Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 3 Imbinarile Sudate
Capitolul 3 Imbinarile Sudate
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Capitolul 3
ÎMBINĂRI SUDATE
3.1.TIPURI DE IMBINARI SUDATE
Îmbinarea sudată a unui ansamblu este partea formată din sudură şi zonele
învecinate acesteia. Indiferent de procedeul de sudare aplicat la execuţia îmbinării
sudate, sudura trebuie să asigure rezistenţa necesară construcţiei respective, pre-
cum şi continuitatea de material. La procedeele de sudare prin topire, sudura de
îmbinare se formează în general din metalul de adaos, depus în rostul cusăturii,
adică în spaţiul delimitat de marginile pieselor de sudat. La procedeele de sudare
prin presiune, sudura rezultă în urma întrepătrunderii materialelor celor două
piese aduse în stare plastică sau de topire superficială.
Formele şi dimensiunile rosturilor sînt foarte importante pentru realizarea
îmbinărilor sudate de calitate; de aceea, pentru cele mai folosite procedee indus-
triale rosturile sînt standardizate. La stabilirea formei rostului se ţine seama de
grosimea şi calitatea materialului tablelor, precum şi de energia calorică de sudare
introdusă în unitatea de timp la aplicarea procedeului de sudare respectiv. La
procedeele mecanizate sau automate, sudura este formată în cea mai mare parte
din metalul de bază, iar în multe cazuri la tablele subţiri sau de grosime mijlocie
nu este folosit metal de adaos. In acest fel, pe lîngă că se obţine o sudură mai
omogenă în raport cu materialul de bază, mai rezultă şi alte avantaje: volum de
prelucrare mai redus la piesele de sudat, consum mai redus de material de adaos
sau nu este necesar material de adaos, cost mai redus al îmbinării etc. Formele ros-
turilor sunt în funcţie de grosimea pieselor de sudat sau de poziţia lor după alătu-
rarea acestora. In general, este economic ca rosturile să nu fie prelucrate, adică
marginile pieselor să fie plane. Tablele subţiri se sudează cu rostul în I, ceea ce se
obţine prin simpla alăturare a materialelor neprelucrate.
La stabilirea formei rostului se tine seama de grosimea si calitatea materialu-
lui tablelor precum si energia calorica de sudare introdusa in unitatea de timp la
aplicarea procedeului de sudare respective .
1
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
La procedeele mecanizate sau automate , sudura este formata in cea mai ma-
re parte din metalul de baza , iar in multe cazuri la tablele subtiri sau de grosime
mijlocie nu este folosit metal de adaos .
In acest fel, pe langa ca se obtine o sudura mai omogena in raport cu materia-
lul de baza , mai rezulta si alte avantaje :columul de prelucrare mai redus la piese-
le de sudat , consum mai redus de material de adaos , cost mai redus al imbinarii
etc.Formele rosturilor sunt in functie de grosimea pieselor de sudat sau de pozitia
lor dupa alaturarea acestora .
In general , este economic ca rosturile san u fie prelucrate , adica marginile
pieselor sa fie plane.
Tablele subtiri se sudeaza cu rostul in I ,ceea ce se obtine prin simpla
alaturare a materialelor neprelucrate .
O imbinare des intalnita in constructiile sudate este imbinarea de colt(D), care
rezulta dupa sudare, prin alaturarea pieselor neprelucrate cu laturile marginilor
perpendiculare intre ele.
Pentru tablele si piesele de grosimi mari, in functie de procedeul de sudare
aplicat, marginile se prelucreaza prin tesirea muchiilor in diferite forme.
2
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Dupa tesire si prin alaturarea capetelor, se obtin diferite rosturi sau combinatii de
rosturi:
-rosturi in V, Y, X, U, K, ½V etc;
-combinatii de rosturi in V/I, U/V, 2Y etc.
Diferite rosturi sau combinatii se executa in functie de grosimea pieselor de
sudat, de pozitia in spatiu, de clasa de executie a imbinarii etc.
3
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Imbinarea tablelor suprapuse prin procedeele de sudare prin topire se
realizeaza prin suduri de colt sau suduri in gauri, in functie de destinatia ansam-
blului sudat.
5
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
clasei de executie ,STAS 9398-83 stabileste patru clase pentru imbinarile sudate
prin topire al otelurilor : I ,II ,III,IV.
In cazul cand imbinarile sudate prin topire al otelurilor trebuie e fectuate pe
clase de executie ,la notarea sudurilor si in continuare a simbolului sudurii se in-
dica si cifra corespunzatoare clasei de executie , de exemplu :
K XK D aX 1-IV
6
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
7
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
8
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Dupa forma suprafetei exterioara ,imbinarile sudate realizate prin topire pot fi :
plane,cu suprafata exterioara plana ,care este forma cea mai obisnuita a su-
durilor de colt ;
convexe ,cu suprafata exterioara ingrosata ,care este forma cea mai obisnuita
a sudurilor cap la cap;
concava ,cu suprafata exterioara scobita ,folosita la suduri de colt cand
constructia respective este supusa sarcinilor de oboseala ;aceasta forma se
prescrie in caietele de sarcini.
9
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Dupa pozitiile principale ale cusaturilor .Se dau notarile pozitiilir principale ale
sudurilor A ,B,C,D,E,V.
11
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Dupa continuitate imbinarile sudate pot fi :
continue ;
discontinue.
Sudurile discontinue in cazul can dele formeaza aceeasi imbinare (in T)
,pot fi dispuse diferit ; fata in fata sau in zigzag.
Dupa pozitia sudurilor fata de directia fortei de solicitare care actioneaza
asupra pieselor sudate, imbinarile sudate pot fi:
frontale;
laterale;
inclinate;
combinate.
Directia de actiune a fortei fata de cusatura este foarte importanta pentru cal-
culul de rezistenta al sudurilor.
Dupa clasa de executie. Tinandu-se seama ca nu toate constructiile sudate
sunt supuse la eforturi deosebite, unele norme prevad clasificarea sudurilor si din
punctual de vedere al clasei de executie ce defineste solicitarea la care sunt supuse
diferitele suduri, precum si modul cum trebuie efectuata receptia acestora la pre-
darea constructiei sudate.
La imbinarile sudate , pentru cele 4 clase de executie mentionate defectele ca-
re pot fi admise sunt:
La clasa de executie I, nici un fel de defect.
La clasa de executie II, se admit crestaturi marginale pe o lungime de 10%
din lungimea cusaturii si cu adancimea maxima de:
0,3mm pentru grosimi de piese pana la 10 mm;
0,4 mm pentru grosimi de piese intre 11 si 17 mm;
0,5 mm pentru grosimi de piese peste 17 mm.
12
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Pentru crestaturile marginale dispuse fata in fata sau de o parte si de alta a
cusaturii, prescriptiile se refera la suma adancimilor crestaturilor.
La clasa de executie III, se admit crestaturi marginale pe o lungime tot de
10% din lungimea cusaturii si cu adancimea maxima de:
0,3 mm pentru grosimea piesei pana la 5 mm;
5% din grosimea piesei pentru grosimi intre 6 si20 mm;
1,0 mm pentru grosimi de piese peste 20 mm.
Pentru crestaturile marginale dispuse fata in fata sau de o parte si de alta a
cusaturii, prescriptiile se refera la suma adancimilor crestaturilor. La aceasta clasa
de executie se admit si cratere insa de adancimi mici si cu treceri line.
La clasa de executie IV se admit crestaturi marginale pe o lungime de 10%
din lungimea cusaturii, cu adancimea maxima de:
0,3 mm pentru grosimea piesei pana la 5 mm;
7% din grosimea piesei pentru piese cu grosimea intre 6 si 20 mm;
1,5 mm pentru piese cu grosimea peste 20 mm.
Pentru crestaturi marginale dispuse fata in fata sau de o parte si de alta a
cusaturii se dau aceleasi conditii ca la clasele de executie II si III; si la aceasta clasa
de executie se admit cratere cu adancime mica.
Pentru toate clasele de executie, sudurile se vor executa numai de sudori
autorizati; volumul controlat al aspectului exterior trebuie sa fie de 100%.
Pentru toate clasele de executie nu sunt admise defecte, ca: fisuri in cusatura
sau in zona influentata termic, arderi, suprafete spongioase sau pori deschisi, cur-
geri de metal topit. Pentru clasele de executie I si II nu se admit crestaturi margi-
nale, cratere si defecte de racordare.
13
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudurile in desene pot fi reprezentate detaliat, in care caz se deseneaza forma
rostului si se indica toate cotele, sau schematic, prin simboluri si notary
conventionale.Cea mai folosita reprezentare este cea schematica. Simbolul funda-
mental al sudurii indica forma rostului, iar diferitele notatii in jurul simbolului
indica dimensiunile dupa cum urmeaza:
s -este grosimea de calcul a materialului de baza, in mm (se inscrie dupa
simbol );
l - lungimea cusaturii, in mm (urmeaza dupa s );
α - unghiul rostului, in grade ( se inscrie in deschiderea simbolului rostu-
lui);
b - interstitial rostului la radacina, in mm (se inscrie in deschiderea simbo-
lului rostului);
h - grosimea tesita la imbinarile in Y, ½Y, X, U etc., in mm ( se inscrie
inaintea simbolului);
a - grosimea sudurii la colt, in mm ( se inscrie dupa simbol);
k si k sunt cotele sudurii de colt, iar k in cazul cand sunt egale, in mm ( se
inscrie inaintea simbolului);
d -este diametrul sudurii in gaura, in mm ( se inscrie dupa simbol)
Simbolul cu notatiile indica, cu ajutorul unei sageti, locul sudurii.
Forma suprafetei exterioare care, dupa cum s-a aratat la clasificarea sudurilor ,
poate fi plana , convexa sau concave , se poate reprezenta marcandu-se uneori
deasupra simbolurilor fundamentale ale sudorilor simbolurile suplimentare cap la
cap .
Fig.3.4.1.Imbinare sudata
14
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
15
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Fig.3.4.12.Sudura ½ V Fig.3.4.13.Sudura ½ U
16
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Fig.3.4.24.Sudura ½ V Fig.3.4.25.Sudura ½ U
17
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
3.5.FORMELE SI DIMENSIUNILE ROSTURILOR
DE SUDARE LA SUDAREA OTELURILOR
Sudarea cu flacara de gaze(tabel 3.5.1)
18
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudarea manuala cu arc electric cu electrozi inveliti(tabel 3.5.2)
19
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudarea manuala cu arc electric cu electrozi inveliti(tabel 3.5.2)
20
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudarea automata si semiautomata sub strat de flux(tabel 3.5.3)
21
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudarea in mediu protector de gaz-CO2(tabel 3.5.4)
22
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudarea in mediu protector de gaz-WIG(tabel 3.5.5)
23
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
3.6.FORMELE SI DIMENSIUNILE ROSTURILOR DE SUDARE
LA SUDAREA CUPRULUI SI A ALIAJELOR SALE
Sudarea in mediu protector de gaz-procedeul WIG(tabel 3.5.6)
Sudarea cu flacara de gaze
24
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudarea in mediu protector de gaz-procedeul MIG(tabel 3.5.7)
25
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C3
Sudarea in mediu protector de gaz-procedeul MIG(tabel 3.5.8)
An de completare
calificarea: SUDOR
Modulul
Documentaţia tehnică
Planşe de desen tehnic
Unitatea de învăţare:
Reprezentarea îmbinărilor sudate
Nivelul 2
profesor
Tănase Viorel
2008