FUNDAȚIA ECOLOGICĂ GREEN IAŞI

ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Îndrumător,

Prof. As. SPERANȚA AGAPIE

Candidat,
FILOTE VIOLETA GRUPA D

IAȘI

-2023-
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU MIOCARDITĂ

ACUTĂ
 CUPRINS

OBIECTIVUL I:

Noțiuni generale de anatomie și fiziologie a aparatului

cardiovascular..................................................7

Anatomia aparatului cardiovascular.......................................................................7

Fiziologia aparatului cardiovascular...................................................20

OBIECTIVUL II:

Noțiuni definitorii despre miocardita........................................26

2.1 Definiție......................................26

2.2 Anatomia patiologica......................................26

2.3 Etiopatogenia..................................................26

2.4 Clasificare ...................................28

2.5 Semne și simptome ..............................28

2.6 Diagnostic...................................29

2.7 Evoluție ...............30

2.8 Tratament ........................31

OBIECTIVUL III:

Rolul asistentului medical în investigarea pacientului cu miocardită

Rolul autonom.........................................................33
Fișe tehnice....................................................................................34

Fișa tehnică nr.1 Electrocardiograma..............................34

Fișa tehnică nr.2

Măsurarea și notarea pulsului...............36

Fișa tehnică nr.3

Injecția intravenoasă....................................38

OBIECTIVUL IV

Acordarea îngrijirilor specifice bolnavului cu miocardită acută....................45

Rolul propriu......................................45

Rolul delegat......................................48

OBIECTIVUL V

Plan de îngrijire a pacientului cu miocardită acută.......................49

OBIECTIVUL VI

Educație pentru sănătate a pacientului cu miocardita............................61

BIBLIOGRAFIE...........................................65
 MOTTO

„Medicina este știința și conștiința încălzite de iubire faţă de oameni.”

IULIU HAȚIEGAN

“Ceea ce-l face pe om mai mare decat simpla lui viață, este dragostea pentru viața
celorlalți.”

L.F.CELINE
ARGUMENT

Istoria arata ca medicina isi are originea nu in speculații filozofice sau in

cunoştințe teoretice, ci in instinctul de conservare al individului si in tendința de
ajutor reciproc in cazuri de accidente sau boli.

A vindeca sau a uşura suferința a fost dintotdeauna scopul practicilor

medicale. Scopul medicinii il constituie prevenirea si vindecarea bolilor,
cunoaşterea si diagnosticarea acestora fiind numai etape necesare ce duc la
realizarea acestui scop.

Lucrarea de față face o prezentare a activităților ce alcătuiesc îngrijirea

bolnavului cu „miocardită” din secția medicala,punând în evidență acțiunea mea în
interpretarea nevoilor fundamentale din procesul de nursing si modificarea lor in
funcție de starea particulara a bolnavului căruia i-am acordat aceste îngrijiri.

Nursingul este o arta si o știința in același timp dar pentru aceasta este
necesar ca îngrijirea persoanei sa fie privita ca un întreg si sa nu pună accentul
numai pe nevoile fiziologice ,ci si pe nevoile psihologice, emoționale si sociale.
Misiunea lui este de a ajuta indivizii, familii si grupuri, să-și stabilească si să-și
realizeze potențialul lor fizic ,mental si social si sa o facă in contextul plin de
solicitări al mediului in care träiesc si muncesc.

Asistenta medicală trebuie sa ajute bolnavul să-și păstreze dorința de a trăi,

să se adapteze impedimentelor ce decurg din starea sa sau să moară cu demnitate
atunci când moartea este inevitabila. Daca asistenta medicală inspira bolnavului
încredere si dacă starea sa este gravă se poate pune problema să ia o decizie in
locul acestuia, dar bolnavul nu trebuie sa aibă senzația ca se afla la ,mana altora”.
Asistentele trebuie sa aibă capacitatea de a dărui ceea ce au mai bun si mai frumos
in ele, dragostea de oameni, dorința de a alina suferința celui bolnav.
 In procesul de îngrijire al bolnavului conceput de Virginia Henderson,
rolul asistentei medicale este foarte complex.

Rolul esențial al asistentei constă in a ajuta persoanele bolnave sau sănătoase să-și
mentina sau să-și recapete sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
îndeplinit daca ar fi avut vointa sau cunoştințele necesare. I

Important de reținut este faptul că deşi îngrijirile fundamentale se compun din

elemente diferite, ele trebuiesc modificate si realizate in funcție de nevoile fiecărui
individ, deoarece nu există două persoane cu reacții identice
 INTRODUCERE

Miocardita este o afecţiune caracterizată prin inflamarea muşchiului cardiac

şi care poate prezenta complicaţii severe, în cazul în care nu este depistată precoce.
Cazurile de miocardită ajung destul de rar la specialist, în general spre internare
venind doar cazurile extrem de severe. Inflamaţie în miocard înseamnă că printre
fibrele contractile cardiace se acumulează cellule ,mai ales globule albe ,limfocite.
Această acumulare încurcă în oarece măsură contractilitatea cardiacă. Există câteva
miocardite specifice, adică determinate de un agent patogen, microb , virus,
organism intermediar între microb şi virus. Există câteva miocardite izolate, numai
miocardite, respectivul agent patogen afectând strict muşchiul cardiac. Nu e cazul
în România. Unele sunt în Africa şi cea mai tipică, boala Chagas, este o problemă
de sănătate publică în Brazilia. Este dată de un parazit numit Trypanosoma cruzi şi
nu există în Europa.

În ceea ce priveşte ţara noastră, miocarditele sunt de însoţire. Acestea apar doar
într-un anumit context, în care şi alte ţesuturi şi organe sunt afectate. În sezonul
rece, cea mai frecventă miocardită este miocardita virală, în legătură cu virozele
respiratorii, cu gripa. Ca termen generic, gripa este o viroză cu virus gripal, dar
există şi viroze respiratorii, de exemplu, cu rinovirus, cu virus Coxsackie. De altfel,
în hepatita acută virală se descrie frecvent o miocardită cu virus hepatitic, deci
bolnavul e galben, are boală acută de ficat, dar boala nu e localizată doar acolo.
Mai ales infecţia cu virusul hepatitic A e sistemică şi nu arareori dacă faci o
biopsie din miocard observi că şi acolo există inflamaţie, nu de extinderea celei
hepatice, dar există. Este un exemplu de ce înseamnă participare miocardică,
miocardită de însoţire a unei infecţii localizate altundeva. În momentul acesta,
probabil că miocarditele virale, de tip gripal, sunt cele mai frecvente. Nu avem date
statistice procentuale pentru că zdrobitoarea majoritate a icebergului nu se vede.
Nici noi nu vedem probabilele miocardite uşoare care însoţesc gripa. Ce vedem noi
e vârful, miocarditele grave, cam una pe lună în clinică, internată, şi trei –patru
infarcte pe zi. Cam acesta este raportul între atacul de inimă coronarian, între
vârful icebergului reprezentat de cardiopatia ischemică, de ateroscleroza
coronariană, şi vârful icebergului reprezentat de miocardite, cam 100 – 200 la 1.

Deşi există moarte subită cardiacă prin miocardită , asta nu înseamnă că toate
persoanele care strănută sau tuşec, semne ale unei miocardite, ar putea să moară. În
contextul gripei, miocardita poate apărea, iar dacă apare şi e clinică, atunci cel mai
adesea generează sufocare, potrivit specialistului în cardiologie. Cu toate acestea,
cauze de sufocare întro gripă sau viroză pot fi şi o pneumonie interstiţială virală
sau o componentă bronhospastică a unei bronşite virale. Recomandat este ca orice
persoană care prezintă un tablou de gripă şi se sufocă sau tuşeşte neobişnuit de
mult sau care are tablou de gripă şi palpitaţii să se prezinte la medicul de familie.
Alerta de miocardită nu trebuie să fie la pacient, ci la doctorul său de familie, care
în faţa unui astfel de caz se gândeşte la o componentă pulmonară, respiratorie.
Astfel, pacientul trebuie să facă un examen radiologic. Un caz de acest gen trebuie
îndrumat de medicul de familie la o radiografie sau la o radioscopie toracică, care
poate evidenţia o suferinţă pulmonară de tipul pneumoniei interstiţiale virale, dar
poate evidenţia şi o inimă mai mare, dilataţia cardiacă fiind un semn destul de
precoce şi fidel de miocardită. Pacientul răcit, care se sufocă sau are palpitaţii şi
are radiologic o inimă mai mare e deja un pacient cardiologic.