiei; 8. ale organizatiei(interne).

In cele de mai sus s-au strecurat 2 greseli.Identificati-le! Variante de raspuns:

a. 1,3 b. 2,4 c. 3,6 d. 4,7 e. 6,8

45.Stabilirea nivelelor de calitate se face in etape: In cele de mai sus s-a strecurat o
greseala.Identificati!

a. studii de piata, sondaje de opinie; b. monitorizarea satisfactiei clientilor;

c. prelucrarea statistica a datelor informationale;

d. discutarea cu oficiul pentru protectia consumatorului;

e. calculele tehnico-economice de optimizare;

46. EFQM a elaborat un model de anteevaluare a eficacitatii SMQ care cuprinde urmatoarele
criterii:

1.conducere; 2.orientare catre angajati; 3.orientare catre mediu;

4.politica si strategie; 5.resurse; 6.procese;

7.aprovizionare;

8.satisfactia angajatilor; 9.satisfactia clientilor; 10.responsabilitatea sociala;

11.rezultate financiare; 12.gestiunea mijloacelor fixe.

In cele de mai sus s-a strecurat 3 greseli.Identificati-le. Variante de raspuns:

a. 1,3,5 b. 2,4,6 c. 3,5,7 d. 3,7,12 e. 4,8,11

47. Notiunea de "proces"opereaza cu mai multi factori: Identificati elementul suplimentar

aparut in insiruirea de mai sus

a. cerintele referitoare la proces; b. intrari; c. iesiri;

d. mecanisme specifice(metode si resurse); e. personalul angajat.

48. Planificarea realizarii produsului, trebuie sa contina urmatoarele: Identicati afirmatia gresita
din cele de mai sus!

a. obiectivele calitatii si cerinte referitoare la produs;

b. stabilirea, proceselor, documentelor si resurselor alocate;

c. stabilirea criteriilor de acceptare a produsului;

d. stabilirea derogarilor de la calitate;

e. stabilirea inregistrarilor necesare pentru a dovedi ca procesele aplicate satisfac cerintele.

49. Fazele unui plan de realizare a unui produs sunt urmatoarele:

1.analiza cerintelor; 2.intocmirea documentatiei tehnologice;

3.intocmirea documentatiei constructive; 4.analiza documentatiei;

5. executii SDV-uri; 6.executie protototipuri; 7.omologare produs;

8.omologare tehnologie.

Identificati fazele ce nu se afla pe locul lor ca ordine de amplasare! Variante de raspuns:

a. 1,2 b. 2,3 c. 3,4 d. 5,6 e. 7,8

50. Determinarea cerintelor referitoare la produs, presupune din partea organizatiei

identificarea: Identificati gresala strecurata in enumerarea de mai sus
a. cerintelor specificate de client ; b. cerintelor nespecificate de client;

c. cerintelor specificate de patronat; d. cerintelor legale si reglementare;

e. altor cerinte de orice natura in legatura cu produsul.

51. Scopurile analizei cerintelor referitoare la produs urmaresc daca: Identificati afirmatia falsa
dintre cele de mai sus:

a. formularea cerintelor este introdusa in document;

b. formularea cerintelor este completa;

c. formularea cerintelor este pertinenta;

d. formularea cerintelor este incompleta;

e. formularea este acceptabila pentru organizatie .

52. Comunicarea cu clientul isi doreste a fi eficace in legatura cu: Indicati afirmatia falsa din
insiruirea de mai sus!

a. informatiile despre produs; b. tratarea cererilor de oferta;

c. feedback-ul de la clienti ; d. feedback-ul de la concurenta.

53. Modelul de proces folosit in SMQ trebuie sa cuprinda:

1.planificarea realizarii procesului; 2.procese referitoare la relatia cu

clientul;

3. analiza cerintelor referitoare la OSIM;

4.procese referitoare la relatia cu organigramele de certificare;

5. procesul de proiectare -dezvoltare; 6.procesul de aprovizionare;

7.productia si furnizorii de servicii.

In insiruirea de mai sus s-au strecurat 2 greseli: Variante de raspuns:

a. 1,2 b. 3,4 c. 4,5 d. 5,6 e. 6,7

54. Intrarile in procesul de proiectare trebuie sa cuprinda:

1.cerintele de functionare si performanta; 2.informatii necesare pentru

aprovizionare;

3.cerinte legale si reglementari in vigoare; 4.cerinte despre criteriile de

acceptabilitate;

5.informatii din proiecte anterioare.

Depistati cele 2 afirmatii gresite! Variante de raspuns;

a. 1,2 b. 3,4 c. 1,3 d. 2,4 e. 4,5

55. Iesirile din procesul de proiectare trebuie :

1. sa respecte elementele de intrare; 2. sa respecte cerinte de functionare si

performanta

3.sa furnizeze informatii necesare pentru aprovizionare;

4.sa cotina date despre criteriile de acceptabilitate;

5.sa precizeze parametrii esentiali pentru o utilizare sigura a produsului;

6.sa respecte cerintele ilegale.

Identificati cele 2 afirmatii gresite: Variante de raspuns:

a. 1,2 b. 3,4 c. 4,5 d. 2,6 e. 3,6

56. Procesul de aprovizionare se refera la urmatoarele aspecte:

1.aprovizionare propriu-zisa; 2.identificarea mijloacelor de transport;

3.informatiile pentru aprovizionare; 4.identificarea depozitelor convenabile;

5.verificarea produsului aprovizionat.

Identificati cele 2 afirmatii gresite: Variante de raspuns:

a. 1,2 b. 2,3 c. 2,4 d. 3,5 e. 4,5

57. Productia si furnizarea de servicii presupun :

1. controlul productiei si furnizarii serviciilor;

2. validarea proceselor de productie si de furnizare a serviciilor;

3. furnizarea de informatii necesare pentru aprovizionare;

4. identificarea si trasabilitatea;

5. identificarea cerintelor legale si ilegale;

6. pastrarea produsului.

Identificati greselile in enumerarea de mai sus ! Variante de raspuns :

a. 1,2 b. 2,3 c. 2,4 d. 3,5 e. 4,6

58. Despre controlul calitatii se pot spune urmatoarele : In enumerarea de mai sus s-a strecurat
o greseala. Identificati-o !

a. este o componenta majora a managementului calitatii;

b. este o componenta secundara a managementului calitatii in acceptiune moderna;

c. are rolul de a verifica indeplinirea cerintelor specificate;

d. are rolul de a furniza argumente obiective privind starea calitatii;

e. lipsa lui este de neconceput intr-o economie moderna.

59. Satisfactia clientului se evalueaza dupa o serie de criterii, dintre care unul este eronat:

a. caracteristicile si performantele produselor; b. respectarea termenelor de livrare;

c. pretul si facilitati acordate; d. promtitudinea si negarantarea serviciilor

e. viteza de reactie la reclamatii.

60. Un plan de control cuprinde urmatoarele puncte :

1. punctele de control; 2.punctele de control facultative;

3.caracteristicile masurate;
4. metodele de control si instrumentarul folosit; 5. frecventa masuratorilor ;

6. durata maxima a masuratorilor ; 7. responsabilitatea realizarii controlului.

Deoarece s-au strecurat greseli, identificati-le. Variante de raspuns :

a. 1,7 b. 2,3 c. 3,4 d. 2,5 e. 2,6

61. Dupa procedeul aplicat se cunosc urmatoarele metode de control :

1. observarea; 2. temporizarea; 3. masurarea; 4. aproximarea; 5.

incercarea.

Identificati greselile. Variante de raspuns :

a. 1,2 b. 1,3 c. 2,4 d. 2,5 e. 3,5

62. Dintre metodele de control enumerate identificati-le pe cele false !

1. masurarea; 2. sinterizarea; 3. controlul 100%;

4. controlul partial; 5. peletizarea ; 6. controlul distructiv.

Variante de raspuns :

a. 1,3 b. 2,4 c. 3,5 d. 4,6 e. 2,5

63. Controlul statistic al calitatii are urmatoarele caracteristici :

1. s-a impus in primul sfert al secolului trecut;

2. s-a impus in a doua jumatate a secolului trecut;

3. se aplica unui numar mare de produse;

4. se aplica unui numar mic de produse;

5. este un control prin sondaj;

6. se bazeaza pe reguli de esantionare.

Identificati greselile strecurate . Variante de raspuns :

a. 1,3 b. 2,4 c. 3,5 d. 4,6 e. 2,6

64. Controlul statistic al calitatii opereaza cu urmatoarele notiuni :

1. valoarea medie a variabilei; 2. media ponderata a variabilei;

3. abaterea patratica medie; 4. abaterea tertiaramedie;

5. intervalul de intindere; 6. nivelul de calitate acceptabil.

Determinati notiunile gresite! Variante de raspuns :

a. 1,3 b. 2,4 c. 3,5 d. 4,6 e. 4,5

65. Etapele de determinare a capabilitatii produselor sunt :

1. stabilirea limitelor admise ale valorilor controlate;

2. stabilirea valorilor inadmisibile ale valorilor controlate;

3. se masoara parametrul pe un esantion extras dupa regulile probabilistice;

4. se masoara parametrul principal pe piesele 1,3,5. ..

5. se determina parametrii statistici;

6. se verifica daca datele corespund distributiei normale.

Identificati fazele gresite care s-au strecurat. Variante de raspuns :

a. 1,3 b. 2,4 c. 3,5 d. 4,6 e. 3,6

66. Cerintele prevazute de standardul ISO - 9001 / 2000 cu privire la evitarea livrarii la
consumator a produselor neconforme sunt urmatoarele: Identificati greseala aparuta in
enumerarea de mai sus.

a. identificarea produselor neconforme; b. etichetarea produselor neconforme;

c. introducerea produselor neconforme in loturile de piese de schimb unde exigentele sunt

mai reduse;

d. intocmirea raportului de neconformitate; e. izolarea produselor neconforme.

67. Actiunile folosite in tratarea produselor neconforme sunt :

1. corectia; 2. selectia; 3. reprelucrarea; 4. reparatia;

5. peletizarea; 6. flotatia; 7. reclasarea; 8. rebutarea.

Identificati actiunile gresite. Variante de raspuns :

a. 1,3,5 b. 2,4,6 c. 3,5,7 d. 2,5,6 e. 4,6,8

68. Efectele economice ale derogarii sunt urmatoarele :

1. reducerea pretului; 2. pastrarea pretului; 3. cresterea pretului;

4. deflatia; 5. stimularea angajatilor.

Indicati efectele reale ale derogarii. Variante de raspuns :

a. 1,2 b. 2,3 c. 3,4 d. 4,5 e. 2,5

69. Efectele economice ale reclasarii sunt urmatoarele: Indicati raspunsul corect.

a. reducerea pretului; b. cresterea pretului; c. pastrarea pretului initial;

d. slumpflatia; e. stimularea angajatilor.

70. Standardul ISO 9001 / 2000 cere ca analiza datelor necesare desfasurarii actiunilor corective
si preventive sa furnizeze informatii despre: Identificati informatia gresita.

a. satisfactia clientilor; b. conformitatea cu cerintele referitoare la produs;

c. numarul concurentilor; d. caracteristicile si tendintele produselor;

e. situatia calitatii la furnizori.

71.Procedura obligatorie privind actiunile corective defineste cerinte pentru:Identificati actiunea

gresita!

a. analiza neconformitatilor depistate;

b. determinarea cauzelor neconformitatilor depistate;

c. evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni corective pentru evitarea reaparitiei

neconformitatilor depistate;
d. evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni corective pentru prevenirea neconformitatilor
potentiale;

e. determinarea si aplicarea actiunilor corective.

72. Procedura obligatorie privind actiunile preventive defineste cerinte pentru:Depistati

actiunea gresita!

a. analiza neconformitatilor potentiale;

b. determinarea cauzelor neconformitatilor potentiale;

c. evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni de corectare a neconformitatilor;

d. evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni de prevenire a neconformitatilor

e. determinarea si aplicarea actiunilor preventive;

73. Metodele folosite pentru rezolvarea problemelor numerice de calitate sunt urmatoarele :

1. graficul liniar; 2. graficul radar; 3. diagrama de flux;

4. diagrama Ishikawa; 5. diagrama Pareto; 6. diagrama cauza-efect;

7. diagrama de corelatie.

Variante de raspuns :

a. 1,2,3,4 b. 2,4,5,7 c. 1,2,5,7 d. 3,5,6,7

e. 1,3,5,7

74. Metodele folosite pentru rezolvarea problemelor nenumerice de calitate sunt urmatoarele:

1. graficul liniar; 2. diagrama Ishikawa; 3. graficul radar;

4. diagrama de flux; 5. diagrama de corelatie; 6. brainstorming-ul;

7. diagrama Pareto; 8. benchmarking-ul.

Variante de raspuns :

a. 1,3,5,7 b. 2,4,6,8 c. 1,4,5,8 d. 2,3,6,7

e. 74,5,6,7
75. Care era ponderea costurilor calitatii din cifra de afaceri a organizatiei, inainte de
introducerea SMQ? Variante de raspuns:

a. 1015%; b. 1520%; c. 2025%; d. 2530%;

e. 510%.

76. Care din urmatoarele costuri nu fac parte din costurile calitatii ?

1. costuri de prevenire; 2. costuri de intretinere; 3. costuri de evaluare;

4. costurile amortizarii; 5. costurile defectarilor interne;

6. costurile defectarilor externe.

Variante de raspuns :

a. 1,3 b. 2,4 c. 3,5 d. 4,6 e. 5,6

77. Identificati dintre urmatoarele categorii de costuri, costurile conformitatii :

1. costurile reprelucrarii; 2. costurile de prevenire; 3. costurile

declasarilor;

4. costurile de evaluare; 5. costurile garantiilor; 6. costurile auditurilor.

Variante de raspuns :

a. 1,3,5 b. 2,4,6 c. 3,5,6 d. 4,5,6 e. 2,3,5

78. Identificati dintre urmatoarele categorii de costuri, costurile neconformitatii :

1. costurile instruirii personalului; 2. costurile metrologice;

3. costurile defectelor interne; 4. costurile auditurilor;

5. costurile defectelor externe; 6. costurile penalizarilor.

Variante de raspuns :

a. 1,3,5 b. 2,4,6 c. 3,5,6 d. 4,5,6 e. 2,3,5

79. In bilantul costurilor referitoare la calitate intra urmatoarele categorii de costuri :

1. costurile defectelor interne; 2. costurile defectelor intamplatoare;

3. costurile defectelor externe; 4. costurile amortizarii utilajelor defecte;

5. costurile de prevenire; 6. costurile de intretinere;

7. costurile de evaluare.

Variante de raspuns :

a. 1,2,3,4 b. 2,3,4,5 c. 3,4,5,6 d. 4,5,6,7

e. 1,3,5,7

80. In managementul calitatii se folosesc urmatorii indicatori adimensionali

1. randamentul costurilor calitatii (RCQ);

2. coeficientul costurilor calitatii (CCQ);

3. coeficientul de eficacitate al declasarilor (CED);

4. indicatorul performantelor privind calitatea (PPQ);

5. indicatorul performantelor privind rebuturile (IPR).

Identificati indicatorii corecti! Variante de raspuns:

a. 1,2 b. 2,3 c. 3,4 d. 4,5 e. 2,4

81. Identificati formula de calcul a indicatorului performantelor privind calitatea! Variante de

raspuns :

a. IPQ = CQ / CP; b. IPQ = CP / CQ;

c. IPQ = 1 - CP / CQ; d. IPQ = 1 - CQ / CP;

e. IPQ = CP / CQ - 1.

82. Identificati formula de calcul a coeficientului costurilor calitatii! Variante de raspuns :

a. CCQ = CP / CQ b. CCQ = 1 - CP / CQ c. CCQ = CQ /

CP
d. CCQ = 1 - CP / CQ e. CCQ = CP / CQ -1

84. Principalele caracteristici ale auditurilor calitatii sunt urmatoarele:

1 - au un caracter sistematic; 2 - au un caracter independent;

3 - au un caracter dependent pe practica organizatiei;

4 - se desfasoara pe baza unor dispozitii prestabilite;

5 - au un caracter aleatoriu; 6 - sunt documentate.

Identificati cele doua greseli! Variante de raspuns :

a. 1,2 b. 1,3 c. 2,4 d. 3,5 e. 4,6

85. Care este standardul dupa care se face auditul calitatii :

a. SR / SO 9001 / 2000; b. SR EN 45.001; c. SR ISO 10013 /1997

d. SR / SO 14010; e. SR ISO 10011 / 1- 1994.

86. Identificati auditurile interne dintre urmatoarele tipuri de audituri :

1 - audituri de prima parte; 2 - audituri de secunda parte;

3 - audituri planificate; 4 - audituri de terta parte;

5 - audituri neplanificate.

Variante de raspuns :

a. 1,2,3 b. 1,3,4 c. 2,4,5 d. 1,3,5 e. 2,3,5

87. Indicati auditurile externe dintre urmatoarelr tipuri de audituri :

1 . audituri de prima parte; 2 . audituri de secunda parte;

3 . audituri planificate; 4 . audituri de terta parte;

5 . audituri neplanificate.

Variante de raspuns :
a. 1,2 b. 1,3 c. 2,4 d. 3,5 e. 4,5

88. Conform ISO 10011 - 1 / 1994 etapele auditului SMQ sunt urmatoarele: Identificati etapa
gresita.

a. initierea; b. pregatirea; c. avizarea pregatirii de catre

managerul de varf;

d. efectuarea auditului; e. elaborarea documentelor;

91. Care sunt formele imbracate de procesul de certificare a calitatii, din urmatoarele:

1. certificarea produselor; 2. certificarea marcii de conformitate;

3. certificarea sistemelor de calitate; 4. certificarea personalului;

5. certificarea managerului de varf.

Variante de raspuns :

a. 1,2,3 b. 2,3,4 c. 1,3,4 d. 2,3,5 e. 3,4,5

92. Certificarea personalului este realizata in concordanta cu cerintele urmatoarelor organizatii

internationale:

1. Organizatia Europeana pentru calitate (EOQ);

2. Asociatia Retelei Nationale de Acreditare (RENAR);

3. Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii (EFQM);

4. Organizatia Europeana pentru incercari si Certificare (EOTC);

5. Asociatia Internationala a Organismelor de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire

(IATCA);

6. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD).

Variante de raspuns :

a. 1,2,3 b. 1,3,5 c. 2,4,6 d. 1,3,6 e. 4,5,6

93. Asociatia RENAR are ca atributii:

1. acreditarea laboratoarelor si organismelor de certificare;

2. eleborarea si actualizarea regulilor acreditarii; 3. acreditarea facultatilor

particulare;

4. dezvoltarea parteneriatului international in domeniul acreditarii;

5. acreditarea IMM - urilor; 6. participarea la procesul de elaborare a standardelor

specifice;

7. editarea documentelor privind acreditarea;

8. avizarea brevetelor elaborate de OSIM.

Identificati atributiile gresite! Variante de raspuns :

a. 1,3,5 b. 2,4,6 c. 3,5,8 d. 4,6,8 e. 6,7,8

94. Factorii motivanti pentru aplicarea in organizatie a SMQ sunt urmatorii: Identificati motivatia
gresita!

a. presiunea clientilor, cerintelor contractuale;

b. in scopul reducerii impozitului pe beneficiu managerul de varf cauta sa faca tot felul de
cheltuieli neproductive printre care si pe cele necesare pentru plata organizatiilor de
consultanta;

c. cerinte ale organismelor de reglementare in diferite domenii;

d. dorinta de a obtine un ascendant asupra concurentei;

e. intentia conducerii de a imbunatati calitatea .

96. Etapele proiectarii SMQ sunt urmatoarele: Identificati afirmatia gresita structurata in
insiruirea de mai sus!

a. intelegerea de catre managerului de varf a importantei acestei actiuni;

b. obtinerea sprijinului conducerii superioare si a sindicatului(daca este cazul);

c. declaratia de intentii a managerului;

d. obtinerea aprobarii ministerului de resort;

e. numirea"reprezentantului managementului";

97. Etapele implementarii SMQ in organizatie sunt urmatoarele: Identificati etapela gresita:

a. intocmirea programului de implementare;

b. instruirea personalului pentru asimilarea documentelor calitatii si cunoasterea sarcinilor care

ii revin ;

c. derularea unui audit pentru verificarea corespondentei documentelor calitatii cu cerintele

standard si a felului cum sunt aplicate;

d. experimentarea functionarii SMQ timp de 6 luni ;

e. trimiterea raportului de audit spre aprobare la forul tutelar;

98. Schimbarile interne majore care apar in organizatie cu ocazia aplicarii SMQ sunt
urmatoarele:

1. modificarea metodelor de lucru; 2.modificarea profilului organizatieii;

3.modificarea rolurilor oamenilor; 4.modificarea dimensiunilor pietii;

5. modificarea culturii organizatiei.

Identificati modificarile gresite: Variante de raspuns:

a. 1,3 b. 2,4 c. 3,5 d. 1,4 e. 2,5

99. Rolurile oamenilor in condintiile aplicarii SMQ in organizatie se rezuma la:

1. sa stie ce sa faca ; 2. sa stie cand sa demisioneze ;

3. sa poata face ce este necesar ; 4. sa monitorizeze activitatea vecinilor

de lucru ;

5. sa vrea sa faca ce este necesar sa faca .

Identificati afirmatile gresite: Variante de raspuns:

a. 1,3 b. 2,4 c. 3 d. 1,4 e. 2,5

100. Cauzele care duc la esecul implementarii SMQ sunt urmatoarele:

1.complexitatea SMQ; 2.neimplicarea conducerii superioare;

3.desemnarea unei persoane nepotrivite pentru functia de reprezentant al managementului;

4.antrenarea in actiune a reprezentantilor forului tutelar;

5.antrenarea in actiune a unor colaboratori nepregatiti;

6.neglijarea aspectelor sociale; 7.insuficienta resurselor banesti alocate actiunii.

Identificati cauzele gresite. Varianta de raspuns:

a. 1,4 b. 2,5 c. 3,6 d. 4,6 e. 2,6

 Lista subiecte pentru licenţă Inginerie Economică
Sesiunea iulie 2021

SISTEME DE TRANSPORT

1. Ce reprezintă piaţa transporturilor?

Piaţa transporturilor reprezintă acel segment de piaţă pe care se confruntă cererea de servicii
de transport cu oferta capacităților de transport existente.
Aceasta exprimă sistemul tuturor relaţiilor şi tranzacţiilor care permite echilibrarea între
cererea şi oferta de transport.
Relaţiile de vânzare-cumpărare care se stabilesc pe această piaţă se referă la realizarea unor
activități productive a căror rezultat nu este o marfă ci o prestare de serviciu.
Acestă prestare de serviciu constă în deplasarea în spaţiu a bunurilor şi persoanelor, ceea ce face
ca piaţa transporturilor să reprezinte o piaţă de servicii.

2. Enumerați principalii factori de producţie în activitatea de transport

Vom defini în continuare principalii factori de producţie care constituie un sistem de

transport ca fiind:
1. Calea de transport:

Calea de transport este reprezentată dedrumul parcurs între două puncte spaţialede
către mijloacele de transport în cadrul activităţii de transport.
În funcţie de mijlocul de transport care se deplasează pe o cale de transport, respectiva
cale (şosea, cale ferată, cale navigabilă, cale aeriană, conductă ș.a.m.d.) include un cumul de
amenajări specifice.
Aceste amenajări sunt cele care caracterizează calea de transport din punct de vedere al
capacității de transport, dar și al nivelului de modernizare și de monitorizare a traficului.

2. Terminalul de transport:

Terminalul de transport defineşte în accepțiunea cea mai simplă extremitatea unei căi
de transport.
Etimologia termenului terminal se află în cuvântul latin terminalis– extremitate, capăt,
margine.

73
 Un terminal de transport (autogară, gară, port, aeroport ș.a.m.d.) este dotat cuamenajări
specificemanipulării de mărfuridestinateîncărcării-descărcăriimijloacelor de transport
şitransbordăriiacestora între diversele tipuri de mijloace de transport (autovehicule, trenuri,
vapoare, avioane ș.a.m.d.).
Totalitatea căilor de transport împreună cu totalitatea terminalelor de transport
constituie infrastructura de transport.
Infrastructura globală de transport, definită ca totalitatea infrastructurilor de
transport naţionale şi internaţionale interconectate între ele constituie reţeaua mondială de
transport.

3. Mijlocul de transport:

Mijlocul de transport reprezintă oricevehicul mecanic (mașină, tren, vapor, avion etc)
conceput şi construit de către om cu scopul de a se deplasa pe o cale de transport.
În funcţie de scopul pentru care a fost construit un mijloc de transport, acesta are
caracteristici constructive specializate transportului bunurilor sau persoanelor cărora îi este
destinat.
Un mijloc de transport poate fi dotat cu mijloace de autopropulsiesau poate fi
propulsat cu ajutorul altor mijloace de transport autopropulsate, a forței umane sau animale
(remorcat, împins, ridicat ș.a.m.d.).

4. Forţa de muncă calificată să opereze mijloacele de transport:

Forţa de muncă calificată care operează în transporturi este constituită din totalitatea
persoanelor fizice - având în general statut de angajați - care au capacitatea de muncă şi
specializareanecesare operării unui mijloc de transport de bunuri sau persoane (şofer,
mecanic, pilot, marinar, ș.a.m.d.).

3. Prezentați caracterul raportului între cerere şi ofertă pe piața

transporturilor
Acest raport se află într-un permanent dezechilibru pe piaţa transporturilor.
Dezechilibrul din această piață se datorează în special incapacităţii activităţii de transport
de a fi stocată.
Spre deosebire de producția de bunuri, fiind o prestare de servicii, această activitate se
caracterizează princonsumarea sa concomitent cu efectuarea prestaţiei.
Din acest motiv pe piaţa transporturilor există alternanţe între perioadele de supracerere şi
perioadele de supraofertă.
Ca urmare randamentul în timp al acestei activităti este discontinuu şi dependent de un cumul
de factori din piață pe care îi vom identifica în capitolele următoare.
În general, dacă echilibrarea pieţei nu se poate realiza prin stocarea activității de transport,
ea se realizează prin stocarea nevoii de transport.
74
 Aceasta constă înproducţia pe stocși depozitarea bunurilor pe perioade determinate, ceea ce
permite un anumit grad de planificarea activității de transport.

4. Prezentați caracterul activității de transport de multiplicator al pieței

Un corolar al valorii bunurilor ar putea fi enunțat astfel:
“În condiţiile în care un bun este inaccesibil, bunul respectiv nu are nici o valoare pentru
consumator”.
Aşadar, prin interconectarea consumatorului cu bunul de consum, activitatea de
transportgenerează pieţe care în lipsa acesteia nu ar putea exista.
Ca urmare, activitatea de transport devine un factor determinant în dezvoltarea producţiei
de bunuri şi servicii, în crearea de noi pieţe şi dezvoltarea acestora.
Din această perspectivă sistemul de transport poate fi considerat el însuşi ca fiind unfactor
de producţie.

5. Prezentați caracteristica transportului de persoane - echilibrul

transportului de persoane
Echilibrul transportului de persoane:
Transportul de persoane este considerat în general ca fiind un transport echilibrat.
Aceasta înseamnă că acest tip de transport se caracterizează prin asigurarea
unorfluxuri regulate şi reversibile (dus-întors) de călători.
Această caracteristică este specifică cu precădere transportului de călători, deoarece, în
general, omul modern este o fiinţă care obișnuiește să se sedentarizeze.
Cu excepţia strămutărilor de populații, datorate modificărilor dramatice ale unor condiții
economice sau de mediu locale, a emigrărilor sau a schimbării definitive de adresă, omul are
nevoie de existența unor rute de transport şi a unor flote de vehicule care să permită revenirea
în acelaşi punctdin care şi-a început călătoria.

6. Prezentați caracteristica transportului de persoane - predictibilitatea

transportului de persoane
Transportul de persoane este un transport predictibil.
Aceasta înseamnă că acest tip de transport este caracterizat prin:
- existenţa unui program de deplasare a vehiculelor de transport persoane, armonizat pe
întreg fluxul de transport public,
- existența unei planificari riguroase pe termen lung a rutelor de deplasare și a flotelor de
transport,
- posibilitatea ca programul de deplasare să fie facil cunoscut de către toţi călătorii sau
potenţialii călători.
Această caracteristică are o importanţă deosebită datorită nevoii de planificare a activităţilor
umane, fie ele productive sau recreative. Ea permite un grad redus de flexibilitate, iar

75
 eventualele schimbări de program într-un flux trebuie prevăzute dinainte, coroborate cu alte
fluxuri şi făcute publice.

7. Prezentați caracteristica transportului de persoane - omogenitatea

transportului de persoane
Transportul de persoane este un transport omogen.
Aceasta înseamnă că este caracterizat printr-o structură care este capabilă să ofere
călătorilor condiţii de transport uniforme, nediferenţiate pe întreg fluxul, indiferent de
numărul sau tipul mijloacelor de transport utilizate pe parcursul deplasării.

8. Prezentați caracteristica transportului de persoane - prioritatea

activității de transport persoane față de alte tipuri de transport
Uniformitatea condiţiilor şi facilităţilor de transport pe care călătorii le reclamă pe tot parcursul
deplasării are o importanţă deosebită pentru repetabilitatea şi reproducerea activităţii de transport
pe termen lung. În vederea realizării acestor deziderate marea majoritate a guvernelor şi a
companiilor acordă o importanţă deosebită atât activităţilor de operare a vehiculelor de
transport persoane, cât şi activităţilor de asigurare, întreţinere și modernizare a infrastructurii
de transport. Datorită faptului că, în general, transportul de persoane utilizează mare parte din
infrastructură în comun cu transportul de mărfuri sau alte tipuri de transport, transportul de
persoane are prioritate faţă de toate celelate transporturi.
Ordinea de precădere dă întotdeauna întâietate transportului de călători faţă de toate
celelalte tipuri de transport în ceea ce priveşte:
- planificarea timpilor de ajungere la destinaţie,
- partajarea utilizării infrastructurii comune de transport,
- realizarea activităților conexe de deservire a vehiculelor, precum și a personalului care le
operează,
- realizarea unor formalități vamale, de frontieră ş.a.

9. Prezentați caracteristica transportului de mărfuri - flexibilitatea

transportului de mărfuri
Transportul de mărfuri este un transport flexibil.
Acest tip de transport se caracterizează prin asigurarea unor fluxuri elastic care au
posibilitatea de a-şi modifica uşor atât capacitatea cât şi forma spaţială. Această caracteristică
este specifică transportului de mărfuri, deoarece în general producţia de bunuri şi comerţul
acestora au un caracter dinamic. Cererea şi oferta de mărfuri sunt nepermanente și
neuniforme, fiind determinate la nivel mondial, regional sau local de ciclurile de producţie sau
de consum.

10. Prezentați caracteristica transportului de mărfuri - specializarea

transportului de mărfuri
76
Transportul de mărfuri este un transport specializat.
El este caracterizat printr-o segmentare a infrastructurii şi a mijloacelor de transport, care au
trăsături specifice, în funcţie de:
- caracteristicile fizico-chimice ale mărfurilor,
- viteza de transport revendicată de actul comercial,
- destinaţia mărfurilor,
- ruta de transport,
- terminalele de transport utilizate,
- cerințele beneficiarului mărfii,
- alte aspecte de natură să impună anumite caractere speciale.
Vehiculele de transport pot avea un grad ridicat de specializare. Ele trebuie să fie adaptate atât
la infrastructura pentru care sunt destinate (șosea, cale ferată, șenal navigabil, coridor aerian), cât
şi la cerinţele specifice de a transporta adecvat şi în siguranţă tipurile de mărfuri pentru care au
fost construite (mărfuri vrac lichid sau vrac solid, general cargo, mărfuri containerizate ș.a.).
Așadar, în cele mai multe cazuri, cu excepția unor situații speciale, vehiculul este cel care se
adaptează la marfă și nu invers.

11. Prezentați caracteristica transportului de mărfuri - adaptabilitatea

transportului de mărfuri
Transportul de mărfuri este un transport adaptabil.
El este caracterizat printr-o structură care oferăcondiţii neuniforme, diferenţiate de
transport pe diferite segmente ale fluxului, în funcţie de variaţiile pieţei şi de multitudinea de
factori care influenţează aceste variaţii:
- factori sezonieri,
- factori ciclici,
- factori speciali.
Neuniformitatea cererii de transport de mărfuri reclamă ocapacitate mare de adaptare,
atât a mijloacelor cât şi a fluxurilor de transport, în vederea obţinerii unor randamente rezonabile.
Eficienţa activităţii de transportare o importanţă economică deosebită pentru
repetabilitatea şi reproducerea activităţii de transport pe termen lung.

12. Enumerați caracteristicile economice ale transporturilor rutiere

Avantajele transporturilor rutiere:
1. Necesită infrastructură de transport relativ ieftină, uneori chiar rudimentară;
2. Echiparea, întreţinerea şi operarea autovehiculelor este facilă şinu necesită
operaţiuni tehnologice complicateşi costisitoare, putând fi operate deforţă de muncă uşor de
calificat şi relativ ieftină;
3. Autovehiculele au oautonomie ridicată de deplasarepe suprafaţa terestră,
4. Mobilitateaşi diversitatea constructivăa autovehiculelor permite transportarea unor
cantităţi diverse de marfă;

77
 5. Încărcarea-descărcarea mărfurilor este simplă, nu necesită manipulări sau
transbordări complicate, permiţând transportul de la expeditor direct la destinatar;
6. Autovehiculele auviteză mare de deplasare, ceea ce permite transportarea rapidă a
mărfurilor,

Dezavantaje ale transporturilor rutiere:

1. Căile de transportdevinimpracticabile în anumite perioadede timpsau în situaţii
speciale, fiind dependente de intemperii, situații de criză, calamităţi sau alte condiţii
conjuncturale sau accidentale.
2. Cantităţile mari de mărfuri necesitătransportarea în multe partizi de marfă, ceea ce
duce la creşterea costurilor de transport şi necesitatea utilizării unor flote de transport
considerabile;
3. Autovehiculele nu au capacitatea de a traversa anumite obstacole naturaleşi au
posibilitatea de deplasare doar pe uscat,

Utilizarea transporturilor rutiere:

- deplasarea mărfurilor sau călătorilor pedistanţe scurte sau medii,
- pentru partide de marfă care necesitătermene de livrare scurte.

13. Enumerați caracteristicile economice ale transporturilor feroviare

Avantajele transporturilor feroviare:
Principalele avantaje ale transporturilor feroviare în raport cu celelalte tipuri de transport
sunt următoarele:
1. Capacitate foarte mare de transport în raport cu toate celealte modalităţi de transport
terestru;
2. Siguranţă ridicată în exploatare, datorată principalelor caracteristici constructive ale
infrastructurii;
3. Regularitateîn circulaţie şi un grad mare depredictibilitate a programului de
exploatare a vehiculelor;
4. Asigurarea unuimanagement superior în exploatare
5. Capacitatea de a circula pe tot parcursul anului, indiferent de condițiile meteo, cu
puține excepții, în aproximativ aceleaşi condiţii de exploatare.

Dezavantajeletransporturilor feroviare:
1. Necesităinvestiţii iniţiale mari pentru realizarea infrastructurii
2. Costurile de întreţinereale infrastructurii, în special ale căilor de rulare, sunt
ridicate în raport cu costrurile de întreținere ale infrastructurii rutiere;
3. Circulaţia pe rute prestabiliteduce lalipsa mobilităţiide deplasare, transportul
persoanelor sau a bunurilor putându-se realiza doar între puncte fixe aflate pe aceste rute
(terminale CF).

78
 4. Echiparea, întreţinerea şi operareanecesită operaţiuni tehnologice complicate şi care
necesită cheltuieli ridicate;
5. Pentru a fi operate terminalele și vehiculele feroviare au nevoie deforţă de muncă
înalt calificată,

Utilizarea transporturilor feroviare:

- deplasareamărfurilor sau a călătorilor pedistanţe medii sau lungi,
- transportul unor partide de marfă devolume şi/sau greutăţi mari.

14. Enumerați caracteristicile economice ale transporturilor navale

Avantajele transporturilor navale:
1. Avantajul cel mai important al transporturilor navale se manifestăperute foarte
lungi, transcontinentale, făcând posibil schimbul de mărfuri între puncte aflate la distanţe mari
pe glob;
2. Capacitatea de încărcare a navelor permite deplasarea în spaţiu a unor partide foarte
mari de marfă;
3. Costul scăzut de exploatareîn raport cu cantităţile de marfă transportate, face din
transportul naval cel mai ieftin mod de transport, mai ales pe distanţe mari;
4. Investiţiile în infrastructură sunt reduse în raport cu cantitatea de marfă operată,
căile de transport dintre terminale fiind de obicei căi naturale cărora li se asigură, eventual,
lucrări periodice de întreţinere.

Dezavantajeale transporturilor navale:

1. Viteza de transport a navelor este mai micădecât în cazul altor mijloace de
transport;
2. Pentru a se deplasa navelenecesită suprafeţe de apă naturale sau artificiale, ceea ce
nu permite deplasarea mărfurilor decât pâna la limita cu uscatul, necesitând manipulări şi
transportări suplimentare până la destinaţie;
3. Echiparea, întreţinerea şi operarea navelorrevendică operaţiuni tehnologice
complicateşi costisitoare;
4. Transbordarea mărfurilor de pe apă pe uscat necesită investiții în terminale de
transport înalt tehnologizate;
5. Navele și terminalele de transport necesită pentru operareforţă de muncă înalt
calificată şi costisitoare.

Utilizarea transporturilor navale:

- deplasarea mărfurilor pedistanţe lungi sau foarte lungi,
- pentru partide de marfă devolume şi/sau greutăţi foarte mari.

15. Enumerați caracteristicile economice ale transporturilor aeriene

Avantajele transporturilor aeriene:
79
 1. Viteza de deplasareridicată în raport cu celelalte vehicule de transportreprezintă cea
mai importantă caracteristică a aeronavelor
2. Confortuleste o caracteristică care conferă potenţialilor utilizatorihabitatul necesar
efectuării unor călătorii care cu alte mijloace de transport ar fi practic nerealizabile, datorită
timpului mult prea lung de deplasare;
3. Predictibilitatea, care reprezintă acea capacitate de a estima în permanenţă timpii
de parcurs ai traseului,
4. Constituie unicaalternativă de transport acolo unde nu există infrastructură de
acces terestru sau naval,
5. Flexibilitate ridicatăconferită deposibilitatea de a adopta orice rută şi a atinge orice
punct de pe suprafaţa globului,

Dezavantajeletransporturilor aeriene:
1. Investiţiile iniţialepentru constucţia terminalelor şi constituirea flotelor de
aeronave de transport sunt ridicate;
2. Costurile ridicate de operarea aeronavelor şi a terminalelorlimitează accesul  la
acestmod de transport;
3. Capacitățile de transport reduse le fac inadecvate pentru partide de mărfuri de
cantităţi sau volume mari;
4. Incapacitatea de a opera în orice condiţii meteo, în special în faza de decolare sau
aterizare în terminal
5. Echiparea, întreţinerea şi operarea vehiculelor de transport și a terminalelor
necesită operaţiuni tehnologice complicate
6. Transporturile aeriene utilizeazăforţă de muncă de înaltă calificare şi foarte
costisitoare pentru operarea vehiculelor și a terminalelor de transport.

Utilizarea transporturilor aeriene:

- pe distanţe lungi sau foarte lungi, pentru călători și partide de marfă de volume
şi/sau greutăţi relativ mici, care necesită deplasarea rapidă.

16. Care sunt principalele funcții ale pieței?

În general, cele mai importante funcţii ale pieţei, fără a fi singurele, pot fi definite după cum
urmează:
Funcţia de realizare a contactului permanent între ofertanţi şi consumatori:

Prin intermediul acestei funcţii piaţa verifică concordanţa dintre intenţiile de vânzare a
producătorilor de bunuri şi servicii şi intenţiile de cumpărare ale consumatorilor.
Această concordanță se realizează prin mecanismul prețului.
Cu ajutorul acestui mecanism actele de vânzare-cumpărare asigură funcționarea pieței pe termen
lung.

80
Funcţia de integrare a producţiei şi consumului unui agent economic:

Datorită diviziunii muncii cele două funcţii (producția și consumul) sunt la rândul lor divizate.
Un agent economic va stabili în piaţă cel puțin două tipuri de legături:
- un set de legături cu furnizorii săi (care asigură input-ul – piața de pe care consumă),
- un set de legături cu clienţii (care asigură output-ul – piața pentru care produce).
Corelarea celor două elemente face posibilă funcţionarea concomitentă în piaţă a agentului
economic atât în calitate de consumator cât și în calitate de producător.

Funcţia de informare a agenţilor economici:

Orice piaţă este o sursă nemijlocită de informare pentru agenţii economici care operează pe alte
pieţe decât pe cea vizată. Numărul şi preţul tranzacţiilor comerciale pot furniza date relevante
despre piaţa în cauză şi prin extrapolare date despre evoluţia economiei în general.
Interpretarea continuă a informațiilor din piață și estimarea cât mai corectă a tendințelor de
evoluție a pieței reprezintă baza strategiei de piață a oricărui agent economic.
Deciziile şi comportamentul agenţilor economici sunt, așadar, determinate în cea mai mare parte
de mecanismele pieţei. Aceasta crează prin funcţiile ei un mediu coerent, unde între agenţii
economici se stabilesc raporturi complexe de concurenţă şi colaborare, de opoziţie şi
interdependenţă

17. Care sunt mecanismele de reglare a pieței?

Mecanismele de reglare a pietei vizeaza astfel:

 Opoziția dintre ofertanți și consumatori
 Dependența dintre ofertanți și consumatori
 Concurenţa
 Numărul şi puterea economică a concurenţilor din piaţă
 Raportul dintre cerere şi ofertă
 Conjunctura politică

18. Prezentați pe scurt sistemul de transport multimodal

Sistem de transport multimodal:

Constatăm că în practică nu există întotdeauna delimitări clare între modurile de transport.

Pentru ca persoanele sau mărfurile să se deplaseze din punctul de plecare înspre cel de destinaţie
este nevoie de cele mai multe ori de utilizarea unor sisteme de transporturi combinate, care
utilizează două sau mai multe mijloace de transport.

81
Transportul de persoane sau de mărfuri care se realizează printr-un sistem combinat a două sau a
mai multor mijloace de transport având moduri de deplasare diferite poartă denumirea de
transport multimodal.
Multimodalismul nu este un concept specific exclusiv economiei actuale.
El a fost cunoscut în întreaga istorie a umanităţii încă din perioada începerii diversificării
mijloacelor de transport.
Odată cu extinderea reţelelor de transport, interconectrea acestora şi integrarea tuturor reţelelelor
în reţeaua mondială de transporturi, sistemele de transport multimodal au permis accesul
bunurilor și a persoanelor către comunităţile umane din aproape toate punctele de pe suprafaţa
terestră.

19. Discutati pe scurt despre intermodalism.

Conceptul de intermodalism definește interconectarea la extremităţi prin terminale de transport
multimodale a diverselor sisteme de transport.
Intermodalismul permite crearea unor fluxuri integrate de transport multimodal denumite generic
transporturile multimodale.
Prin intermodalism se realizează integrarea sistemelor de transport, integrare caracterizată prin
următoarele elemente:
 sistemele de transport sunt interconectate şi asociate inseparabil între ele,
 sistemele de transport sunt interdependente,
 sistemele de transport se substituie unui scop comun.

20. Explicați procesele de globalizare și regionalizare a pieței

Integrarea piețelor la nivel mondial este un proces istoric, început acum aproximativ 8000 de ani.
Crearea marilor imperii, care a constituit și o formă de regionalizare a piețelor (act premergător
globalizării), nu s-a materializat doar în războaie de cucerire și acte politice de anexare a unor
regiuni de către puterile ocupante.
Rutele comerciale de transport dezvoltate de-a lungul istoriei au avut ca principal scop asigurarea
acceselor unor piețe locale la alte piețe locale constituind o formă incipientă de regionalizare.
Se înţelege prin globalizare stadiul de evoluție al economiei în care fluxurile procesului de
producţie şi fluxurile comeciale ale schimburilor de mărfuri rezultate din procesul de producţie
dobândesc un caracter mondial, depăşind graniţele fizice sau politice ale unui stat, ale unei
uniuni vamale sau ale unei regiuni.
Globalizarea nu reprezintă un proces cu evoluție liniară și uniformă la nivelul tuturor pieţelor.
Ea se manifestă prin integrarea piețelor regionale şi dezvoltatrea unor relaţii comerciale
multilaterale, care crează interdependenţă între aceste pieţe.

21. Care sunt tendințele actuale în activitatea mondială de transport?

Tendintele actuale in activitatea mondiala de transport vizeaza:
- megatendinte in evolutia fluxurilor activitatii de transport

82
 - megatendinte in evolutia cailor de transport la nivel global

Nevoia de transport este o nevoie primară, la nivel macroeconomic cererea de servicii de

transport este dependentă de volumul, cantitatea, frecvența și caracteristicile geografice ale
schimburilor comerciale.
Așadar cererea de transport poate fi asimilată în piață ca fiind o cerere derivată din
activitatea de comerț.
Componenta activității de comerț cu cea mai dinamică evoluție cantitativă și calitativă în
ultimele decenii a fost reprezentată de către comerțul internațional.
Acest fapt a determinat și evoluția economiei mondiale de la economia tradițională la
economia globală.
Economia tradițională este caracterizată prin piețe imobile, cel mult de nivel regional,
localizate sau chiar enclavizate.

22. Prezentați caracteristicile sistemului mondial integrat de transport.

Sistemul mondial integrat de transport prezintă un cumul de caracteristici proprii dintre
care cele mai importante ar putea fi considerate după cum urmează:
1. Este unsistem multimodal format din secțiuni/rețele de transport unimodal conectate
între ele prin terminale intermodale;
2. Este un sistem orientat spreaigurarea accesuluicât mai facil al persoanelor sau
bunurilor în interiorul sistemului, din orice punct de pe suprafaţa globului terestru;
3. Este organizat în aşa fel încât să asiguredeplasarea cât mai rapidă a persoanelor sau
bunurilor spre orice destinaţie de pe suprafaţa globului terestru;
4. Este un sistem în carenevoia de transport este echilibrată în permanență de cererea şi
oferta mondială de servicii de transport.

23. Strategiile competitive prin care agenții economici își definesc propriul
comportament.
Odată ce un agent economic a analizat structura pieţei din care face parte, numarul şi tipul
de clienţi sau concurenţi existenţi sau potenţiali, acesta va trebui să aleagă una sau o combinaţie
între următoarelestrategii competitive prin care să își definească propriul comportament:
- reducerea costului global de producţie a bunurilor sau serviciilor;
- diferențierea bunurilor proprii faţă de cele ale altor furnizori;
- focalizarea agentului economic pe un anumit segment de clienți.

Reducerea costului global de producţie a bunurilor sau serviciilor:

Principalele avantaje ale acestei strategii sunt următoarele:
- protejează companiile împotriva puterii de negociere a clienţilor,
- reduce ameninţarea înlocuirii produselor sau serviciilor furnizate cu ale altor
competitori existenți în interiorul pieței.

83
 Diferențierea bunurilor faţă de alţi furnizori:
Strategia de diferenţiere nu ignoră costurile, dar costurile sunt privite ca un factor mai
puţin important.
O strategie de diferenţiere permite poziţionarea pe piaţă prin fidelizarea clienţilor şi o
sensibilitate mai scazută la preţ.

Focalizarea:
Strategia de focalizare este axată pe conceptul ca agentul economic să își creeze o nişă
de piaţă sau să deservească clienţi care cer acordarea de facilităţi specifice.
Trebuie menţionat faptul că economia de schimb, chiar dacă nu există în mod ideal, este
aceea careîn istoria cunoscută a omenirii a asigurat cea mai eficientă piaţă dintre cele existente
până astăzi atât în ceea ce priveşte utilizarea resurselor existente, cât şi în ceea ce priveşte
rezultatul net al activităților economice.

24. Explicați caracterul derivat al cererii de transport.

Transportul este o prestare de serviciu caracterizată printr-un consum intermediar.
Bunurile transportate sunt valorificate la destinaţie, din acest motiv cererea de transport
nu este o cerere directă în sine, ea fiind o cerere derivată din:
- cererea directă de satisfacere a nevoilor de consum,
- cererea directă de satisfacere a nevoilor de deplasare.
Ca urmare, în cea mai simplă accepțiune, activitatea de transport, pune în legătură
consumatorul (final sau intermediar) cu bunul sau serviciul care urmează a fi consumat
(materii prime, produse finite, servicii diverse etc).
Deşi bunurile nu suferă nici un proces de prelucrare sau modificarea a calităţilor (cu
excepţia – eventual - a deteriorării, care reprezintă un proces accidental şi nu poate fi
considerat a face parte din scopul activităţii de transport), consecinţa directă a creării acestei
legături este creşterea valorii bunurilor transportate.
25. Explicați caracterul globalizator al pietei de transport.
Comerţul internaţional în totalitatea lui se sprijină pe infrastructura de
transport.Datorită caracterului qvasi-global al infrastructurii și activităților de transport,
transporturile joacă un important rol politic internaţional.
Acest rol se manifestă printr-un continuu proces de dezvoltare a relaţiilor sociale şi
economice între statele lumii.
El are ca principală consecință educarea până la uniformizare a concepţiilor şi
comportamentelor consumatorilor (cetăţeni ai statelor respective).
Piaţa de bunuri şi servicii beneficiază prin intermediul transporturilor de acces global la
mijloacele de productie, la resursele naturale şi la produsele finite.
Consecinţa acestui fapt este o interdependenţă a economiilor statelor lumii şi integrarea
economiilor naţionale într-un context economic unitar: economia globală.

84
 Așadar, alături de activitatea de telecomunicaţii, activitatea de transport constituie unul
dintre cei mai importanți piloni pe care se sprijină procesul de globalizare a economiei.
Între activitatea de transport şi procesul de globalizare există o interdependenţă
continuă: fiecare dintre acești doi factori îl generează şi este generat continuu de către
celălalt.

26. Care este raportul între cerere și ofertă pe piața transporturilor?

Acest raport se află într-un permanent dezechilibru pe piaţa transporturilor.
Dezechilibrul din această piață se datorează în special incapacităţii activităţii de transport de a fi
stocată.
Spre deosebire de producția de bunuri, fiind o prestare de servicii, această activitate se
caracterizează prin consumarea sa concomitent cu efectuarea prestaţiei.
Din acest motiv pe piaţa transporturilor există alternanţe între perioadele de supracerere şi
perioadele de supraofertă.
Ca urmare randamentul în timp al acestei activităti este discontinuu şi dependent de un cumul de
factori din piață pe care îi vom identifica în capitolele următoare.
În general, dacă echilibrarea pieţei nu se poate realiza prin stocarea activității de transport, ea se
realizează prin stocarea nevoii de transport.
Aceasta constă în producţia pe stoc și depozitarea bunurilor pe perioade determinate, ceea ce
permite un anumit grad de planificare a activității de transport.

27. Enumerați cele mai uzuale tipuri de clasificări ale activităților de

transport.
Având în vedere diversitatea, specificul transporturilor şi caracteristicile acestora (specifice în
anumite privinţe sau comune în altele) este posibilă clasificarea tipurilor de transport după un
cumul complex de criterii.
Vom enumera în continuare cele mai uzuale tipuri de clasificări în funcţie de cele mai
importante caracteristici:
- obiectul activităţii de transport,
- caracterul comercial,
- întinderea geografică,
- mijloacele întrebuinţate,
- forma de proprietate.

28. Prezentați pe scurt despre cabotaj.

Transporturile de coastă sunt transporturi care au ca obiect realizarea deplasării de-a lungul
coastei terestre a bunurilor şi persoanelor cu ajutorul navelor.
În general cabotajul este realizat în interiorul aceleiaşi uniuni vamale, între porturi aflate în
aceeaşi regiune geografică.

85
29. Prezentați clasificarea transporturilor după forma de proprietate a
mijloacelor de transport.
Forma de proprietate este indicatorul principal care ne poate oferi informații relevante
despre proveniența capitalului investit în activitatea de transport.
Clasificarea transporturilor după forma de proprietate:
În general această clasificare se face după forma de proprietate a vehiculelor şi – mult
mai rar - după forma de proprietate a infrastructurii de transport.
Aceasta de obicei aparţine statelor sau este concesionată de către guverne operatorilor
privați pe perioade de timp care să permită obținerea unui profit.
După acest criteriu transporturile pot fi clasificate în:
 transporturi operate de investitori privați,
 transporturi operate de investitori publici,
 transporturi operate cu capital mixt.

30. Care sunt avantajele utilizării transporturilor comerciale prin rețele?

Principalele avantaje ale transporturilor prin rețele în raport cu celelalte modalități de
transport sunt următoarele:
1. Transport în flux continuu;
2. Costuri mici de transport;
3. Costuri de întreţinere reduse;
4. Forţă de muncă redusă;
5. Pierderi nesemnificative pe rețeaua de transport;
6. Independenţă faţă de condiţiile de mediu;
7. Randament ridicat.

31. Prezentați pe scurt transporturile comerciale prin rețele

Transporturile comerciale prin rețele sunt în general transporturi cu fluxuri continue,
neconvenţionale, care nu utilizează vehicule de transport clasice.
Înțelegem, în sensul prezentului studiu, prin transporturi comerciale prin rețele inclusiv
transportul de date, telefonie, semnale radio-tv ș.a.m.d.
Chiar dacă în sens clasic acestea fac parte din rețeaua de telecomunicații, nu există o
delimitare clară între infrastructura de transport și cea de telecomunicații, cele două fiind
complementare și constituind împreunăunsistem mondial integrat de transport și
telecomunicații.
De aceea, la limită, putem considera transportul de date, informații sau unde
electromagnetice ca fiind subsumate sectorului transporturilor prin rețele.
Ca pondere a bunurilor transportate, principalele tipuri de transporturi comerciale prin
rețele care nu utilizează vehicule de transport se realizează:
 prin conducte,
 prin fire,

86
  pe calea undelor,
 prin fluxuri tehnologice speciale.

32. Care sunt dezavantajele utilizării transporturilor comerciale prin

rețele?
Principalele dezavantaje ale transporturilor prin rețele în raport cu celelalte modalități de
transport sunt următoarele:
 Necesită investiţii iniţiale ridicate în rețelele de transport;
 Doar un număr redus de bunuri pot fi transportate prin intermediul acestor tipuri de
transport;
 Eventualele defecţiuni locale ale infrastructurii de transport blochează tot fluxul de
transport.

33. Care sunt caracteristicile sistemului mondial integrat de transport?

Sistemul mondial integrat de transport prezintă un cumul de caracteristici proprii
dintre care cele mai importante ar putea fi considerate după cum urmează:
1. Este unsistem multimodal format din secțiuni/rețele de transport unimodal
conectate între ele prin terminale intermodale;
2. Este un sistem orientat spreaigurarea accesuluicât mai facil al persoanelor sau
bunurilor în interiorul sistemului, din orice punct de pe suprafaţa globului terestru;
3. Este organizat în aşa fel încât să asiguredeplasarea cât mai rapidă a persoanelor
sau bunurilor spre orice destinaţie de pe suprafaţa globului terestru;
4. Este un sistem în carenevoia de transport este echilibrată în permanență de
cererea şi oferta mondială de servicii de transport.
34. Cum a influențat procesul de globalizare comportamentul operatorilor
de transport?
Globalizarea accelerată a sistemului de transport a dus la noi practici economice și la
apariția unui nou tip de comportament a operatorilor din transporturi. Acest tip de
comportament al operatorilor este caracterizat mai ales prin următoarele tendințe majore:

1.Furnizarea de către operatorii din transporturi a unor soluții complete pentru clienți

Tendința se manifestă prin preocuparea din ce în ce mai accentuată a marilor operatori de

a se transforma din operatori unimodali în operatori multimodali.

2.Extinderea capacităților de transport ale flotelor de vehicule

Fluxul din ce în ce mai mare de mărfuri transportate prin intermediul sistemului integrat
de transport mondial a dus la creșterea cererii de transport și – implicit - a presiunilor
asupra flotelor de transport. Adaptarea capacităților de transport la cererea din ce în ce
mai mare de servicii de transport poate fi realizată numai prin investiții majore în
dezvoltarea flotelor de vehicule.
87
3.Concentrarea capacității de transport la nivel mondial

35. Prezentați modalitatea de atragere a capitalului în proiectele de

infrastructură - parteneriatul public-privat
În ultima jumătate de secol aceste parteneriate au creat o piață aproape inexistentă anterior
acestei perioade: piața operatorilor privați de căi (rețele) și terminale de transport.
Această piață s-a dezvoltat mai ales în state puternic industrializate: Japonia, Statele Unite,
Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, Australia, dar și în state emergente a căror
dezvoltare accelerată a infrastructurii a deschis calea unor investiții mari în infrastructura de
transport: China, Federația Rusă, Brazilia, Argentina, Mexic, Malaezia, Thailanda ș.a.
Putem exemplifica doar câteva dintre cele mai importante proiecte de infrastructură dezvoltate
prin modelul parteneriatului public-privat: Eurotunelul dintre Anglia și Franța, sistemul de
transport suspendat din Bangkok - Tailanda, sistemul de tranzit rapid Taipei din China
(Taiwan), drumul expres Nord-Sud din Malaezia, Autostrada Indiana din Statele Unite și multe
altele.

36. Prezentați modalitatea de atragere a capitalului în proiectele de

infrastructură - concesionarea pe termen lung
Externalizarea de către state a unor servicii precum cele de operare a infrastructurii reprezintă
o practică din ce în mai uzuală în toate țările lumii caracterizate de economie de piață.
Această externalizare se materializează prin concesionarea pe termen lung a operării
infrastructurilor existente sau concesionarea de lucrări în vederea realizării unor noi rețele de
infrastructură.
În general prin acest tip de practică - de multe ori subsumată modelului PPP - statele transferă
pe termen lung (49 de ani, 99 de ani ș.a.m.d.) parte din infrastructura existentă sau din
infrastructura nou creată unor operatori cu capital privat, fără a renunța în totalitate la dreptul
de proprietate asupra acestei infrastructuri.

37. Prezentați modalitatea de atragere a capitalului în proiectele de

infrastructură - împrumuturile pe piața de capital
Aceste împrumuturi reprezintă o formă importantă de capitalizare a statelor și companiilor.
În ultimele decenii aceste împrumuturi au devenit una din principalele surse de finanțare a
infrastructurii operate de către state, alături de alocațiile bugetare proprii.
În general aceste împrumuturi reduc presiunea bugetară imediată, permițând realizarea lucrărilor
pe capitalul finanțatorului și distriburea efortului bugetar propriu pe termen lung.
Printre cei mai importanți finanțatori putem remarca: Banca Mondială, Fondul Monetar
Internațional, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Centrală Europeană,
Federal Reserve, dar și băncile naționale ale statelor sau ale marilor uniuni vamale, băncile
comerciale și fondurile de investiții private.

88
38. Prezentați modalitatea de atragere a capitalului în proiectele de
infrastructură - emiterea de obligațiuni
Emiterea de obligațiuni reprezintă o formă de finanțare a statelor sau a administrațiilor locale și
regionale prin atragerea de capital de la persoane fizice sau juridice, bănci comerciale sau
fonduri de investiții.
În general emiterea de obligațiuni cu maturitate pe termen mediu și lung (5 ani – 25 de ani)
poate reprezenta o soluție viabilă pentru dezvoltarea unor proiecte mari de infrastructură de
interes local, național sau regional.
Cele mai importante emisiuni de obligațiuni sunt realizate până în prezent pe piețele Stalelor
Unite, ale Japoniei și ale Marii Britanii, dar și pe piețele altor state, precum Canada, Coreea,
China, Chile, Noua Zeelandă și România s-a recurs la importante emisiuni de obligațiuni, nu
numai pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură, ci și pentru păstrarea unor echilibre
bugetare sau pur și simplu pentru asigurarea unui cash-flow necesar la un anumit moment.

39. Care sunt funcțiile terminalelor în cadrul rețelelor de transport?

Un terminal de transport (autogară, gară, port, aeroport etc.) este dotat cu amenajări
specifice manipulării de mărfuri destinate încărcării-descărcării mijloacelor de transport şi
transbordării acestora între diversele tipuri de mijloace de transport.
Ȋn general aceste terminale îndeplinesc mai multe tipuri de funcții în cadrul rețelei de
transport, funcții care pot fi definite ca:
1. funcții tradiționale,
2. funcții industriale,
3. funcții de rețea.
Fără îndoială că orice terminal de transport este identificat de către comunitatea pe care o
deservește prin prisma impactului direct ce derivă din funcțiile sale tradiționale și industriale
cele mai importante:
1. funcția de transbordare a mărfurilor și/sau a pasagerilor;
2. funcția de depozitare/sortare/expediere a mărfurilor;
3. funcția industrială, care derivă din amplasarea terminalului în anumite regiuni de
dezvoltare industrială sau în capacitatea acestuia de a oferi plus-valoare anumitor bunuri
transbordate (prelucrări primare, ambalări, sortări ale unor mărfuri, rafinare sau aditivare a unor
produse petroliere, reparații și construcții navale etc).

40. Prezentați pe scurt funcțiile de rețea a terminalelor de transport.

Dacă efectele funcțiilor tradiționale ale terminalelor sunt cuantificabile, în schimb cele ale
funcțiilor de rețea nu sunt măsurabile la fel de direct. Aceste funcții se află într-un accentuat
proces de evoluție, rolul terminalelor de transport devenind determinant pentru funcționarea
rețelelor pe care le deservesc.
Aceste rețele s-au dezvoltat, datorită noilor caracteristici funcționale ale terminalelor, care au
evoluat de la conceptul tradițional “point-to-point” (de la punct la punct) valabil până la

89
sfârșitul anilor ’80, la modelul “hub and spoke” (nod și spițe), care a devenit de largă
actualitate mai ales după apariția containerizării la scară largă.

Sistemul de transport “point-to-point” generează fluxuri bilaterale de mărfuri între terminalul

de expediție și cel de destinație. Așadar, în rețeaua tradițională “point-to-point” toate
terminalele de transport se aflau pe picior de egalitate, transportul de mărfuri și pasageri
realizându-se pe rute directe între terminalelele de plecare și terminalele de destinație.

41. Prezentați pe scurt despre containerizare.

Una dintre cele mai importante tendințe prin care s-a manifestat standardizarea în
transporturile mondiale a fost reprezentată de către containerizare.
Procesul de containerizare a dus la înlocuirea treptată până la qvasi-dispariția transporturilor
inernaționale de dip cargo, iar la nivelul fluxurilor mondiale de transport a dus la înlocuirea
unei importante părți a transporturilor de tip tramp cutransporturi de linie.

42. Prezentați pe scurt despre transporturile cu caracter special.

Transporturile poştale: sunt transporturi care se realizează pe reţele de fluxuri cu caracter
regulat şi reversibil.
Ele au ca scop distribuirea corespondenţei şi a coletelor poştale de volume şi greutăţi diverse cu
autovehicule destinate preponderent transportului de mărfuri, fiind, în general, împărțite în:
- poştă regulată,
- operațiuni ale caselor de expediții,
- curierat rapid,
- expediții cu regim special ș.a.

Transporturile agabaritice: sunt transporturi cu grad de repetabilitate redus.

Aceste transporturi au ca scop transportarea unor componente ale căror dimensiuni și greutăţi
depăşesc limitele normale sau maximele admise pe anumite căi de transport (de exemplu: utilaje
grele, subansamble pentru platforme industriale, organe de maşini ș.a.).

Transporturile tehnologice: sunt transporturi cu caracter izolat, proprii unor anumite fluxuri
tehnologice.

Transporturile pe cablu: sunttransporturi cu caracter local, cu capacităţi limitate. Ele sunt

pretabile mai ales zonelor în care este dificilă sau imposibilă realizarea unei infrastructuri de altă
natură.

Transporturile prin conducte: au ca scoptransportarea mărfurilor fluide şi pulverulente (de

exemplu: țiței, petrol, diferite produse de rafinărie, gaze naturale, produse chimice, apă sau
lichide tehnologice ș.a.m.d.).

90
Transporturile prin fire sunt transporturi care se realizeazăprin ansamble de conductoare
electrice de metal sau fibră optică.

Transporturi în medii speciale: transporturile în medii speciale sunt transporturi cu un grad

de dificultate mare. Acestea se desfăşoară cu vehicule specifice şi au ca scoptransportarea
persoanelor sau a bunurilor în medii greu accesibile, cu caracteristici climatice sau fizico-
chimice diferite de habitatul uman (de exemplu: transporturi extraterestre, transporturi
submarine, transporturi în mediul arctic).

43. Prezentați pe scurt despre transporturile cu caracter comercial.

Sunt transporturi care au ca scop transferul de produse finite rezultate din activitatea de
producţie, destinate schimburilor comerciale între agenţii economici producători-vânzători
şiconsumatorii finali. Se înţelege prin consumator final persoana fizică sau agentul comercial
care consumă bunuri materiale (în general sub formă de produse finite) rezultate din procesul
de producţie, pentru satisfacerea necesităţilor proprii. Se înţelege prin produs finit un bun
material rezultat în urma procesului de producţie. Acesta poate fi consumat fără a mai avea
nevoie de alte prelucrări, cu excepţia celor domestice (gătitul – pentru produsele alimentare,
arderea – pentru combustibili, asamblarea sau programarea – pentru unele aparate sau obiecte de
uz casnic etc).

44. Prezentați pe scurt despre transporturile cu caracter productiv.

Sunt transporturi care au ca scop deplasarea forţei de muncă, a materiilor prime sau a
mărfurilorpe fluxul de producţie, între agenţii economici implicaţi în sfera producţiei sau între
diversele sectoare de producţie ale unui singur agent economic din sfera producției.
Transporturile productive sunt asimilate ca mijloace de producţie, întrucât participă
activ la procesul de producţie. În procesul de producţie agentul economic destinatar al
transporturilor nu este consumatorul final ci doar un consumator intermediar. Se înţelege
prin consumator intermediar agentul comercial care utilizează bunul achiziționat în procesul
de producţie.
Acesta utilizează resursele pe care le deține pentru realizarea unor produse finite sau a
unor segmente de produse finite, destinate schimburilor comerciale în vederea satisfacerii
nevoilor consumatorilor finali.

45. Prezentați pe scurt despre caracterul derivat al cererii de transport.

Bunurile transportate sunt valorificate la destinaţie, din acest motiv cererea de transport nu este
o cerere directă în sine, ea fiind o cerere derivată din:
- cererea directă de satisfacere a nevoilor de consum,
- cererea directă de satisfacere a nevoilor de deplasare.

91
Ca urmare, în cea mai simplă accepțiune, activitatea de transport, pune în legătură consumatorul
(final sau intermediar) cu bunul sau serviciul care urmează a fi consumat (materii prime, produse
finite, servicii diverse etc).
Deşi bunurile nu suferă nici un proces de prelucrare sau modificarea a calităţilor (cu excepţia –
eventual - a deteriorării, care reprezintă un proces accidental şi nu poate fi considerat a face
parte din scopul activităţii de transport), consecinţa directă a creării acestei legături este creşterea
valorii bunurilor transportate.

92
 Lista subiecte pentru licenţă Inginerie Economică
Sesiunea iulie 2021

Transporturi și expediții internaționale

1. Enumerați unitățile de măsură folosite în transporturi pentru volum,

greutate, dimensiuni, distanțe, viteza și transformări ale acestora:
foot, inch, etc.
1 foot = 0.3048 m
1 inch = 0.0254 m
1 yard = 0.9144
1 fathom = 1.8288 m
1 milă marină = 1.85200 km
1 milă terestră = 1.609344 km
1 picior cubic = 0.0283 m3
1 metru cub = 1000 cm3
1 baril = 163,656 l
1 gallon =3.7854 l
1 tonă metrică = 1000 kg
1 tona scurtă = 1 016.04691 Kg
1 tona lungă = 907.18474 Kg
1 livră = 453,59237 grame
factor de stivuire = metri cubi / tona

2. Descrieți principalele coridoare de transport European ce

traversează România.

Trei din cele 10 coridoare de transport pan-europene trec pe teritoriul Romaniei.

Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele de
transport, contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in “familia tarilor
europene” si la punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care
dispunem.
CORIDORUL IV, avand o lungime de 3.258 km., asigura legatura intre UE si Sud-
Estul Europei prin cale ferata si cale rutiera, precum si prin aeroporturi. De
asemenea, acest coridor (avand in vedere ca se intersecteaza cu Dunarea) asigura si
transportul combinat. Principalele orase strabatute de el sunt:
Berlin/Dresda/Nurenberg-Praga-Brno-Viena (pe cale ferata)-Bratislava- Gyor-

93
BudapestaArad- Bucuresti- Constanta- Istanbul- Craiova- Sofia- Plovdiv-
Tessaloniki -Istanbul;
CORIDORUL VII: Dunarea, si Canalul Dunare-Marea Neagra (care prin
intermediul caii DunareMain-Rin se asigura o legatura directa intre Marea
Nordului si Marea Neagra);
CORIDORUL IX, avand o lungime de 6.500 km. pe cale rutiera si feroviara; este
de mentionat faptul ca o parte a acestui coridor, de la Helsinki, prin St. Petersburg,
pana la Moscova a fost declarata ca proiect prioritar cu ocazia Consiliului de la
Essen in 1994:Helsinki-Vyborg-St. Petersburg-Moscova-Pskov-Minsk-Kiev-
Ljubasevka-Odessa -Vilnius-Kaunas-KaunasKlaipeda/Kaliningrad; o alta ramura a
acestui coridor pleaca din Ljubasevka si se indreapta spre Sud, prin Chisinau-
Bucuresti-Gorna-Dimitrovgrad-Alexandroupolis;

3. Prezentați regulile INCOTERMS: termeni principali, obligații legate

de activitatea de transport ale vânzătorului și cumpărătorului în
fiecare din acești termeni.

Clauzele sunt grupate in 4 categorii diferite incepand cu acea conditie potrivit

careia vanzatorul tine marfa la dispozitia cumparatorului la sediul sau (E), urmata
de un al 2 lea grupin care vanzatorul este obligat sa livreze marfa unui caraus,
angajat de cumparator (F), continand cu clauzele (C) in care vanzatorul trebuie sa
angajeze transportatorul fara a-si asuma riscul pierderilor sau al deteriorarii marfii
sau costurile aditionale acuzate de evenimente ce au survenit dupa expediere si
clauzele (D) in care vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile
necesare pentru a ducerea marfii in tara de denstinatie.
Termenii vor fi impartiti in 2 categorii : termenii ce pot fi utilizati in toate modurile
de transport, termenii ce pot fi utilizati doar in transp maritim si fluvial.
Grupa E - Prevede obligatii minime pt vanzator in sensul ca acesta are doar
obligatia producerii si punerii marfii la dispozitia cumparatorului, avand grija ca
marfa sa fie individualizata si usor de identificat. (EXW, Named Place).
Grupa F - Aceasta grupa prevede ca vanzatorul nu isi asuma nici riscul si nici
costurile pentru transportul principal, insa este obligat sa predea marfa unui
transportator nominat de catre cumparator. (FCA, FAS, FOB)
Grupa C – Vanzatorul isi asuma numai costurile pentru transportul principal fara a-
si asuma insa si riscul de pierdere sau de avariere a marfii si nici alte costuri
suplimentare. ( CFR, CIF, CPT, CIP)
Grupa D - Vanzatorul isi asuma atat costurile cat si riscurile pentru transportul
principal (DAT, DAP, DDP)
94
 4. Prezentați transportul internațional de mărfuri pe cale rutieră:
Scrisoarea de trăsură, obligații și răspunderea transportatorului
pentru pierderea și avarierea mărfii.
CMR (conventia asupra transportului de marfa in trafic international pe cale
rutiera) adoptata la Geneva 1956 se aplica oricarui tr internat de marfa cu vehicule
in cazul in care pentru acest fel de transport este incheiat un ctr de transp de marfa
pe sosele daca locul primirii marfii si locul prevazut pt eliberare sunt situate in 2
tari diferite .
Proba contractului de transport in traficul rutier international de marfa se face cu o
scrisoare de tip CMR care se intocmeste in 3 exemplare in original si vor fi
semnate de expeditor si transportator: - primul se remite expeditorului la predarea
marfii (rosu) - al 2 lea va insoti marfa si se preda destinatarului (albastru) - al 3 lea
este al transportatorului.
Transportatorul este obligat la primirea marfii sa verifice exactitatea datelor
referitoare la nr de colete, starea marfii si ambalajelor, precum si privitoare la
stivuirea marfii. El raspunde pt: - pierderea totala sau partiala - avarie - intarzierea
la eliberare - cazul in care nu preda marfa la timp beneficiarului sau nu poate
motiva defectiunea vehiculului
5. Prezentați transportul internațional de mărfuri pe calea ferată:
Scrisoarea de trăsură, principii de construcție tarifară.
Cuprinsul si forma contractului de transort sunt reglementate de conventia
internationala feroviara, iar contractul de transport se incheie intre predatorii
marfurilor la transport si statia de predare a caii ferate din tara de expeditie care
actioneaza ca reprezentant unic a tuturor cailor ferate, participante la transp in
cauza. Contractul de transport se considera incheiat din mom in care calea ferata de
predare a preluat marfa la transport confirmata prin aplicarea stampilei pe
scrisoarea de trasura. Contractul de transport in traficul feroviar international este
scrisoarea de trasura internationala de tip CIM.
Partile din care se compune o scrisoare de trasura CIM:
- Scrisoara de trasura
- Foaia de expeditie
- Avizul si adeverintele primite
- Duplicatul
- Matca (copia)
95
Principiile de constructie tarifara in cadrul transportului feroviar international.
1. Pretul de transport creste în funcție de distanta
2. Pretul difera în funcție de cantitatea de marfa incarcata intr-un vagon
3. Pretul difera în funcție de valoarea marfii transportate
4. Pretul variaza în funcție de tipul de vagon folosit dpdv al nr de osii si al
dotarilor
5. Pretul variaza în funcție de felul expeditiei (vagon complet, coletarie sau
mesagerie)

6. Prezentați transportul internațional de mărfuri pe cale aeriană:

derularea expediției aeriene internaționale de mărfuri, Scrisoarea de
trasură în transportul aerian
Pentru a fi transportate pe calea aerului, marfurile trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
• sa fie admise la transport potrivit dispozitiilor legale din tarile
respective si normelor internationale in vigoare;
• marfurile propriu-zise si ambalajele lor sa nu prezinte pericol pentru
aeronava, persoane sau bunuri, iar in cazul transporturilor mixte sa nu
incomodeze pasagerii;
• ambalajul marfurilor sa fie corespunzator regulilor de transport aerian
si sa asigure integritatea incarcaturii in timpul manipularilor obisnuite;
• sa fie cantarite la predare si insotite de toate documentele necesare
intocmirii formalitatilor de vamuire si expediere;
• fiecare colet sa fie clar inscriptionat cu numele si adresa completa ale
exportatorului (vanzatorului) si destinatarului (cumparatorului),
precum si cu celelalte elemente de identificare prevazute in contractul
comercial;
• marfurile sa fie aduse la aeroport sau locul de predare, la orele
stabilite prin programul de lucru sau la orele indicate de
transportatorul aerian.
In traficul aerian international de marfuri, conditiile de livrare cele mai folosite
sunt:
• Franco uzina;
• Franco aeroport plecare;
• Franco aeroport destinatie;
• Franco domiciliul.

96
In functie de conditia de livrare aleasa, in traficul aerian international de marfuri
sepractica urmatoarele forme principale de plata a taxelor de transport si accesorii:
• Charges prepaid (CP).
• Charges collect (CC).
• Cash on delivery (COD)
Prin transport aerian international, potrivit Conventiei de la Varsovia, se intelege
orice transport in care punctul de plecare si punctul de destinatie sunt situate fie pe
teritoriul a doua parti contractante, fie pe teritoriul unei singure parti contractante,
daca se prevede o escala pe teritoriul unui alt stat, chiar daca acest stat nu este parte
contractanta. Contractul specific de transport este „Scrisoarea de transport
aeriana”, cunoscuta sub numele de AWB sau de „fracht aerian”.
Partile participante la executarea contractului de transport aerian sunt : expeditor,
caraus si transportator aerian, exportator, destinatar.
7. Prezentați condițiile generale ale transportului de mărfuri pe Dunăre
în trafic internațional.
Conventia referitoare la conditiile generale privind transportul marfurilor pe
Dunare este cunoscuta si sub numele de Conventia de la Bratislava.
Anual, prin rotatie, in tarile membrilor conventiei au loc Conferinte ale directorilor
intreprinderilor respective, la care se analizeaza modul cum sunt realizate
intelegerile convenite. Pe aceasta baza au fost revizuite si imbunatatite si conditiile
generale privind transportul marfurilor pe Dunare in Trafic international.
a) Cererea de tonaj pentru transportul marfurilor Marfurile se primesc la transport
de catre caraus in baza cererii de tonaj a expeditorului (navlositorului), in care se
mentioneaza: pozitia ceruta pentru obtinerea tonajului; felul si cantitatea marfii
care urmeaza sa fie transportata sau remorcata; locul de incarcare si descarcare;
denumirea si adresa primitorului; denumirea si adresa agentului expeditorului, care
urmeaza a fi avizat ca nava este gata pentru incarcare sau remorcaj.
b) Documentele de transport. Pentru marfa primita la transport se intocmeste o
scrisoare de trasura, iar pentru obiectul care urmeaza sa fie remorcat se intocmeste
un conosament sau o intelegere de remorcare.
c) Responsabilitatea expeditorului pentru punerea la dispozitie a marfurilor si a
carausului pentru preluarea lor la transport.

97
d) Modul de decontare a transporturilor. Costul transportului se achita de
expeditor, la terminarea incarcarii, sau de primitor la terminarea descarcarii,
conform intelegerii dintre ei si dupa tarifele in vigoare la data respectiva.
e) Incarcarea si descarcarea navelor. Aceste operatii se realizeaza cu fortele si
mijloacele carausului sau agentului acestuia, in contul expeditorului (primitorului),
sau cu fortele si mijloacele expeditorului (primitorului), pe cheltuiala sa.
f) Modalitatea de primire si eliberare a marfurilor. Expeditorul prezinta marfa la
transport si destinatarul o preia la destinatie, in timpul de operare a navei si cu
respectarea normelor de incarcaredescarcare stabilite.
g) Raspunderea carausului pentru transportul in termen al marfurilor la destinatie.
Carausul este obligat sa aduca marfa la destinatie in termenele de livrare facute
cunoscute expeditorului pentru intreaga perioada de navigatie
h) Obligatiile carausului si expeditorului pentru starea corespunzatoare a
marfurilor. Spatiile pentru marfa trebuie pregatite de caraus astfel incat sa asigure
conditiile necesare pentru transportul acestora la destinatie.
i) Raspunderea carausului pentru pierderea sau avarierea marfii. In principiu
carausul raspunde pentru pierderea sau avarierea marfii din momentul luarii ei in
primire si pana la predare.
j) Tarifele unice pentru transportul marfurilor de export-import pe Dunare.
8. Prezentați clasificarea contractelor de navlosire folosite pe piața
maritimă internațională.
Cele mai importante tipuri de contracte de navlosire sunt urmatoarele:
1. Contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty) – este contractul, dintre
armator si navlositor, prin care armatorul, in schimbul unei sume de bani numita
navlu, promite a transporta unul sau mai multe loturi de marfa, dintr-un port in
altul, la bordul unei nave aflata in buna stare de navigabilitate, iar navlositorul
promite sa puna la dispozitia navei marfa si sa plateasca navlul.
2. Contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage
Charterparty) –acopera mai multe voiaje ce se efectueaza unul dupa altul. Se
foloseste atunci cand distantele dintre porturile de incarcare si descarcare sunt
relativ scurte sau atunci cand datorita particularitatilor de transport ale diferitelor
marfuri, navele se intorc uzual in balast (fara marfa la bord) in zonele de incarcare
(transportul de produse petroliere, transportul de minereu de fier etc.).
98
3. Contractul de affreightment (Contracts of Affreightment – CoA), cunoscut si sub
numele de contract pe cantitate sau pe volum –in contract se specifica doar
cantitatea de marfa ce va trebui transportata, in mai multe loturi, de una sau mai
multe nave, nave ce nu sunt de obicei nominate la momentul incheierii
contractului, intr-o perioada de timp mai indelungata.
4. Contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty) – este contractul dintre
armator si navlositor prin care armatorul, in schimbul unei sume de bani numita
chirie, pune la dispozitia navlositorului, pentru o perioada de timp determinata sau
nedeterminata, nava si serviciile echipajului.
5. Contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau
Charter by Demise) – este contractul dintre armator si navlositor prin care
armatorul in schimbul unei sume de bani denumita chirie, pune la dispozitia
navlositorului nava nearmata (fara echiapaj, combustibil, provizii, piese schimb
etc), iar acesta va lua toate deciziile cu privire la gestiunea nautica si comerciala a
navei.
9. Care sunt obligațiile principale ale cărăușului în conformitate cu
Regulile de la Haga?
Obligatiile principale ale carausului, conform Regulilor de la Haga, se pot reduce
la trei:
a. sa asigure ca nava este in buna stare de navigabilitate;
b. sa acorde marfurilor grija cuvenita;
c. sa elibereze un conosament.
Carausul trebuie sa exercite diligenta cuvenita pentru a aduce nava in buna stare de
navigabilitate inainte de inceperea fiecarei etape a calatoriei. A exercita diligenta
cuvenita inseamna a lua toate masurile de precautie rezonabile pentru a se asigura
ca nava este pregatita pentru efectuarea in bune conditii a voiajului respectiv.
Carausul poate subcontracta o parte din responsabilitatile sale cu privire la
aducerea navei in buna stare de navigabilitate unui tert, insa el va fi raspunzator
daca acestia nu isi indeplinesc indatoririle.
Daca proprietarul marfurilor poate demonstra ca avarierea marfurilor s-a produs
datorita neexercitarii de catre caraus a diligentei cuvenite pentru aducerea navei in
buna stare de navigabilitate, carausul nu isi mai poate reduce raspunderea in
conformitate cu prevederile Regulilor de la Haga.
Carausul este obligat sa incarce, manipuleze, stivuiasca, transporte, mentina,
pastreze si descarce marfurile in mod corespunzator si cu grija cuvenita. Spre
99
deosebire de buna stare de navigabilitate, aceasta obligatie se mentine pe intreaga
durata a voiajului si implica mai mult decat a exercita diligenta cuvenita. Cu
siguranta nu se solicita perfectiune de la caraus insa acesta trebuie sa aiba in vedere
un set de reguli specifice fiecarei marfi cu privire la stivuire si la urmarirea marfii
dupa stivuire. Carausul are datoria de a utiliza toate mijloacele rezonabile pentru a
determina natura si caracteristicile marfurilor in functie de care sa le acorde grija
cuvenita. In acelasi timp incarcatorul trebuie sa dea instructiuni specifice atunci
cand marfurile necesita o atentie deosebita.
Dupa ce a primit marfurile in custodia sa, carausul, comandantul navei sau agentul
carausului trebuie sa emita, la cererea incarcatorului, un conosament care, printre
altele, trebuie sa cuprindă:
- toate elementele de identificare a marfii, asa cum au fost ele avizate de
incarcator inainte de inceprea incarcarii, daca acestea sunt vizibile pe
marfuri sau pe ambajul acestora;
- greutatea marfurilor sau numarul de bucati sau de colete asa cum au fost
avizate de incarcator;
- starea si conditia aparenta a marfurilor.
Carausul, comandantul navei sau agentul acestuia trebuie sa se asigure ca vor
semna un conosament care contine detalii ce pot fi verificate in mod rezonabil cu
privire la aceste trei elemente.
Orice conosament emis va fi o dovada de necontestat ca marfurile au fost
receptionate de caraus, asa cum sunt descrise, daca in momentul acela
conosamentul se afla deja in posesia unui tert de buna credinta. Armatorul poate
dovedi contrariul doar in situatia in care conosamentul se afla inca in posesia
incarcatorului.
Pe orice conosament trebuie sa se faca mentiunea “incarcat la bord” dupa incarcare
daca acest lucru este solicitat de incarcator, dar cu conditia ca orice alt conosament
eliberat inainte de terminarea incarcarii sa fie returnat comandantului.
10. Prezentați staliile, contrastaliile și dispatch: Definiții, stalii fixe,
determinabile și nedefinite.
Prin stalii se intelege perioada de timp alocata prin contract navlositorului pentru a
desfasura operatii de incarcare, descare, fara plata unei sume suplimentare. Aceasta
perioada poate fi fixa, determinabila sau nedefinita.
Conditiile pentru ca staliile sa inceapa in cadrul unui contract de navlosire:

100
 - nava sa fie sosita
- nava sa fie din toate punctele de vedere gata de incarcare
- sa se emita notice of readiness
Staliile fixe intr un contract de navlosire apar atunci cand se cunoaste inca inainte
de inceperea operatiunilor de incarcare sau descarcare , care este perioada de timp
alocata navlositorului pt a efectua aceste operatiuni.
Staliile determinabile sunt acele stalii ce se pot calcula prin raportarea cantitatii
de marfa incarcate sau descarcate la o anumita rata de incarcare sau descarcare.
Particularitatea acestora este aceea ca nu se cunoaste durata lor pana nu se
finalizeaza operatiunile de incarcare.
Stalii nedefinite- Exista situatii in care prin contract nu se face referire la o
perioada de timp determinata sau determinabila, urmand a se stabili daca
navlositorul s-a indeplinit obligatiile contractuale pe baza imprejurarilor existente
la momentul desfasurarii operatiunilor de incarcare sau de descarcare.
Notiunea de contrastalii are un dublu inteles:
1. Perioada de timp folosita de reprezentantii navlositorului pt finalizarea
operatiunilor de incarcare sau descarcare dupa expirarea staliilor
2. Suma de bani pe care navlositorul accepta sa o plateasca zilnic armatorului
pt perioada de timp folosita pt incarcare sau descarcare peste termenul alocat
in mod gratuit prin contractul de navlosire.
Despatch-ul in cadrul unui contract de navlosire este suma platita de catre armator
navlositorului ca prima pt finalizarea operatiunilor de incarcare sau descarcare intr
o perioada de timp mai redusa decat cea alocata prin contract. Se plateste doar daca
exista o prevedere contractuala in acest sens.

11. Care sunt funcțiile conosamentului și ce elemente se înscriu într-un

conosament?
Conosamentul este un doc imprimat, cu spatii necompletate si care sunt completate
inainte de semnarea lui. Acest doc este tiparit pe hartie A4 respectand formatul
SITPRO si poate fi cumparat de la diverse librarii specializate in vanzarea doc
maritime.
Functiile care le indeplineste sunt:
- dovada a preluarii marfurilor spre transport
- Dovada a existentei contractului de transport
101
 - Titlu de credit reprezentativ al marfurilor
Informatii ce se inscriu in conosament
1. Incarcator
2. Primitor
3. Portul de incarcare
4. Portul de descarcare
5. Portul de descarcare
6. Descrierea marfurilor de catre incarcator
7. Greutatea bruta
8. “din care (cantitatea) pe punte, pe riscul incarcatorului; carausul nefiind
responsabil pentru pierdere si avariere, indiferent de cauza ce le-a provocat”
9. Navlu platibil in conformitate cu prevederile contractului de navlosire datat
……
10.Navlu in avans. Sume primite din navlu:
11.Timpul utilizat la incarcare …. zile …. ore
12.Incarcate in Portul de incarcare (5) in stare si conditie aparent buna, la
bordul Navei (4), spre a fi transportate in Portul de descarcare (6) sau atat de
aproape cat nava poate descarca in siguranta marfurile mentionate mai sus
13.Greutatea, volumul, calitatea, cantitatea, conditia, continutul si valoarea
necunoscute
14.Ca dovada a celor de mai sus, comandantul sau agentul navei a semnat
conosamentul in numarul de exemplare mentionat mai jos, toate cu acelasi
continut si data, iar prezentarea unuia le face pe restul nule.
15.Navlu platibil la ….
16.Numarul de conosamente originale
17.Locul si data emiterii
18.Semnatura
19.Clauza Paramount
20.Toti termenii si conditiile, libertatile si exceptiile din contractul de navlosire
datat asa cum este inscris pe pe fata conosamentului, inclusiv clauza de
jurisdictie si arbitraj, sunt incorporate in prezentul conosament.

12.Definiți navlul și prezentați formele de stabilire a navlului.

Navlul este suma platibila carausului pentru transportul si sosirea marfurilor la
destinatie, fara a-si pierde valoarea comerciala si gata de a fi livrate posesorului
conosamentului. In mod normal navlul nu este platibil daca marfurile sunt pierdute
pe durata voiajului sau nu sunt livrate la destinatie, din orice alt motiv in afara de
vina proprietarului marfurilor.
102
Formele de stabilire a navlului:
- navlu stabilit in functie de greutatea sau volumul marfii
- navlu lumpsum: navlositorul plateste o anumita suma de bani indiferent de
cantitatea de marfa incarcata, pentru utilizarea intregii capacitati de incarcare
sau a unei parti din ea.
- Prin referinta la World scale: se utilizeaza pe piata tancurilor petroliere,
- pe baza unitatii de deadweight. Aceasta poate fi considerata o varianta a
navlului lumpsum deoarece este suficient a inmulti navlul pe unitatea
deadweight cu deadweight-ul navei pentru a se obtine un navlu lumpsum.
- ca procent din valoarea marfii. Aceasta varianta este prezentata doar cu titlu
informativ deoarece ea nu mai este folosita in practica actuala

13.Discutați pe scurt despre 5 servicii efectuate de casele de expediții de

mărfuri.
 acordarea de consultaţii (economice, tehnice, juridice) privind interpretarea
termenilor şi a condiţiilor de livrare, la încheierea contractelor de comerţ
exterior
 efectuarea de calcule privind nivelul cheltuielilor de transport şi a celor
accesorii legate de vânzarea şi deplasarea mărfurilor în cauză
 informarea clientului cu privire la alegerea celor mai adecvate, mai rapide şi
mai economice mijloace de transport
 informarea comercianţilor cu privire la modul de prezentare a mărfurilor la
transport—fiind cel mai în măsură să recomande expeditorului
(comerciantului) tipul de ambalaj optim
 încheie contractul de transport cu cărăuşul
 asigură riscurile de transport
 întocmirea documentelor de expediţie şi de transport
 organizeaza traficul de grupaj,
 vămuirea mărfurilor
 depozitarea şi distribuirea mărfurilor din depozite
 supravegherea deplasării mărfurilor pe parcurs şi avizarea promptă a celor
interesaţi
 verificarea, plata şi decontarea cheltuielilor de transport şi a celor accesorii
in numele clientului lor

14.Enumerati principalele documente emise de către o casă de expediții.

103
  F.C.R. (Forwarding Agents Certificate of Receipt)—prin care expeditorul
certifică faptul că a preluat o marfă pentru a o expedia unei persoane sau
pentru a o păstra la dispoziţia acesteia;
 F.C.T. (Forwarding Agents Certificate of Transport)—prin care expeditorul
certifică preluarea unei mărfi care urmează a fi expediată prin grija sa unui
destinatar, în conformitate cu instrucţiunile pe care la ve primi;
 F.B.L. (Fiata Combined Bill of Lading)—aceste fiind de fapt un conosament
de casă al expeditorului; este un conosament direct care se eliberează de
către expeditor în cazul transporturilor multimodale, acoperind întregul
parcurs al mărfii, până la destinaţie;
 F.W.R. (Fiata Warehouse Receipt)—fiind o recipisă de depozit FIATA, care
se eliberează de către expeditor în cazul preluării mărfurilor în depozitele
sale;

15. Care sunt cele trei seturi de condiții de asigurare a mărfurilor și ce

riscuri nu sunt asigurate de nici una din aceste condiții?
Condiţiile de asigurare sunt condiţiile „A”, „B” şi „C”, condiţii ce grupează o sferă
mai mică sau mai largă de riscuri pe care fiecare le cuprinde. In toate conditiile de
livrare următoarelor riscuri sunt excluse:
 pierderea, avaria, cheltuiala au fost provocate sau sunt rezultatul:
o comportării necorespunzătoare şi voite a asiguratului;
o scurgerea ordinară, pierderea uzuală în greutate/volum sau uzura
normală a bunului asigurat;
o ambalarea necorespunzătoare sau pregătirea insuficientă a bunului
asigurat;
o viciul propriu al bunurilor;
o întârzierea directă;
o pierderea voiajului;
o insolvabilitatea sau ne-îndeplinirea obligaţiilor către armatori,
navlositori sau operatorii navei;
o utilizarea unei arme de război care se bazează pe fisiune/fuziune
nucleară sau contaminarea cu un obiect radioactiv;
o starea de ne-navigabilitate a navei, faptul că nava sau containerul sunt
inadecvate pentru transportul în bune condiţii a bunului asigurat (cu
condiţia ca asiguratul sau prepuşii săi să fi cunoscut faptul că nava nu
se afla în stare de navigabilitate în momentul încărcării bunului
asigurat);
 riscuri de război (conflicte militare);
104
  riscuri de greve (conflicte sociale).

16.Care este rolul transporturilor în cadrul economiei naționale?

Transporturile reprezintă acel sector al economiei naţionale care asigură deplasarea
în spaţiu a mărfurilor şi a persoanelor, în vederea satisfacerii nevoilor materiale şi
spirituale ale societăţii omeneşti. Transportul nu reprezintă un scop în sine, ci este
un mijloc de realizare a unor scopuri practice, deplasarea unor bunuri sau a
oamenilor depinzând exclusiv de scopul urmărit, de efectele economicosociale ce
urmează să se obţină.
17. Dați exemple de infrastructuri în transporturi.
Infrastructura este concretizată în şosele, căi ferate, porturi, aeroporturi, căi de
navigaţie interioară si reprezintă organele de mişcare ale oricărui stat, existenţa lor
aşigurându-i vitalitate, putere şi progres.
18. Ce sunt transporturile interne?
Prin transporturi interne se înţeleg transporturile efectuate între localităţi sau în
interiorul localităţilor unei ţări. Din punct de vedere statistic, distanţa parcursă de
la punctul de expediere din ţară şi până la graniţă este evidenţiată ca transport
intern.
19. Ce sunt transporturile internaționale?
Prin transporturi internaţionale înţelegem acele transporturi care traversează cel
puţin o frontiera de stat, punctele de expediere şi de destinaţie a mărfii fiind situate
în ţări diferite. Distanţa de la frontieră şi până la punctul de destinaţie din
străinătate este evidenţiată ca transport internaţional, deşi poate fi vorba de acelaşi
autovehicul care transportă direct marfa în străinătate.
21.Cine suportă costul transportului intern? Dar al transportului extern?
Costul transportului pe parcurs intern este suportat de furnizorul mărfii (sau de
beneficiarul mărfii de import), iar costul transportului pe parcurs extern este
suportat de intreprinderea de comerţ exterior. În ansamblu, costul transportului este
inclus în preţul complet de export al mărfii şi este suportat în ultima instanţă de
beneficiarul mărfii din străinătate.
22.Discutați pe scurt despre caracteristicile cererii de transport.
- Cererea de transport este inelastică în raport cu evoluţia preţurilor serviciilor de
transport (dacă preţurile unor servicii cresc pe piaţa mondială, cererea de transport
105
va fi foarte puţin sensibilă la aceasta creştere şi va scădea foarte puţin, sau chiar
deloc.)
- Cererea de transport are o reacţie întârziată la creşterea preţurilor serviciilor de
transport. (Aceasta se explică prin faptul că ţările care urmăresc să-şi modifice
structura exporturilor şi importurilor au nevoie de o perioadă relativ lungă de timp
pentru a-şi restructura industriile.)
- Cererea de transport se manifestă distinct, pe moduri de transport, în raport cu
natura mărfii care face obiectul transportului, situarea în plan geografic a locului de
expediere şi de destinaţie a mărfii, distanţa dintre acestea, termenul de livrare,
costul transportului, cantitatea mărfii s.a.
22. Discutati pe scurt despre caracteristicile ofertei de transport.
-oferta de transport se manifestă distinct pe moduri şi mijloace de transport
disponibile la un moment dat, capabile să întrunească condiţiile impuse de
specificul fiecarui transport în parte.
- oferta de transport este elastică în raport cu preţurile serviciilor de transport,
având o tendinţă de creştere când preţurile cresc şi o tendinţă de scadere atunci
când aceste preţuri nu acoperă costurile carauşilor.
- oferta de transport cunoaşte modificări continue, în sensul apariţiei de noi
mijloace de transport tot mai perfecţionate şi mai specializate, mai eficiente din
punctde vedere economic
23.Ce formă îmbracă prețurile internaționale ale prestațiilor de
transport în cadrul diferitelor tipuri de transport?
În transportul maritim şi cel fluvial, aceste preţuri îmbraca forma navlurilor şi a
chiriilor – în navigaţia tramp – şi forma tarifelor – în navigaţia de linie. În
transporturile terestre şi aeriene preţurile prestaţiilor de transport internaţional
îmbracă forma tarifelor.
24.Care sunt elementele ce contribuie la obținerea unui preț redus în
ceea ce privește transportul?
Întotdeauna, condiţia de obţinere a unui pret redus operează în relaţie cu: natura
mărfii, rapiditatea transportului şi capacitatea de transport.
25. Analizați comparativ aspectele referitoare la siguranța în diferite
sectoare ale transportului.

106
Siguranţa circulaţiei înseamnă, în cea mai largă accepţiune a termenului,
funcţionarea neîntreruptă şi în perfecte condiţiuni a tuturor mijloacelor,
infrastructurilor şi instalaţiilor de transport, evitându-se accidentarea călătorilor şi a
personalului, distrugerea mărfurilor, avarierea sau distrugerea mijloacelor şi a
instalaţiilor de transport.
26.Ce elemente apar în contractul de vânzare-cumpărare pentru
determinarea corectă a cantității de marfă?
Pentru a determinata corect cantitatea de marfă este necesar a se înscrie în contract:
- unitatea de măsură;
- locul şi momentul determinării cantităţii (este în mod uzual locul în care se
face expedierea şi/sau recepţia mărfii de către cărăuş)
- modul de stabilire a cantităţii;
- documentele care atestă cantitatea.

27. Care sunt garanțiile necesare emiterii la regimul TIR ?

Garanţiile necesare emiterii la regimul TIR sunt :
- 5.000 $ pentru transportul mărfurilor obişnuite
- 8.000 $ pentru transportul mărfurilor obişnuite în ţările cu risc sporit;
- suplimentar 50.000$ în cazul transporturilor de mărfuri cu risc sporit;
28.Ce este o aeronavă conform definiţiei propuse de „Organizaţia
internaţională a aviaţiei civile”?
Conform definiţiei propuse de „Organizaţia internaţională a aviaţiei civile”
aeronava este orice corp, conceput şi realizat de om, ce cântăreşte mai mult de 5 kg
şi este capabil să execute o evoluţie aeriană cu sau fără mijloace de propulşie la
bord.
29. Prezentați o clasificare a avioanelor.
Avioanele pot fi claşificate în funcţie de mai multe criterii, după cum urmează:
• în funcţie de propulşie:
- avioane cu elice
- avioane cu reacţie
• în funcţie de distanţa de croazieră:
107
 - avioane scurt curier – până la 2.500 km într-o şingură escală
- avioane mediu curier – până la 7.200 km între două escale
- avioane lung curier – depăşesc 10.000 km între două escale
• în funcţie de utilizare:
- avioane civile
- avioane militare.
Tipurile de avioane utilizate sunt cele mixte (pasageri şi mărfuri) specializate.
Avioanele se împart în 3 categorii, în funcţie de raza de acţiune: a) scurt curier,
până la 2.000 km; b) mediu curier, între 2.000 km şi 7.200 km c) lung curier, peste
7.200 km.
30. Ce este aeroportul și care este componența lui?
Aeroportul este locul de decolare şi aterizare al aeronavelor, în vederea efectuării
unor activităţi comerciale de transport aerian, în care scop acesta cuprinde,
implicit, şi o aerogară. În general, componenţa unui aeroport este reprezentată prin
suprafeţe amenajate pentru mişcarea aeronavelor, construcţii (clădiri), instalaţii
speciale, echipa-mente şi utilaje. În prezent, baza tehnico-materială a transportului
aerian internaţional este deservită de 300 linii aeriene care au peste 3 milioane de
angajaţi, deservind 14.000 de aeroporturi cu o flotă aeriană de cca. 15.000 de
avioane.
31. Cum se clasifică indicatorii care caracterizează activitatea de
transport fluvial?
Indicatorii care caracterizează activitatea de transport fluvial pot fi împărţiţi în:
- indicatori cantitativi (sau de volum)
- indicatori tehnico-economici
- indicatori de eficienţă economică.
32. Care sunt indicatorii cantitativi, ce caracterizeaza activitatea de
transport fluvial?
Indicatorii cantitativi se referă la volumul activităţii de transport planificat şi
realizat. Ei sunt: mărfuri transportate (expediate), parcursul mărfurilor, distanţa
medie de transport, volumul total al transporturilor de mărfuri, venituri brute în
valută din transporturile de marfă efectuate cu flota proprie în cont străin.

108
 31. Care sunt factorii de care depinde alegerea unui contract de
navlosire pe piața maritimă internațională ?
Pe piaţa maritimă internaţională se folosesc mai multe tipuri de contracte de
navlosire. Alegerea unuia sau altuia dintre ele depinde de foarte mulţi factori,
dintre care cei mai reprezentativi sunt:
- cantitatea de marfă ce urmează a se transporta într-o anumită perioadă de
timp;
- mărimea lotului de marfă la fiecare transport;
- distanţa între porturile de încărcare şi descărcare;
- frecvenţa cu care se efectuează transporturile;
- diferenţa dintre ratele de încărcare garantate de companiile de stivatori şi cele
reale;
- apetitul pentru risc al navlositorului;
- cunoştiinţele navlositorului despre piaţa maritimă internaţională şi despre
exploatarea navelor comerciale.
32.Care sunt cele mai utilizate expresii cu privire la nominarea
porturilor de încărcare sau descărcare?
Cu privire la nominarea porturilor de încărcare sau descărcare se folosesc o serie
de expresii dintre care cele mai utilizate sunt:
- port sigur, dana sigură (safe port, safe berth);
- permanent în stare de plutire (always afloat);
- tot timpul accesibil (always accessible);
- nu în permanenţă în stare de plutire, dar asezată sigur pe fundul apei (not
always afloat but safe aground);
- atât de aproape cât nava poate ajunge în siguranţă (so near thereto as she
may safely get).
33.Ce înseamnă expresia – Always afloat – într-un contract de
navlosire?
Prin înscrierea în contract a acestei expresii se înţelege faptul că navlositorul
trebuie să pună la dispoziţia navei un loc de încărcare sau descărcare în care nava
are suficientă apă sub chilă pe toată durata încărcarii şi/sau descărcării.
34. Ce înseamnă clauza – Not always afloat but safe aground – într-un
contract de navlosire?

109
Conform acestei clauze, navlositorii pot pune la dispoziţia navei un loc de
încărcare sau descărcare în care nava, chiar dacă nu este în permanenţă în stare de
plutire, atinge în siguranţă fundul apei.
35.Ce înseamnă expresia – Always accessible sau Reacheable on Arrival –
dintr-un contract de navlosire?
Prin acceptarea unei astfel de expresii navlositorul garantează că la momentul în
care nava soseşte în radă va fi o dană disponibilă către care nava poate proceda fără
înârziere.
36.Care sunt cele mai importante detalii legate de marfă în cazul unui
contract de navlosire?
În cazul unui contract de navlosire pe voiaj este necesar a se cunoaşte cât mai
multe detalii despre mărfurile ce urmează a se încărca. În acest sens elementele
importante sunt:
- cantitatea de marfă;
- tipul mărfii;
- transportul mărfurilor periculoase;
- transportul mărfurilor pe punte.
37. Care sunt cele mai folosite expresii din contractele de navlosire prin
care se stabileşte responsabilitatea fiecărei părţi contractante pentru
costurile de încărcare şi/sau descărcare?
Cele mai multe contracte de navlosire conţin cluze speciale prin care se stabileşte
responsabilitatea fiecărei părţi contractante pentru costurile de încărcare şi/sau
descărcare.
Pentru acest lucru se folosesc următoarele expresii:
- FIO – free în and out -Conform acestei expresii navlositorul suportă toate
cheltuielile de încărcare şi descărcare ale navei. Folosirea doar a acestei expresii
este riscantă pentru armator deoarece o interpretare strictă a ei nu include şi
cheltuielile pentru stivuirea mărfii în magazie, ci doar pe cele de aducere a mărfii
în interiorul magaziei
- FILO – free în, liner out - Atunci când se foloseşte această expresie cheltuielile
de încărcare sunt în sarcina navlositorului, iar cheltuielile de descărcare în sarcina
armatorului.

110
- LIFO – liner în, free out- Această expresie este similară cu cea de mai sus cu
singura deosebire că armatorul plăteşte cheltuielile de încărcare, iar navlositorul pe
cele de descărcare.
- LILO – liner în, liner out - Conform acestei expresii armatorul suportă atât
cheltuielile de încărcare, cât şi pe cele de descărcare. Cu acelaşi înţeles se mai
folosesc şi expresiile ”full liner terms” (FLT) sau gross terms (GT).

38. Prezentați pe scurt condițiile pentru ca staliile să înceapă în cadrul unui

contract de navlosire.

Pentru ca staliile să înceapă să conteze trebuie îndeplinite trei condiţii:

- nava să fie sosită;
- nava să fie, din toate punctele de vedere, gata de încărcare
- Notice of Readiness (NOR) să fi fost transmis.

39. Ce reprezintă NOR (“Notice of readiness”) și care este importanța

acestuia în realizarea transportului maritim?
Acest document este o avizare prin care comandantul navei îi înştiinţează pe
încărcători sau primitori, în calitatea lor de agenţi prezumaţi ai navlositorului, că
nava pe care o comandă este “sosită” şi “este gata din toate punctele de vedere
pentru a încărca sau descărca marfa ce formează obiectul contractului de
navlosire”.
Importanţa acestui document rezidă în faptul că, în marea majoritate a contractelor
de navlosire, timpul de stalii va începe să conteze în funcţie de ora la care acesta se
transmite. NOR se poate transmite şi verbal, dar din motive practice (şi deoarece
cele mai multe contracte de navlosire solicită acest lucru) el trebuie transmis în
scris. Forma acestui document nu este una standard, el poate fi transmis pe
formulare tipărite aflate la dispoziţia comandantului sau poate fi întocmit la bordul
navei şi transmis sub formă de scrisoare, mesaj fax, mesaj telex, telegramă sau e-
mail, dacă prin contractul de navlosire nu se specifică altfel.
NOR trebuie adresat navlositorului sau agenţilor acestuia şi nu agentului navei din
portul de încărcare sau descărcare. NOR trebuie întocmit în trei exemplare, un
exemplar este reţinut de încărcător sau primitor, un exemplar se înapoiază
comandantului “acceptat” sau “neacceptat” şi ultimul este reţinut de catre agentul

111
navei şi trimis armatorilor împreuna cu Istoricul operaţiunilor de
încărcare/descărcare.
40. Faceți diferența între cele 2 forme de calcul al despatchului în cadrul
unui contract.
Cu privire la despatch se utilizează două modalităţi de calcul ale acestuia:
 pentru tot timpul salvat – acesta se determină prin calcularea timpului
de la momentul finalizării operaţiunilor de încărcare sau descărcare
până în momentul teoretic la care staliile ar fi trebuit să expire;
 pentru timpul de lucru salvat – acesta se determină prin scăderea din
timpul de stalii alocat, a timpului efectiv utilizat până la finalizarea
operaţiunilor de încărcare sau descărcare.
41. Ce este navlul mort?
În cazul în care prin contractul de navlosire se stabileşte că nava va încărca o
anumită cantitate de marfă şi navlositorul, dintr-un motiv sau altul, nu livrează
această cantitate, armatorul are dreptul la o despăgubire numită navlu mort. Acest
drept apare chiar dacă nu există o prevedere contractuală care să stabilească
cuantumul acestei despăgubiri. Mărimea acestei despăgubiri se determină prin
scăderea din navlul suplimentar ce ar fi fost obţinut, dacă ar fi fost livrată întreaga
cantitate de marfă, a tuturor cheltuielilor suplimenatare ce ar fi fost efectuate de
armator, dacă ar fi fost încărcată întreaga cantitate de marfă.
42. Ce tipuri de conosamente există din punct de vedere al modului de
transmitere a proprietăţii ?
Din punct de vedere al modului de transmitere a proprietăţii asupra conosamentului
avem conosamente nominative, conosamente ”la ordin” şi conosamente la purtător.
Aceste conosamente diferă doar prin modul de completare a rubricii ”Consignee”
din conosament.
43. Ce este“back freight”?
Atunci când nava este gata sâ livreze mărfurile sau nu poate ajunge în portul de
descărcare din cauza unui pericol exceptat, iar navlositorul nu preia mărfurile sau
nu dă instrucţiuni cu privire la livrarea mărfurilor într-un timp rezonabil,
comandantul navei are dreptul şi obligaţia de a proteja interesele proprietarului
mărfurilor, pe cheltuiala acestuia. El poate descărca şi depozita marfa sau, dacă
acest lucru nu este posibil, o poate transporta cu nava proprie sau cu altă navă în

112
cel mai potrivit loc pentru proprietarul mărfurilor, în schimbul unei remuneraţii
cunoscută sub denumirea de “back freight”.
44. Enumerați tipurile de conosamente diferite din punct de vedere al
rutei şi distanţei de transport acoperite.
-Conosamentul oceanic sau maritim (Ocean / Marine Bill of Lading)-Acest tip de
conosament acoperă transportul dintr-un port maritim de încărcare până la portul
de descarcare.
-Conosamenul direct (Through Bill of Lading)-Odată cu dezvoltarea transportului
din poartă în poartă, mai ales în cazul transportului containeizat, se utilizează
conosamente directe. Un conosament direct este un conosament ce acoperă întrega
distanţă de transport, respectiv distanţa de la locul de încărcare, indiferent de
modalitatea de transport şi mijlocul de transport folosit, până la locul de livrare
către destinatarul final.
45. Explicați pe scurt modalitățile de plată a navlului.
Navlul este plătibil în conformitate cu termenii şi condiţiile contractului de
navlosire, iar dacă nu există referiri la plata navlului atunci navlul se plăteşte în
concordanţă cu uzul portului.

113