Dan Silvia Geanina, PIPP, Alexandria, An II.

Proiectarea activităților didactice pentru educarea limbajului la preșcolari

Proiectarea didactică reprezintă „procesul de anticipare a paşilor ce urmează a fi parcurşi în realizarea activităţii didactice” și
presupune o analiză a componentelor curriculumului (finalităţi, conţinuturi, strategii, evaluare) şi elaborarea unei ipoteze de lucru.

„Proiectarea didactică este procesul de anticipare a obiectivelor, conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare, a
instrumentelor de evaluare şi a relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unei modalităţi specifice de organizare
a activităţii didactice.” (Mariana Momanu, 1998)

Modelul curricular modern al proiectării didactice presupune realizarea proiectării pornind de la competenţe (obiective) pentru a
ajunge la conţinuturi, metodologie şi evaluare. În opoziție, modelul tradiţional pleacă de la conţinuturi și merge spre obiective,
metodologie şi evaluare.

Modelul curricular modern este propus de reforma pedagogică și promovează un învăţământ centrat pe aspect formativ al
procesului didactic (competenţe, capacităţi, abilităţi), punând accentul pe învăţare-dezvoltare, evaluare formativă (individualizată şi
unitară) realizată pe baza descriptorilor de performanţă.

În ceea ce privește nivelurile proiectării didactice, putem distinge:

-Proiectarea globală, concretizată în stabilirea de către Ministerul Educaţiei a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor
şcolare, crează cadrul, limitele şi posibilităţile realizării proiectării eşalonate;

-Proiectarea eşalonată reprezintă documentele administrative întocmite de educatoare, în care aceasta îmbină, într-un mod
personalizat, elementele programei şccolare cu planul-cadru de învăţământ şi se concretizează în proiectarea anuală, preoiectarea
semestrială, proiectarea sistemului de lecţii şi proiectarea lecţilor/activităţilor.

Educarea limbajului la preșcolari se realizează prin:

- Lectura după imagini

- Convorbirea

- Povestirea

- Jocul didactic

- Memorizarea

PLANIFICAREA ZILNICĂ/SĂPTĂMÂNALĂ

Planificarea activităţilor stă la baza aplicării curriculumului. Ea demonstrează capacitatea cadrului didactic de a organiza toate
elementele acţiunii educaţionale într-o formă coerentă, exprimată prin corelarea obiectivelor educaţionale cu conţinuturile, materialele
şi mediul educaţional. Planificarea activităţilor reflectă coerenţa atât pe orizontală (în cadrul unei zile de lucru), cât şi pe verticală (pe
parcursul unei săptămâni, a unei luni) a modului în care obiectivele, conţinuturile se corelează pe o durată mai mare de timp, asigurând
un continuum al acţiunii cadrului didactic în scopul stimulării dezvoltării copilului.

Se pornește de la obiectivele cadru deoarece ele reprezintă finalitățile tuturor activităților care se petrec în grădiniţă în
conformitate cu modalitatea în care sunt prevăzute în planul de învăţământ. Prin diversitatea lor, obiectivele cadru şi de referinţă
vizează dezvoltarea copilului sub toate aspectele, aşa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. Dezvoltarea
plenară a copilului reprezintă scopul primordial al educaţiei timpurii, de aceea prin domeniile experienţiale propuse de curriculum,
urmărim stimularea dezvoltării completă a copilului.

În planificarea activităţilor didactice pentru educarea limbajului trebuie să se țină cont de specificitatea grupului de copii pe care îl
coordonăm. Astfel, durata atingerii unor obiective poate varia de la o grupă la alta, cum de altfel variază în mod firesc de la un copil la
altul. Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu ce conţinuturi, cu ce materiale şi ce metode va utiliza pe o anumită
perioadă de timp (zi, săptămână, lună).

Educatoarea trebuie să pună accent pe observarea şi evaluarea progresului copilului și să adapteze/schimbe activitășile
didactice pentru aducarea limbajului la preșcolari, așa cum situația o impune. În acest sens, pentru atingerea anumitor obiective,
educatoarea poate avea nevoie să revină asupra lor, prin planificarea altor activităţi.
 PROIECTUL DIDACTIC

Proiectul didactic reprezintă „acţiunea cea mai detaliată şi concretă de anticipare şi prefigurare a acţiunilor şi operaţiilor”. Ea este
materializată într-un document structurat în două părţi, una introductivă (în care sunt precizate data, grupa, disciplina/categoria de
activitate, tema, obiectivele de referinţă şi operaţionale, resurse educaţionale) şi cea de-a doua, propriu-zisă (scenariul didactic),
realizat sub forma unui tabel în care sunt înscrise: evenimentul didactic, conţinutul ştiinţific, strategii didactice, evaluare.

Model de proiectare didactică a unei activități pentru educarea limbajului la preșcolari, lectura după imagini:

DATA:

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

GRUPA: mijlocie

EDUCATOARE: Dan Silvia Geanina

TEMA SĂPTĂMÂNII: Natura

SUBTEMA: Steluţe de zăpadă

ARIA CURRICULARĂ: Ştiinţe

ACTIVITATEA: Cunoaşterea mediului

TEMA ACTIVITĂŢII: Vine iarna

FORMA DE REALIZARE: lectură după imagini

TIPUL DE ACTIVITATE: dobândire de cunoştinţe

SCOPUL ACTIVITĂŢII: ● dobândirea unor cunoştinţe despre mediul înconjurător,

în anotimpul iarna.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

● să descrie ceea ce văd cu cuvinte proprii;

● să recunoască aspectele caracteristice anotimpului iarna;

● să vorbească clar, corect şi coerent.

STRATEGII DIDACTICE:

a) Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, problematizarea.

b) Mijloace de învăţământ: machetă, o planşă reprezentând anotimpul iarna, Zâna
Iernii, fulgi de zăpadă confecţionaţi (recompensa).

c) Forme de organizare: frontal.

DURATA: 20-25 minute

 METODE FORME
ACTIVITATEA
ETAPELE ACTIVITATEA PROPUNĂTOAREI ŞI DE
COPIILOR
PROCEDEE ORGANIZARE
1. Momentul Asigur condiţiile necesare desfăşurării
organizatoric activităţii. Aşez scăunele în formă de secțiune Copiii se aşază pe
de cerc apoi aşez tabloul în câmpul vizual al scăunele.
copiilor şi-l acopăr pentru a pregăti momentul
surpriză, la fel procedând şi cu machete. CONVERSAŢIA FRONTAL
Aerisesc sala de grupă, asigur intrarea
ordonată a copiilor în sala de grupă şi aşezarea
lor cât mai confortabil, după care îmi exprim
bucuria că vom face o activitate împreună.
2.Introducerea Astăzi vom face astăzi împreună activitatea Copiii vor identifica
în activitate de cunoaştere a mediului. acele elemente care
Descopăr machete şi pe baza acesteia îi voi compun macheta: o
introduce pe copii în activitate: căsuţă, un gărduleţ, un
- Ce vedeţi, copii? copăcel ţi un covor de CONVERSAŢIA
frunze.
FRONTAL
- Foarte bine, copii! Dar puteţi să-mi
spuneţi Copăcelului îi cad
când copăcelului îi cad frunzele? În ce frunzele în anotimpul OBSERVAŢIA
anotimp? toamna.
- Dar după anotimpul toamna, ce anotimp - anotimpul iarna.
urmează, copii?

3. Captarea Foarte bine, anotimpul iarna! (şi acum va FRONTAL

atenţiei bate la uşă Zâna Iernii).
Oare cine a venit la noi, copii? O fi Zâna
Copiii vor fi surprinşi de
Iernii? Haideţi s-o întrebăm! CONVERSAŢIA
prezenţa acesteia.
„Bună ziua, copii! Eu sunt Zâna Iernii, cea
care aduce frigul şi fulgii de zăpadă. Din cer Copiii vor observa
fac să cadă o mulţime de fulgi de zăpadă (în acţiunea efectuată de
acest timp zâna presară bucăţi de polistiren zână, înţelegând astfel
deasupra machetei) şi aceştia se vor aşterne fenomenul de ninsoare şi
peste tot, acoperind (zâna arată) căsuţa, modul prin care se aşterne OBSERVAŢIA
copăcelul, pământul şi totul va fi alb. Voi
 aşterne o manta albă, ca rochiţa mea, peste peste tot.
dealuri, peste munţi, peste tot ceea ce ne
înconjoară.
Acum, copii, eu trebuie să plec de la voi că
mă aşteaptă şi alţi copii de la alte grupe. Dar
înainte de a pleca, să nu uit: eu am pregătit
pentru voi o surpriză pe care o veţi primi la
sfârşitul activităţii dacă veţi fi cuminţi şi veţi
răspunde frumos la activitate.
Aceasta lasă coşuleţul cu surpriza pe
dulăpior, apoi părăseşte sala de grupă, luându-
şi la revedere de la copii.

4. Dirijarea Eu v-am mai pregătit ceva, copii. Ia priviţi CONVERSAŢIA

învăţării (descopăr planşa). - anotimpul iarna.
Ce vedeţi, copii? Cerul e noros.
Ce anotimp e în imagine? Soarele nu mai OBSERVAŢIA
FRONTAL
Ce se întâmplă în anotimpul iarna? Cum e străluceşte cu putere şi
cerul? Dar soarele mai străluceşte? Ia priviţi în nici nu mai încălzeşte, iar
EXPLICAŢIA
imagine! afară este mai frig.
Cum e peste tot? Peste tot e alb.
Şi acest alb ce poate să fie? Cu ce este Cu zăpadă. PROBLEMATI-
acoperit pământul? ZAREA
Şi cine am zis că aduce zăpada? Zâna Iernii.
Ce mai vedeţi, copii?
O mulţime de copii.
Şi aceşti copii ce fac?....Dar aceştia?
Unii se joacă, (fac om de
zăpadă, se bulgăresc, se
dau cu sania, cu patinele),
iar alţii hrănesc
SINTEZA PARTIALĂ: păsărelele.
- mai întâi ne vom opri la prezentarea planului
apropiat: Un om de zăpadă.
Să ne îndreptăm privirea în colţul stâng de
jos al planşei. -din bulgări mari de
Ce fac copiii aceştia? zăpadă.
Dar din ce fac ei omul de zăpadă?
Şi ca să pară a om de zăpadă, ce-i mai pun
- o oală.
copiii?
- un morcov
Pe cap, în loc de pălărie?
- un fular CONVERSAŢIA
Dar în loc de nas?
Ca să nu-i fie frig la gât,
ce-i pun copiii?
Apoi îi mai adaugă o mătură, cărbuni în loc
de gură şi ochi şi tot cărbuni în loc de nasturii Hrănesc păsărelele. EXPLICAŢIA
de la hăinuţa lui.
Acum ne îndreptăm privirea la aceşti copii.
(colţul drept de jos al planşei). Ce fac ei? OBSERVAŢIA
Dar ce am spus noi, că odată cu venirea - Nu toate păsările
frigului, păsărelele pleacă în ţările calde. Ei, şi FRONTAL
pleacă în ţările
atunci acestea cum de n-au plecat? Oare nu le calde.
este frig?
Aşa e copii. Nu toate păsărelele pleacă în DEMONSTRA-
ţările calde. Există unele păsărele, numite Nu. ŢIA
vrăbiuţe, care rămân la noi în ţară în anotimpul Să le hrănim.
iarna.
Şi oare au ele de unde să-şi procure hrană? Copiii sunt îmbrăcaţi cu
Ce trebuie să facem noi? haine groase (cu căciulă
Am spus că iarna este mai frig. Ce vedeţi, şi mănuşi ca să nu le fie
cum sunt îmbrăcaţi copiii? frig la mânuţe şi să se CONVERSAŢIA
Deci noi trebuie să ne îmbrăcăm gros iarna poată juca cu zăpada etc.)
ca să nu ne îmbolnăvim. Astfel avem grijă de
Se dau cu sania.
sănătatea noastră.
- urmează prezentarea planului depărtat: - Cu Pe derdeluş. EXPLICAŢIA
ce ne putem juca noi iarna? Ia priviţi la copiii
 aceştia! Ce fac? Se dau cu patinele.
Şi pe unde se dau copiii cu sania?
Foarte bine, copii, numai pe derdeluş. A îngheţat.
Dar aceşti copii ce fac?
Unde se dau cu patinele? Noi ne mai putem da cu
Dar cum se pot da ei cu patinele? Ce s-o fi schiurile, cu bobul, cu
întâmplat cu apa? sacul si cu altele.
Ei, copii, aşa cum aţi spus şi voi, iarna, OBSERVAŢIA
datorită frigului puternic, a gerului, apa Se bulgăresc.
îngheaţă. La fel s-a întâmplat şi cu apa lacului.
Dar numai cu sania ţi cu patinele ne putem DEMONSTRA-
da iarna? Cu ce altceva ne mai putem juca? ŢIA
FRONTAL
Ia priviţi, acești copii ce fac?

Da, aceştia se bulgăresc. De aceea eu vă

sfătuiesc ca atunci când vă jucaţi cu bulgării de
zăpadă, să avem grijă să nu aruncăm tare spre
un copil pentru că ne putem accidenta.
5. Asigurarea SINTEZA FINALĂ: CONVERSAŢIA FRONTAL
retenţei şi a
trabsferului - la această sinteză voi încerca antrenarea a
mai multor copii.
Foarte bine v-aţi descurcat până acum şi aţi
răspuns frumos. - anotimpul iarna.
Acum să vedem, despre ce anotimp am
vorbit? Este mai frig, soarele nu
Cum este în acest anotimp? mai străluceşte cu putere.
Noi trebuie să ne
Dacă este frig, atunci cum trebuie să ne îmbrăcăm cu haine
îmbrăcăm? groase.
Ştim că nu toate păsărelele pleacă, ci unele Să le îngrijim, dându-le
rămân şi în anotimpul iarna. Ce trebuie să de mâncare.
facem cu acestea? Cu sania.
 Cu ce ne mai putem juca noi iarna? Cu ce
anume? Numai pe derdeluş.
Şi pe unde ne putem da cu sania?
- cu patine, schiuri,
Cu ce altceva ne mai putem juca? bobul, sacul etc.

Ce se întâmplă cu apa în anotimpul iarna? Apa îngheaţă.

De ce îngheaţă apa? Pentru că este foarte

frig.
6. Încheierea - fac aprecierile legate de cunoştinţele copiilor, Copiii ascultă.
activităţii calitatea răspunsurilor şi disciplină.
Foarte bine, copii! Mi-a plăcut astăzi de voi!
Cu siguranţă i-ar fi plăcut şi Zânei Iernii de voi
auzindu-vă câte stiţi voi despre iarnă, dac-ar
CONVERSAŢIA FRONTAL
mai fi rămas.
De aceea ea v-a lăsat în coşuleţ o surpriză. Ia
să ne uităm.
- urmează împărţirea fulgilor de zăpadă la
fiecare copil (recompensa).