BASMUL CULT ,,POVESTEA LUI HARAP-ALB’’ DE ION CREANGĂ

FIŞÃ DE LUCRU- recapitulare

1. Date generale despre autor (incadrare a autorului intr-o perioadă a literaturii) si operă (anul apariției,
publicație, originalitatea operei).
2. Evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă ȋncadrarea operei ȋn specia literară pe care o ilustrează (definiția
basmului; enumerarea și dezvoltarea a două trăsături relevante)
3. Explicați tema basmului
4. Basmul poate fi considerat un bildungsroman? Argumentaţi!
5. Precizaţi semnificaţia titlului.
6. Numiţi perspectiva narativă a operei avȃnd ȋn vedere citatul: „…poate or izbuti să ieie fata ȋmpăratului Roș,
poate nu, […] cum le-o fi norocul. Ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultaţi”.
7. Explică simetria incipitului cu finalul. Reperele spaţio-temporale.
8. Găseşte sensurile simbolice ale probelor la care este supus Harap –Alb: Trecerea podului, Traversarea pădurii
labirint, Fântâna-grota.
9. Oferă o justificare pentru ordinea probelor enumerate în text: sălăţile, cerbul, fata.
10. Prezintă conflictul.
11. Prezintă subiectul basmului.
12. Poate fi considerat Harap-Alb un personaj rotund? Dar Spȃnul?
13. Scrieţi în spaţiul liber din dreptul fiecărei probe trecute de Harap-Alb ajutorul potrivit:
1. casa de aramă Furnicile
2. ospăţul pantagruelic Gerilă
3. alegerea macului de nisip Ochilă, Păsărilă
4. găsirea fetei ȋmpătatului Roș, ascunse după lună Albinele
5. alegerea adevăratei fete a ȋmpăratului Roș Calul
6. aducerea smicelelor de măr dulce, a apei vii și a apei moarte Setilă, Flămȃnzilă

17. Precizează statutul social, moral, psihologic al protagonistului/antagonistului.

18. Relevarea principalei trăsături a protagonistului prin două scene reprezentative.
19. Numește trăsăturile morale ale lui Harap-Alb, desprinse indirect din următoarele probe, anterioare aducerii
fetei de ȋmpărat:
 prima ȋntȃlnire cu Sfȃnta Duminică, ȋn grădina palatului; trecerea podului; aducerea sălăţilor; aducerea
nestematelor; ȋntȃlnirea cu furnicile; ȋntȃlnirea cu albinele; ȋntȃlnirea cu uriașii.
20. Interpretează cuvintele Spȃnului, adresate lui Harap-Alb, „tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat”, prin
referire la evoluţia relaţiei dintre cele două personaje. De asemenea, și spusele calului: „și unii ca aceștia sunt
trebuitori pe lume cȃteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte”.
21. Comentaţi un episod relevant pentru evidentierea relaţiei dintre Harap-Alb și Spȃn.
23. Enumeraţi mijloacele de realizare a umorului și a oralităţii în basmul dat.