Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Endodonție Principii
Endodonție Principii
Anatomie interna
-lungime 23(12)
-1 radacina, 1 canal
-canalul pe sectiune este oval, aplatizat medio distal
-eruptie 7-8 si inchiderea apexului 10
-la nivelul coletului pe peretele palatinal al canalului se afla
protuberanta palatina
-camera pulapara imita forma coroanei
-canalul radicular are forma conica si se ingusteaza spre apex
2.Incisivul lateral
-22(13)
-1 radacina 1 canal(aplatizat mediodistal)
-! frecvent curbat in treimea apicala( favorizeaza caile false)
-erupe 8-9(10-11 se inchide)
-morfologie asematatoare cu a superiorului(pulpa si protuberanta)
3.Caninul superior
-27(16)
-1 canal(oval aplatizat md) 1 radacina
-apical o usoara curbura spre distal si palatinal
erupe 11-13( 12-14)
-diametrul VP mult mai mare decat cel MD
-morfologie asemanatoare cu aia de sus si e cel mai lung dinte
4.Premolalul 1 superior
-21(12)
-2 radacini cu 2 canale(rar o sg radacina si f rar 1 sg canal)
-pe sectiune radacina este reniforma aplatizata MD si curbata usor spre
distal
-erupe 10-11(11-13)
-canalul(radacina) se bifurca in treimea medie sau apicala
-morfologie foarte variabila
-camera pulpara aplatizata MD si prezinta 2 coarne
5.Premolarul 2 sup
-21(12)
-1 si 1, rar 2 radacini
-sectiune reniforma sau de piscot
-curbat distal, vestibular sau in baioneta
-diametrul de largire 1 canal(45-60) 2 canale (35-45)
! canalele mari se largesc pana la 45-60 si ale mici pana la 30-
45
-camera pulara cu dim mari VP(turtit MD) si 2 coarne(V si P)
-erupe 10-12(12-14)
6.Molarul 1 sup
-20(13)
-3 radacini(intodeauna) si 3 canale !!! poate avea 4 canale (55% sansa)
-! radacinile converg la prost
-largirea la alea V de 30-45 si la P de 45-60
-erupe 6-7(9-10)
-radacinile- cea P este mai lunga decat celelalte
-MV este curba spre D
-aplatizata MD cu 2 Santuri aproximale
-DV poate fi dreapta sau curbata D sau M
-P -aplatizata VO sau poate fi circulara
-curbata vestibular sau dreapta
-camera pulpara are forma de triunghi cu vf palatival si baza vestibular
-4 coarne pulpare(MV cel mai mare)
-! clinic se porneste de la ideea ca M1 are 4 canale(2 pe MV car
e
in cele mai multe cazuri se unesc inainte de apex si se deschid
intr-un sg foramen)
-primul canal MV se afla sub cuspid si al doilea canal se a
fla pe
pe linia care uneste canalul 1 MV si palatinal la 1/3 de M
V1
7.Molarul 2 sup
-20(13)
-3 radacini(mereu) si 3-4 canale
-radacinile converg
-diam de largire la fel
-eruptie 11-13(14-16)
-radacinile pot fi separate 55% sau fuzionate 45%
-camera pulpara de dim mari cu diametrul mare VO decat MD
-pe sectiune carena pulpara are forma patrulatera
-in rst morfologie la fel ca 1
8. Molarul 3 sup
-cea mai mare varietate morfologica
-erupe 17-22
-canale 1-7
-tratament nepredictibil
9. Incisivul central inf
-21(12)
-1 radacina(mereu) cu 1-2 canale si cu 1 foramen apical
-sectiune aplatizata MD
-camera pulapara de forma coroanei si 3 coarne pulpare reduse(ca la toti
incisivii)
-erupe 6-8(9-10)
-largirea 1 canal 35-45 si la 2 canale 30-35
10.Incisivul lateral inf
-24(15)
-1 rad cu 1 canal
-sectiune aplatizata MD
-largire 45-60
-erupe 9-10(13)
11.Canin inf
-21(14)
-1 rad cu 1 sau rar 2 canale
-sectiune rotunda
-largire 1 can 40-60, 2 canale 35-45
-erupe 11-12(12-13)
-radacina poate fi dreapta sau curbata apical spre distal sau vestibular
12.Premolarul 1 inf
-21(13)
-1 rad cu 1 sg canal
-camera pulpara cu 2 coarne si situata sub cusp V si diam mare VO
-erupe 11-12(12-13)
-cazuri rare in care pot fi 2 canale 2 foramene 2 radacini si alte bazac
onii
13. Premolarul 2 inf
-22(14)
-1 rad cu 1 canal f rar 2
-pe sectiune aplatizat MD
-largire 1-40-6 2-45-45
-erupe 11-12(13-14)
-rad este dreapta sau anglulata spre distal
-camera pulpara la fel ca 1
-canalul este oval la sectiune si rotund la apex( asa e cam la toti)
14.Molarul 1 inf
-21(13)
-2 rad cu 3 canale f rar 2 sau 4+
-sectiune aplatizata MD
-curburi - converg in ambele sensuri
-largire MV ML 35-45
D 45-60
-erupe 6(9-10)
-radacinile aplatizate MD- rad M are diam MO mai mare
-rad Deste dreapta sau cu apexul curbat spre di
stal
-camera pulpara este situata in primele 2-3 meziale ale coroanei
-pe sectiune transversala are forma de triunghi cu vf distal in
cazul in are rad distala
are un sg canal si patrulatera daca rad D are 2 canale
-canalele meziale au diametrul mic sunt curbate MD dupa curbura rad mezi
ale
si in sens VO
-cand rad distala re un sg canal acesta este plasat central si are secti
une ovala
15.Molarul 2 inf
-20(13)
-2 rad f rar 2
-calane 3 f rar 2 sau 4
-sectiune aplatizat MD
-! curburi mai accentuate decat M1
-largire alea M 34-45 si ala D 45-60
-erupe 11-13(14-15)
-morfologic este o replica mai mica a M1
16. Molarul 3 inf
-poate avea o morfologie similara cu M1 sau M2 inf putand avea insa rada
cinile unite sau o radacina unica
in forma de tarus
-erupe la 17-22
17.Anamneza. Antecedente generale
-este util sa se foloseasca o fisa a pacientului
*Afectiuni cardoivasculare
-cu manifestari coronariene-se ia legatura cu medicul cardoiolog si se p
rescrie
o medicatie cu analgezice pt combaterea durerii
-afectiuni valvulare-se imbart in 2 grupuri
-cardiopatii cu risc inalt(proteze,endocardite)-tratamentul endodonti
c se realizeaza in mod exceptional \
mai ales la dintii mono si de preferat intr-o sg sedinta si necesita
anibioprofilaxie
-cu risc moderat(valvulopatii)-trat se poate realiza pe toti dintii,
antibioprofilaxia nefiind obligatorie
-antibioprfilaxia se realizeaza cu Amoxicilina/Clindamicina cu 1h ina
inte si dupa procedura
-hipertensiunea-nu lise administreaza anestezic cu vasoconstrictor si se
dinta nu trebuie sa dureze mult
*Boli infectioase(hepatita sida herpes)
-se iau masuri necesare de protectie
*Pacienti cu anticoagulante
18.Anamneza.Antecedente dento-parodontale
-scopul anamnezei dentare este acela de a afla un scurt istoric al afect
iunii respectiv evolutia
acesteia de la debut pana acum
-se vor consemna
-tratamente anterioare(care ar fi putut afecta vitalitatea pulpara),trau
matisme la nivel facial sau dentar,tratamente ortodontice sua parodontale
-deoarece durerea este semnul obisnuita a unei pulpe bolnave ii se vor pune paci
entului intrebari legate de-factorul timp(debutul durata), daca durerea este pro
vocata sau spontana, localizarea(localizata sau nelocalizata) si caracteristicil
e durerii si factorii care accentueaza(cald,rece,masticatie,resiune,dulce) sau o
presc durerea(rece,schimbarea pozitiei capului)
-printr-o amaneza puna putem diagnostica daca durerea este de origine pulpara sa
u parodontala
19.Examenul subiectiv
-principalul simptom va fi reprezentat de durere
Caracteristicile durerii
-localizarea-poate fi precisa sau inprecisa
-momentul aparitiei-ziua noaptea
-felul aparitiei: spontan sau provocat
-fact declansatori, agravanti si calmanti
-intensitatea:variabila mare medie violenta
-caracterul:intepatura lancinant, pulsatil
-durata: intermitent, permanent
-frecventa:crize dureroase sau continua
-astfeldurerea la excitanti care dureaza atat cat actioneaza excitantul ne orien
teaza spre carie simpla si durerile spontane puternice spre carii complicate(pul
pite acute ireversibile)
-pacientul mai poate acuza lipsa de substanta,modificare de culoare a dintelui e
tc
20.Obiectiv
-cuprinde examenul exo oral si apoi examenul endooral
EXOORAL
-inspectia-formei fetei,simetrei(procesele inflamatorii o pot modifica),aspectul
tegumentelor(sa nu fie modificata culoarea),
armonia etajelor fetei,fanta labiala,rosul buzelor pastrat
-palpare-se urmareste elasticitatea partilor moi,integritatea contururilor osoas
e,sensibilitatea punctelor sinusale,punctele de emergenta nervoase,grupele gangl
ionare limfatice(se apreciaza daca sunt mariti de volum,daca sunt sensibili)
-examinarea ATM
-se inspecteaza amplitudinarea care trebuie sa fie in limite normale(3-4
mm)
-palparea bimanuala(cu indexul in conductl auditiv si policele preauricu
lar solicitand pacientului sa efectueze miscari de inchidere deschidere a gurii)
ENDOORAL
-se face cu ajutorul unei sonde si a unei oglinzi in conditii de buna iluminare
-se incepe cu inspectia partilor moi(mucoaselor) si se va aprecia:culoarea(trebu
ie sa fie roz-somon), prezenta anumitor leziuni(fistule-apare in infectiile cron
ice in care se dreneaza prin ea,cancere,leukoplazie,tumefactii)
-apoi examenul arcadelor dentare-prin inspectie palpare si percutie incepand cu
arcada superioara de la minia mediana spre dereapta apoi spre stanga
-inspectia-se examineaza forma arcadelor, se consemneaza dintii prezenti
, prin inspectie si palpare cu sonda se examineaza fiecare suprafata dentara pt
a evidentia:igiena,integritatea dentara,modificari de culoare,leziuni odontale,c
arii,obturatii,lucrari protetice
-palparea-leziunile carioase se palpeaza cu sonda pt a stabili gradul de
sensibilitate
-durere vie urmata de hemoragie-deschiderea camerei pulp
are
-durere violenta+ hemoragie-inflamatie pulpara ireversib
ila
-durere moderata+picatura de puroi-inflamatie pulapara i
reversibila purulenta
-absenta durerii si sangerarii-necroza si gangrena pulpa
ra
-percutia-lovirea dintilor cu manerul unui instrument(mai intai la dinti
i vecini si apoi la ala bolnav)
-se realizeaza intai percutia axiala(pt parodontiul apical) apoi
transversal(parodontiul marginal)
-raspunsul pozitiv la percutie reprezinta un semn de inflamatie
a spatiului parodontal
-examinarea motilitatii-gr1-miscari aproape imperceptibile,gr2-miscare d
e 1mm,gr3-mai mare de 1mm+ miscare in sens vertical
21.Teste aditionale in diagnostic
*Teste de vitalitate termice
-reprezinta aplicarea unui stimul cald sau rece pe dinte pt a evalua vitalitate
a pulpara
-pulpa va raspunde la stimul in timpul aplicarii si dispare dupa(senzatia)
-reguli de diagnostic
-seva explica pacientului ce i se va face
-se stabileste pragul dureros pe 1-2 dinti sanatosi si apoi se trece la
testare
@Testul la cald
-se foloseste un instrument incalzit sau un con de gutapeca incalzit
TH-pe dintele izolat se aplica gutaperca pe fata vestibulara in zona cervicala(d
eoarece acolo
smaltul e subtire si se conduce mai usor caldura((smaltul nu conduce bn
ca dentina)))
-raspunsul normal este reprezentat de o sensibilitate moderata si dispare imed
iat dupa indepartarea
stimuluilui
-daca raspunsul este exacerbat si iradiaza poate fi o pulpita ireversibila
purulenta
@Testul la rece
-re realizeaza cu batoane de gheata, sparyuri , zapada carbonica
-TH-se izoleaza dintele
-se pulverizeaza pe o buleta de vata subst(asta inghetand) si apoi se alica p
e dinte in treimea
cervicala
se obtin urmatoarele rasp(127 sub)
-normala-sensibilitate moderata care trece dupa indepartare
-raspuns dureros-care dispare in scurt timp caracteristic pulpitelor rev
ersibile
sau pulpitei seroase partiale
-raspuns dureros care continua si dupa indepatarea stimulului timp mai i
ndelungat
specific pulpitelor ireversibile
-rasp nagativ- necroza pulpara
@ TEste electrice
TH-dintii izolati
-se aplica un electrod pe dinte si se creste progresiv intensitate curentului
pana cand
pacientul simte o furnicatura sau senzatia de cald
-testul re realizeaza comparativ, intodeauna se incepe cu dintiii sanatosi pt
a stabili
nivelul normal de raspuns
-raspunsurile ne ajuta sa stabilim daca pulpa este vitala sau nu neputand stabil
ii gradul
gradul de inflamatie
@Testul de masticatie
-se aplica doar in cazul in care pacientul acuza durere la masticatie
Th-pacientul va musca pe un rulou de vata cu cate o pereche de dinti antagonisti
o data
astfel pacientul va putea semnala care dinte este dureros
(durerea la masticatie apare frecvent in cazul unor fracturi sau a parodontopati
ilor)
@Testul frezajului explorator
-doar in cazul in care celelalte teste nu functioneza
Th-se creeaza o cavitate pana se ajunge in dentina, in acest moment daca dintele
este sanatos
prezinta sensibilitate, apoi cavitatea urmand sa fie obturata
-daca nu semnalizeaza nimic e de rau
@ Testul anesteziei selective
-pt dureri difuze
@Transiluminare
-th consta in trecerea unui fascicul luminos prin tesuturile dentare pt a eviden
tia modificari
-lumina se pune dinspre oral si pulpa pare roz daca e vitala si opaca daca e mec
rotica
@Examenul radiologic-important dar nu prea
Cele mai folosite metode radiografice sunt :
1.Tehnica unghiului bisector
2.Tehnica paralelismului
1)Tehnica unghiului bisector este bazata pe principiul de a pozitiona filmul cat
mai aproape posibil la suprafata linguala al dintelui fara deformarea acestuia
(filmului).
In acest fel nu o sa existe paralelism intre planul filmului si axul lung al din
telui si razele nu vor fi directionate perpendicular pe amandoua planuri ci dir
ectionate perpendicular pe un plan imaginar mijlociu reprezentat de unghiul bise
ctor format de aceste doua planuri.
Cu tehnica aceasta portiunea coronara a dintelui este foarte aproape sau chiar i
n contact cu filmul,iar apexul este situat la o distanta considerabila.De aceea
rezulta o distorsiune care o sa fie mai accentuata spre apexul radacinii.
In plus daca fasciculul razelor X este perpendicular fata de planul filmului si
nu de planul unghiului bisector,atunci imaginea dintelui o sa apara scurtata.As
tfel daca fascicolul este perpendicular fata de axul lung al dintelui imaginea o
sa apara alungita.
2.Tehnica paralelismului
Tehnica paralelismului este bazata pe principiul de a pozitiona filmul paralel c
u axul lung al dintelui.Dirizand fasciculul de raze X perpendicular cu axul dint
elui , automat
acesta va fi perpendicular si cu planul filmului.
Cu tehnica aceasta este relativ usor sa obtinem paralelismul la arcada inferioar
a,mentinand un contact bun intre dintii si filmul.Totusi pe arcada superioara pa
ralelismul este mai dificil de obtinut si filmul trebuie plasat mai departe de d
inti.Rezultatul plasarii filmului la distanta aceasta este obtinerea unei radio
grafii marite si pierderea de definitie.
Pentru a micsora aceste efecte nedorite este necesara folosirea conului lung,ca
re permite o marire a distantei intre sursa radiografica si obiectul.
Se obtin radiografii cu dintele usor marit ,cu deformare uniforma care nu altera
relatiile intre variile structuri anatomice .
71.Pilire circumferentiala
-consta in miscari de du-te vino de amplitudine 2-3mm apasand circular pe toti p
eretii canalului radicular
si indepartand uniform din stratul de dentina
-se face cu ace kerr de tip pila(file)
! + ce e la 68
Although ?ling is an indispensable methodology inendodontic cavity preparation,
there are few discussions or descriptions of the actual technique of ?ling itsel
f. Ingle discussed manipulation of ?les in the pattern of a Maltese cross, while
other descriptions are more simplistic. The objective of any ?ling technique sh
ould include a purposeful motion that cleans and enlarges the endodontic cavity
space harmlessly, while maintaining the natural pathway of the space. This exerc
ise should be comparable to ?ne sculpture, where small amounts of material are r
emoved incrementally until the desired result is achieved. This, then, would dic
tate that the motions of the instrument should be harmonious push-pull strokes w
ith relatively short, i.e., amplitudes in the realm of 1-3 millimeters. An attem
pt should be made to engage all the walls of the canal circumferentially. Howeve
r,tooth structure should be removed preferentially from the outer wall of the cu
rve of the root canal system to gain the straightest possible access to the fora
men. The plane or the long axis of the stroke is altered continuously throughout
the procedure and is determined by the operator as he attempts to ful?ll the re
quirements of an ideal model.
Cauze:
-foratrea cu acele Kerr in scopul desfiintarii pragurilor
-folosirea de ace Kerr prea groase pt desfiintarea pragurilor
-insuficienta deschidere a camerei pulpare,acul se introduce curbat,varful luand
alta directie decat cea endocanaliculara
-existenta de canale curbe,se insista cu ace Kerr inflexibile(numere mai mari de
20) care,in loc sa urmeze traseul endocanlicular curb,patrund drept in masa den
tinara,creand o cale falsa
-folosirea instrumentelor rotative de canal,ace,freze care pot duce la crearea d
e cai false radiculare
Semne clinice:
-pacientul simte o senzatie de intepatura la oa adancime a canalului care nu cor
espunde cu lungime medie a radacinii
-aparitia hemoragiei abundente si foarte greu de stapanit
Tratament(depinde de localizarea caii false):
-pt caile false in portiunea incipienta a canalului si cea medie se poate incer
ca,dupa o hemostaza corecta,obturarea cu cement ionomer de sticla cu ajutorul ac
ului lentulo
-pt caile false din regiunea apicala se poate incerca,la dintii la care conditi
ile topografice pemit,rezectie apicala.
-de asemenea indifferent de localizarea caii radiculare false se poate recurge
la una dintre intreventiile chirurgicale:
-amputatie radiculara
-extractie cu replantare
-de multe ori,dintele este compromise si trebuie sa recurgem la extractie
Caile false radiculare în treimea medie ?i în treimea apicala
Semne clinice
-pacientul simte o senza?ie de în?epatura la o adâncime a canalului care nu corespun
de cu lungimea medie a radacinii
-apari?ia hemoragiei abundente ?i foarte greu de stapânit
Tratamentul (depinde de localizarea caii false):
-pt. caile false în por?iunea incipienta a canalulu ?i cea medie se poate încerca, d
upa o hemostaza corecta, obturarea cu cement cu ionomeri de sticla, cu ajutorul
acului Lentullo
-pt. caile false din regiunea apicala se poate încerca, la din?ii la care condi?ii
le topografice permit, rezec?ie apicala
-indiferent de localizarea caii radiculare false, se poate recurce la une din in
teven?iile chirurgicale:
-amputa?ie radiculara
-extrac?ie cu replantare
-extrac?ie