DEMERS DIDACTIC

I. Date generale
A.Unitatea de invatamant: Școala Profesională– Mogoșești –Iași
Profesor : Vieriu Mihaela
Data: .16. 1 .2019
Clasa: a XI a A
Domeniul : AGRICULTURA
Calificarea: LUCRATOR IN AGRICULTURA ECOLOGICĂ
Disciplina/Modulul II – Culturi horticole ecologice
Unitati de rezultate ale invatarii tehnice specializate (URI): TEHNOLOGIA GENERALĂ DE CULTURĂ A SPECIILOR HORTICOLE
ECOLOGICE
Unitatea de competente cheie: Pregatirea pentru integrarea la locul de munca.
Subiectul lectiei: Sisteme de cultură a speciilor horticole ecologice-Sisteme de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi
(clasic, intensiv, superintensiv, de tip pajişte,grădinile familiale).
Scopul temei: Formarea de competente specifice pentru aplicarea sisteme de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi.
Tipul lectiei: Instruire tehnologica
Rezultatul învățării: Aplică cunoștinte legate de Sisteme de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi.
Cunoștințe:Infiintarea culturilor horticole prin semanat.
Abilități: Identificarea sistemelor de cultura a speciilor horticole ecologice.
Atitudini:Pregatirea terenului pentru infiintarea culturilor horticole ecologice.
B.Competențe specifice:
B1-Identificarea sisteme de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi (clasic, intensiv, superintensiv, de tip pajişte,grădinile familiale).
B2-Efectuarea lucrarilor de pregatire si de infiintare a culturior horticole prin semanat /plantat.
II. Strategii didactice

1. Forme de organizare:

activitate frontală
activitate individuală
în grup
2. Metode şi procedee:
conversaţia
explicaţia
exercitiul
observatia

3. Mijloace de învăţământ:
Materiale
Caiete de notițe
Echipament specific de protecție a muncii
Fișe de protectie a muncii , fișa colectivă de protecție a muncii
Fișe de lucru
Fișe de documentare
Manual
Videoproiector
Laptop
Surse de documentare: agenți economici , stațiuni experimentale.

4. Tehnici de evaluare:

- probe orale;
- testarea;
- observarea sistematică.

5. Timplul sau durata lectiei:50min

6. Bibliografie: DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE , Editura Performantica – Iasi 2006 , Costica Nituca si Tudor Stanciu.
PREGĂTIRE DE BAZĂ IN AGRICULTURĂ – Editura Oscar print – bucurești2000, Scriosteanu Catinca, Scriosteanu Costel, Tureac
Anișoara... Colecții de fotografii, pliante , reviste de specialitate , internet.
MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII SI TINERETULUI – CURRICULUM pentru CLASA a XI a A INVATAMANT
PROFESIONAL NIVEL 3 , CALIFICAREA LUCRATOR IN AGRICULTURA ECOLOGICA.

DESFĂȘURAREA SECVENȚELOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ

Timp Scopul Strategii de Competența Strategii de invățare diferențiate Resurse
predarii predare Elevii cu Elevii cu dominanta Elevii cu dominanta
dominanța vizuală auditivă practică
-expunerea B1 Observarea si Prezentarea Identificarea
15 Identificarea conversația analizarea schemelor de schemelor de
min. sistemelor de - observația schemelor de cultura a pomilor cultura a pomilor. Fisa
cultura a cultura a pomilor folosind intonația. -Raspund la colectiva de
speciilor sistemelor de cultura -Raspund la solicitarile protectie a
horticole a speciilor horticole solicitarile profesorului . muncii.
ecologice. ecologice. Raspund profesorului.
la solicitarile
profesorului.

25 Insusirea -demonstrația B1 Observarea Prezentarea

min. sistemelor de -observația B2 schemelor de schemelor de -Efectuarea -fise de
cultura a -explicația cultura a pomilor cultura a pomilor schemelor de documentare.
speciilor problematizar Raspund la cultura a pomilor
horticole -ea Răspund la solicitările
ecologice. solicitările profesorului raspund la
profesorului solicitarile
profesorului.

10 Evaluare B1 Folosirea unor fișe Folosind intonatia Aprecierea -fise de

min B2 de lucru, fișe de se pun intrebari lucru,
autoevaluare cu scurte si clare , se fise de
imagini color. notează autevaluare
răspunsurile.

Fisa de documentare
ÎNFIINŢAREA CULTURILOR POMICOLE
Sistemul clasic .

Se caracterizează prin pomi de talie mare şi mijlocie, altoiţi, de regulă,pe portaltoi, generativi, cu coroane globuloase (piramide, vas), plantaţi la
distanţe mari, numărul de pomi la ha fiind de 150-350. Cheltuielile pentru înfiinţarea plantaţiilor sunt mici. Producţiile economice se obţin abia după
6-8 ani de la plantare. Costurile de producţie sunt ridicate datorită gradului redus de mecanizare a lucrărilor.

Sistemul agropomicol

Pomii sunt viguroşi şi cu coroane globuloase, plantaţi la 12-14 m între rânduri şi 3,5-5 m pe rând. Intervalele dintre rânduri se cultivă, pe toată
durata plantaţiei, cu cereale, plante furajere, cartof, sfeclă etc. Producţia de fructe este mică (6-12 t la ha).Acest sistem îngreunează considerabil
aplicarea tratamentelor fitosanitare şi lucrările de mecanizare.

Sistemul intensiv.

Se promovează în principal la drupacee şi nucifere, dar şi la pomacee.Pomii au vigoare (respectiv talie) mică, submijlocie şi mijlocie. Coroanele pot
fi aplatizate(garduri fructifere) sau globuloase (vas aplatizat, fus-tufă). După numărul pomilor la ha,plantaţiile intensive pot avea densitate mică
(400-633 pomi la ha), mijlocie (634-833 pomi la ha) sau mare (834-1666 pomi la ha).

Sistemul superintensiv .

Se foloseşte la măr, la părul altoit pe gutui şi la piersic. Se plantează 1800-3333 pomi la ha, uneori mai mult. Pomii sunt conduşi în fus subţire,
sistem Lepage sau în gard belgian. Ei dau fructe în anul al doilea de la plantare, iar producţia devine economică în anul al treilea. Producţiile sunt de
35-45 t fructe la ha, uneori mai mult. Durata rentabilă a unei plantaţii este de 10-15 ani. Investiţiile făcute cu înfiinţarea plantaţiilor, deşi sunt
foarte mari, se recuperează după primele 2-4 recolte. Datorită gradului ridicat de mecanizare a lucrărilor şi economiei considerabile de forţă de
muncă, costul de producţie al fructelor este redus.

Tipuri de plantaţii .

În funcţie de mărime, de sortiment şi de scopul în care au fost create,se disting următoarele tipuri de plantaţii pomicole: plantaţii comerciale (sau
industriale),plantaţii experimentale şi didactice, plantaţii de aliniament, şi plantaţii de pomi in sistem gospodăresc.
Mărimea plantaţiilor pomicole. Plantaţiile de pomi vor avea mărimea corespunzătoare unei ferme de producţie sau aceea necesară pentru a completa
sectorul pomicol existent în unitate până la realizarea unei astfel de ferme.
Suprafaţa minimă a unei ferme specializată în cultura superintensivă a mărului şi părului este de 65-85 ha, iar a unei ferme cu specii sâmburoase,
cultivate în sistem intensiv, de 150-200 ha.