LP Scu

Ştiinţele comportamentului uman
-modulul psihosocial-

LP 1
COMPORTAMENTUL UMAN
– un complex biopsihosocial cu implicaţii
în prezervarea sau alterarea sănătăţii
1
Site-ul disciplinei
http://healthpsy.site123.me
Platforma e-learning UMFCD

https://classroom.google.com/h
Codul pentru curs: 6pon7pp
2
Flux
Activitate la curs
3
Referinţe obligatorii
integral
4
Pag.
13-21,
32-44,
73-123,
141-155,
213-244,
371-380,
393-410,
439-446,
480-531,
554-573
5
• suport de curs
6
LP 1. Comportamentul uman
– un complex biopsihosocial cu implicaţii
în prezervarea sau alterarea sănătăţii
7
Comportamentul
Definiţii:
• activitatea unui organism în interacţiune
cu mediul înconjurător fizic/ socio-cultural
• totalitatea reacţiilor pe care le exprimă o

fiinţă vie faţă de incitaţiile din mediu
8
Comportament și personalitate
• latura vizibilă și coerentă

a personalităţii
• fenomen iceberg
9
Relatia personalitate comportament
personalitate comportament
comportament personalitate
10
personalitate comportament
Temperament
11
Tipurile psihocomportamentale
12
13
comportament personalitate
modul în care e crescut un copil,

copilul obligat să adopte un
comportament
!! familiile disfuncţionale
Teoriile familiale privind etiologia schizofreniei

- „divorţul emoţional” (Bowen, 1978)
- „double bind” (legătura dublă) (Bateson, 1956)
- „rubber fence” (gardul de cauciuc) (Wynne, 1958)
14
Personalitate Comportament
-ceea ce suntem -ceea ce facem
-nu se poate schimba -se poate schimba
-un model stabil de -expresie a personalităţii

gânduri, comporta- ȋntr-un context
mente și emoții
15
• Procese psihice implicate în modularea
comportamentului
16
• procese cognitive:
-senzaţii, percepţii, reprezentări,
judecăţi, raţionamente;
învăţare, memorie, gândire
- informaţii din mediu şi asamblarea lor în mod coerent

- ajută să ne automatizăm comportamentul în situaţii simple de
viaţă, cu care ne-am mai întâlnit
- sunt restructurabile prin experienţă (învăţăm din experienţă)
-perturbarea proc. cognitive:

-în psihiatrie: structuri cognitive rigide
-tb obsesiv-compulsivă
-tb de tip paranoid
-schizofrenie
17
• procese afective:
-emoţii, sentimente
-contribuie la iniţierea, menţinerea, modularea comportam.

o stare afectivă pozitivă faţă de un stimul stimulul va persista mai mult
o stare afectivă negativă – nemulţumire, dezamăgire, dorinţa de a uita unele
lucruri care dor refulare  comp. de evitare, defensiv
-în psihiatrie
-sd maniacal - euforie comportament hiperactiv, necontrolat
-inversiune afectivă - ostilitate faţă de pers pe care înainte le-a iubit
-anestezie afectivă (depresie) - retragerea socială,
-dependenţa de subst (dorinţa de a retrăi plăcerea-craving şi dorinţa
de a evita sd abstinenţă)  comportament de procurare a subst
18
• procese motivaţionale
-iniţierea şi susţinerea pe termen lung a comportamentului
-orientarea către satisfacerea unei trebuinţe
19
• procese voliţionale
voinţa – energia psihică pt a îndeplini un scop
-ex: hiperbulie -exces voinţă (obsesionalul să nu calce reguli)

abulie - lipsă de iniţiativă, incapacitatea de a acţiona
20
Orientări teoretice asupra comportamentului
21
• Modelul psihodinamic
=comportamentul ca rezultat al conflictului dintre
instanţele psihismului (Sine, Eu, Supraeu)
-!!! mecanismele de apărare (defensive)

(ex. Refulare, regresie
Comportamentul poate fi:

spontan/ controlat ;
flexibil/ rigid
22
• Modelul behaviorist
= comportamentul ca rezultat al ȋnvăţării
• Behaviorism clasic: orice comportament poate fi învăţat
- Pavlov - condiţionarea clasică

(comportament reflex)
23
J.B.Watson – 1920
The Little Albert experiment
24
• Neobehaviorism
E. Thorndike
Legea efectului
- efectele unei acţiuni au un rol important în dezvoltarea unei viitoare
acţiuni,
- există tendinţa de repetare a comportamentelor care duc la un
rezultat satisfăcător.
25
B.F. Skinner
- condiţionarea operantă
- actiunea nu este determinata de un stimul anterior

ci de anticiparea rezultatului
26
• condiţionarea clasică (învăţarea prin asocierea stimulilor)
 asocierea unui stimul cu o recompensă duce la
permanentizarea reacţiei la stimulul respectiv, iar cu o pedeapsă – la
stingerea acesteia.
• condiţionarea operantă (învăţarea rezultată din asocierea între

comportamente și consecinţe)
 stimulul este ȋnsuşi comportamentul,
acesta poate atrage o recompensă sau o pedeapsă.
Comportamentele ce duc la rezultate: -favorabile – vor fi repetate

-nefavorabile – vor fi evitate
Comportamentul poate fi modulat prin:
recompensă sau pedeapsă
27
• Teorii socio-culturale
-Comportamentul
-ca rezultat al învăţării sociale
-modelat de fc socio-culturali
- există un “comportament de bază”, la toţi membrii unei societăţi

- în primii ani, sub presiunea familiei şi a factorilor educaţionali
-“comportamentul de bază” –explicat prin:
-modalit asemănătoare de a gândi/ înţelege realitatea
-credinţe, ritualuri, mituri comune
-strategii de apărare comune (sentimentul de securitate
eşti la fel ca ceilalţi)
28
• Modele de tip cognitivist
-Modelul credinţei cu privire la sănătate (Health Belief Model)

-oamenii tind să respecte anumite prescripţii medicale în
funcţie de raportul risc-beneficiu
-Teoria „acţiunii de bun simţ” (Theory of Reasoned Action)

-oamenii adoptă un comportament în măsura în care
comportamentul respectiv este acceptabil în comunitatea
din care face parte
29
Comportamentul normal și patologic
• Criteriul cantitativ/
statistic
• Criteriul socio-cultural
30
Criterii normalitate:
• flexibilitate (omul se poate adapta contextului în care
trăiește)
• autoreglare (învăţare din experienţa proprie și a
altora)
• adecvare la norma socială (nu trăim singuri)
31

LP 2
BAZELE BIOLOGICE ALE
COMPORTAMENTULUI UMAN
1
• Bazele neuroanatomice şi
neurofiziologice ale
comportamentului
BAZELE BIOLOGICE ALE • Influenţele genetice asupra
COMPORTAMENTULUI unor trăsături de comportament
sau boli psihice
Există o mare diversitate a
structurilor anatomice şi a
proceselor fiziologice cerebrale
implicate în comportament:
• activitatea neuronilor din SNC
cu funcţii motorii
• structuri nervoase cu
Bazele
rol în afectivitate
neuroanatomice şi (sistemul limbic,
neurofiziologice ale paleocortex)
comportamentului rol integrativ
vegetativ
(hipotalamus)
rol volitiv
(paleocortex, lob
frontal)
Cerebel
•contracţiile musculare, tonusul postural cu
contracţiile musculare automate, semiautomate
şi voluntare
Talamus
• intervine în afectivitate
Rolul • releu în căile senzitive care merg spre cortex
structurilor Hipotalamus
• intervine în comportamentele alimentar,
anatomice hidric, sexual, afectiv
• reglează comportamentul afectiv-emoţional
cerebrale în • leziuni la acest nivel manie, melancolie,
diferite delir
• tumori la nivelul hipotalamusului la copii sub
comportamente 2 ani  comportament vesel inadecvat
• implicat în răspusurile la stres de tip fugă
(hipotalamus ant) sau luptă (nc
ventromedial) – considerate ca răspunsuri
de autoconservare
• implicat în secreţia de endorfine
• Sistemul limbic:
Hipocamp
-rol în memoria afectivă şi în modularea emoţiilor
-leziuni la acest nivel  amnezie anterogradă (a
evenimentelor recente, in boala Alzheimer)
Amigdala
-în comportamentele alimentar, sexual, în copingul
emoţional şi în stările emoţionale complexe
Rolul -leziuni bilaterale  scad comportamentul agresiv, de atac
structurilor ablaţia uni/bilaterală a nc amigdalian  reduce
anatomice comportam agresiv
• Lobul frontal
cerebrale în - prin intermediul său sunt aduse la nivel conştient
diferite comportamentele instinctive şi emoţiile
-sediul personalităţii şi al gândirii
comportamente -asigură integrarea superioară a emoţiilor şi motivaţiilor
- leziuni la acest nivel  tulb gândire, memorie, afective,
tulb de limbaj (afazia Broca-dificultate în formularea
cuvintelor)
• Lobul temporal
– leziuni la acest nivel  tulb de memorie, afective, tulb
de limbaj (afazia Wernicke – afectarea înţelegerii
cuvintelor)
•Emisferele cerebrale (EC)
 lateralizare (o funcţie psihocomport nu e egal distribuită între EC)
ipoteza complementarităţii - EC interacţ şi se completează reciproc în
integrarea şi realizarea unităţii de ansamblu a sist comportamental;
scindarea celor 2 EC destrămarea unităţii activităţii psihice
SINDR DECONECTARE
 experimentul Sperry (1968) –
COMISUROTOMIE la bolnavii epileptici ;
postoperator - fără crize epilepsie, fără
modificări ale personalităţii, inteligenţei 
cele 2 EC par să funcţioneze independent, ca
2 creiere separate
 postoperator pacienţii au fost supuşi unor
exp citire, scriere
 ob în câmp viz dr EC stgPacientul
descrie ob prin vorbire
 ob în câmp viz stgEC dr Pacientul
nu poate descrie obiectul văzut, dar îl
recunoaşte, îl poate alege
Bazele neuroanatomice şi neurofiziologice ale
comportamentului
Comportamentul în stări emoţionale
• emoţiile iniţiază comportamente:
imediate (reacţia de tip „fugă sau luptă”)
pe termen lung
(ex. sindrom de stres post-traumatic)
• ariile asociative (temporo-occipitale, lobul
prefrontal, sistemul limbic, amigdala, hipocampul, etc) sunt implicate în memoria
afectivă, care stă la baza multor reacţii comportamentale
• emoţiile pot determina comportamente :
 pozitive („stenice”) – ca emoţii de plăcere, bucurie, etc. asociate cu căutarea şi
menţinerea excitantului respectiv
 negative („astenice”) -ca emoţii neplăcute, tristeţe, frică, furie, agresivitate şi
care presupun îndepărtarea sau evitarea excitantutului respectiv
 indiferente
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
Hipotalamusul= rol central
aria hipotalamică laterală

stimularesenzaţie de foame, apetit crescut, pe termen lung-obezitate
distrugere absenţa senzaţiei de foame, anorexie, iar pe termen mai lung-
caşexie, moarte
nucleul ventromedial din aria hipotalamică medială – centru al saţietăţii
-stimulat de creşterea rezervelor metabolice ale organismului oprirea
ingestiei de alimente
-afectarea (traumatică/ chirurgicală) a centrului saţietăţii supraalimentaţie
(binge disorder) obezitate
Sistemul limbic
• septumul şi amigdala – conotaţiile emoţionale ale unui aliment
• hipocampul – implicat în memorizarea gustului unui aliment
COMPORTAMENTUL SEXUAL
Are la bază satisfacerea motivaţiei sexuale (cu origine în sistemul limbic).
Structurile implicate:
porţiunea septală a fasciculului median al creierului anterior
• aici este localizat „sistemul de recompensare”
• este stimulată de procese psihice senzoriale şi
comportamentale declanşate de vederea persoanei iubite,
mirosul, atingerea, conversaţia  creează o încărcătură
emoţională deosebită ce culminează cu actul sexual
lobii occipital, frontal, temporal
amigdala (cu rol şi în comportamentul emoţional)
hipotalamusul (unde se realizează integrarea între componenta nervoasă şi
cea endocrină)
măduva sacrată (unde se închide arcul reflex al actului sexual)
Plasticitate
• Creierul este maleabil şi educabil în timpul primilor ani de viaţă.
Capacitatea de schimbare este cunoscută sub denumirea de
plasticitate.
• În anumite limite, sistemul nervos poate fi modificat şi perfecţionat de
către experienţa acumulată pe parcursul mai multor ani, iar creierul
poate fi antrenat pentru a reînvăţa şi imita învăţarea anterioară, care
poate s-a pierdut în urma unui accident sau alt traumatism cerebral.
• Modificările la nivel cerebral au loc nu numai la organismele tinere,
dar şi la cele îmbătrânite.
• Odată cu înaintarea în vârstă, SNC funcţionează diferit, iar uneori nu
chiar atât de bine ca până atunci. Se produce scăderea numărului de
neuroni şi de receptori, iar sarcinile de învăţare devin mai dificile.
• Sunt importante:
 dezvoltarea structurilor neuronale are loc prin extinderea
utilizării structurilor respective
 plasarea individului în mediu complex, îmbogăţit
 s-au descoperit substanţe (nimodipina) care pot facilita
învăţarea la şobolanii în vârstă
 la persoanele cu leziuni cerebrale se poate produce o
reorganizare corticală
Bazele neurochimice ale comportamentului
Neuromediatorii
• = substanţe care realizează transmiterea informaţiei nervoase între neuroni şi de la neuron
la fibra musculară striată sau netedă sau la o celulă din structura unei glande
• sunt implicaţi în comportament cu rol de a inhiba sau stimula comportamentul sau
specifici unui anumit tip de comportament
Clasificare:
• neuromediatori cu moleculă mică
acetilcolină
amine biogene (dopamină, (nor)adrenalină, serotonină, histamină)
aminoacizi (GABA, glicină, glutamat)
• peptide neuroactive
hormoni secretaţi de hipotalamus (TRH, GnRH, somatostatină, CRH, STH-RH)
hormonii neurohipofizei (vasopresină, oxitocină)
peptide pituitare
peptide gastointestinale
neuromediatori cardiaci
alţi neuromediatori (angiotensină II, bradikinină, peptidele somnului, calcitonină,
neurokinină)
Influenţele genetice asupra unor trăsături de comportament
sau boli psihice
Agresivitatea
• poate fi înnăscută şi reactivă (capatata prin educatie)
• frecvent asociata cu impulsivitate, toleranta scazuta la frustrare
• există o contribuţie ereditară – s-a evidenţiat o genă (Pet1-ETS) ce codifică
sinteza serotoninei
• (deficit Pet1-ETS funcţionare nesatisfăcătoare a sistemului serotoninergic
 predispoziţie spre anxietate şi comportament agresiv)
Inteligenţa emoţională = capacitatea de a percepe şi exprima emoţii, de a

asimila emoţiile în gânduri, de a face faţă emoţiilor şi de a le regla în funcţie de sine şi
de ceilalţi
 Cuprinde elementele:
 cunoaşterea emoţiilor personale
 gestionarea emoţiilor
 direcţionarea emoţiilor către scop
 empatia
 capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive
 starea de bine personal
Inteligenţa vs. retardul mental
Inteligenţa are determinism dublu (Leta Hollingworth, 1926):
o ereditar
o sub acţiunea factorilor educaţionali şi de mediu
Retardul mental –definit ca:

•funcţionare intelectuală generală sub medie
2
•restricţii semnificative în funcţia adaptativă în cel puţin din domeniile comunicare,
autoîngrijire, viaţă de familie, aptitudini sociale, autoconducere, aptitudini şcolare, ocupaţie,
timp liber, sănătate, securitate
• cu debut înaintea vârstei de 18 ani
Relaţia ereditate –stimul din mediu este

fundamentala pentru dezvoltarea psihica a
individului
 Indivizii mai inteligenţi sunt mai activi în
selectarea mediilor în care trăiesc sau îşi
desfăşoară activitatea
 Vizeaza folosirea optima a resurselor native
Condiţii genetice asociate cu retardul mental:
• sindrom Down (trisomia 21) –deficit intelectual

• sindrom Klinefelter (cr X suplimentar la bărbat) – deficit
intelectual, dificultăţi de învăţare şi vorbire
• sindrom Turner (absenţa unui cr X la femeie) –dificultăţi de
învăţare, tulburări de comportament
• sindrom Prader-Willi (deleţii ale unor gene de pe cr. 15) –
deficit intelectual, dificultăţi de învăţare, tulburări dealimentaţie, hiperfagie,
tulburări de comportament (crize de nervi, încăpăţânare)
• sindrom de X fragil –tulburări de învăţare, comunicare, socializare,
hiperactivitate, nelinişte, comportament impulsiv, dezvoltare autistic-like
Metodele genetice
• Metoda studiului gemenilor monozigoţi (identici în proporţie de 100%) şi dizigoţi
(identici în proporţie de 50%)
-limite:
onumăr de subiecţi mic
onu oferă o estimare precisă a raportului genetică-mediu în apariţia
unui comportament
• Metoda adopţiei
-se bazează pe adoptarea copiilor mici, departe de familia biologică,
-rol – evidenţierea comparativă a efectelor geneticii şi ale mediului
-pot exista mai multe variante:
varianta adoptorilor (demers retrospectiv)
varianta adoptaţilor (demers prospectiv)
metoda încrucişării (cross-fostering) - combinaţia celor 2 variante de mai sus
• se compară copii adoptaţi cu părinţi adoptivi sănătoşi şi părinţi naturali
bolnavi cu copii adoptaţi cu părinţi adoptivi bolnavi şi părinţi naturali
sănătoşi
• incidenţa bolii mai mare la primul lot de copii = evidentierea factorului
genetic
Implicaţiile etice ale studiilor genetice
EUGENIE şi orientări derivate (selecţia naturală poate fi accelarată şi

îmbunătăţită prin intervenţia umană conştientă)
Sfatul genetic
• efectele în plan psihologic ale testelor genetice modul de aplicare a
informaţiilor în selecţia unor trăsături comportamentale
• consilierea genetică a cuplurilor cu boli ereditare în vederea
planificării familiale
Investigaţii genetice la nivel populaţional
încurajarea acestora cu scopul depistării markerilor tipici pentru
unele boli versus riscul de discriminare a unor persoane
obligativitatea acordului scris (consimtamant informat) al
pacientului/ tutorelui
Contribuţia geneticii în bolile psihice
• Orice fenotip (P= PHENOTYPE) rezulta din interactiunea unui genotip (G)
cu mediul (E= ENVIRONMENT)
P= G+E
• O trasatura este determinata de mai multe gene cu efect aditiv, situate

in loci diferiti => se spune ca trasatura este poligenica
• Trasatura este determinata de mai multe gene aditive si de factori de

mediu, se spune ca transmisia trasaturii este multifactoriala.
Tulburarea bipolară
• Tulburare cu caracter familial
• gene de pe comozomii 5, 11 si X ce par a fi implicate în apariţia tulburării
bipolare (comune cu genele implicate în apariţia schizofreniei)
Arii cerebrale implicate:

1 parinte Tulb. Bipolara I
• sistem limbic, – risc de 25% pentru o tulburare de dispozitie
• hipotalamus, la copil
• ganglionii bazali Ambii parinti cu Tulb. Bipolara I
– risc de 50-75 %
1 geaman Tulb. Bipolara I
- 33-90% risc pentru celalalt geaman MZ
- 10-25% pentru gemenii DZ
Schizofrenia
 Tulburare psihotica, in cadrul careia sunt influentate gandirea, emotiile,
comportamentul si functionarea sociala si ocupationala, deficite in autoingrijire si in
relationarea interpersonala
 background-ul genetic =>-agregarea familială a bolii
 vulnerabilitate crescută de apariţie a bolii, în funcţie de gradul de rudenie cu
persoana bolnavă
 Transmitere poligenica – sustinuta pe baza COSANGUINITATII, studiilor de ADOPTIE,
etc
Populatia Prevalenta
Populatia generala 1%
Rude grad I 10-12%
Copii cu ambii parinti bolnavi de schizofrenie 40%
Gemeni DZ 12-15%
Gemeni MZ 45-50%
halucinatii, delir, incoerenta, etc
Dopamina limbica 
dezorganizarea, aplatizare afectiva, avolitie
Dopamina frontala
modificarea dispozitiei, impulsivitate
Modificarea secr . serotonina hipersenzorialitate
NA 
27
Genetica - …- Simptom
Structuri CIRCUITE 5HT

GENE NE CLINICA
proteice NEURONALE
DA
Terapii viitoare
Terapie si Tratament
 Bibliografie : O.Popa-Velea (2010). Ştiinţele comportamentului uman –Aplicaţii în medicină, Editura Trei, pag
81-131

LP 3
BAZELE PSIHOSOCIALE ALE
COMPORTAMENTULUI
1
VARIABILE CARE INFLUENTEAZA
COMPORTAMENTUL
• FACTORI Individuali
• Biologici – gen, varsta, rasa
• Psihologici – nivel educational, tip de personalitate
• FACTORI Contextuali
• Socio-economici – status socio-economic, nivel de
dezvoltare al societatii
• Politici – nivel de libertate, obligatii sociale, politici publice
• Culturali – norme si valori culturale
FACTORI BIOLOGICI-APARTENENTA
LA GEN
• DIFERENTELE BIOLOGICE INTRE SEXE INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL PE
TERMEN LUNG
• Caracteristici legate de neurodezvoltare
• Diferente in dezvoltarea functiilor emisferei stangi - sexul feminin

• Limbaj expresiv
• Comunicare verbal si non-verbala
• Sintaxa frazei
• Diferente in dezvoltarea functiilor emisferei drepte - sexul masculin
• Asamblare de imagini
• Design
FACTORI BIOLOGICI-APARTENENTA
LA GEN
• Caracteristici legate de dezvoltarea somatica
• Tesut muscular si osos – mai bine reprezentat la sexul masculin
• Tesut adipos – are alta repartizare la sexul feminine / masculine
– ( tip ginoid pt. femei / tip androgin pt.barbati)
• Caracteristici legate de Raspunsul la stress

• BARBATII-reactioneaza la stress prin secretii mai crescute de
hormoni, crestere colesterol, crestere tensionala

• CARACTERISTICI FUNCTIE DE HORMONII SEXUALI
– H.estrogeni- scad tendinta de coagulare, scad colesterolul-asigura o
protectie cardio-vasculara pana la menopauza
– H.testosteron-creste agregarea plachetara-explica incidenta mai mare a
bolilor CV. La barbati
APARTENENTA LA GEN
• Apartenenta de gen
• reprezinta interiorizarea masculinitatii sau feminitatii, in concordanta cu sexul
biologic
• se dezvolta pana la 18 luni si ramane stabila

• variaza in functie de factori biologici si psihologici – familia,grupul,norme culturale
• Motivatie si scopuri
• femeile-mai constiente de valoarea sanatatii si imaginea corporala
• barbatii- inclinati catre sport dar si catre comportamente nesanogenice
• Aderenta la tipare comportamentale – in functie de mediul social,
cultural,educational
PROCESE CULTURALE SI SOCIALE
• Conditiile de munca-barbatii-munci mai grele, nivel de stress ,ai ridicat
• -femeile-dubla solicitare: serviciu si casa
• Valorile socio-culturale
• – obligatiile si drepturile sociale ale femeilor si barbatilor s-au
• modificat in timp-emanciparea femeii, mai independente
• - femeile-au imprumutat comportamente nocive(tutun,alcool)

VARSTA SI COMPORTAMENTUL
Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)
• Sugarul ( 0-1 an) - vulnerabilitate emotionala-atasament mama
-tulburarea de atasament-intarzie dezv.psiho-emotionala a
copilului si favorizeaza aparitia tulb.emotionale la copil si adult
-vulnerabilitate fizica fata de boala- anticorpi( ---)
COPIlaria (1-6 ani)- incepe autonomia-deplasare bipeda,comunicare, achizitii,

abilitati
-” opozitionismul fiziologic”, negativism 3-5 ani

-gradinita-dificultati de adaptare, enuresis,insomnie
-anxietate de separare
Importanta mediului familial-calitatea interactiunii parinte-copil
NANISMUL PSIHOSOCIAL
-TULB. DECOMPORTAMENT,INVATARE,DEPRESIE,ANXIETATE
-EX. ASTMUL BRONSIC-ASOCIAT CU ANXIETATE SI DEPRESIE LA COPII
-ALTE MANIFESTARI :ENUREZIS,INSOMNII,ANOREXIE,PESIMISM
Tipuri de atasament Ainsworth et al. (1971, 1978)
• Atasamentul sigur - copilul are incredere in parinti si in

faptul ca acestia ii pot acorda ajutor atunci cand este
nevoie => robustete
• Atasamentul anxios - copilul nu este sigur ca poate

primi ajutor de la parinti daca este necesar =>
predispozitie catre depresie si autoinstrainare.
• Atasamentul evitant - copilul se asteapta la o reactie

ostila din partea parintelui sau la respingere => izolare
sau mentinerea unor relatii formale, in conditii de
siguranta (pozitii de dominare).
STADIILE DEZVOLTARII PSIHO-SOCIALE-
ERIKSON 1968
• SCOLARUL-6-12ani
• – influenta dominanta este reprezentata de parinti si scoala
• => sarguinta-inferioritate.
• Inceputul formarii academice =>
• Dezvoltare psiho-emotionala -> controlul impulsurilor, competitivitate,
concentrare, efort sustinut
• Dezvoltare somatica -> nevoi fiziologice, rezistenta fizica la efort si boli
• Dezvoltarea cognitiva
ERIKSON 1968
ADOLESCENTUL-(13-18ani)
– influenta dominanta este reprezentata de persoanele de
aceeasi varsta
• Dezvoltare somatica accelerata-
• Maturizarea proceselor cognitive si afective-consolidarea
identitatii
• Obiective vocationale, comportamente sanogenice,
standarde morale
• Separarea de parinti
• Conflicte caracteristice-ex.dependenta vs. independenta
ERIKSON 1968
ADULTUL TANAR ( 20-40 ani )-formarea cuplului-familiei
– influenta dominanta este reprezentata de partener =>
intimitate-izolare.
• Rol profesional –servici, acasa-copii neglijati-supraresponsabilizati
- copiii hiperprotejati- viitori candidati la
Sdr.Peter Pan
• Formarea cuplului => conflict –genarat de o implicare profesionala
exagerata si neglijarea atributiei in familie
• Atitudine fata de boala -> optimism
ERIKSON 1968
ADULTUL DE VARSTA MIJLOCIE (45-64ani )
– influenta dominanta este reprezentata de familie, societate-
-constrangeri socio-profesionale ( grija fata de copii,batrani )

• Criza varstei mijlocii-
• Semnele imbatranirii fizice- menopauza, andropauza, anxietate,

scaderea libidoului
• Creste incidenta bolilor cronice-urmare a stilului de viata din tinerente

ERIKSON 1968
VARSTNICUL –peste 65 ani
• influenta dominanta este reprezentata de imaginea de

sine
• => implinire-disperare.
• Declin fizic – aparitia patologiei-boli cronice
• Declin cognitive -> afectarea activitatii profesionale-
pensionarea-reorganizarea activitatilor, anturaj,
• Modificarea suportului social-disparitia celor dragi
FACTORI INDIVIDUALI-PSIHOLOGICI
• Nivelul de instruire
• Dezvoltarea si intelegerea comportamentelor sanogenice si de risc
• Intelegerea recomandarilor medicale
• Complianta la tratament
• Tipul de personalitate
• Temperamentul – mostenit
• Caracterul – se educa si se slefuieste
• Comportamente sanogenice – Modelul Big Five – caracter agreabil,
constiinciozitatea, extraversiune, deschidere,nevrozism
FACTORI CONTEXTUALI
• Status socio-economic individual-GLOBAL
• Nivelul de educatie generala si sanitara-comportamentul sanogenetic-
proportional cu statusul socio-econ.
• Preventia primara => afectare cognitiva
• Comportamente de risc-frecvente la persoanele paupere
• Comportament in fata bolii si a tratamentului-
• Politici sociale
• Educationale-obligativitatea scolarizarii
• De preventie primara-ex.medicale obligatorii
• Conditii de viata
• Determinanti culturali
• Norme si valori ale societatii
• Educatia privind comportamente sanogenice sau de risc-profilaxie primara
• Intelegerea riscului la imbolnavire
• Adresabilitatea la medic
• Atitudinea fata de corpul medical si fata de tratament
• Influenta mediului online(+, -), implicatii in comunicare

LP 4
METODE DE STUDIU
ALE COMPORTAMENTULUI
1
OBSERVATIA
Definitie-contemplarea intentionata si inregistrarea comportamentului unei
persoane si a contextului situational
FORME DE OBSERVATIE
-STIINTIFICA-sistematica-ofera info relevante
-porneste de la o ipoteza
-EMPIRICA-nesistematizata- poate constitui un pct.de plecare
pt. ipoteza
-intamplatoare-utila pt.pacient-ex.simptome
- DIRECTA-poate influenta comportamentul celor observati
-INDIRECTA-prin geamuri, oglinzi,cu vedere unilaterala sa TV
circuit inchis
-CU DG.IGNORAT-observator present dar ignorat de grup
-PARTICIPATIVA-observatorul participa la activitatea grupului
-PASIVA-observatorul nu e implicat direct in activitate
OBSERVATIA
ETAPELE OBSERVATIEI
PREGATIREA-scop,obiectiv,caracteristici,comportamentul observant,protocol
de observatie,reguli de observatie
REALIZAREA-cu sau fara ipoteze de lucru
INTERPRETAREA-ETAPA 1-speculatii
-ETAPA 2-interpretarea propriu-zisa
AVANTAJELE OBSERVATIEI
-costuri mici-adica nimic
-spontaneitatea subiectului
-genereaza ipoteze de cercetare
DEZAVANTAJELE OBSERVATIEI
-observatorul nu detine monopolul
-subiectivitatea-obsevatia nu are relevanta statistica
-nu este retrospectiv-nu se poate aplica in studiul unui comportament care are
consecinte ireversibile(comportament violent, suicide)
INTERVIUL
-Se desfasoara fata-n fata cercetator-subiect
-Intrebari standardizate
-Poate fi integrat in ANAMNEZA
-Medicul afla info despre -acuzele, simptomele pacientului
-comportamente nocive,stare emotionala,factori stresanti
ETAPE
-Introducere
-Construirea relatiei
-Evaluare
-Stabilirea credibilitatii si autenticitatii informatiilor
-Obtinerea informatiilor-intrebari deschise,inchise cu raspuns multiplu
-elaborare, clarificare
-ascultare participative
-instrumente adecvate
-Incheierea
TIPURI DE INTERVIU
INTERVIU STRUCTURAT
-intrebari ”INCHISE”-se aplica in situatii de urgenta
-orienteaza rapid spre diagnostic
INTERVIU SEMISTRUCTURAT
-intrebari ”DESCHISE”-aplicat in boli cornice
-pacienti cu echilibru emotional fragil
-personalizat
-permite catharsisul emotional
-favorizeaza complianta
INTERVIUL STRUCTURAT
AVANTAJE-info precise in timp scurt
-independente de calitatea si dispozitia
evaluatorului(protocol bine stabilit)
-standardizat –raspunsurile sunt cuantificabile
-usor de replicat si la loturi mai mari
-subiectul are impresia ca poate controla interviul
DEZAVANTAJE-nu ofera catharsis emotional=frustrant
-usor de deturnat de un subiect necooperant
-medicul decide subiectele importante fara sa tina
seama de raspuns
-validitate redusa-daca intrebarile nu sunt
representative
-creaza asimetrie a relatiei medic-pacient
INTERVIUL SEMISTRUCTURAT
AVANTAJE
-faciliteaza autodezvaluirea-catharsisul emotional
-adaptat pacientului-permite nuante
-previne etichetarea apriori a unor chestiuni ca fiind neimportante
-favorizeaza abordarea unor subiecte complexe
-favorizeaza o relatie buna medic-pacient
DEZAVANTAJE
-interviul depinde de abilitatea medicului
-info obtinute nu pot fi preluctrate statistic
-este cronofag=consummator de timp
-medicul poate influenta raspunsul pacientului
-greu de standardizat si repetat pt.ca intrebarile se nasc ad-hoc
INTERVIUL
AVANTAJE
-interviul este mai obiectiv decat observatia
-este integrat in anamneza
-obtine date despre starea somatica si psihologica a pacientului
-util in aprecierea comportamentului pacientului
-are costuri mici
DEZAVANTAJE
-raspunsurile pot fi anticipate
-persoana intervievata poate manipula rezultatele in folosul sau
EXPERIMENTUL
Experimentul -este metoda prin care un comportament poate fi –provocat
-controlat
-manipulat
-permite stabilirea unor legaturi intre variabilele studiate
- este cea mai buna metoda de identificare a relatiei cauzale
Experimente -de laborator-observa subiectii in conditii create artificial

- naturale-observa subiectii si comportamentul in condititii
obisnuite de viata
Exista 2 tipuri de variabile

-independente-cercetatorul le influenteaza direct si intentionat
-dependente-se modifica sub actiunea influentarii variabilelor
independente
EXPERIMENTUL
• ETAPELE EXPERIMENTULUI
-formularea unei ipoteze
-definirea variabilelor independente / dependente
-identificarea participantilor-consimtamantul informat
-design-ul experimentului – metode de lucru,character descriptive sau
cauza-effect
-desfasurarea experimentului
-evaluarea / interpretarea rezultatelor
-implementarea rezultatelor
-redefinirea ipotezelor initiale-daca este cazul
• ASPECTE IMPORTANTE
-auto-implinirea profetiei –self-fulfilling prophecy- crearea unei
situatii care va conduce la obtinerea unor rezultate asteptate/
dorite
-”Efectul Hawthorne”-tendinta oamenilor de a-si modifica
comportamentul cand stiu ca sunt observati
TESTELE PSIHOLOGICE
-probe psihologice standardizate
-masoara, evalueaza si descriu –trasaturi de personalitate
-stari emotionale
-stari comportamentale
-abilitati, aptitudini
CLASIFICARE
-TIP CHESTIONAR-(inventariere)– de personalitate –set de intrebari cu raspuns preformat
DA / NU sau ADEVARAT / FALS
-de inteligenta
Caracteristici-Exprimarea este cantitativa, cuantificabila, are o scala de incadrare
-Interpretare standardizata
- Timp redus de analiza
Exemple : MMPI (Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota)
FPI ( Inventarul de personalitate Freiburg)
-TESTE PROIECTIVE -folosesc stimuli avand caracter vag, nestructurati
- prin raspunsuri pacientii isi exteriorizeaza personalitatea, gandurile,
dorintele inconstiente
TESTELE PROIECTIVE
• Exprimarea rezultatelor se face calitativ
• Nu se poate aprecia sinceritatea subiectului
• Raspunsuri libere sau exprimate prin imagine, sunet
• Timpul necesar pentru rezolvarea testului este redus
• Timpul necesar pentru interpretare mare
• Interpretarea este complexa
• Nu exista posibilitate de comparare intre subiecti, dar se pot face
comparatii intre testari diferite ale aceluias subiect
• Exemple
• Testul Rorschach (testul petelor de cerneala)
• Testul arborelui (testul Koch)
• Testul DAP – testul Desenul Omului
• Desenul familiei
Testul Rorschach
TESTUL KOCH
Testul DAP – deseneaza o persoana
DESENUL FAMILIEI
PARAMETRII TESTELOR PSIHOLOGICE
FIDELITATEA-reflecta gradul in care diferentele individuale care

apar in scor se datoreaza unor diferente reale sau intamplatoare
-verificarea se face readministrand testul dupa o
perioada de timp aceleiasi persoane si verificarea raspunsurilor
VALIDITATE=gradul in care testul masoara ceea ce si-a propus
-validitate de continut
-validitate predictive-masura in care rezultatul testului
poate prezice un comportament viitor
SENSIBILITATE-masoara finetea
STANDARDIZAREA-aceleasi conditii pt.toti subiectii
-scor standardizat
-proceduri standard
ANCHETA
-Vizeaza recoltarea unor informatii privind comportamentele
stabile prezente intr-un grup
-Se utilizeaza- CHESTIONARE / INTERVIU fata-n fata
• Administrare chestionar
• Interviu structurat / semistructurat
AVANTAJE
-costuri reduse
-constituirea simpla a lotului de studiu
-diagnosticheaza comportamentul de risc
-ofera multe info despre un nr.mare de persoane
-rezultatele se exprima statistic
DEZAVANTAJE
Nu permite evaluari calitative
• Nu permite evaluari de finete
• Nu da informatii individuale
STUDIILE DE CAZ
• Definitie: descrierea calitativa a unui fenomen sau comportament care nu poate fi
analizat strict prin metode cantitative, datorita complexitatii si varietatii
• Poate fi folosit pentru generarea de ipoteze
• Studiaza particularitati si fenomene psihologice care nu se preteaza la analize
cantitative sau statistice,fiind complexe si rare
• Au o abordare longitudinala si retrospectiva,
• Construite ca o poveste urmata de o ”morala”
• Fiecare caz este ilustrativ pentru o anumita entitate nosologica
• Poate reprezenta in sine o perspectiva
• Din mai multe studii de caz care au cam aceeasi tema, se selecteaza elemente
commune care pot pune bazele unei noi teorii.
META-ANALIZA
• Definitie: analiza statistica a unui numar de cercetari independente realizate anterior, cu scopul
clarificarii unei ipoteze si a integrarii rezultatelor acestora, care studiaza un fenomen psihologic.
• Se bazeaza pe efectuarea unui inventor (review) systematic si de calitate a literaturii de

specialitate
• Presupune existenta unor etape cronologice-cercetarea sistematica a surselor bibliografice

relevante, evaluarea calitatii lor, a tendintelor posibile si prezentarea concluziilor
• Sunt extrem de importante pentru conturarea stadiului actual de cunoastere a ”temei”
• Utila in stabilirea politicilor de sanitate si a strategiilor de actiune
Ex.studierea compliantei terapeutice in vederea ameliorarii ei, prin identificarea factorilor care o
influenteaza si in acest fel, sugerarea unor directii de interventie prin programe de sanatate
CERCETAREA ETNO-ANTROPOLOGICA
Reprezinta un element esential in cercetarile psihologice, prin prisma
abordarii culturale si transculturale
Stabilesc limitele incadrarii in ceea ce este etichetat pathologic, functie de
cultura-care vizeaza credinte, mentalitati,valori sau mod de a intelege
realitatea
Temenul de meme=unitati de informatie culturala (idei, mode,limbaje,
valori morale si estetice) care se pot propaga intr-o cultura.
Asemenator genelor din genetica, memele se pot replica sau pot suferi
mutatii
Obstacole-durata lunga a cercetarii-luni-ani
-selectarea subiectilor
-necesitatea unor studii multicentrice
-valorificarea rezultatelor-limitata de considerente etice
-bias-uri de ordin teoretic-cercetatorul poate fi influentat de
paradigma teoretica in care a fost format
-bias-uri de ordin personal-deriva din tipul de personalitate al
cercetatorului

LP 5
COMPORTAMENTE NOCIVE
• Concepte generale: abuzul de substanţe, dependenţa.
• Consumul de alcool. Modalităţi de evaluare şi abordare

Obiective
psihoterapeutică a alcoolismului.
• Fumatul. Algoritm de abordare a pacienţilor care

intenţionează să renunţe la fumat.
• Consumul de droguri. Abordarea psihoterapeutică a

dependenţilor de drog
CONCEPTE GENERALE
Definiții
• Abuzul de substanță
-este folosirea maladaptativă care perturbă funcționarea individului în
toate aspectele vieții sale (intrapsihice, sociale, profesionale, familiale).
- precipită probleme interpersonale, dar și legale, iar la nivelul corpului
vulnerabilizează pentru producea diverselor boli fizice sau psihice.
• Dependența de substanță
-reflectă nevoia organismului de a se folosi de substanță în mod
permanent, datorită toleranței și/sau pentru a împiedica instalarea
sevrajului.
• Toleranța
-organismul are nevoie de mai multă substanță pentru a obține efectul
dorit, cu alte cuvinte aceeași cantitate de substanța va produce un
efect mai mic.
• Sevrajul
-este sindromul care apare când o persoană dependentă de o
substanță oprește folosirea substanței pentru o perioadă de timp.
4
• Utilizarea nocivă (conform ICD-10) „model de consum de substanță
psihoactivă, ce afectează sănătatea, fie la nivel somatic (ca în cazul
hepatitei după auto-administrarea injectabilă de droguri), fie la nivel
mental (de ex., episoade depresive secundare consumului masiv de
alcool)”
• Intoxicația
Sindrom reversibil specific substanței datorită ingerării recente a
unei substanțe
Modificări comportamentale / psihologice datorate efectelor asupra
dezvoltării SNC după ingestie:
– ex. tulburări de percepție, trezire, atenție, gândire, judecată,
comportament psihomotor și comportament interpersonal
Nu se datorează altei afecțiuni medicale sau tulburărilor mentale
Nu se aplică tutunului
Tulburarea de uz de substanță (criterii DSM 5)
Un tipar de consum problematic care conduce la suferință sau
disfuncție semnificativă clinic, manifestat prin cel puțin două din
următoarele caracteristici și apărut în decursul unei perioade de 12 luni:
1. Substanța de abuz este deseori consumată în cantități mai mari sau
pentru o perioadă mai lungă de timp decât se intenționa.
2.Individul dorește să oprească sau să limiteze consumul de substanță,
sau face eforturi continue, dar lipsite de succes în acest scop.
3. Individul alocă o mare parte din timp pentru activități necesare
procurării, consumului sau recuperării după efectele substanței.
4. Impuls irezistibil (craving), sau dorință intensă/nestăpânită, sau
nevoie urgentă de a consuma substanța.
5.Consumul recurent de substanță conduce la incapacitatea de a-și
îndeplini obligațiile la locul de muncă, la școală sau acasă.
6. Consumul de substanță este continuat în ciuda problemelor
persistente sau repetate apărute în viața socială sau relațiile
interpersonale, cauzate sau exacerbate de efectele alcoolului.
7.Activitățile importante sociale, profesionale sau recreative sunt
abandonate sau reduse din cauza consumului de substanță.
8. Consum repetat de substanță în situații cu risc de vătămare fizică
(de ex. conducerea automobilului).
9. Consumul de substanță este continuat, deși individul recunoaște că
are o problemă persistentă sau repetată, fizică sau psihologică,
cauzată sau amplificată de alcool.
10. Toleranță, definită de oricare din următoarele elemente:
a. Nevoia de a crește cantitatea de substanță consumată pentru a
obține aceleași efecte sau efectul subiectiv al intoxicației.
b. Scăderea progresivă a efectului la consumul constant al aceleiași
cantități de substanță.
11. Sevraj, manifestat prin oricare din următoarele elemente:
a. Sindrom caracteristic de sevraj la substanță
b. Individul consumă substanța respectivă (sau o substanță cu efect
similar) pentru a reduce sau evita simptomele de sevraj.
Criterii de diagnostic pentru sevraj (DSM –V, 2013)
A. Întreruperea sau reducerea consumului de substanţă, după un consum în

cantităţi mari, abuziv și de durată;
B. Prezenţa a 2 sau mai multe din următoarele simptome, care apar în câteva
ore sau zile de la întreruperea/ reducerea consumului de substanţe:
1.hiperreactivtate vegetativă (transpiraţii, puls arterial > 100 /min);
2.tremorul mâinilor;
3.insomnie;
4.greaţă sau vărsături;
5.halucinaţii, iluzii vizuale, tactile, auditive;
6.agitaţie psihomotorie;
7.anxietate;
8.convulsii generalizate tonico-clonice;
C.suferinţă semnificativă clinic sau disfuncţie în domeniul social, profesional,
sau în alte arii de funcţionare.
8
Etiologie
Factori multipli
Mecanisme etiopatogenice în dependență
– factori neurobiologici
Activarea sistemului de
recompense la nivel cerebral:
 nn D – aria ventral
tegmentala (VTA)
 NAcc
 Aria frontala
 Amigdala
Sursa: publicatie NIAAA
https://www.youtube.com/watch?v=NxHNxmJv2bQ&t=1s
Factori implicaţi în consumul de substanțe
 Factori psihologici
• Alterarea stării de dispoziție
– Reducerea tensiunii poate fi datorată „miopiei de alcool”
• Utilizatorul își concentrează capacitatea cognitivă redusă prin
consum pe distragerile imediate
• Mai puțină atenție concentrată asupra gândurilor care produc
tensiune
• Efect similar pentru fumat
• Cu toate acestea, alcoolul și nicotina pot crește tensiunea intrapsihică
atunci când nu există distrageri
• Expectațiile legate de efectele substanței
– Persoanele care se așteaptă ca alcoolul să le reducă stresul și
anxietatea sunt predispuse la a bea
– Consumul de alcool și aexpectațiile pozitive se influențează pozitiv
 Factori de personalitate
- Tipul de personalitate dependent (v.slide 15)
– Căutarea de senzații noi, dorința de a avea emoții pozitive
– Anxietate excesivă
 Factori socioculturali
• Societali – alcoolul este cea mai utilizată substanță psihoactivă din lume
– Consum mare în Franța, Spania, Italia, unde consumul este acceptat pe
scară largă.
• Gen – bărbații consumă mai mult alcool decât femeile, dar diferențele sunt
în funcție de țară:
– Israel: Bărbații beau de 3x mai mult decât femeile
– Olanda: Bărbații beau de 1½x mai mult decât femeile
• Disponibilitate
– Uzul de substanță este mai mare în mediile în care este accesibil
• În 2003 consumul de droguri la tinerii cărora li s-a propus consumul
de către dealeri a fost de 35% față de doar 7% din tinerii care nu au
avut contacte cu dealerii de droguri.
• Factorii familiali
– Uzul parental de alcool
– Certuri familiale, probleme psihiatrice în familie în relație cu uzul de
substanță
– Lipsa suportului emoțional din partea părinților crește riscul de uz
de țigări, marijuana și alcool.
– Lipsa supravegherii parentale este în relație cu consumul de
substanță.
• Rețeaua socială
– Influența sau selecție socială?
– Sunt dovezi pentru ambele
• Apropiați cu consum influențează comportamentul de uz de
substanță (influența socială) dar individul are de asemenea
tendința de a-și alege prietenii cu patternuri similiare de
comportament (selecție socială)
• Reclamele, presa
– Țările care au politică de control al reclamelor pentru alcoolau cu
16% mai puțin consum decît țările fără control.
Caracteristicile tipului de personalitate dependent (APA, 2000)
Implicaţii posibile asupra ȋnsuşirii şi persistenţei consumului de alcool
Caracteristică Implicaţii posibile asupra consumului de alcool

Autostimă redusă, subestimarea Predispoziţia la depresie şȋ folosirea alcoolului ca refugiu
calităţilor şi disponibilităţilor proprii de moment ȋn cadrul acesteia
Nevoie crescută de susţinere, Conformismul sau imitaţia ȋn medii de alcoolici
acceptare şi suport
Sacrificii ȋn vederea obţinerii Iniţierea sau menţinerea consumului, ȋn ciuda antipatiei
aprobării, suportului şi ȋngrijirii personale faţă de alcool
Derobare de la asumarea de Evitarea unei atitudini active de reununţare la consumul de
responsabilităţi alcool, tratarea dependenţei de alcool ca pe o fatalitate
Dificultatea sau incapacitatea de a Pasivitate, asumarea dependenţei ca pe un dat şi a

lua decizii ȋn probleme curente mediului de alcoolici ca fiind unicul posibil
Reducerea sau anularea Neprezentarea sau prezentarea tardivă la medic sau
iniţiativelor psiholog, ȋn vederea tratării consecinţelor abuzului şi/ sau
dependenţei
Toleranţă excesivă asupra Dacă investeşte ca protector un alcoolic va fi incapabil să
persoanei investite ca protector se desprindă de acesta
Limitarea relaţiilor sociale la cei Dificultăţi ȋn renunţarea la mediul de alcoolici şi ȋn
de care sunt dependenţi asumarea unei noi identităţi ȋn raport cu alcoolul, post-
tratament 14
Consecinte medicale
ale adictiei
• AVC
• Cancer
• Boală cardiovasculară
• Boli infecțioase: HIV,
Hepatita B sau C
• Tulburări depresive,
anxioase
Prevenția tulburării de uz de substanță
• Adesea se adresează adolescenților

• Se utilizează unele sau toate elementele următoare:
– Îmbunătățirea stimei de sine
– Pregătirea competențelor sociale
– Antrenament la rezistența la presiune
– Implicarea părinților în programele școlare
– Etichete de avertizare pe sticlele de alcool
– Educație privind consecințele uzului de alcool
– Testarea la școală sau la locul de muncă pentru folosirea
drogurilor și alcoolului
– Corectarea cognițiilor legate de uz și a așteptărilor
– Inoculare împotriva mesajelor mass-media.
Tratamentul adicției de substanțe
• Detoxifiere (5-21 zile)

• Reabilitare ( termen scurt, 28 zile)
• Tratament rezidential (6-24 luni)
• Medicatie
• Craving, comorbidități fizice si psihice
• Interventie psihologica
• CBT
• Terapie familiala sistemică
• Interviu motivational
• Programe 12 pasi
CONSUMUL DE ALCOOL
CONSUMUL DE SUBSTANTE
- criterii diagnostic (DSM-5)
• Alcoolul este adesea administrat în cantități mai mari sau pe o perioadă

mai lungă decât a fost destinat.
• Există o dorință persistentă sau eforturi nereușite de reducere sau de
control al consumului de alcool.
• O mare parte a timpului este petrecut în activitățile necesare pentru
obținerea alcoolului, pentru consumul de alcool sau pentru recuperarea
efectelor acestuia.
• Poftă, sau o dorință sau dorință puternică de a folosi alcoolul. CRAVING
• Recurența consumului de alcool duce la neîndeplinirea obligațiilor de rol
major la locul de muncă, la școală sau la domiciliu.
• Utilizarea continuă a alcoolului, în ciuda unor probleme sociale sau
interpersonale persistente sau recurente cauzate sau exacerbate de
efectele alcoolului.
19
Consumul de alcool
• Consum cu risc mic
-la femei: 1 unitate/ zi, max 2 unit/zi, maxim 7 unit/ săpt
- la bărbaţi: 2 unităţi/ zi, max 4 unit/zi, maxim14 unit/ săpt
Unitate de alcool – lichid care conţine o cantitate fixă de
alcool (între 8g și 20g) echivalent cu o bere (330ml) sau
1 pahar vin (125 ml) sau tărie (40 ml)
• Tulburarea consumului de alcool – boală cronică, incapacitatea de a opri

sau controla consumul de alcool în ciuda consecinţelor adverse sociale,
ocupaţionale, legate de sănătate
• Binge drinking – comportament de consum de alcool care duce la o

concentraţie a alcoolului în sânge de 0.08g/dl, cel puţin într-o singură zi din
ultima lună
= 4 unitati alcool consumate de o femeie sau 5 unitati alcool
consumate de un barbat in aproximativ 2 ore
• Băutor mare – individ cu un consum de tip binge drinking mai mult de 5 zile
în ultima lună
20
Alcoolismul: clasificare din perspectiva tratamentului (Jellinek)
• ALFA (alcoolismul nevrotic sau de stress): individul are o dependență

psihologică de alcool, generată de efectul tranchilizant al acestuia în
situații critice (examene, situații solicitante, etc.). Dependența fizică și
sindromul de abstinență nu sunt instalate în această etapă. Consumul
de alcool este relativ neregulat și circumstanțial;
• BETA (alcoolismul somatic) : prezintă trăsături similare alcoolismului

alfa, cu unele diferențe legate de afectarea somatică datorată consumului
îndelungat: afectare gastrică (esofagită, gastrită, reflux gastro-esofagian,
ciroză) și neurologică (polinevrită), dar nu există dependență fizică sau
sindromul de abstinență;
21
• GAMMA: apare afectarea somatică, dependența fizică și psihică de
alcool și sindromul de abstinență. Persoana poate să reziste câteva zile
fără să consume alcool, dar revine la acesta în pofida faptului că își
dorește să abandoneze acest comportament patogen. Poate fi catalogat
ca toxicomanie, fiind denumit și “psihiatric”;
• DELTA: are aceleeași trăsături ca și tipul gamma, diferența constând în

faptul că nu poate să reziste mai mult de 24 de ore fără să bea.
Prognosticul, în acest caz, este cel mai nefavorabil din punct de vedere
al recuperării somatice și psihologice.
• EPSILON (“dipsomanie”) caracterizat de nevoia imperioasă de a

consuma cantități mari de alcool (uneori 4-8 sticle de vin/ zi), aceste
manifestări durând cu aproximație 7-15 zile sau mai mult uneori, dar
nedepășind o lună. Recăderile pot fi de 1-2 pe an.
22
Manifestari clinice
• Între 0,06% - 0,09%:
– dezinhibitie comportamentala,
– Afectarea fluentei vorbirii
– Disfunctie motorie
– Confuzie
– Probleme memorie/concentrare
• Peste 0,2%:
– tulburari respiratie
– coma
• Peste 0,3%: pericol de deces
În practica medicală, se pot întâlni și alte consecințe clinice ale
alcoolismului:
• Sindromul de sevraj necomplicat: anxietate, iritabilitate, tulburări

neurovegetative hipertensiune arterială, tahicardie, hipertermie,
greață, vărsătură.
• Beția patologică: datorită unei intoxicații cronice sau a unei
sensibilități toxice la alcool, pot să apară manifestări clinice negative
și ample, chiar la consumul unei cantități insignifiante: violență,
halucinații, faze excitomotorii, delir. Această etapă este urmată de
un somn profund și amnezia episodului. Recidiva poate apărea în
mod frecvent;
• Delirul acut (delirium tremens): manifestarea cea mai agresivă a
sindromului de abstinență la o persoană cronic alcoolică (de tip
delta); se caracterizează prin febră 40-41 C, transpirații, tremor
(flapping tremor), manifestări psihotice cu delir, halucinații (în special
zoomorfe, amenințătoare), atitudine auto sau hetero-agresivă,
tendințe suicidare;
• https://www.youtube.com/watch?v=kUbOw0IAW9Y
24
• Sindrom Wernicke- Korsakov: tulburare psihiatirica amnestica
persistenta (confuzie onirică, amnezie și confabulare
compensatorie) și prin sindrom neurologic (polinevrită, abolirea /
diminuarea reflexelor osteo-tendinoase, paralizie, hiperestezii algice
și atrofii musculare). Poate evolua rapid spre exitus;
• Encefalopatía Wernicke: la o persoană consumatoare de alcool în

mod cronic, la vârsta de 40-60 de ani, poate apărea, declanșată de
un factor acut (traumatism, boli infecțioase, intervențiii chirurgicale).
Manifestările debutează cu o fază prodromală (anorexie, tulburări
afective, insomnie) urmate de starea encefalopatică propriu-zisă, cu
sindrom psihiatric (apatie, indiferență, confuzie onirică, agitație, sau
somnolență), sindrom ocular (fotofobie, diminuarea acuității vizuale,
mioză cu anizocorie, paralizii ale muschilor oculari), sindrom motor
(hipertonie, diskinezii, semne piramidale), sindrom neurologic
(interesarea nervilor cranieni V, VII și IX). Evoluția se poate ameliora
sub tratament cu Tiamina.
• https://www.youtube.com/watch?v=J53iCIJUo0Y
25
Modalitățile de intervenție psihoterapeutică
• Interviul motivational
-parte a terapiei cognitiv-comportamentale sau ca interventie de sine stătătoare
-https://www.youtube.com/watch?v=_HpKn29oCD0
• Psihoterapia cognitiv-comportamentală
Urmărește o schimbare pozitivă a nivelului cognitiv și comportamental:
- Palierul cognitiv
-este abordat prin tehnicile de schimbare a convingerilor și
ideilor iraționale de genul: “alcoolul imi dă putere” ,“ stressul
meu este învins de alcool”, “alcoolul imi generează fericirea”, etc.
- Palierul comportamental
-este modificat prin înlocuirea automatismelor corelate alcoolului
și a contextelor favorizante consumului cu alternative
atitudinale salutogenetice.
• Hipnoza și relaxarea
-avantaj: terapii care intervin la nivelul inconștientului, ȋnfruntȃnd

rezistențele pacientului
-contruiesc aversiune legată de consumul alcoolului,
-indicate în alcoolismul avansat, sau la persoanele care au un grad
redus de conștientizare a bolii.
-dificultatea acestor terapii constă în efectele reduse în cazul
deteriorării majore a compartimentului cognitiv, deoarece atenția
pacientului nu poate fi canalizată pe mesajele hipnotizatorului și nu
poate intra în transă.
• Alt beneficiu: relaxare și combaterea stressului .
-tehnici utilizate ca modalitate de coping pozitiv  diminuarea
nivelului de stress, acest fapt influenţând indirect şi
consumul de alcool.
27
• Psihoterapia de grup
• grupuri de tip “Alcoolicii Anonimi”,

- obiectiv principal realizarea abstinenței de durată și a reintegrării
sociale.
-varianta clasică propunea 12 pași care urmăreau realizarea
conștientizării că dependența de alcool este o problemă care a scăpat
de sub control și că este nevoie de un ajutor calificat.
- tehnici folosite: modelarea,
decondiționarea.
-avantaje:
-crearea sentimentului de solidaritate;
-facilitarea exprimării, descărcării emoționale (catharsis);
-ȋnsușirea unor strategii de coping, utilizate cu succes de alți
participanți la grup.
28
FUMATUL
Fumatul
• Factori etiologici particulari:

-factori personalitate/ status mental
-extraversie,
-tulburare cu deficit atenţie/ hiperactivitate,
-tulburare depresivă,
-tulburare anxioasă
-factori de mediu –status socioeconomic ↓
-factori sociodemografici- vârsta, sexul, statusul marital, educaţia
-factori genetici
30
• Efectele negative asupra sănătăţii
• cardiovascular: aritmii, ↑ frecvenţa cardiacă,↑TA

• pulmonar: bronșită cronică, BPOC, cancer
pulmonar
• gastrointestinal: cancer
• sistem nervos: iritabilitate, probleme cu atenţia și
somnul, tulburare anxioasă, depresivă
• imun: ↑susceptibilitatea la infecţii, ↓apărarea
anticanceroasă
• reproductiv (femei): avort spontan, greutate mică
la naștere
31
Implicaţii clinice
- cauza nr 1 de moarte evitabilă
- speranţa de viaţă este mai mică cu 8- 13-15 ani la fumători
•Mortalitatea şi morbididatea - corelate direct proporţional cu numărul

de ţigări fumate şi timpul de expunere
Indicator: pachete pe an = nr pachete/zi x nr ani de fumat

> 20  risc de 95% de a face o boală produsă de fumat
> 40  risc de 99%
(ex: 10 tigari pe zi (1/2 pachet), timp de 40 de ani.

0,5 x 40 = 20 pachete-an)
32
Modalități de intervenție terapeutică
• Tratamentul farmacologic
-Tratamentul nicotinic substitutiv (NRT- nicotine replacement theory);
- Administrarea de bupropionă și nortriptilină.
• Interviul motivational
- parte a terapiei cognitiv-comportamentale sau de sine stătătoare.
https://www.youtube.com/watch?v=1jfH055byg4
• Psihoterapia cognitiv-comportamentală
-vizează modificarea la nivelul:
-palierului cognitiv prin schimbarea modalității de a gândi,
-gândurile negative, iraționale de genul : “țigara mă face să
arăt cool”, “fumatul mă ajută să mă concentrez”, sunt înlocuite treptat
cu gânduri alternative pozitive, dezirabile.
-palierului comportamental prin schimbarea comportamentelor
devenite automatisme (prima țigara “de trezire”, la cafea, la socializare)
• Hipnoza
- facilitează încetarea fumatului;
- are avantajul de a ocoli rezistențele pacientului;
- implică administrarea într-o stare de transă a sugestiilor aversive
privind fumatul și mesaje pozitive, centrate pe încrederea în sine și
dorința de a reuși.
• Terapia de grup
- facilitează: - catharsisul,
- percepția și oferirea mesajului de solidaritate fiecărui
membru al grupului,
- învățarea unor noi strategii de coping, mai eficiente.
34
DROGURI ILICITE
Opioidele si alte droguri ilicite
• Opioidele sunt substante care acționează asupra sistemului nervos
central.
– Se regăsesc, în afară de droguri ilicite și în medicamente care se
oferă fără prescripție medicală, ceea ce a condus la cea mai
mare incidență a deceselor cauzate de opioide în SUA în ultimii
10 ani, determinând declanșarea unor măsuri excepționale de
combatere a epidemiei de consum de opioide.
– https://www.youtube.com/watch?v=9gTgSvyE_Hg
• Canabisul este ea mai utilizata substanță ilicită în întreaga lume.
– Efectele dependenței includ tulburări psihice cauzate de
substanță: psihoze, depresie, sindorm amotivațional
– https://www.youtube.com/watch?v=MRga0jg_yMs
Modalități de intervenție terapeutică
Prevenție
Tratament
• Farmacologic:
- tratament simptomatic în sevraj,
- tratament de substituție pentru opioide - metadonă,
- tratmentul comorbidităților: antidepresive, anxiolitice, ortotimizante
Internare sau tratament ambulatoriu.
• Psihoterapeutic:
– Interviu motivațional
https://www.youtube.com/watch?v=cN6-j_IGcZ0
– Psihoterapie individuală
– Psihoterapie de grup
– Reabilitare rezidențială
• Exemplu abordare pacient:
– https://www.youtube.com/watch?v=ZkLtnaBpxCk

LP 6
COMPORTAMENTE ÎN CIRCUMSTANȚE
CLINICE PROVOCATIVE (1)
Bolile incurabile
Reacţii la diagnosticul de incurabilitate (Kübler-Ross, 1969)
Negare
Furie, revoltă Negociere Depresie Acceptare
-etapă
temporară
proiecţia amânarea hopelessness
-mecanism
responsabi- inevitabilului, helplessness realistă,
apărare
lităţii izolare nerealistă
Adaptarea la diagnosticul de boală incurabilă
- natura bolii
- gradul de severitate percepută vs. Stadiul
factori care ţin de boală evolutiv,
- gradul de dizabilitate cauzat de boală
- riscul de recidivă și caracterul imprevizibil
- impactul asupra activităţilor zilnice
- variantele / posibilităţile terapeutice;

factori care ţin de tratament: - balanţa risc-beneficiu şi felul în care
aceasta este percepută subiectiv
3
variabile biografice:
- vârsta (ridicată acceptare ↑ a bolii  non-CpT,
- sexul (♀-mai responsabile)
- nivelul educaţional (necunoaştere vs
elaborarea scenarii nerealiste);
variabile psihologice:
- trăsăturile personalitate;
factori care ţin de pacient - strategiile de coping
- factori cognitivi (înţelegerea/ semnificaţia bolii,
convingerile disfuncţionale
variabile socio-culturale:
- suportul social
- apartenenţa etnică;
- valorile culturale;
- nivelul socio-economic.
4
Factori care modulează comportamentul în situații de
incurabilitate
• Tipul de personalitate ( ex. tip C)

• Antecedente psihologice (personale, heredo-colaterale, în planul
relației medic-pacient)
• Cunoștințele medicale
• Rolurile sociale și interacțiunile familiale ale pacientului
• Plasarea pe scara socială
• Vârsta biologică
• Diferențele în privința autocunoașterii și valorificării propriilor resurse
(LCI și LCE)
• Aderența la un model preformat de atitudine față de îmbolnăvire și
moarte al societății, familiei, grupului de apartenență.
5
Consecințe psihiatrice ale bolii neoplazice
• Depresia  deteriorarea progresivă a stării de sănătate.
Simptome precum:
-lipsă speranță (hopelessness)
-lipsa de interes pentru activități
-insomnie sau „hipersomnie”
- oboseala
-iritabilitate
-dificultate cu concentrare și / sau memorie
-modificari ale apetitului
- pierdere în greutate (semnificativă,
inexplicabilă) sau creștere în greutate,
-gânduri sau sentimente suicidare
-gânduri recurente de moarte
6
Consecințe psihiatrice ale bolii neoplazice
• Anxietatea  -teama de intervenții și investigații dureroase, repetitive
-anticiparea efectelor secundare ale terapiei
-teama de durere si dizabilitate
-incertitudinea vindecării, teama de recidivă
- un anumit nivel de anxietate este normal și

poate motiva pacienții să urmeze instrucțiunile
medicului și planul terapeutic
-pentru unii pacienți interferează cu
funcționarea zilnică.
Simptome - îngrijorare excesivă 
gândirea catastrofică)
-tulburări de somn
-iritabilitate
-nelinişte
-concentrare deficitară 7
8
Impactul psihologic al tratamentului din neoplazii
• Tratamentul antineoplazic  disconfort fizic și psihologic,

prin complexitate, multidisciplinaritate și agresivitate.
• Terapia chirurgicală cu scop curativ

- minimizarea diseminării iatrogene limfatice și vasculare a
celulelor canceroase
 implică şi pierderea unui segment sau a unei funcții →
consecințe dramatice → sentimente de pierdere a integrității fizice și
confuzie față de propria identitate.
9
• Radioterapia = tratament loco-regional al cancerului, cu 2 scopuri:
-curativ - vindecarea bolii/ controlul ei pe o perioada lunga de timp.
-prechirurgical -scop: de a micsora tumora si a o face operabila.
-postchirurgial (iradierea adjuvanta)- scop: distruge ramasitele
microscopice, cu risc de recidive locale.
- paliativ -de a asigura pacientului o calitate a vieţii cât mai bună
(prin micşorarea volumului tumoral înlăturare a unor
simptome cum ar fi sangerarea sau durerea locala)
 Efecte secundare : -stări de oboseală, lipsa de energie

-piele iritată (≈ arsuri solare minore)
-greaţă, diareea
-urinare frecventa
-inflamarea gurii şi a gâtului
-căderea părului
10
• Chimioterapia
 semne de toxicitate:
- cutanată (alopecie, eritem, fotosensibilitate),
- gastrointestinală (greață, vărsături, constipație, anorexie),
- hematologică (neutropenie, anemie, trombocitopenie),
- hepatică, pulmonară, cardiacă, gonadală, renală, neurologică
 consecințe psihologice marcate.
• Tratamentul multimodal (chirurgical, chimio, radio, hormono terapie,

imunodepresive, etc.)  efecte asupra calității vieții.
Prezența psihologului clinician și asistența psihologică sunt imperios

necesare și pot atenua disconfortul fizic și emoțional secundar
tratamentului.
11
Speranța
ca element ce poate influența prognosticul unei boli incurabile
Speranța“oarbă”(nerealistă)
-în ciuda informației că se află într-un stadiu final, irecuperabil al bolii.
-încrederea nelimitată și hazardată în posibilitatea vindecării în ciuda
aducerii la cunoștință a prognosticului negativ
-deterioarea interacțiunii medic-pacient
-non-complianță
12
Speranța realistă
-asociată cu “robustețea” (secreție ↑ endorfine,
imunostimularea cel. NK, activarea unor resurse latente)
-Laturi:
-ca ”oază în deșert” – concentrarea pe laturile vieții care încă mai
funcționează
-ca o punte între două stări afective -o cale între situația disperată
de acum și o situație pozitivă în viitor
- ca intenție durabilă – gândire pozitivă, centrată în jurul unui
eveniment pozitiv din viitorul apropiat,
-ca performanță zilnică – posibilitatea de a menține cotidian
concentrarea pe speranță.
13
Impactul psihologic al intrării în faza terminală
• Tratamentul paliativ- scop: -încetinirea evoluției bolii,
-remediere complicațiiilor
-controlarea simptomelor ce scad calitatea vieții.
• Trecerea de la terapia curativă la cea paliativă: extrem de solicitantă din

punct de vedere psihologic
• Succesiunea stărilor emoțioanle este asemăntoare cu cu cea din

momentul aflării diagnosticului (negare, îndoială, târguire, resemnare), cu
un mai mare sentiment al pierderii controlului și al neajutorării.
• Pacientul este nevoit să treacă brusc de la copingul direct la copingul

centrat pe emoție (cum aș putea accepta?)
14
↑durata medie de viaţă + îmbătrânirea populației,
↑ procentul pacienţilor cu boli degenerative, cronice, incurabile.
↑ povara bolilor noncomunicabile
Medicină paliativă un ansamblu de îngrijiri pentru îmbunătăţirea

“End of life care” calităţii vieţii pacienţilor (și a familiei acestora)
care se confruntă cu o boală ce ameninţă viaţa
și cu problemele (fizice, psihosociale,
spirituale) asociate acesteia (WHO, 2016)
15
• Medicina paliativă
• necesară pentru o gamă largă de

• boli cronice (WHO, 2016):
- bolile cardiovasculare (38,5%),
- cancerul (34%),
- bolile respiratorii cronice (10,3%),
- SIDA (5,7%)
- diabetul (4,6%).
- alte afecțiuni (insuficiență renală, boală hepatică
cronică, scleroză multiplă, boală Parkinson,
artrită reumatoidă, boală neurologică, demență)
16
Medicina paliativă
-asigură ameliorarea durerii;

-consideră că moartea este un proces natural;
-nu intenționează nici să grăbească, nici să amâne moartea;
-integrează aspectele psihologice și spirituale ale pacientului;
-oferă un sistem de sprijin pt. a ajuta:
-pacienții să trăiască cât mai activ posibil până la moarte;
-familia să facă față în timpul bolii pacientului și consiliere în
caz de deces;
-o abordare în echipă pt. a răspunde nevoilor pacienților și familiilor
acestora
-iniţiată încă din stadiile incipiente ale unei boli incurabile, în asociere
cu alte modalităţi terapeutice și au ca scop identificarea și gestionarea
unor complicaţii.
17
Forme de eutanasie sau sinucidere asistată medical
Termen Definiţie
18
19
Variabile modulatoare ale dorinței de eutanasie sau
sinucidere asistată medical
• Existența suportului familial

• Nivelul de educație (superior - proeutanasie)
• Sex (bărbați - proeutanasie)
• Credința cu privire la utilitatea credințelor religioase
• Nivelul de calitate al vieții
• Existența disconfortului somatic, dar mai ales psihic
• Costul ridicat al recurgerii la un tratament paliativ.
20
Modele terapeutice în Medicina Paliativă
Modelul tradiţional
Faza de Faza de Faza

diagnostic recurenţă preterminală - deces
Tratament
Tratament
Tratamentul paliativ şi controlul
simptomelor simptomelor importante
(durerea)
Asistenţă psihologică pentru asumarea
Suport psihologic simplu
prognosticului
(exclusiv pentru pacient)
(exclusiv pentru pacient)
21
Modele alternative
Faza de Faza
Faza de recurenţă Faza post-deces
diagnostic preterminală
Tratament
Controlul simptomelor importante (ex. durerea)
Suport psihologic adresat
pacientului
Suport psihologic adresat familiei
Faza de Faza
Faza de recurenţă Faza post-deces
diagnostic preterminală
Tratament
Controlul simptomelor critice
Suport psihologic pentru bolnav
Suport psihologic adresat familiei
22
„The bow tie model” (Hawley, 2014)
evidenţiază atât modalitatea terapeutică, precum și abordarea

paliativă, ponderea acestora variind în funcţie de evoluţia bolii.
23
Relaţia medic-pacient în medicina paliativă
Modelul tradiţional Modelul modern
Relaţia Asimetrică, tip paternalist Simetrică, centrată pe pacient
Rolurile Medicul –rol principal, poziţie Medicul –prestator de servicii

dominantă medicale
Pacientul –rol subordonat, Pacientul –rol activ
dependent
Comunicarea Nu pacientului Da, în funcţie de dorinţa pacientului
diagn. Familiei de a fi informat
Tratamentul Medic Echipă terapeutică –medici,
asistenti medicali, psiholog, asistent
social
Case manager
Asistenţă In faze tardive In faze precoce (faza de diag.),
psihologică faza de recurenţă, faza preterminală
Suport psihologic Inexistent Pe toată durata evoluţiei bolii +
pt familia terapie de doliu (în faza post-deces)
pacientului 24
Bariere în comunicarea medic-pacient
(Grassi, Carusso & Constantini, 2015)
 Datorate pacientului și familiei
• conformarea la norme culturale, cu limitarea comunicării doar a

problemelor fizice;
• convingerea că aspectele emoţionale nu sunt importante;
• neînţelegerea bolii, a opţiunilor terapeutice, a prognosticului;
• teama de stigmatizare, critică;
• lipsa suportului social;
• ineficienţa mecanismelor de coping;
• epuizare fizică și emoţională;
• teama de pierdere a controlului dacă își exprimă emoţiile.
25
 Datorate medicului
•percepţia că rolul medicului este de a trata boala fizică, nu de a îngriji,

nu de a se preocupa de aspectele psihologice;
•percepţia că este în criză de timp, că profesia medicală este solicitantă
și poate fi copleșitoare;
•teama că ar putea da răspunsuri greșite sau că nu este capabil să
răspundă la întrebări dificile;
•teama de a fi copleșit de emoţii și de a părea slab sau neprofesionist
dacă și-ar manifesta emoţiile;
•experienţa personală a bolii și a morţii;
•nivele crescute de stres, epuizare fizică, emoţională;
•instruire absentă sau insuficientă privind modalităţile de comunicare.
26
Modele de comunicare
• Metoda “Tell-Ask-Tell”
- se adresează unor componente esențiale:

- percepția pacientului asupra bolii
- informații care trebuie furnizate;
- starea emoțională a pacientului
- răspuns la emoțiile pacientului,
-recomandările medicului
-verificarea înțelegerii de către pacient a informațiilor furnizate
27
Comunicarea veştilor rele:
Protocolul SPIKES (Baile et al., 2000)
S Setting cadrul de comunicare

P Perception percepţia pacientului asupra situaţiei sale medicale
( „Înainte de a spune, întreabă“).
I Invitation a cere pacientului permisiunea de a îi explica, se
respectă dreptul pacientului să ştie/ să nu ştie
K Knowledge & funizarea de informaţii necesare

information
E Emotions & identificarea emoţiilor, atitudine empatică
empathy + diminuarea emoţiilor:
Naming
Understanding
Respect
Support
Exploring
S Strategy & rezumare a informaţiei medicale şi stabilire strategii

Summary viitoare pentru pacient şi familie 28
29

LP 7
COMPORTAMENTE ÎN CIRCUMSTANȚE
CLINICE PROVOCATIVE (2)
Bolile chirurgicale
FACTORI PSIHOSOCIALI
ce pot influenţa starea de sănătate,
evoluţia și recuperarea după boală
EFECT FAVORABIL EFECT NEFAVORABIL
TRASATURI COGNITIVE
PROTECTOARE  STRESS
• Autoeficacitate  ANXIETATE
 Stima de sine  DEPRESIE
 Optimism  OSTILITATE
 LCI
SUPORT SOCIAL
STAREA DE STAREA DE
SANATATE BOALA
INTERVENTIA CHIRURGICALA
SUFERINTE FIZICE SUFERINTE PSIHICE

 DURERI
 IMPOTENTA • STRESS
FUNCTIONALA • ANXIETATE
 INVALIDITATE • DEPRESIE
• Impactul emoţional negativ al unei intervenţii chirurgicale este influenţat de:
- severitatea bolii și durata recuperării,
- factori psihologici ce ţin de pacient: -așteptări și speranţe,
-stilul de coping,
- capacitatea de comunicare cu
echipa medicală
• Vindecarea şi recuperarea postoperatorie
- sunt influenţate de factori fizici, psihosociali, situaţionali
- variabilele psihologice pot influenţa prin:
-căi directe: secreţie crescută de catecolamine și cortizol
-căi indirecte:- factori comportamentali preoperatori (fumat,
consum de alcool)
- starea emoţională a pacientului
- se caracterizează prin aspecte precum: prezenţa și intensitatea durerii,

starea de dispoziţie a bolnavului
vindecarea plăgii,
durata spitalizării
4
Aspecte psihologice în bolile chirurgicale
Anxietatea
• poate fi influenţată de diverși factori:
-trăsăturile de personalitate ale pacientului;
-așteptările pacientului referitoare la rezultatul intervenţiei și teama de
posibile complicaţii;
-informaţiile (incomplete) oferite de către medic privind mai ales
evoluţia postoperatorie;
-modul (eronat) de înţelegere a demersului chirurgical și a rezultatului
acestuia;
-experienţele anterioare (nefaste) proprii sau ale unor persoane
apropiate legate de diverse intervenţii chirurgicale;
-tipul de intervenție chirurgicală
5
• Anxietatea
În intervențiile de urgență:
-intensitate ↑ înaintea intervenției
-postoperator: al doilea moment
de anxietate
În intervențiile chirurgicale
anunțate:
-anxietate preoperatorie, cu 2
vârfuri
În chirurgia estetică și de
transplant, anxietatea poate avea
valori importante în perioada
postoperatorie tardivă.
6
Anxietatea evaluare
The Amsterdam Preoperative Anxiety

and Information Scale (APAIS)
7
Visual Analog Scale
8
Anxietatea  efecte asupra recuperării postoperatorii –exemple
- durere intensă,
- dispoziţie tristă, emoţii negative,
- recuperare deficitară
- întârzieri în vindecarea plăgilor operatorii,
prin scăderea imunităţii
- incidenţa crescută a complicaţiilor postoperatorii
după intervenţii chirurgicale pe cord deschis
- apariţia unor simptome ca durere, greaţă, oboseală la
o săptămână după intervenţia pentru cancer mamar
- prezenţa complicaţiilor și a durerii în perioada de recuperare
postoperatorie precoce la pacienţii operaţi de boală varicoasă
- prelungirea timpului de vindecare a plăgilor după intervenţia
chirurgicală pentru cura herniei inghinale
9
• Depresia
- mai ales postoperator;
- dar !!! și la depresia existentă preoperator
- cauze : prezenţa durerii,
consecinţele operaţiei (histerectomie, amputaţie),
existenţa unor complicaţii, posibile eșecuri ale intervenţiei
- depinde de: - contextul obiectiv reprezentat de boală
- contextul subiectiv al pacientului (trăsături de
personalitate, așteptări)
- efecte: - scade imunitatea  afectare în mod negativ a evoluţiei bolii.
- o trăire nefericită, pesimistă, a evoluţiei postoperatorii, cu
dramatizarea și exagerarea aspectelor neplăcute ce pot apare după o
intervenţie chirurgicală
- dificultăţi sau întârzieri în reluarea mobilităţii,
-apariţia unor complicaţii
- recuperare mai îndelungată
10
Relaţia medic-pacient în chirurgie
- este tranşantă - bolnavul are perspectiva unei vindecări rapide şi, de regulă,
definitive (creează premisele unor așteptări mari iar reacțiile psihologice
consecutive nesatisafcerii acestor așteptări pot fi majore (depresie, panică,
noncomplianță).
-are încărcătură emoţională mare (transfer mare, contratransfer mic/ absent
nevoi emoționale neexprimate/ nesatisfăcute din partea pacientului.
-anxietatea – simptom frecvent
-timpul redus de contact medic-pacient generează pacienților frustrare și
sentimentul insecurității. Unii dintre ei gestionează aceste stări prin raționalizare
sau negare
-este asimetrică în sensul poziţiei dominante a medicului
-noțiunea de CpT poate avea un sens diferit (unii pacienți tind să devină
neglijenți în perioada postoperatorie).
11
Particularităţi ale relaţiei medic-pacient
in diferite specialităţi chirurgicale
• In chirurgia de urgenţă
-timp de contact ↓↓
-confruntarea cu șocul
psihologic și cu presiunile
rudelor
-anxietatea↑ Pt și M (specificul
situației: intempestivă și
imprevizibilă)
-riscul crescut de burnout.
12
• In chirurgia estetică
-timp contact ↑
-pacientul are trăiri personale, ȋşi
doreşte operaţia
-medicul trebuie să aibă abilităţi
psihologice Contraindicaţii:
- orice intervenție poate aduce -antecedente psihiatrice semnificative
cu sine și unele riscuri +medicaţie psihotropă
-a recurs la multe operaţii estetice şi e
-ambivalența afectivă a Pt
nemulţumit
-colaborare cu psihologul și
-preoperator, pacientul e cam indecis
psihiatrul (ex.dismorfofobii)
asupra operaţiei +/- medic
- a decis să se opereze dintr-un impuls
de moment
-consideră intervenţia estetică drept
”panaceu universal”
13
• In chirurgia de transplant
-anxietatea ↑↑ preoperator și postoperator
 !securizarea emoțională a pacientului
-anxietatea de respingere a transplantului

! rol important: menținerea contactului
cu pacientul de către medic în
perioada postoperatorie
14
Comunicarea cu pacientul chirurgical
• Comunicarea eficientă între chirurgi și pacienți este esențială pentru

siguranța pacientului în toate fazele “călătoriei” chirurgicale.
• Chirurgii se confruntă cu multe bariere în calea unei comunicări
sigure și eficiente:
– presiunea timpului,
– întreruperi, distrageri,
– disponibilitatea unei săli pentru examinare,
– reclamații / îngrijorări multiple ale pacienților și
– bariere de limbaj.
15
Comunicarea eficientă
• Expeditorul inițiază un mesaj
• Destinatarul ascultă mesajul
– Parafrazare
– verificare percepție (reformulează,
întreabă)
• Expeditorul verifică mesajul
16
Modalităţi de abordare a pacienţilor chirurgicali
intervenţia chirurgicală - comunicarea inadecvată M - Pt

(percepută ca situaţie
ameninţătoare) - furnizare de informaţii insuficiente
- reacţii emoţionale ale pacienţilor

- așteptări nerealiste privind rezultatul operaţiei
- consecinţe nefavorabile asupra recuperării

-↓gradului de satisfacţie ale pacientului
Soluţii
privind optimizarea comunicării medic-pacient în chirurgie 17
Soluţii Avantaje
funizare de informaţii privind -pacientul va avea așteptări mai
procedurile aplicate înainte și după realiste privind evoluţia
operaţie postoperatorie;
furnizare de „sensory information” -pacientul înţelege că unele
privind simptomele și senzaţiile ce simptome și senzaţii sunt
pot apare mai ales în perioada previzibile, este pregătit să le facă
postoperatorie precoce faţă și nu le interpretează ca fiind
probleme sau complicaţii ale
operaţiei
furnizare de instrucţiuni de tip -reduce durerea asociată unor
comportamental privind adoptarea mișcări, dar și riscul unor
unor comportamente ce pot ajuta complicaţii (hematoame de plagă,
pacientul mai ales după operaţie accidente prin cădere);
(de ex. instrucţiuni referitoare la
mobilizare, respiraţie);
18
Soluţii Avantaje
prezentarea unor modele practice -creșterea autoeficacităţii privind
(sub forma unor imagini video); depășirea cu bine a unei situaţii
-însușirea unor strategii de coping
eficiente în cazul în care este
anticipată apariţia unor îngrijorări ale
pacientului;
aplicarea unor tehnici de relaxare -reducerea nivelului de anxietate
(de ex. relaxare musculară (preoperator) și dobândirea unor
progresivă); abilităţi de a face face faţă durerii sau
unor simptome neplăcute
(postoperator);
-învăţarea pacientului să utilizeze -consolidarea abilităţilor preexistente
strategii eficiente de coping de coping cu aplicarea acestora și în
cazul operaţiilor,
-antrenarea unor abilităţi de a face
faţă gândurilor negative prin
distragerea atenţiei și concentrarea
asupra aspectelor pozitive
19
Posibilităţi de intervenţie psihoterapeutică ȋn chirurgie
Vizează -anxietatea
-depresia
-durerea
• Psihoterapia cognitiv-comportamentală (PTCC)

-permite corectarea gȃndurilor iraţionale de tip catastrofic (de ex. „sunt
sigur că se va ȋntȃmpla ceva rău”) sau a celor nerealiste (de ex. „după
operaţie voi fi ca nou, nu mai trebuie să ţin niciun regim”)
 previne apariţia - afectelor negative (anxietate, depresie)
- comportamentelor dizadaptative (non-complianţa)
20
• PTCC
-efecte imediate :
- combaterea anxietăţii preoperatorii
simptomelor reziduale postoperatorii (durerea)
- previne cercul vicios ”simptom somatic-simptom psihic-agravarea
simptomului iniţial”
(ex. postavort: -durerea somatică este asociată cu sentimente
de culpabilizare,
boala neoplazică: simptomele somatice postoperatorii
(durerea) şi cele psihice (anxietate, depresie) se pot
potenţa reciproc
-efecte pe termen lung
- pacientul ȋnvaţă noi abilităţi coping tolerarea statusului postoperator,
inclusiv unele deficite funcţionale (temporare/ definitive)
-scade nivelul de stress
-creşte calitatea vieţii,
-creşte nivelul activităţilor curente
21
• Terapii prin relaxare şi imagerie dirijată
• Exerciţiile de relaxare
secreţie crescută de endorfine  -normalizarea stării de dispoziţie
-rol analgezic
-rol imunostimulant
Relaxare + muzicoterapie  scăderea durerii somatice
scăderea consumului de analgetice
• Imageria dirijată
-presupune capacitatea pacientului de a ȋşi figura pe „ecranul minţii” durerea şi
de a ȋi manipula parametrii (strălucirea, dimensiunea, claritatea, transparenţa)
-efecte: - reducerea nr. zilelor de spitalizare
- creşterea satisfacţiei pacientului
- scăderea durerii intra- şi postoperatorii
- scăderea necesarului de analgezice
- reducerea anxietăţii
- reducerea depresiei postoperatorii
- ȋmbunătăţirea somnului
22
• Terapia prin hipnoză
-utilă ȋn combaterea durerii (ȋn chirugia generală, ORL, ginecologie)
-sunt eficiente:
- sugestii pre- şi intraoperator centrate pe scăderea anxietăţii produse
de durere sau de intervenţia chirurgicală - ȋn durerile acute
- sugestii postoperatorii- centrate pe ȋntărirea resurselor Eu-lui ȋn
confruntarea cu durerea - ȋn durerile cronice
23
• Strategii actuale de management al bolnavilor chirurgicali
Obiectiv: reducerea duratei de spitalizare
Motivaţii - risc mai scăzut de infecţii nosocomiale

- reducerea costurilor de spitalizare
- ȋmbunătăţirea indicilor de folosire a infrastructurii spitaliceşti
Avantaje - grad crescut de satisfacţie a pacientului

- recuperare mai rapidă ȋntr-un mediul familial
- adaptare psihosocială postoperatorie mai bună
- recuperarea mai rapidă a sentimentului de control şi
independenţă
24

LP 8
COMPORTAMENTUL MEDICULUI
SI AL ECHIPEI MEDICALE
1
RELATIA MEDIC-
PACIENT
DIAGNOSTIC COMPLIANTA
CORECT TERAPEUTICA
SUCCES TERAPEUTIC
SATISFACTIA PACIENTULUI
2
FACTORII CARE INFLUENTEAZA
SATISFACTIA PACIENTULUI
PACIENTUL FACTORI EXTERNI

VARSTA
FAMILIE
OCUPATIE
PRIETENI
NIVEL EDUCATIONAL
MASS-MEDIA
STATUT SOCIO-ECONOMIC
AUTORITATI SANITARE
ASTEPTARI
CONTEXT ISTORIC
EXPERIENTE ANTERIOARE
CONTEXT CULTURAL
NEVOI PERSONALE
3
Trăsături ale raportului medic-pacient ce influenţează
rezultatele finale ale actului medical
• continuitatea relaţiei - asociată cu:

- creşterea eficienţei ȋn utilizarea serviciilor medicale
- atenţia sporită pt profilaxie,
- o ȋnţelegere mai bună a aspectelor psihosociale din viaţa
pacientului,
- satisfacţie superioară a pacientului
•colaborarea orientată asupra problemelor sau nevoilor pacientului şi
a metodelor de abordare ale acestora
•ȋncrederea pacientului ȋn medic (M acţionează ȋn interesul Pt)
(esenţială) -asociată cu:
- satisfacţia şi consecvenţa ȋn terapie a pacientului
•capacitatea medicului de a orienta Pt spre autoȋngrijire eficientă
4
Principalele priorităţi ale Pt.
•La nivelul relaţiei M-Pt - informarea Pt. asupra bolii

- decizii luate ȋmpreună cu M
- o durată mai lungă a consultatiei
•La nivel organizaţional: -acces mai facil la specialist
- reducerea timpului de aşteptare
- cost mai redus pentru medicamente
5
Medicina centrată pe pacient
=stil orientat mai ales pe nevoile Pt decȃt pe boală
-presupune controlul asupra bolii ȋmpărţit ȋntre medic şi Pt
-se pune accent pe - automanagementul simptomelor curente
- autonomia Pt
- valorile şi preferinţele, aspiraţiile Pt
• Se realizează prin abordarea bio-psiho-socială a Pt

-elemente cheie: - modul ȋn care Pt percepe şi interpretează boala
-felul in care este privit Pt de către comunitate
-suportul social oferit de M
- beneficii: - reduce costurile
- satisfacţie crescută a Pt
- reducerea nr. medicamente prescrise
- ȋncurajarea Pt să ȋşi dezvăluie emoţiile
- cultivarea empatiei
- eficacitate↑ ȋn diagnosticare
6
Pentru a ajunge la o deplină umanizare a actului medical
-M să cunoască problemele Pt ȋn toate dimensiunile (Stewart, 2005)
-Sunt necesare 6 componente:

•Explorarea bolii şi a istoricului bolilor Pt
- evaluarea bolii ca un proces cu componente obiective şi subiectiv
-M să intre ȋn lumea Pt pt a ȋi ȋnţelege experienţa unică a bolii
•Înţelegerea Pt ca om
– conştientizarea multiplelor aspecte din viaţa Pt : personalitatea,
istoria dezvoltării sale, mediul microsocial (familia) şi macrosocial
(comunitatea de apartenenţă)
-necesită abilităţi de comunicare ale M
-capacitate de abordare holistică
•Găsirea unui punct comun cu Pt
-identificarea problemei
-stabilirea ţintelor terapeutice
-identificarea rolurilor ce trebuie asumate de Pt şi M
7
•Încorporarea ȋn consultaţie a elementelor preventive şi de promovare a
sănătăţii
•Cultivarea solidităţii relaţiei M-Pt
–compasiune, empatie, ȋncredere, spiritualitate,
-e necesară cunoaşterea unor aspecte subconştiente ale relaţiei
(analiza transferului şi contratransferului)
•Realismul M – raţionalitate, conştientizarea că fiecare om are anumite limite,
utilitatea muncii ȋn echipă
Beneficii
-facilitarea exprimării sentimentelor, ideilor, aşteptărilor Pt
-informaţie clară  ȋncredere reciprocă
-existenţa unor ţeluri convenite de comun acord
-un rol activ al Pt
-afecţiune, empatie, ȋncurajare din partea M
8
Relaţia medic-pacient dificil
• Surse
-aşteptări (exagerate sau distorsionate) ale ambilor,
sentimente negative reciproce
-simptome rare, tratamente dificile sau greu de stabilit)
• Somatizarea abundentă şi nespecifică

-tendintele de somatizare ale Pt solicitare de servicii medicale
medicul va percepe Pt ca fiind ”dificil”
• Tulburările somatoforme
-prezenţa simptomelor fizice care sugerează o afecţiune aparţinȃnd Medicinii
Interne (dar care nu pot fi explicate fizio-patologic, nu se datorează unor
substanţe sau nu aparţin unor tulb.mintale –atac de panică)
-diferită de ”simulare”-care este voluntară
-diferită de simptome psihice consecutive unei afecţiuni medicale
9
•Tulburările somatoforme: Categorii
•Tulburarea de somatizare -este polisimptomatică
-apare ȋnainte de vȃrsta de 30 ani
-durere + simptome gastro-intestinale, sexuale,
pseudo-neurologice
•Tulburarea de conversie -simptome inexplicabile care afectează motricitatea
voluntară sau funcţiile senzoriale
•Tulburarea somatoformă de tip algic -dureri care focalizează atentia clinică
-factorii psihologici influenţează apariţia,
severitatea, menţinerea tulburării
•Tulburarea hipocondriacă –preocuparea privind teama de a avea o boală
gravă bazată pe interpretarea greşită a simptomelor
•Tulburarea dismorfofobică –preocuparea pentru un defect corporal imaginar
sau unul existent perceput exagerat
10
Recomandări
-diagnostic diferenţial
-menţinerea unei relaţii optime M-Pt
-angajarea Pt ȋntr-un plan terapeutic
-reconfigurarea relaţiei M-Pt (vezi experientele anterioare)
-investigarea periodică a statusului emoţional al Pt (pacienţii cu depresie şi
anxietate constituie pȃnă la 85% dintre pacienţii care au simptome
somatoforme)
-identificarea evenimentelor stresante (corespund cu apariţia simptomelor)
Strategii
-concentrarea asupra tratării pacientului decȃt asupra vindecării
-programarea unor ȋntȃlniri frecvente şi scurte cu Pt
-reasigurarea permanentă a Pt asupra bunelor intenţii ale M
-monitorizarea consecventă de către M -pt.prevenirea abuzului de substanţe,
a automedicaţiei cu analgezice sau benzodiazepine
11
Alte situaţii dificile
Comportamentul Reactia Emotia posibila Reactia productiva Precautii
pacientului spontana a subiacenta a a medicului
medicului pacientului
(de evitat)
Presarea medicului in Aversiune Anxietate Acordarea de atentie, De evitat
a furniza in mod Epuizare insa centrata pe atitudinea de
repetat explicatii sau problema curenta disponibilitate
atentie totala (exagerata)
Incercari de Teama Teama de: Exprimarea acordului A fi bine informat

manipulare a Furie -abandon din partea cu pretentia asupra motivelor
medicului (intimidare, medicului pacientului de a i se pacientului
inducerea -pierdere a controlului acorda o ingrijire cat Evitarea situatiilor
sentimentului de -a primi ingrijire mai buna periculoase
vinovatie) suboptimala
Lipsa unui Implicare Ignoranta Informarea explicita si Acordare de
comportament emotionala Depresie neagresiva asupra atentie cauzei
responsabil (neaga exagerata (fie rolului subiacente
sau ignora pozitiva, fie comportamentului Colaborarea cu
necesitatea de negativa) propriu in vindecare psihologul
autoingrijire) clinician
Flatare excesiva, Atractie Teama de: Refuz politicos a Evitarea situatiilor
eforturi de a stabili o Antipatie -abandon avansurilor si periculoase
relatie intima cu -pierdere a controlului favorurilor de la
medicul -consecintele bolii pacient, a contactelor
(anxietate) in afara situatiei de 12
boala
Semnificaţia timpului ȋn relaţia medic-pacient
Timpul acordat fiecărui Pt este arbitrar

Comunicarea bună M-Pt
-poate compensa parţial o consultaţie
care durează puţin
Satisfacţia Pt. creşte dacă:

-Pt este lăsat să vorbească fără a ȋl ȋntrerupe
-timpul de aşteptare este redus (<15 min.)
-Pt petrece mai mult timp ȋn cabinet,
chiar dacă a aşteptat să intre
13
Problematica spiritualităţii ȋn relaţia medic-pacient
- spiritualitatea are rol suportiv
- medicina tratează şi trupul şi sufletul
- mulţi medici ignoră rolul spiritualităţii
• Din perspectiva pacienţilor (Herbert et al., 2001)

-rolul suportiv reprezentat de conversaţiile cu orientare spirituală
-percepţia lipsei de timp a medicului dedicate acestui aspect
-reţinerea medicilor de a aborda aceste teme
-preferinţa pacienţilor pt. discutarea acestor teme cu alte persoane decȃt cu
medicii (ex. asistente, preoţi)
-rugăciunile şi convingerile spiritual pot reperzenta surse de confort, susţinere,
vindecare
-medicul trebuie să respecte convingerile spirituale ale pacientului
-dialog deschis şi abordarea respectuoasă şi deschisă a spiritualităţii
14
Comunicarea erorilor medicale
•Medicul trebuie să fie deschis ȋn

comunicarea erorilor medicale
•O relaţie pozitivă cu medicul ȋnainte

de producerea erorii medicale ar putea
avea un rol protectiv
•Sinceritatea poate avea un impact

pozitiv sau un impact negativ uşor şi
tranzitoriu
15
Sindromul burnout
Medicina centrată pe pacient Beneficii pt. pacient
Burnout
Specialităţi medicale expuse

UPU -patologii care ameninţă viaţa
Medicina paliativă
-confruntare cu moartea
-imposibilitatea vindecării pacientului
-sentimentul de pierdere
-ataşament exagerat faţă de pacient
-tensiuni psihice
-medicaţie ineficientă
-dependenţa emoţională a Pt de M
-evoluţie imprevizilă a bolii
Neurologie -invaliditatea pacientului
16
Factori predispozanti
Individuali Socio-culturali
Perfecţionismul (tipul Climatul stresant de muncă (centrat pe succes,
psihocomportamental A) dar fără susţinere/ suport)
Sindromul „bunului samaritean” Conflictul efort profesional – recunoaştere
(supraimplicare permanentă) socială (mai ales la bărbaţi)
Antecedente bogate de confruntare urmată Conflictul viaţă profesională - familială (mai
de epuizare ales la femei)
Existenţa unor tulburări de personalitate, Dificultăţi de ordin material
cu dificultăţi de relaţionare
Vulnerabilitatea la eşec/ pierdere Diferenţe de mentalitate faţă de pacienţi (ex. ȋn
privinţa acţiunilor sanogenetice şi apelului la
medic), cu sentimentul „muncii ȋn zadar”
Antecedentele personale (ex. anxietatea Stereotipul „stress-illness” (stresul generator
separaţie) sau heredocolaterale (cultivarea de epuizare şi boală este considerat inevitabil
mitului datoriei ȋndeplinite cu orice preţ) ȋn meseria practicată)
Abuzul de substanţe Stereotipul „age-illness” (vȃrsta ȋnaintată este

asociată cu epuizarea şi boala)
17
Componente (Maslach)
-epuizare emotionala: sentimente de irosire,
neputinta;
-depersonalizare: alterarea abilitatii de comunicare
comportament rece, cinic,
ironic, nepasator;
-scaderea perceperii realizarilor personale:
sentimente de inutilitate,
scaderea increderii in sine,
esec profesional, demotivare
43% EE-epuizare emoţionala

Studiul Sloler et al, 2008 35% DP-depersonalizare
32% -derealizare profesională
12% -dintre medici le au pe toate trei
subevaluat pt.ca doar 41% au răspuns studiului
18
Semne de alarmă
în plan comportamental în plan emoţional

- evitarea pacientului / familiei acestuia - sentimente de furie, frustrare sau
(sau reducerea contactului la strictul vinovăţie, generate de pacient;
necesar); - sentimente de pierdere a controlului
- semnele vizibile de stress / tensiune sau de a fi manipulat de cererile sau
psihică / disconfort în preajma nevoile pacientului;
pacientului; - incapacitatea de a fi empatic.
- incapacitatea de a comunica cu alţi
colegi despre problema de comunicare
din relaţia cu pacientul respectiv;
- refugiul în comportamente nocive /
paleative (fumat excesiv, consum de
alcool)
19
Impactul negativ asupra pacienţilor
•Calitatea scăzută a ȋngrijirii acordate Pt

•Dificultăţi de luare a deciziilor critice ȋn relaţia cu Pt sau familia
acestuia
•Scopuri terapeutice incoerente
•Tehnicizarea excesivă a actului medical, ca strategie compensatorie
pt. deficitele ȋn planul comunicării
•Neȋncredere a Pt/ familiei ȋn medic şi/sau instituţia medicală
•Evitarea repetării contactului cu medicul, non-complianţă
•Asocierea de suferinţă psihică: anxietate/ panică, depresie
20
Posibilităţi de contracarare
STRATEGII PERSONALE STRATEGII PROFESIONALE
-Autoconştientizarea stării
afective de moment
-Prioritizarea sarcinilor -Asistenţă psiho-terapeutică
-Neasumarea unor individuală
responsabilităţi excesive -Asistenţă psiho-terapeutică de
-Acceptarea limitelor proprii grup
-Cultivarea oportunităţilor de -Screeningul periodic pt. burnout
socializare -Ameliorarea climatului de muncă
-Activităţi fizice relaxante
periodice
21
Asistenţa psihoterapeutică individuală
-tehnici de relaxare fizica
-muzicoterapie
-psihoterapie cognitiv –comportamentala
-asocierea psiholog-psihiatru
-coaching
22
Asistenţa psihoterapeutică de grup
Grupurile BALINT-10-15 persoane ( 1 lider + 1 colider+ supervizor) in cerc

( membrii pasivi formeaza al II-lea cerc); durata: 60-90 min.
-prezentarea unui caz -cel care prezinta nu intervine in discutii
-dupa discutii, cel care a prezentat revine si isi exprima propriile emotii
-sentiment de solidaritate
-catharsis emotional
-empatie
-sunt evitate sfaturile, criticile, reprosurile
-centrul de greutate se axeaza pe relatia medic-pacient
-la sfarsit-feed-back-ul participantilor asupra grupului
23
Screening-ul periodic pt. burnout
-se intampla rar
-climat concurential
-rolul ”eroic” al medicului
-fortarea limitelor individuale
-rivalitate/ competitie/ frustrare inca din studentie
Se pot utiliza:
-Maslach Burnout Inventory
-Chestionare screening
Depresie
Anxietate
-Teste de personalitate
24
Ameliorarea climatului de muncă
-ambiental- lumina, zgomot
-organizarea echipei medicale
-prevenirea conflictelor si inechitatilor /suprapunere de rol
-responsabilitatea pt.diagnostic si ameliorarea climatului –atributul liderului
-daca liderul este ineficient- intervine personalul specializat (psihologii)
Echipa organizational-manageriala-principii de baza :
-sarcini bine definite
-responsabilitati individualizate
-evaluare periodica, performanta
-analiza eficientei indeplinirii scopurilor
- cultivarea loialitatatii
-facilitatea creativitatii
-flexibilitate – disponibilitate la schimbare
25
LP 9
Psihoterapia, element adjuvant al
intervenţiei medicale centrate pe
schimbarea comportamentelor anormale
şi cu risc (1)
PSIHOTERAPIA SCURTĂ
- centrată pe obiectiv;
- abordare tip colaborare;
- scop: obţinerea unui rezultat la o problemă;
- terapeutul:
- nu produce o schimbare profundă;
- eficient în atingerea obiectivului dat;
- întrebările ajută clientul să se concentreze
pe prezent şi viitor;
- se face referire la trecut doar pentru a
înţelege motivele problemei şi pentru
empatizare.
- a rezultat din terapia familială;
- cauzele pot părea complexe, dar soluţiile pot fi simple;
- accent pe încurajarea clientului;
- clientul = expert în rezolvarea problemelor proprii;
- pot exista mai multe adevăruri pentru aceeaşi realitate;
- observăm aceleaşi lucruri, dar le percepem diferit;
Fundamente psihologice:
Teoria rogersiană:
- clientul trebuie să devină conştient de el şi de ce trebuie să facă ;
- clientul trebuie să descopere singur ce este esenţial pentru el;
- terapeutul trebuie să creeze condiţii pentru ca individul să se manifeste
liber şi să înţeleagă consecinţele acţiunilor sale;
- terapeutul nu trebuie să îl înveţe pe pacient ce să facă;
- terapeutul trebuie să fie autentic şi cald în relaţia cu pacientul.
Gestalt:
- tehnica “scaunului gol” (clientul se raportează la un Eu imaginar,
construieşte un dialog cu acesta, retrăieşte o experienţă de viaţă)
- scopul: decoperirea sensului experienţelor trăite.
Principii generale (Holdevici)
pozitive
ă
corect
îi
(familie, prieteni).
Metode:
Feedback-uri pozitive (Holdevici):
Indicaţii:
cronice
a
Psihoterapia de grup
Formarea grupului:
participanti
1-2 ore /
frecventa
suport,
Psihoterapia de grup
Indicaţii:
cronice
cronice
Contraindicaţii:
Eficienţă:
Alte tipuri de PTG
Protagonistului;
;
Psihoterapia de familie
a
comune
in mod eficient
feedback
activa
a
existenta unei legaturi emotionale puternice

LP 10
Psihoterapia, element adjuvant al
intervenţiei medicale centrate pe
schimbarea comportamentelor anormale
şi cu risc (2)
Analiza tranzacţională
comportamente, ganduri, emotii) din primii ani de viata si

- deschidere
- cooperare cu ceilalti
-viata se bazeaza pe:

- valorizare;
- incredere;
- respect reciproc.
parental
-i idealiza pe ceilalti
-are tendinta de a-i
-poate avea sentimente de ratare
-ia
conduite autolitice sau agresive
terapia
se
Berne defineste tranzactia ca fiind ”unitatea minimala de interactiune dintre

doua persoane, bazata pe mesaje constiente si inconstiente schimbate intre
acestea”
Cand 2 persoane comunica,

- una face ceva sau spune ceva = STIMUL tranzactional;
- cealalta reactioneaza = RASPUNS tranzactional
Functie de starea Eului din care se initiaza comunicarea si de starea Eului care
ofera raspunsul tranzactional, exista tranzactii:
- complementare simple;
- incrucisate;
- ascunse.
care-i
initiata
-pozitive;
-negative;
PERSECUTOR SALVATOR
VICTIMA
neconfortabile
Scopul = autonomia
si dezvoltarea personala
Art-terapia
-utilizeaza cu precadere exprimarea non-verbala.

Art-terapia
Indicatii
dizabilitati
Art-terapia
abilitatilor sociale
Art-terapia
cu posibilitatea
realizarii unei proiectii individuale in acestea
si cognitiile legate de o imagine

Art-terapia
-scaderea stressului
-facilitarea exprimarii emotiilor.

Art-terapia
- emotiile si miscarea sunt corelate
este o terapie non-verbala,

care se poate desfasura individual sau in grup
(pasiva): auditii, apoi transcriu ce simt

Muzicoterapia
efect pozitiv asupra memoriei, vointei, increderii in sine
muzical
abilitati
cronice
stressul
Terapiile narative
Terapiile narative
este interesat sa se alature clientului pentru a explora povestea de

a acestuia
- terapeutul exploreaza si evalueaza efectele problemei.

Terapiile narative
implica decizii de
proprii
Terapiile narative
contextul
Terapiile narative

LP Scu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LP Scu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ştiinţele comportamentului uman

Ştiinţele comportamentului uman

Platforma e-learning UMFCD

Codul pentru curs: 6pon7pp

• totalitatea reacţiilor pe care le exprimă o

• latura vizibilă și coerentă

modul în care e crescut un copil,

Teoriile familiale privind etiologia schizofreniei

-ceea ce suntem -ceea ce facem

-nu se poate schimba -se poate schimba

-un model stabil de -expresie a personalităţii

- informaţii din mediu şi asamblarea lor în mod coerent

-perturbarea proc. cognitive:

-contribuie la iniţierea, menţinerea, modularea comportam.

-ex: hiperbulie -exces voinţă (obsesionalul să nu calce reguli)

-!!! mecanismele de apărare (defensive)

Comportamentul poate fi:

- Pavlov - condiţionarea clasică

- actiunea nu este determinata de un stimul anterior

• condiţionarea operantă (învăţarea rezultată din asocierea între

Comportamentele ce duc la rezultate: -favorabile – vor fi repetate

- există un “comportament de bază”, la toţi membrii unei societăţi

-Modelul credinţei cu privire la sănătate (Health Belief Model)

-Teoria „acţiunii de bun simţ” (Theory of Reasoned Action)

Ştiinţele comportamentului uman

aria hipotalamică laterală

Are la bază satisfacerea motivaţiei sexuale (cu origine în sistemul limbic).

Inteligenţa emoţională = capacitatea de a percepe şi exprima emoţii, de a

Retardul mental –definit ca:

Relaţia ereditate –stimul din mediu este

• sindrom Down (trisomia 21) –deficit intelectual

EUGENIE şi orientări derivate (selecţia naturală poate fi accelarată şi

• O trasatura este determinata de mai multe gene cu efect aditiv, situate

• Trasatura este determinata de mai multe gene aditive si de factori de

Arii cerebrale implicate:

Rude grad I 10-12%

Copii cu ambii parinti bolnavi de schizofrenie 40%

Structuri CIRCUITE 5HT

Ştiinţele comportamentului uman

• Diferente in dezvoltarea functiilor emisferei stangi - sexul feminin

• Caracteristici legate de Raspunsul la stress

hormoni, crestere colesterol, crestere tensionala

• se dezvolta pana la 18 luni si ramane stabila

• Conditiile de munca-barbatii-munci mai grele, nivel de stress ,ai ridicat

• -femeile-dubla solicitare: serviciu si casa

• – obligatiile si drepturile sociale ale femeilor si barbatilor s-au

• modificat in timp-emanciparea femeii, mai independente

• - femeile-au imprumutat comportamente nocive(tutun,alcool)

COPIlaria (1-6 ani)- incepe autonomia-deplasare bipeda,comunicare, achizitii,

-” opozitionismul fiziologic”, negativism 3-5 ani

• Atasamentul sigur - copilul are incredere in parinti si in

• Atasamentul anxios - copilul nu este sigur ca poate

• Atasamentul evitant - copilul se asteapta la o reactie

• – influenta dominanta este reprezentata de parinti si scoala

ADULTUL DE VARSTA MIJLOCIE (45-64ani )

– influenta dominanta este reprezentata de familie, societate-

-constrangeri socio-profesionale ( grija fata de copii,batrani )

• Semnele imbatranirii fizice- menopauza, andropauza, anxietate,

• Creste incidenta bolilor cronice-urmare a stilului de viata din tinerente

• influenta dominanta este reprezentata de imaginea de

Ştiinţele comportamentului uman

Experimente -de laborator-observa subiectii in conditii create artificial

Exista 2 tipuri de variabile