Proiect didactic

Școala Gimnazială, Comuna Scorțeni

Propunător: prof. Sandu Robert
Clasa: a VII-a
Aria curriculară: limbă și comunicare
Disciplina: limba şi literatura română
Unitatea de învățare: Unitatea V. Tainele lumii
Subiectul: Metafora
Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe
Data: 20.03.2024
Durată: 50 de minute

Competența generală:
1. Receptarea mesajului scris, de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

Competențe specifice:
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi
exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe

Obiective operaționale:
1- să recunoască metafora și să o deosebească de comparație;
2- să construiască metafore pornind de la comparații;
3- să asocieze unor expresii metaforice termenii la care face referire metafora;
4- să identifice și să explice semnificația unor metafore din text;
5- să-și exprime opinia, utilizând o exprimare coerentă;
STRATEGII DIDACTICE:
a. Metode şi procedee: conversația, explicația, lectura expresivă, anticipări, cvintetul, explicaţia,
analiza stilistică, exerciţiul.
b. Mijloace didactice: texte suport, fișe de lucru, prezentare ppt
c. Forme de organizare: activitatea frontală, activitate independentă
 Scenariul didactic
1. Moment organizatoric. (2min)
Salutul, notarea absențelor. Se asigură condițiile necesare desfășurării lecției.
2. Verificarea temelor (3min)
Se verifică tema, în cazul în care elevii au avut dificultăți în realizarea temei se oferă sugestii
de rezolvare, un elev prezintă tema.
3. Captarea atenției (3min)
Se realizează prin intermediul unor ghicitori cărora elevii trebuie să le găsească răspunsul.
(anexa 1, itemul 1). Elevii sunt solicitați pe rând să răspundă, în cazul în care un elev nu găsește
răspunsul ghicitorii, se adresează întrebarea întregii clase.

4. Realizarea sensului (15min)

În urma identificării răspunsului corect, elevii vor observa că la baza fiecărei ghicitori, există
câte o comparație subînțeleasă, adică o comparație din care lipsește un termen.

De exemplu, cireșele, roșii și rotunde ca niște bilișoare roșioare.

Elevii vor sesiza că s-a trecut de la sensul obișnuit al unui cuvânt la unul neobișnuit; Bilișoare
roșioare este o structură care se referă la cireșe, prin asemănare cu forma rotundă, culoare, dimensiuni
Elevii vor identifica comparațiile pe baza cărora sunt construite ghicitorile. (Anexa 1, itemul 2)
Se observă faptul că dezlegarea ghicitorilor a fost condiționată de observarea sau de intuirea faptului
că fiecare ghicitoare are la baza sa câte o comparație subînțeleasă, adică o comparație căreia îi lipsește
unul dintre termeni. Această observare sau intuire a comparației care se subînțelege în dezlegarea
ghicitorilor se bazează pe identificarea unei asemănări.
Elevii lucrează și apoi prezintă pe rând răspunsurile. Dacă un elev are dificultăți în a oferi un
răspuns, se adresează întrebarea întregii clase. Profesorul atrage atenția asupra cuvintelor marcate în
fiecare ghicitoare, evidențiind faptul că acestea reprezintă o exprimare metaforică a cuvântului oferit
ca răspuns, iar dezlegarea ghicitorii este condiționată de informațiile suplimentare din fiecare
ghicitoare.

Profesorul definește metafora: Metafora este figura de stil care constă în înlocuirea
semnificației obișnuite a unui cuvânt cu o semnificație neobișnuită, a sensului propriu cu sensul
figurat. Și caracteristicile acesteia: Orice metaforă implică o comparație subînțeleasă (o
comparație nedezvoltată din care lipsește termenul comparat – ca, asemeni cu, precum). Prin metaforă,
se realizează o esențializare (o concentrare) a mesalului poetic, oferindu-i acestuia o expresivitate
sporită. Elevii ascultă cu atenție explicațiile, notează în caiete definiția și informațiile prezentate. În
continuare, sunt oferite exemple de metafore și semnificația lor astfel încât elevii să le aibă ca repere.
 5. Obținerea performanței (20min)
Se realizează pe baza exercițiilor din fișa de lucru (Anexa 1, itemii 3,4,5).
Itemul 3 vizează deosebirea dintre comparație și metaforă. Exercițiul presupune transformarea
unor comparații în metafore, iar la itemul 4, elevii trebuie transforme secvențe care conțin comparații
în metafore. Itemul 5 presupune asocierea unor expresii metaforice cu termenul definit de acestea.
În limita timpului disponibil se poate lucra și itemul 6 din fișa de lucru care presupune
identificarea și precizarea semnificației unor metafore din poezia studiată la clasă, Cămara de fructe
de Ion Pillat. Dacă timpul rămas este insuficient pentru abordarea exercițiului, acesta, sau o parte din
el rămâne ca temă pentru acasă.
Forma de organizare a clasei pe parcursul efectuării exercițiilor este individuală, iar
răspunsurile sunt prezentate oral, pe rând, de către elevi.
6. Asigurarea retenției și a transferului (5min)
Elevii sunt invitați de către profesor să facă o recapitulare a noțiunilor discutate în timpul orei.
Să definească metafora, modalitatea de construcție a metaforei care implică o analogie între două
elemente și înlocuirea primului termen cu termenul secund.
Elevii vor alcătui un cvintet cu tema copilăria în care vor folosi metafore. Cerința va fi expusă
pe tabla interactivă.
7. Încheierea activității (2min)
Voi face aprecieri generale şi individuale referitoare la activitatea din această oră. Dacă este
cazul, voi nota elevii care s-au afirmat prin răspunsuri bune.
Elevii vor avea temă pentru acasă exercițiile 5,6 din manual și itemul 6 din fișa de lucru în
cazul în care nu a fost abordat în timpul orei.