II. FENOMENE MECANICE.

(8 ore)

Le Conținutul Unități de Obiective Activități de predare/ învățare Timp Evaluarea

cți competențe operaționale
a/
Da
ta
1 Mişcarea şi Definirea O1 să identifice starea Verificarea temei de acasă. 6 min.
repausul. conceptelor de miscare si repaus a Chestionare orală
mişcare şi corpurilor; Evocarea:
O2 să exemplifice Readuce în atenţia elevilor personajele Iepurele
repaus. şi Ogarul , intâlnite la ora de lb. română.
situatii concrete ale
Reciteşte ultimul fragment „Ogarul nu mai
pozitiilor corpurilor; zăbovi la han, ci porni să-şi caute încalţările.
O3 să desprinda , in Se cunoşteau bine urmele din noroi şi incepu 14
urma unor Ogarul a fugi şi a fugi pe urmele Iepurelui.
min. Aprecierea verbala a
experimente, pozitia Ogarul gâfâia şi se subţia, Iepurele tot mai raspunsurilor elevilor
corpurilor fata de un sprinten se făcea. Trecu toamna, trecu iarna,
reper; veni primavara, apoi veni si vara si fuga lor nu
mai contenea.”
O4 să identifice Adresează întrebările:
obiectele aflate in De ce se subţia Ogarul?
stare de Ce fac unii oameni pentru a se subţia precum
miscare/repaus şi Ogarul?
Când cei care fac miscare obosesc, ce fac? Răspunsurile elevilor
reperele din mediul
înconjură tor; Mai spunem ca se afla in repaus.
O5 să colaboreze în Totodată lecţia de azi este prima din şirul unor
lecţii dedicate fenomenelor de transformare a
cadrul grupei pentru a
corpurilor şi a materialelor
realiza experimente Realizarea sensului:
simple Realizează o primă demonstraţie cu ajutorul
obiectelor.
Necesar: o maşinuţă magnetică ce va rula pe
tabla alba, alte 2-3 piese magnetice ce vor fi
considerate repere.
Explică: 5 min.
Orice corp ocupă un anumit spaţiu în mediul
înconjurător şi totodată corpurile au o
 anumita poziţie in spatiul inconjurător.
Concluzionează:
Când un corp isi modifica pozitia fata de 7 min.
reperul ales , spunem ca el este in stare de
mişcare faţă de acel reper .
Notează pe tablă cuvintele cheie : poziţie, reper
şi defineşte starea de mişcare.
Pentru introducerea noţiunii de repaus ,
propunătorul face o demonstraţie cu ajutorul
unei masinuţe cu şofer.
Concluzionează şi notează pe tablă:
Cand un corp nu-si modifica pozitia fata de 3 min.
reper, spunem ca el este in stare de repaus.
Reflecție:
Joc: Statuile
Elevii sunt chemati să formeze un cerc si li se
cere sa mearga cu pas normal, ca la ora de
educatie fizică. La cuvântul mişcare toţi
10
pornesc, iar la cuvântul repaus toţi ramân
încremeniţi.
min.
Intrebări în timpul jocului:
În ce stare vă aflaţi acum?
Ce repere v-aţi ales?
Dar faţă de Soare, sunteţi tot în repaus?
Extindere:
Temă pentru acasă:
5 min.

2 2.Interacţiu 2.Descrierea Verificarea temei de acasă. 10

nea procesului de Evocarea: min.
Se efectuiază experiment cu două Aprecierea verbala a
corpurilor. cântărire a unui raspunsurilor elevilor
mingi,una având o gaură mică. 10
Efectele corp în situaţii Concluzie:La fiecare experiment participă min.
interacţiunii. concrete. doua corpuri ,care acționând unul asupra
celuilalt,își modifică reciproc starea de
mișcare
Realizarea sensului:
Rezumând cele expuse mai 14
 sus,conchidem:că rezultat al interactiunii min.
corpurilor,se modifica starea lor de miscare
efect dinamic,sau ele se deformeaza efectul
static al interactiunii.
Mărimea fizică ce caracterizeaza
interactiunea si determina efectul ei este
numită forță.
Reflecție: 10
Ex.1a),ex.2 pag.27 min.
Extindere:
Ex.3 pag.27
Temă pentru acasă:
& 2 pag.25,ex.1 b),c).pag.27 1min.
3 3.Masa. Descrierea O1să definească Verificarea temei de acasă. 10
Densitatea. procesului de densitatea; Evocarea: min.
câ ntă rire a unui O2să indice formula EleviI răspund la următoarele întrebări:
corp în situaţii matematică a a) Ce este masa? 2 min.
concrete. densită ții; Răspunsurile elevilor
b) Cu ce literă se notează masa?
Aplicarea O3să aplice formula
conceptelor de c) Care este unitatea de măsură a masei?
densită ții în
volum, masă şi rezolvarea unor d) Care sunt multiplii și submultiplii kg?
densitate la probleme; e) Cu ce instrument se măsoară masa?
rezolvarea O4să precizeze Realizarea sensului:
problemelor. unită ţile de mă sură Profesorul prezintă elevilor un caz din
ale densită ții;
viața cotidiană în care este implicată densitatea
O5să realizeze 12min
conversia între corpurilor: comparația între un cui și un copac Aprecierea verbala a
unită ţile de mă sură raspunsurilor elevilor
uscat. Cere elevilor să compare masa celor
pentru densitate.
două corpuri, iar apoi să precizeze care din cele
două corpuri se scufundă în apă. Cere elevilor
să-și închipuie două corpuri având volume
identice, confecționate din fier și lemn uscat;
cere elevilor să compare masele corpurilor.
Prezintă definiţia densității:
Densitatea unui corp este mărimea
fizică egală cu raportul dintre masa unui corp 6 min.
și volumul corpului respectiv.
Densitatea caracterizează natura
substanțelor sau materialelor din care este Răspunsurile elevilor
alcătuit un corp.
Densitatea se notează cu litera
grecească ρ (citită ”ro”). 1 min.
Formula matematică a densității este:

Profesorul prezintă unitățile de măsură

pentru densitate și modul de conversie:

Reflecție:
Se cere elevilor să citească tabelele din
manual de la paginile 54 și 55. Cere
elevilor să caute și să prezinte valorile 5min.
densităților pentru aer, ulei, aur și apă.
Extindere:
Se propune elevilor rezolvarea
urmă toarelor probleme:
6min.
Din lacul Gâlcescu se ia o probă de apă
într-o sticlă cu volumul de 550 cm3.
Densitatea apei este de 1000 g/dm3.
Calculează masa apei care încape într-o
 sticlă. Exprimă rezultatul în kilograme.
(E.N. 2016).
Temă pentru acasă: 3min.
Ex.9 pag.40

4 4. Lucrare de Studiul determinării Să determine masa unui Verificarea temei de acasă. 3 min.
laborator: masei unui corp corp. Evocarea:
Sa determine eroarea Se scrie modul de lucru a lucrării. 14min.
„Determinarea absolută a măsurării Realizarea sensului: Răspunsurile elevilor
masei unui masei. Elevii efectuiază lucrarea
corp.” Reflecție:
Elevii calculeaza erorile absolute si scriu 16min.
concluzia
Extindere:
Transformă rezultatele finale în S.I. 10min.
Temă pentru acasă: 2min.

5 Rezolvarea Aplicarea Să determine densitatea Verificarea temei de acasă. 10 min

problemelor conceptului unui corp. Evocarea: Aprecierea
„densitate” Să determine masa unui f) Ce este masa? 5 min răspunsurilor
corp. g) Cu ce literă se notează densitatea?
la rezolvarea
problemelor. h) Care este unitatea de măsură a
densității?
i) Care sunt multiplii și submultiplii kg?
j) Cu ce instrument se măsoară masa?

Realizarea sensului:
Ex.2,3. PAG.34 20 min
Reflecție:
Ex.4 pag.34 8 min
Extindere:
Temă pentru acasă: 2 min
Ex.7 pag.42
6 2.2 Forţa – Descrierea O1 să definească Verificarea temei de acasă. 10min.
măsură a deformă rilor forţa de greutate a Evocarea: Aprecieri verbale,
elastice, plastice şi corpului; Pentru captarea atenţiei le propune elevilor 5 min orale.
interacţiun ghicitorile :
interacţiunilor O2 să definească
ii. 1. Şi în Berlin şi în Mayami
mecanice folosind ponderea Masa se măsoară în (...)
conceptul de forţă ; (greutatea)corpului; Şi în Moldova şi în Franţa
Aplicarea O3 să deosebească Masa se măsoară cu (...) ;
conceptului forţa de greutate de 2. E instrument de măsurare
„forţă de pondere ( greutate); Şi e bazat pe deformare.
greutate” la re- O4 să deducă Nu-i metronom, nici nu e metru,
El este un (...)
zolvarea dependenţa forţei de
Realizarea sensului:
problemelor. greutate de masa 15 min
a) A fost odată un măr...( arată un măr)
corpului; Face trecerea la noua lecţie, citind
O5 să determine elevilor ,,Legenda mărului lui Newton”, care
experimental explică modul în care marele fizician ar fi
valoarea acceleraţiei descoperit legea atracţiei gravitaţionale .
gravitaţionale; ,,Pe cînd se plimba în gradină , cufundat în
gînduri , dintr-un pom a căzut un măr. Acest
O6 să compare fapt l-a făcut să se întrebe, cît de mare ar
valoarea acceleraţiei trebui să fie pomul, pentru ca mărul să nu
gravitaţionale la cadă pe Pămînt , ajungînd la concluzia că şi
diferite latitudini dacă vîrful copacului ar atinge Luna ,
geografice şi pe alte acţiunea forţei de atracţie a Pămîntului nu
corpuri cereşti; ar înceta’’.
b) Cere elevilor să-şi exprime oral părerea
asupra celor citite , încurajîndu-i.
c) Experimente ce demonstrează ,că toate
corpurile lăsarte liber cad pe Pămînt:
căderea unui măr, unei mingi, bucată de
cretă etc.—efecte dinamice.
d) Forţa de greutate-definiţia,
notarea, unitatea de măsură,
punctul de aplicaţie, direcţia şi sensul;
e) Experimente ce demonstrează-acţiunea
corpurilor este reciprocă;
f)Ponderea( greutatea) - definiţia,
notarea, unitatea de măsură,
 punctul de aplicaţie;
g) P=G, dacă acest corp se află în repaus
faţă de Pămînt;
j)Reprezentarea grafică - fig.2.21( pag. 36);
Experiment: un paralelipiped şi două săgeţi
confecţionate din carton;
i) Deosebirile dintre forţa de greutate şi
pondere( greutatea);
h) Forţe gravitaţionale – forţele cu care se
atrag între ele toate corpurile;
k) Măsurarea ponderii şi forţei de greutate
cu ajutorul dinamometrului;

l) Experiment - Măsurarea ponderii şi

forţei de greutate cu ajutorul 2 min
dinamometrului efectuat de elevi în
perechi, apoi calcularea acceleraţiei
gravitaţionale – g.
Urmăreşte modul in care elevii şi-au
însuşit deprinderi de a mînui
dinamometrul.
m)Afişează la tablă posterul cu Anexa 3.
( acceleraţia gravitaţională la diferite
latitudini şi pe diferite planete)
n) Triunghiul de memorare:
G=mg, g=G/m, m=G/g;
Forţele gravitaţionale asigură rotaţia
planetelor în jurul Soarelui, a sateliţilor în
jurul planetelor etc.
Reflecție:
1) Exemplu : Ramura cu măr. Datorită
acţiunii cărei forţe , ramurile copacilor se
apleacă spre Pămînt? 10 min
2) Într-un moment dat al timpului un măr
atîrnă de creangă, al doilea cade liber, iar
al treilea e pe Pămînt. Forţa de greutate
acţionează în acest moment numai:
a) pe I măr;
b) pe al II-lea măr;
 c) pe I şi al II-lea măr;
d) pe toate merele.
3) Cere să stabilească caracteristicile
masei si a greutăţii unui corp şi să le
treacă într-un tabel de forma :
si să formuleze concluziile.
Extindere:
Află mai mult...
Pentru corpurile obişnuite, forţele de
atracţie gravitaţională sînt foarte mici:
două mere aflate unul lîngă celălalt se 3min.
atrag cu mai puţin de 0,000.000.000.1N.
Dacă cel puţin unul dintre corpuri este
masiv( cum este Pămîntul), forţele de
atracţie gravitaţională devin evidente şi
corpurile trebuie susţinute ca să nu cadă
spre Pămînt.
Temă pentru acasă:
§- 6 ( pag. 35) Ex. 1,2,3 ( pag.37)
7 7. Lucrare de Să determine forța cu Verificarea temei de acasă. 5min
laborator: ajutorul Evocarea:
„Măsurarea dinamometrului. Se scrie modul de lucru a lucrării. 10min. Aprecieri verbale,
forţei cu dina- Sa determine eroarea Realizarea sensului: orale.
mometrul.” absolută a măsurării Elevii efectuiază lucrarea
forței. Reflecție: Demonstrarea
Elevii calculeaza erorile absolute si scriu 20min. cunoașterii
concluzia materialului studiat
Extindere:
Transformă rezultatele finale în S.I. 9 min.
Temă pentru acasă:Care este deosebirea 1 min.
dintre pondere siforța de greutate?
8
45min. Demonstrarea
cunoașterii
materialului studiat
 III. FENOMENE TERMICE (8 ore)

Lecția/ Conținutul Unități de Obiective Activități de predare/ învățare Timp Evaluarea

Data competențe operaționale
1 3.1 Structura 1. Explicarea O1 Explicarea într-un Verificarea temei de acasă. 7min
moleculară a proprietăţilor limbaj ştiinţific a Evocarea:
substanţei. Stare structurii substanţei,. Experiment
corpurilor O2 Evedenţierea
termică. Observarea modului în care se face
solide, lichide diferenţei dintre
Încălzire, răcire, schimbul de căldură în scopul de a defini
şi gazoase în structurile moleculare
mai multe tipuri de transmitere a 10min
echilibru termic. ale substanţelor solide, apreciere verbală
baza con- căldurii. .Folosirea experimentală a unor
lichide şi gazoase observație
cepţiilor despre O3 Aplicarea pahare ,apă, spirtieră,tijă pentru observarea
sistematică
structu- ra cunoştinţelor căpătate în transmiterii căldurii. Realizarea a trei
moleculară a viaţa cotidiană experimente frontale în vederea punerii în
sub- stanţei. evidență a celor trei tipuri de transmitere a
căldurii: conductie, convecție și radiație
Realizarea sensului:
Anticiparea unor observații, experiențe și
întâmplări personale pentru stabilirea stării
de încălzire a unor corpuri (apă caldă, apă
rece, apă cu gheață), cu ajutorul simturilor.
Urmărirea experimentului cu o bilă 15min
metalică rece introdusă în apă fierbinte, cu
scopul realizării echilibrului termic în urma 10min
contactului termic dintre acestea.
Reflecție:
Identificarea cauză-efect în cazul 3min
încălzirii/răcirii lichidului (apă)
Reprezentarea grafică a evolutiei
temperaturii în timpul încălzirii /răcirii
lichidului în scopul înțelegerii fenomenului
respectiv
Temă pentru acasă:
&2 pag.45
2 Temperatura. 5. Descrierea Să-și însușească corect noțiunileVerificarea temei de acasă. 8min
Evocarea:
deja învățate despre temperatură;
Termometrul. procesului de O2: Să definească conceptul de Experiment
măsurare a ”echilibru termic între două Profesorul propune elevilor două
corpuri”; experimente ”mentale”.
tempera-turii şiO3: Să cunoască faptul că
principiului determometrul este instrumentul cu Apoi cere elevilor sa tragă o concluzie:
”putem aprecia corect, obiectiv, 6min.
funcţionare al care se măsoară temperatura temperatura unui corp folosindu-ne de
termome-truluicorpurilor, simțul tactil?”
să recunoască componentele
cu lichid. principale ale termometrului cu Face observația că pentru a măsura în apreciere verbală
lichid, și să știe că la baza mod obiectiv temperatura unui corp, observație
funcționării termometrului independent
cu de simțurile noastre, se sistematică
folosește un instrument numit termometru.
lichid stă faptul că lungimea unei
coloane foarte subțiri de lichid Realizarea sensului:
variază sensibil cu temperaturaPropunând un nou și simplu experiment
acesteia; mental elevilor, profesorul introduce
O4: Să măsoare temperatura unui noțiunile de ”contact termic între corpuri” 20min
corp folosind termometrul cu lichid
și „echilibru termic între corpuri”:
și urmând pașii învățați;
O5 : Să precizeze cum se găsesc
reperele de ”0” și ”100” (în oC) -pe„Când două corpri cu temperaturi diferite
scala unui termometru cu lichidsunt puse în contact (numit contact termic),
și cum se etalonează un ele vor ajunge întotdeauna, după un anumit
termometru cu lichid; interval de timp, la aceeași temperatură. În
acest moment spunem că cele două corpuri
sunt în echilibru termic.”

-„Corpurile aflate în echilibru termic au

aceeași temperatură.”
Face observația:
”Funcționarea termometrului cu lichid se
bazează pe variația lungimii coloanei de
lichid cu temperatura termometrului.”
Reflecție:
Solicită elevilor să determine temperatura
aerului din clasă utilizând un termometru 8min
cu lichid.
Extindere:
Rezolvarea a trei exerciții de pe fișa de 3min
 lucru.
Temă pentru acasă &3 pag.50
4 Dilatarea Descrierea O1:să defineasca Verificarea temei de acasă. 8min
dilatarea termica , Evocarea:
termică a procesului de O2:să recunoască în Întrebări „provocare” : cablurile electrice
corpuri- lor măsurare a activitatea practică aeriene (suspendate de stâlpii de înalta
(calitativ). tempera-turii şi fenomenele studiate; tensiune) au un aspect diferit iarna si
O3:să precizeze 5min.
principiului de vara. Iarna sunt mai puţin curbate. De
aplicatii practice sau ce ?
funcţionare al tehnice ale -Iarna , daca este foarte frig o sticla cu
termome-trului cunostintelor despre apa lăsata afara se sparge. De ce ? apreciere verbală
cu lichid. dilatarea termica; -Medicii stomatologi, dentişti, va
O4:să evidentieze recomanda sa nu beţi băuturi foarte reci
experimental sau foarte fierbinţi, fiindcă e posibil sa
dilatarea termica; crape smaltul dinţilor. De ce credeţi ca se
O5:să observe produc crăpături in smaltul dinţilor ?
fenomene, să Realizarea sensului:
culeagă şi să Pentru a parcurge cu succes etapele
înregistreze propuse, este necesar să ne reamintim
observaţii referitoare unele cunoştinţe însuşite anterior. Pe 5min
la acestea baza celor învăţate la capitolul
O6:să precize in ce "Fenomene Termice" să răspundeţi la
conditii se produce următoarele întrebări:
dilatarea termica a *Care este unitatea de măsură a mărimii
diferitelor corpuri, si fizice MASA? Dar instrumentul de
in ce conditii se măsura? (Răspuns corect: Kg ; balanţa
contracta. cu etaloane de masa )
* Care este unitatea de măsură a mărimii
fizice TEMPERATURA? Dar instrumentul observație
de măsura? (Răspunsuri corect: grad sistematică
Celsius °C, dar unitatea internaţionala a
temperaturii absolute este KELVIN,
instrumentul de măsura: termometru)
*Ce este densitatea? (Răspuns corect:
raportul dintre masa si volum )
* Un corp foarte masiv-cu volum mare-
dar foarte uşor-cu masa mica- are
densitatea mare sau mica ? (Răspuns
corect: mica )
. Experiment- evidenţierea
experimentala a dilatării termice -- 15min
a) De un trepied fixam o tija cu inel.
Un corp sferic metalic, la
temperatura camerei poate fi
trecut prin inel, dar după ce îl
încălzim , nu mai poate fi trecut !!
Din acest experiment rezulta ca
acest corp sferic solid si-a mărit
volumul prin încălzire, deci s-a
dilatat.
b) După un timp , corpul sferic se
raceste, si poate fi trecut din nou
prin inel. Din acest experiment
rezulta ca acest corp sferic solid
si-a micşorat volumul prin răcire,
deci s-a contractat.

2. Definirea (descrierea dilatării

termice ): 5min
Dilatarea termica – reprezintă
modificarea volumului unui corp datorata
modificării temperaturii
Concluzii: Majoritate substanţelor se
dilata la încălzire si se contracta la răcire.
Reflecție:
In ce consta dilatarea termica? si în ce
condiţii se produce ?
Ce înseamnă contractare, si în ce condiţii
se produce ? 5min
Ce aplicaţii practice , in tehnica au
cunostintele despre dilatarea termica .
Daţi exemple
 Prin dilatare se modifica masa, sau
forma corpului ?
Prin dilatare se modifica densitatea
corpului ?
Mărimea dilatării depinde sau nu de
variaţia temperaturii ? DAR de
natura substanţei ?
Extindere:
Ex.2 pag.56 2min
Temă pentru acasă&5 pag.54 ex.1 pag.56
3 Lucrare de Aplicarea Să se determine Verificarea temei de acasă. 5min
laborator: cunoştinţelor temperatura cu Evocarea:
„Măsurarea despre starea ajutorul termometrului Se scrie modul de lucru a lucrării. 10min.
Sa determine eroarea Realizarea sensului: Aprecieri verbale,
temperaturii termică a
absolută a măsurării Elevii efectuiază lucrarea orale.
corpurilor corpurilor în temperaturii.. Reflecție:
solide, lichide definirea Elevii calculeaza erorile absolute si scriu 20min. Demonstrarea
şi gazoase.” echilibrului concluzia cunoașterii
termic. Extindere: materialului studiat
Transformă rezultatele finale în S.I. 9 min.
Temă pentru acasă:De ce lichidul în
termometru după stabilirea echilibrului 1 min
termic nu se mai ridică sau coboară?
5 Sistematizare- Aplicarea Verificarea temei de acasă. 3min
generalizare. cunoştinţelor Evocarea:
Proiect despre Vor fi repartizate fişe în care vor fi plasate
”Măsurarea întrbări din temele anterioare.
fenomenele
temperaturii”. - Notaţi diferenţele la nivel molecular
termice al substaţelor solide,lichide şi
gazoase.
- Ce este difuziunea? 8min.
- Ce reprezintă dilatarea termică?
 În gaze, deoarece moleculele
gazului se află la distanţe mari una
de alta, acestea se pot comprima.
Gazele nu au formă şi volum.
 În lichide moleculele sunt puţin mai
 aproape una de alta. Se mişcă mai
greu ca în gaze,au volum propriu
dar nu au formă proprie.
 În solide moleculele sunt mai dens
amplasate. Îşi păstrează forma şi
volumul
-Difuziunea: pătrunderea moleculelor unei
substanţe în moleculele altei substanţe.
-Dilatare termică: mărirea dimensiunilor
unui corp la creşterea temperaturii lui.
Realizarea sensului:
Profesorul solicită elevilor răspunsurile la
următoarele întrebări deja studiate:
* Definirea temperaturii
* Recunoaşterea instrumentului de 12min
măsurare a temperaturii.
* Exemple de dilatare şi contractare termică
- Temperatura e mărimea fizică ce
caracterizează gradul de încălzire a
corpului.
- Temperatura se măsoară cu termometrul.
- Ex: firele de current electric se dilată vara,
iarna se contractă.
Reflecție:
Profesorul propune selectarea afirmaţiilor
corecte: dimensiunile moleculei sunt foarte
mari; molecula nu are dimensiuni;
moleculele gazului au dimensiuni foarte
mici în comparaţie cu distanţa dintre ele; o 15min
moleculă dintr-o substanţă e absolute
identică cu celelalte molecule ale aceleeaşi
substanţe; atomii nu se mişcă în corpul
solid; atomii se află tot timpul în mişcare în
orice corp.
2 Se propune de clasificat după starea de
agregare: creta, bureta, apa, lapte, aer,
cheie, fum.
3 La punerea în contact a 2 corpuri, stările
termice nu se modifică. Cum sunt
temperaturile corpurilor.
Temperaturile corpurilor sunt constante
(aceleaşi)
4 Într-un pahar e turnată apă rece, iar ăn
altul apă caldă. În care pahar molecule se
mişcă mai repede?
În cea caldă.
5 O piliuţă poate fi dişurubată vara mai
uşor ca iarna. Ce se poate de afirmat despre
dilatarea metalului din care e confecţionat
şurubul şi cel a piliuţei?
Vara din cauza temperaturii mai înalte are
loc dilatarea metalului, iarna are loc
contractarea metalului.
Extindere:
Elevii fac concluzii asupra întregului
capitol “Fenomene termice” pentru a atinge
obiectivele lecţiei.
Substanţele sunt alcătuite din atomi şi
molecule, care se mişcă continuu.
Toate proprietatile fizice ale corpurilor
depind, intr-o masura mai mica sau mai 5min
mare, de temperatura, insa, pentru
masurarea acesteia, se aleg, pe cit posibil,
proprietăţi care variază in acelasi sens cu
temperatura, nu sunt supuse influentei altor
factori si se pot masura cu precizie.
Proprietăţile care corespund acestor condiţii
sunt : dilatare, contractare termică.
Temă pentru acasă
Două fîşii de dimensiuni egale, la 20*C, 2min
una din aluminiu şi alta din fier, sunt fixate
împreună prin mai multe nituri. Lama
 bimetalică astfel obţinută se află în poziţie
orizontală şi are un capăt fixat. Instalaţia
este scoasă afară, la ger puternic. În ce sens
se va deplasa caătul liber al lamei la răcirea
ei: în joss au în sus? Se ştie că fîşia de
aluminiu se află deasupra celei de fier.
6 8. Evaluare Aplicarea Să completeze Să completeze propoziţiile aşa Demonstrarea
sumativă la cunoştinţelor propoziţiile aşa încâ t cunoașterii
ele să fie adevă rate.
încâ t ele să fie adevă rate.
capitolul despre materialului studiat
Să determine Să determine valoareade adevă r a
„Fenomene fenomenele valoareade adevă r a propoziţiilor. 45min.
termice.” termice propoziţiilor.
Să asocieze mă rimile cu unită ţile
Să asocieze mă rimile
cu unită ţile de mă sură de mă sură alor.
alor. Să rezolve situaţiile-probleme
Să rezolve situaţiile-
probleme

VI. FENOMENE ELECTRICE ŞI MAGNETICE (6 ore)

Lecț Conținutul Unități de Obiective Activități de predare/ învățare Timp Evaluarea

ia/ competențe operaționale
Dat
a
1 Electrizarea Demonstrarea să prezinte notiunile Verificarea temei de acasă. 6 min.
corpurilor, sarcină experi- cunoscute despre Chestionare orală
electrică. mentală a Evocarea:
electrizarea
Experiment: Hârtiuțe,tub de plastic,pix 14
electrizării corpurilor. Trecem cu mâna pe suprafața tubului de min.
corpurilor, O2– să identifice plastic.Observăm că el atrage bucățele de
evidenţiind din experimentele hârtie. Frecăm tubul cu o bucată de lână,
proprietăţile efectuate corpurile apropiem de hârtiuțe, observăm că
corpurilor hârtiuțele sunt atrase. 10 Aprecierea verbala a
care conduc curentul raspunsurilor elevilor
electrizate Realizarea sensului: min.
electric si cele care
Corpurile frecate care au propietatea de a
 nu conduc curentul atrage alte corpuri se numesc corpuri
electric. electrizate. Gradul de electrizare a unui
corp este caracterizat de-o marime fizică
numită sarcină electrică. Trecerea unui corp
din stare neutră în stare electrizată prin
frecarea lui cu al corp este numită Răspunsurile elevilor
electrizare prin frecare.
Sarcinile electrice de același fel se resping,
iar de sensuri diferite se atrag.
Reflecție:
Ex.2 pagina 64 10
Extindere: min.
Ex.3,4 pagina 64
Temă pentru acasă: 5 min.
Ex.1(a,b,c) pagina 64.
Structura atomică 2.3 3.1 3.2 3.3 Verificarea temei de acasă. 6 min. Chestionare orală
a substanței. 4.2
Modelul planetar Evocarea:
al atomului. Observarea și analiza imaginilor din 14
manual în scopul identificării structurii min.
atomului
- Reflecție:Experimentează comportarea
unui balon frecat cu o țesăturădin lână în Aprecierea verbala a
apropierea unor bucațele de hârtie pentru a 10 raspunsurilor elevilor
defini fenomenul de electrizare A3. min.
Observarea funcționării unui electroscop
pentru a identifica corpurile electrizate A4. 10
Experimentează comportarea a două min.
baloane electrizate pentru a recunoaște
interacțiunea electrică. 5 min
Răspunsurile elevilor
3 2. Conductoare 2. Clasificarea O1-să prezinte Verificarea temei de acasă. 10
şi izolatoare. corpurilor în notiunile cunoscute Evocarea: min.
Ce înțălegeți prin electrizarea corpurilor? Aprecierea verbala a
conductoare şi despre conductoare raspunsurilor elevilor
Realizarea sensului:
izola-toare și izolatoare. Experimentul 1 10
electrice. O2– să identifice Realizeaza un circuit cu o baterie, un min.
din experimentele bec si fire de legatura.
efectuate corpurile Atinge capetele firelor de legatura
care conduc curentul intre ele .
electric si cele care Ce observam?
nu conduc curentul
electric. Repeta experimentul cu folosirea
altor materiale (lemn, plastic,
tesaturi, hartie , mina creion , sticla si
14
diferite metale). min.

Concluzie: cand becul lumineaza,

inseamna ca circuitul se inchide prin
corpul respective. Spunem ca acest
corp este un conductor electric.

Daca becul nu lumineaza, atunci prin

corp nu trece curent. Un corp care nu
conduce curent electric este un
izolator electric.
Reflecție:
Feed-beakul se realizeaza cu
10
urmatoarele intrebari: min.
Ce materiale sunt conductoare?
Ce materiale sunt izolatoare?
De ce invelisul de plastic al
conductorilor de legatura se numeste
“izolatie”?
Extindere:
Ex.2 pag.67
Temă pentru acasă:ex.1pag.67,&2 pag.65
1min.
3 3. Tipuri de Clasificarea Verificarea temei de acasă. 10
electrizare. corpurilor în Evocarea: min.
conductoare Ce se întâmplă cu corpurile în urma
frecării? 2 min.
şi izolatoare Câte tipuri de sarcini cunoașteți? Răspunsurile elevilor
electrice. Realizarea sensului:
Timp de peste 2000 de ani atomii au fost
considerați indivizibili.La începutul sec.
XX-lea fizicianul englez Ernest Rutherford
în urma unui șir de experimente a stabilit 12min
structura internă a atomului și a propus un
model al lui.
Sarcina electronului este sorcina electrică
cu cea mai mică valoare existentă în natură.
Această valoare se notează cu e și se Aprecierea verbala a
numește sarcină electrică elementară. 10 raspunsurilor elevilor
Sarcinile electrice ale celor două corpuri min.
electrizate prin frecare au valori egale și
semne opuse . 6min
Extindere:
Ex.2,3 pagina 69
Răspunsurile elevilor
Temă pentru acasă:&3 pag. 68, 5min
ex1pag. 69
4 Fenomene Recunoaşterea Verificarea temei de acasă. 3 min.
electrice în şi explicarea Evocarea:
natură unor Adeseori in zilele de vara se produc
furtuni insotite de puternice Răspunsurile elevilor
fenomene
electrice din descarcari electrice sub forma unor
natură. scantei cu lungimea de cativa 14min.
kilometrii.Cand desacarcarea
electrica are loc intre doi nori poarta
numele de fulger.Fulgerul este un arc
luminos rezultat in urma unui proces
de descarcare electrica cauzat de o
diferenta de potential electrostatic.
 Cand descarcarea se produce intre
nor si pamant apare trasnetul.
Fulgerele si trasnetele sunt insotite de
zgomote puternice numite tunete.
Producerea unui fulger este urmata,
in scurt timp de aparitia tunetului, ce
reprezinta sunetul produs la
descarcare în jurul tunetului
16min.
numit,,canalul fulgerului’’aerul
Aprecierea verbala a
inconjurator atinge temperaturi de raspunsurilor elevilor
30.0000C care este de 5 ori mai mare
ca temperatura de suprafata a
soarelui. Aceasta supraincalzire
brusca a aeruluiduce la o dilatare
masiva asemenea unei exploziicu un
zgomot puternic numit tunet.
Realizarea sensului:
Experiment: Mașina electrostatică.
Concluzie: Foaia a fost strapunsă de
particule mici. Se constată ca bilele sunt 10min.
neutre. A avut loc o descarcare electrică
prin scânteie.
Cănd se apropie furtuna, imediat paraseste
locurile periculoare: vârful dealului sau al
muntelui, copaci înalți , stâlpi.
Reflecție:
Ex.2 pag. 76 2min.
Extindere:
Temă pentru acasă: & 5 pag. 74,
ex.1pag.76
Aplicații. Norme 2.2 2.3 A1. Identificarea riscurilor de electrocutare 45 min observarea pe
de protecţie în anumite situații A2. Propunerea unor parcursul unității de
împotriva măsuri de siguranță împotriva electrocutării învățar
electrocutării. din cauze naturale și argumentarea lor.
 Identificarea riscurilor de electrocutare în
anumite situații A3. Propunerea unor
măsuri de siguranță împotriva electrocutării
din cauze naturale / artificiale și
argumentarea lor.
5 Magneţi Recunoaştere O1 – să identifice Verificarea temei de acasă. 10 min
permanenţi. a şi proprietăţile Evocarea:
Interacţiuni explicarea magneţilor şi modul Elevii sunt împăţiţi în două grupe.Fiecarea
grupă va realiza şi prezenta un experiment
magnetice. unor lor de acţiune asupra pentru evidenţierea proprietăţilor
fenomene altor materiale ; magneţilor precum şi concluziile deduse în 5 min
electrice din O2 –; să realizeze urma realizari acestuia.
natură. experienţe simple Experimentul 1.
pentru determinarea Materiale: -obiecte
din :sticlă,lemn,plastic,textile,metale
proprietăţile
diferite
magneţilor -suprafeţe din materiale
O3 –să identifice diferite:perete,geam dulap Aprecierea verbala a
posibilităţile -un magnet prins de un fir raspunsurilor elevilor
practice de aplicare
a cunoştinţelor Etape: 1. Avem pe o farfurie obiecte din
materiale diferite.
teoretice.
2. Ţineţi magnetul atârnat de fir şi
apropiaţi-l de farfurie.
3. Obiectele atrase de magnet asezatile pe
o a doua farfurie.
4.Apropiaţi magnetul de perete,de geam,de
dulap.
Concluzii : Magnetul va atrage doar unele
obiecte.
De ce: Magneţii atrag obiecte din
fier,oţel,nichel,cobalt,crom sau pe cele care
conţin aceste metale într-o oarecare măsură.
Realizarea sensului: 20 min
Ex.1,2,4(c), pag. 80
Reflecție: 8 min
 Ex.4 (a,b)pag.80
Extindere:
Ex. 5,6 pag.80 2 min
Temă pentru acasă:
Ex.3 pag. 80 , &6 pag. 77
6 6. Evaluare Recunoaşterea Să completeze Să completeze propoziţiile
definiţiilor propoziţiile propoziţiile 45min. Demonstrarea
sumativă la mărimilor fizice.
propoziţiile aşa încît ele să fie
aşa încît ele să fie cunoașterii
capitolul Recunoaşterea adevă rate. adevărate.
materialului studiat
„ Fenomene legilor Să determine valoareade Să determine valoarea de adevăr a
fenomenelor adevă r a propoziţiilor. propoziţiilor.
electrice și mecanice.
Să asocieze mă rimile cu Să asocieze mărimile cu unităţile de
magnetice.” -Aplicarea
unită ţile de mă sură alor.
noţiunilor la măsură a lor.
rezolvarea Să rezolve situaţiile- Să rezolve situaţiile-probleme
problemelor. probleme

VI. FENOMENE OPTICE (6 ore)

Lecț Conținutul Unități de Obiective Activități de predare/ învățare Timp Evaluarea

ia/ Subiectul operei competențe operaționale
Dat
a
1 Surse de lumină. Verificarea temei de acasă. 6 min.
Corpuri Recunoaşterea O1 – să definească Evocarea: Chestionare orală
transparente şi surselor de corpurile adresarea de întrebări;
lumină şi a -Ce sunt sursele de lumină? 5 min.
corpuri opace. transparente, opace, -Cum se clasifică sursele de lumină?
corpurilor translucide; Reflecție:
luminate. O2 – să deducă cum se Corpurile care primesc lumina de la o sursă de
propaga lumina; lumină sunt corpuri luminate. 10
O3 – să definească min. Aprecierea verbala a
raza de lumină, Realizează un experiment demonstrativ având raspunsurilor elevilor
la dispozitie următoarele materiale: lumânare,
umbra, penumbra; folie de celofan, foaie de hârtie îmbibată în ulei,
O4 – să rezolve placă metalică.
exerciţii şi probleme Mod de lucru:
 Se aprinde lumânarea şi se priveşte
succesiv prin folia de celofan, foaia de
hârtie îmbibată în ulei, placa metalică.
Răspunsurile elevilor

 Se aprinde lumânarea şi se priveşte prin

folia de celofan împăturită (numărul de
straturi de celofan creşte progresiv). 10
Concluzii:
min.
Din punct de vedere al trecerii luminii prin ele,
corpurile pot fi clasificate în trei clase:
a) corpuri transparente: permit trecerea
luminii prin ele şi observarea clară a
obiectelor situate în spatele lor (ex.
folia de celofan).
b) corpuri opace: nu permit trecerea
luminii prin ele (ex. placa metalică).
c) corpuri translucide: permit trecerea
luminii prin ele, dar nu permit
observarea clară a obiectelor situate în
spatele lor (foaia de hârtie îmbibată în
ulei).

Transparenţa corpurilor este relativă, (depinde

 de grosimea stratului de substanţă).
Extindere:
Ex.3,4 pagina 88 10 min
Temă pentru acasă:
Ex.1(a,b,c,d,e) pagina 88. 4min
2 2. Propagarea 2. Clasificarea Verificarea temei de acasă. 10
rectilinie a lumi- corpurilor în Evocarea: min.
Ce înțălegeți prin fascicol luminos,rază de Aprecierea verbala a
nii. Fascicol transparente, raspunsurilor elevilor
lumină? 5 min.
luminos. Raze de opace şi Realizarea sensului:
lumină. translucide. Experiment – propagarea luminii
Se realizează un montaj format din banc optic,
lampă de proiecţie, un ecran şi o bucată de carton
găurită.
Ecranul se aşează paralel cu tija bancului optic
Tubul metalic, al lămpii. Prin deschiderea circulară
a tubului iese numai o parte din lumina becului, care
este un fascicul de lumină. Pe ecran observi
fasciculul de lumină care este mărginit de linii
drepte.
Aşezând ecranul perpendicular pe tija bancului optic 14
vezi pe el o zonă luminată de formă sferică. min.
Vom aşeza între lampa de proiecţie şi ecran două
cartoane prevăzute cu câte un orificiu circular, astfel
încât să apară pe ecran o zonă luminoasă circulară.
De la sursa de lumină până la ecran lumina se
propagă (trece) prin aer în linie dreaptă. Aerul este
un mediu transparent.
Un fascicul de lumină reprezintă o parte din lumina
provenită de la o sursă de lumină.
Într-un mediu transparent şi omogen lumina se
propagă în linie dreaptă.
Un mediu omogen este mediul care are aceleaşi
proprietăţi în toate punctele lui.
În vid şi în aer lumina se propagă cu viteza de
300000Km/s.
În alte medii viteza de propagare a luminii este mai
mică.
Direcţia de propagare a luminii poate fi reprezentată
printr-o rază de lumină.
Raza de lumină este un fascicul foarte îngust de 10
 lumină. min.
Reflecție:
Ex.2 pag.92 5min
Extindere:
Ex.3,4 pag.92
Temă pentru acasă:ex.1pag.92,&2 1min.
pag.89
3 3. Umbra şi 3. Explicarea O1– să facă deosebirea Verificarea temei de acasă. 10
penumbra. unor feno- între umbră şi Evocarea: min.
mene optice penumbră câte tipuri de surse de lumină întâlnim
O2 – să cunoască daţi exemple de surse naturale şi surse 2 min.
în baza le-gii tipurile de eclipse artificiale Răspunsurile elevilor
propagării O3– să poată desena cum putem clasifica corpurile în funcţie de
rectilinii a corect pe caiet eclipsa trecerea luminii prin ele
luminii. de Lună şi de Soare daţi exemple de corpuri opace,
O4 – să facă deosebirea transparente şi translucide
între eclipsa de Soare şi cum se propagă lumina
eclipsa de Lună ce este o rază de lumină
O5– să poată face ce este o rază de lumină , dar un fascicul ?
deosebirea între eclipsa câte tipuri de fascicule întâlnim
totală şi eclipsa parţială Realizarea sensului:
se fac nişte experimente pentru a înţelege Aprecierea verbala a
mai bine noţiunile ce urmează a fi predate. raspunsurilor elevilor
Eclipsele se formeaza intr-un mod simplu: 12min
Pamantul si Luna fiind corpuri opace,
luminate fiind de Soare, formeaza un con
de umbra si penumbra. In conul de umbra
nu patrunde lumina Soarelui iar in cel de
Răspunsurile elevilor
penumbra lumina patrunde doar partial.
Daca in miscarea sa in jurul Pamantului,
Luna patrunde in conul de penumbra a
Pamantului, atunci se va produce o eclipsa
de Luna. Invers, daca Luna se va afla intre
Soare si Pamant iar conul sau de umbra va
cadea pe suprafata Pamantului, in regiunile
alaturate de umbra Lunii va avea loc o
eclipsa de Soare. In acest caz intregul disc
al Soarelui va fi acoperit de discul Lunii.
Astronomia poate calcula cu mare precizie
succesiunea eclipselor din trecut si viitor.
Astronomul austriac Theodor Ritter von
Oppolzer, printr-o carte publicata in 1887, 10
descrie succesiunea tuturor eclipselor din min.
anul 1207 i.e.n si pana in anul 2162 e.n. 
Pamantul este in linie dreapta cu Soarele si
Luna atunci cand acestea sunt in acelasi
timp intr-unul din nodurile Lunii. Numarul
maxim de eclipse este de 7 intr-un an, iar in
acest caz 5 sunt de Soare si doua sunt de
Luna, sau 4 sunt de Soare iar 3 de Luna. In
consecinta eclipsele de Soare sunt mai
numeroase decat cele de Luna.
Eclipsele de Luna se produc mai simplu
decat cele de Soare. Atunci cand Luna intra
in conul de umbra a Pamantului se va
forma o eclipsa de Luna. Eclipsa de Luna
se vede de oriunde de pe suprafata
Pamantului, Luna nefiind un corp luminos.
Insa eclipsele de Soare se pot observa doar
din acele zone unde cade umbra lunii. Ca si
in cazul Soarelui, si eclipsele de Luna pot fi
totale (cand Luna intra in intregime in
conul de umbra a Pamantului)    sau numai
partiale (atunci cand doar o parte din Luna
intra in acest con).
Chiar in timpul unei eclipse totale de Luna,
aceasta nu dispare complet ci se observa
intunecata in diverse nuante de rosu-
caramiziu. Acest lucru se datoreaza
atmosferei Pamantului si fenomenului de
refractie suferit de lumina aici. Prin
absorbtie prin straturile atmosferice lumina
 este diminuata in spectrul sau si va ajunge
doar lumina rosie. Acelasi efect il intalnim
la apusul sau rasaritul Soarelui cand vedem
Soarele rosiatic.
Cantitatea de lumina refractata depinde de
cantitatea de praf si nori existenta in
atmosfera. Daca Pamantul nu ar avea
atmosfera doar atunci Luna ar fi complet
intunecata..
Extindere:
6min
Ex.2,5 pagina 97
Temă pentru acasă:&3 pag. 93,
5min
ex1pag. 96
4 Eclipsa de Soare Explicarea Verificarea temei de acasă. 3 min.
şi de Lună unor feno- Evocarea:
mene optice în Adeseori in zilele de vara se produc
furtuni insotite de puternice Răspunsurile elevilor
baza legii
propagării descarcari electrice sub forma unor
rectilinii a scantei cu lungimea de cativa 14min.
luminii. kilometrii.Cand desacarcarea
electrica are loc intre doi nori poarta
numele de fulger.Fulgerul este un arc
luminos rezultat in urma unui proces
de descarcare electrica cauzat de o
diferenta de potential electrostatic.
Cand descarcarea se produce intre
nor si pamant apare trasnetul.
Fulgerele si trasnetele sunt insotite de
zgomote puternice numite tunete.
Producerea unui fulger este urmata,
in scurt timp de aparitia tunetului, ce
reprezinta sunetul produs la
 descarcare în jurul tunetului 16min.
Aprecierea verbala a
numit,,canalul fulgerului’’aerul raspunsurilor elevilor
inconjurator atinge temperaturi de
30.0000C care este de 5 ori mai mare
ca temperatura de suprafata a
soarelui. Aceasta supraincalzire
brusca a aeruluiduce la o dilatare
masiva asemenea unei exploziicu un
zgomot puternic numit tunet.
Realizarea sensului:
Experiment: Mașina electrostatică.
Concluzie: Foaia a fost strapunsă de
10min.
particule mici. Se constată ca bilele sunt
neutre. A avut loc o descarcare electrică
prin scânteie.
Cănd se apropie furtuna, imediat paraseste
locurile periculoare: vârful dealului sau al
muntelui, copaci înalți , stâlpi.
Reflecție:
2min.
Ex.2 pag. 76
Extindere:
Temă pentru acasă: & 5 pag. 74,
ex.1pag.76

5 5. Sistematizare- Explicarea Verificarea temei de acasă. 10 min

generalizare. unor feno- Evocarea:
mene optice Elevii sunt împăţiţi în două grupe.Fiecarea
grupă va realiza şi prezenta un experiment
în baza legii pentru evidenţierea proprietăţilor
propagării magneţilor precum şi concluziile deduse în 5 min
rectilinii a urma realizari acestuia.
luminii. Experimentul 1.
Materiale: -obiecte
din :sticlă,lemn,plastic,textile,metale
diferite
 -suprafeţe din materiale
diferite:perete,geam dulap Aprecierea verbala a
-un magnet prins de un fir raspunsurilor elevilor

Etape: 1. Avem pe o farfurie obiecte din

materiale diferite.
2. Ţineţi magnetul atârnat de fir şi
apropiaţi-l de farfurie.
3. Obiectele atrase de magnet asezatile pe
o a doua farfurie.
4.Apropiaţi magnetul de perete,de geam,de
dulap.
Concluzii : Magnetul va atrage doar unele
obiecte.
De ce: Magneţii atrag obiecte din
fier,oţel,nichel,cobalt,crom sau pe cele care
conţin aceste metale într-o oarecare măsură.
Realizarea sensului: 20 min
Ex.1,2,4(c), pag. 80
Reflecție: 8 min
Ex.4 (a,b)pag.80
Extindere:
Ex. 5,6 pag.80 2 min
Temă pentru acasă:
Ex.3 pag. 80 , &6 pag. 77
6 6. Evaluare Recunoaşterea Să completeze Să completeze propoziţiile
definiţiilor propoziţiile propoziţiile 45min. Demonstrarea
sumativă la mărimilor fizice.
propoziţiile aşa încît ele să fie
aşa încît ele să fie cunoașterii
capitolul Recunoaşterea adevă rate. adevărate.
materialului studiat
„ Fenomene legilor Să determine valoareade Să determine valoarea de adevăr a
fenomenelor adevă r a propoziţiilor. propoziţiilor.
optice.” mecanice.
-Aplicarea Să asocieze mă rimile cu Să asocieze mărimile cu unităţile de
noţiunilor la unită ţile de mă sură alor. măsură a lor.
rezolvarea Să rezolve situaţiile- Să rezolve situaţiile-probleme
problemelor. probleme