Tipuri de intervenţii moderne

Abordarea metaforică în explorarea şi dezvoltarea carierei

Psihologia carierei evidenţiază rolul extrem de important pe care abordarea
prin intermediul metaforelor îl poate avea în creşterea eficienţei consilierii carierei.
Acest accent pus pe metafore reprezintă o extindere a teoriei şi practicii în domeniul
carierei.

Metafora – o prezentare generală

Metafora reprezintă o ,,figură lingvistică de transportare a semnificaţiei, o
metonimie de substituire a unei semnificaţii cu alta cu efecte complexe artistice şi
de ideaţie.” (Şchiopu U., Dicţionar de psihologie, p.445).
Într-o altă formulare, metafora poate fi definită ca ,,o figură de stil care
constă în a da unui cuvânt o semnificaţie nouă, printr-o comparaţie
subînţeleasă.” (Breban V., Dicţionar al limbii române contemporane).
Limba în sine este un dicţionar de metafore convertite întrucât conceptele s-au
format mai ales trecând prin faza de metaforă; pe de altă parte, metaforele îmbogăţesc
limba şi registrele ei de sensuri, nuanţe şi semnificaţii. Mediul, epoca şi civilizaţia
conturează modificări ale volumului şi caracteristicilor metaforelor în timp.
Duhl (1983) interpretează metafora ca o transpunere a unei imagini sau a
unei asociaţii dintr-o anumită semnificaţie în alta, punând în evidenţă
asemănările, diferenţele şi ambiguităţile. Întrucât toţi oamenii transpun în mod
automat multe asociaţii şi sensuri dintr-un loc în altul metafora reprezintă astfel,
legătura de sens care conecteză două evenimente, idei, caracteristici sau moduri.
Încă de la început se impune precizarea conform căreia în psihoterapie şi
consiliere metafora necesită a fi privită şi înţeleasă dintr-o perspectivă mult mai largă
decât cea a limbajului scris sau vorbit; se impune integrarea ei în cadrul limbajului
ca orice mijloc de exprimare a ideilor sau sentimentelor.
Rolul psihoterapeutic al metaforelor este cunoscut încă din cele mai vechi
timpuri, ele fiind înglobate în cadrul metodelor tradiţionale de tratament, clinicieni din
cele mai diverse orientări terapeutice reliefând utilitatea lor în psihoterapie şi
consiliere.
În toate sistemele şi abordările terapeutice se folosesc mai mult sau mai puţin
explicit metafore. Fiecare terapie sau chiar sistem psihologic dispune de un set de
metafore, ca unul din elementele constitutive de bază; modalitatea în care sunt acestea
concepute şi integrate în sistemul teoretic şi practic diferă însă de la o şcoală
psihologică la alta.

Folosirea metaforelor în explorarea carierei

Fiecare dintre noi folosim metaforele nu doar ca manieră de a comunica dar şi
ca modalitate de cunoaştere şi înţelegere a lumii. Extinzând această idee, o serie de
autori (Grant & Oswick, 1996; Amundson, N., 2002) consideră că oamenii nu doar
vorbesc şi scriu în metafore dar în acelaşi timp gândesc în metafore. Lakoff şi
Johnson (citaţi de Amundson, N., 2005) precizează faptul că sistemul nostru
conceptual, pornind de la care gândim şi acţionăm, este fundamental metaforic.
Pe măsură ce clienţii se implică în explorarea şi dezvoltarea carierei, apelează
adesea la metafore conceptuale pentru a înţelege mai bine propria carieră. Prin
abordarea metaforică a carierei personale, clienţii câştigă noi insight-uri cu privire la
evoluţia şi dinamica acesteia şi, în egală măsură, se creează un limbaj comun care
facilitează relaţia de consiliere.
Ei pot vorbi despre propria carieră ca despre o călătorie, ca despre o luptă cu
apele învolburate, ascensiunea unui munte, un labirint etc., numărul de metafore care
poate fi creat fiind destul de mare. Aceste forme ale imageriei metaforice pot deveni
puncte de plecare pentru explorarea carierei.
Metafora aleasă îi permite clientului să exprime în exterior preocupările
interioare referitoare la carieră şi să îşi schimbe astfel perspectiva asupra problemei
prezente. Odată ce imaginea este creată, clientul şi consilierul lucrează împreună
pentru a explora aspecte variate ale metaforei. Colaborarea dintre consilier şi client
implică energie creativă din ambele părţi astfel încât rezultatul final este o îmbinare
unică de informaţii care oferă insight-ul şi motivaţia necesare pentru acţiune.
Metaforele pot constitui şi un mijloc de comunicare între consilier şi client, facilitând
conectarea afectivă, captarea atenţiei clientului şi angajarea afectivă a acestuia în
relaţia de consiliere.
În procesul consilierii carierei, metafora poate fi folosită astfel ca un
instrument de explorare indirectă a experienţelor trăite de subiect, atât a celor
prezente cât şi celor trecute sau proiectate în viitor, conectate direct sau indirect
de procesul alegerii şi dezvoltării carierei personale. Astfel, în timpul exerciţiilor
metaforice, persoanele nu numai că află ceva nou despre ele însele, până atunci
neconştientizat, ci chiar găsind soluţii problemelor şi confruntându-se cu dificultăţile
într-o manieră securizantă şi indirectă, îşi construiesc strategii viitoare de rezolvare a
problemelor. S-ar putea spune aşadar că tehnicile metaforice sunt nu numai căi de
descoperire a unor aspecte ascunse ale personalităţii dar şi modalităţi de activare a
resurselor psihice.
Pornind de la o astfel de interpretare, lucrul cu metafora în procesul explorării
carierei depăşeşte abordările centrate pe simpla identificare a abilităţilor, intereselor
sau trăsăturilor de personalitate care să asigure compatibilitatea persoanei cu mediul
profesional şi extinde procesul explorării carierei prin abordarea holistică,
dinamică a carierei individuale, cu toate dimensiunile ei (psihologică, socială,
spirituală).
Prin înlăturarea rezistenţelor, lucrul cu metafora oferă persoanei spaţiul
de a se manifesta aşa cum doreşte, de a exprima ceea ce doreşte, fie că este vorba
de un conţinut conştient sau inconştient. Oamenii învaţă astfel să devină ei înşişi, să
renunţe la măştile sau rolurile cu care au abordat viaţa şi să descopere ceva mult mai
profund şi mult mai real referitor la sine; persoana devine mult mai deschisă la
experienţa sa, ca opus al defensivităţii şi învaţă să aibă încredere în organismul
propriu şi să-şi respecte nevoile, să creadă în resursele sale personale, să le
experimenteze în realitatea lor existenţială şi să le modifice în funcţie de opţiunile
proprii.
Se impune subliniată responsabilitatea consilierului de a crea o situaţie
adecvată integrării de către individ a experienţei trăite şi a oferi soluţiei
conştientizate un context cât mai apropiat de realitatea exterioară, astfel încât să
se poată realiza conectarea ei cu situaţia prezentă a clientului şi aplicarea ei în
practică.
Sintetizând, în consilierea carierei, în abordarea problematicii cu care se
confruntă clientul, metafora poate avea următoarele roluri:
 Descoperirea şi conştientizarea unor aspecte esenţiale ale problematicii
clientului (formularea de probleme). Prin intermediul unei metafore
 bine alese, clientul învaţă să-şi recunoască propriile probleme legate de
carieră.
 Sugerarea unor soluţii posibile de rezolvare a problemelor clientului.
 Întărirea motivaţiei clientului de a se angaja în demersul de consiliere.
 Stabilirea relaţiei client-consilier şi controlarea acesteia pe parcursul
procesului de consiliere.
 Stabilirea unor scopuri şi direcţii posibile de acţiune pentru client.
 Reducerea rezistenţelor clientului.
 Stabilirea unor modele indirecte de comunicare cu clientul.
 Reconstrucţia şi întărirea ego-ului clientului.
 Implantarea în psihicul clientului a speranţei că are resurse nebănuite
(latente) pentru a face faţă propriilor probleme. (Holdevici I., 1998).
Metaforele pot fi utilizate în mai multe forme: afirmaţii cu caracter metaforic
făcute de client sau terapeut/consilier, povestiri cu caracter metaforic, scenarii
metaforice, producţii imaginative, metaforice şi acţiuni sau ritualuri metaforice.
În contextul abordărilor moderne asupra carierei şi a accentului pus pe
flexibilitate şi creativitate în dezvoltarea carierei, se impune evidenţierea rolului
metaforelor multiple ca modalităţi de înţelegere a carierei precum şi a modului în
care consilierea carierei poate fi facilitată prin gândirea metaforică.
Metaforele multiple combină niveluri de semnificaţie inerente în cuvinte cu o
poveste care permite mesajului să fie o comunicare semnificativă pentru client la
nivelul la care este necesar. În acest context, folosirea metaforei nu este atât de uşoară
pe cât pare. Ea necesită cunoaşterea factorilor multipli care influenţează cuvintele şi o
abilitate de a transforma sau de a crea un mit potrivit pentru nevoile individuale ale
clientului în acel moment. Atunci când aceasta se realizează cu succes, metaforele
oferă o realitate individului în momentul respectiv şi fac această realitate disponibilă
pentru a facilita procesul consilierii.
Pe de altă parte, metafora oferă oportunitatea explorării în siguranţă a
relaţiei dintre terapeut/consilier şi client şi poate reprezenta un mijloc de a
comunica clientului încrederea şi diferenţele individuale, de a juca, de a
descoperi faptul că în acest mediu comportamentul creativ este încurajat.
Folosind un cadru teoretic unic în care integrează aceste idei, Inkson şi
Amundson aplică teoria jungiană în consilierea carierei şi identifică 10 metafore
cheie, pe care le numesc metafore arhetipale. Funcţia de simbol a acestor metafore
este reliefată prin potenţialul de a exprima mult mai mult din înţelepciunea existentă
referitoare la orice domeniu al realităţii, inclusiv cel al carierei.
În articolul ,,Career metaphors and their application in theory and counseling
practice” publicat în Journal of Employment Counseling (2002), Norman Amundson
descrie în detaliu cele 10 metafore arhetipale identificate. Aceste metafore sunt:
1. Cariera din perspectiva metaforei călătoriei: este una dintre cele mai des
folosite metafore în procesul consilierii de carieră şi are drept caracteristică
esenţială ideea de mişcare. De obicei, în momentul în care oamenii pornesc
într-o călătorie ei au în vedere o destinaţie. Carierele moderne însă, mai puţin
structurate provoacă oamenii la o călătorie cu final deschis şi de cele mai
multe ori necunoscut.
2. Cariera ca moştenire transmisă din generaţie în generaţie: carierele sunt
transmise de cele mai multe ori intergeneraţional sub forma unor elemente
cum ar fi moştenirea genetică, clasa socială, oportunităţile educaţionale,
mesaje şi expectaţii, tradiţii sau ocupaţii familiale. Prin luarea în considerare a
moştenirii familiale, clienţii devin mult mai conştienţi de valorile pe care le
 urmează dar şi de capcanele familiale care îi pot împiedica să-şi dezvolte o
carieră independentă.
3. Cariera din perspectiva metaforei compatibilităţii sau congruenţei:
această metaforă ridică probleme legate de evaluare, de măsurare şi
cuantificare, de schimbare personală şi ocupaţională.
4. Metafora anotimpurilor în abordarea carierei: ca şi anotimpurile (diferite
unele de altele, predictibile şi inevitabile) există stadii prin care fiecare dintre
noi trecem de-a lungul vieţii.
5. Cariera ca experienţă de creştere sau dezvoltare: scopul implicit sau
explicit în dezvoltarea carierei se referă la creşterea constantă a individului şi
la împlinirea şi exprimarea potenţialului său deplin.
6. Metafora implicării creative în procesul carierei: în prezent, carierele
necesită în mai mică măsură un plan anterior construit şi sunt mai degrabă
construcţii flexibile improvizate în mişcare.
7. Cariera ca reţea de relaţii sau conexiuni: interacţiunea permanentă care
există între carierele individuale este susţinută de relaţiile sau conexiunile
sociale.
8. Cariera ca resursă în dezvoltarea societăţii: carierele se combină între ele
pentru a crea bunuri şi servicii pentru societate. Toţi protagoniştii carierelor
moderne au nevoie să înţeleagă avantajele şi dezavantajele potenţiale pentru
dezvoltarea pe termen lung a propriilor cariere.
9. Cariera ca poveste de viaţă: o carieră poate fi considerată ca o reprezentare a
vieţii unei persoane, constant prezentată prin poveştile realizate de instituţiile
educaţionale, de grupurile profesionale, de angajatori sau angajaţi sau evident
de către protagonistul însuşi.
10. Cariera ca vestigiu cultural: ia în considerare impactul culturii (naţionale,
etnice, familiale, organizaţionale sau ocupaţionale) asupra dezvoltării
carierelor.
La aceste metafore, Inkson (2004) adaugă o altă metaforă bazată pe teatru,
accentul punându-se pe carieră ca rol.
Dacă în societatea tradiţională industrială cariera putea fi exprimată prin
metafora teatrului tradiţional, în societatea modernă cariera poartă caracteristicile
teatrului de improvizaţie sau ale teatrului de stradă. Ideile sunt decentralizate şi pot
veni de oriunde iar rolurile nu mai sunt clar determinate. Scenariile sunt scrise în
echipă şi pot fi schimbate, accentul punându-se pe spontaneitate, pe învăţarea de noi
abilităţi, pe lucrul cu oameni noi şi mai puţin pe tehnica interpretării unui rol. Fiecare
dintre noi suntem actori pe scena dezvoltării propriei cariere. Din ce în ce mai mult,
scenariile muncii monotone, cele care se referă la ascensiunea atentă printr-un număr
de posturi clar descrise sau scenariile specializărilor stabile într-o ocupaţie încep să
dispară. Actorilor încep să nu le mai placă aceste scenarii pentru că ele nu îi pregătesc
pentru rolurile noi, centrate pe improvizaţie caracteristice noului teatru. (Amundson,
2005)
Aceste metafore au fost identificate combinând observaţiile asupra manierei în
care oamenii obişnuiţi vorbesc despre viaţa lor cu insight-urile oferite de teoreticienii
carierei. Metaforele multiple pot fi folosite ca instrument direct pentru modificarea
perspectivei de interpretare a situaţiei în care clientul se află prin dezvoltarea
creativităţii şi imaginaţiei acestuia.
Legătura dintre metaforele multiple şi caracteristicile de flexibilitate şi
creativitate este ilustrată de Combs şi Freeman (1990, cit în Amundson, 2005, p.
7): ,,Fiecare metaforă este o versiune particulară a unui aspect particular al lumii.
Atunci când oamenii au o singură metaforă pentru o anumită situaţie, creativitatea lor
este limitată. Cu cât există mai multe metafore pentru o anumită situaţie, cu atât creşte
libertatea şi creativitatea în abordarea situaţiei. Descoperirea metaforelor multiple
extinde câmpul creativităţii”
Toate aceste metafore sunt concordante cu cele mai recente teorii sau cercetări
din domeniul psihologiei carierei (incertitudinea în carieră, direcţie spirituală,
integrare holistică) şi reflectă unele dintre schimbările sociale şi economice care
influenţează viaţa profesională.