Tratatul internațional

Tratatul este actul juridic ce exprimă acordul de voință liber consimțit intervenit
între 2 sau mai multe state ori alte subiecte de drept internațional în scopul
nașterii, modificării sau stingerii obligațiilor părților în raporturile dintre ele.
Tratatul internațional constituie unul dintre instrumentele principale ale
relațiilor internaționale și principalul izvor al drepturilor și obligațiilor statelor în
cadrul acestor relații
Clasificarea tratatelor: • După numărul participanților tratatele sunt:
1. Bilaterale
2. Multilaterale sau colective
• După conținutul normativ sunt:
1. Tratate-lege ( normative )
2. Tratate contract (nenormative )
3. Tratate multilaterale generale • După caracterul participării:
1. Tratate deschise
2. Tratate închise
• După termenul de valabilitate:
1. Tratat fără termen
2. Tratate cu termen

Denumirea tratatelor :
În literatura juridică (subiect de examen) se constituie că există 38 de
denumiri cele mai utilizate fiind:
1. Tratat - feminizează generică pentru înțelegerile prin care sunt stabilite
drepturi si obligații între părțile semnatare deseori în domenii generale ale
relațiilor internaționale. (politic , economic , militar – ex. tratate de pace,
tratate de comerț si navigație.)
2. Convenția este o înțelegere încheiată între state prin care sunt
reglementate probleme privind relațiile într-un anumit domeniu. (ex.
Convenita de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice)
3. Acordul – este o înțelegere internațională semnată în numele sau din
împuternicirea Guvernului și care deseori nu trebuie să fie ratificată .(ex.
Acordul comercial , acordul economic)
4. Pactul – acesta denumește o categorie de tratate internaționale cu un
caracter deosebit de solemn privind unele relații politice dintre state (ex.
Pactul Societății Națiunilor din 1922 sau Pactele drepturilor omului )
5. Carta – este un instrument juridic prin care statele stabilesc anumite
principii în vederea respectării lor (Carta O.N.U, Carta Atlanticul de Nord )
6. Statutul – este un tratat prin care se stabilesc structura, competența și
modul de funcționare a unui organism internațional .
7. Constituția – este tot o înțelegere internațională care reprezintă actul
fundamental de organizare al unor organizații internaționale (ex.
Constituita internațională a muncii )
8. Protocolul – este o formă utilizată în practica internațională considerată
act accesoriu la un tratat preexistent
9. Actul – sub denumirea de act adițional, act final sau act general. Actul
adițional completează, modifică sau interpretează prevederile unui acord
principal încheiat anterior sau la aceeași dată.
10. Declarația – este actul internațional prin care părțile își
fixează punctul de vedere sau modul lor de acțiune în probleme de
ordin politic, economic, juridic.
11. Aranjamentul – se folosește în domeniul schimburilor comerciale.
12. Compromisul – este acordul între state de a transmite spre
rezolvare unei instanțe judiciare sau arbitrale internaționale un diferent
intervenind între ele.
13. Modus-vivendi – este un acord provizoriu în vederea unei
soluționări definitive.
14. Schimbul de note și schimbul de scrisori – se realizează între factori
de răspundere, între reprezentanții diplomatici și pot constitui
angajamente internaționale reciproce.
15. Gentlemen’s agreement- este un tratat încheiat în formă nescrisă
încheiat între șefii de state sau alte persoane de înaltă autoritate. A fost
folosit între monarhii feudali, dar se folosește și în prezent.
16. Concordatul – este o înțelegere încheiată între guvernul unui stat și
Vatican cu scopul de a reglementa situația și privilegiile Bisericii Catolice în
acel stat.
17. Cartelul – este o înțelegere între beligeranți (statele părți în război)
încheiată de comandanții militari privind circulația persoanelor, schimbul
de prizonieri sau răniți.

Structura tratatului

Un tratat internațional este format din următoarele părți:

- Preambulul
- Cuprinsul (dispozitivul)
- Partea finală
- Semnăturile
- Anexele