Academia de Studii Economice din Bucuresti

Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

DIDACTICA DOMENIULUI
Cursul 4: Instruirea directă

Conf. univ. dr. Maria Liana Lacatus

București, DPPD 2020

1. Despre principalele metode
2. Instruirea directă
- Caracteristici
- Pași de urmat
- Avantaje-dezavantaje
 - O multitudine de metode și procedee de predare-
învățare recomandate a fi utilizate la clasă

- O listă lungă de metode „moderne”

- Sunt incluse în programele școlare pentru a

sesublinia importanța lor și a motiva suplimentar
profesorii să le aplice la clasă
O listă de metode lungă și, totodată, provocatoare:
• Diagrame Venn, asalt de idei, floare de lotus,
cafeneaua, cubul, urcușul pe munte, harta minții,
bulgărele de zăpadă, acvariul, impulsul fotografic.

• Explicația, conversația, demonstrația, observația,

expunerea, dezbaterea, problematizarea, dialogul,
prelegerea, exercițiul, proiectul, simularea, jocul (de
rol) etc.
Recursul la pedagogie (Cristea, 2018):

- Mulțimea de metode, procedee/tehnici sau forme de

organizare a instruirii trebuie ordonate și reduse ca număr.
- Ele trebuie incluse în categorii și asimilate la metode de
bază și strategii.

- Profesorul ca strateg:
- combină metodele și procedeele de predare-învăţare;
- nu folosește o metodă sau un procedeu, ci o strategie -
un program de instruire - și îşi asumă rolul de dirijor.
Metode de bază/strategii în educația economică:

- Instruirea directă
- Simularea
- Învățarea prin cooperare
- Învățarea prin descoperire/investigare/problematizare
O metodă folosită frecvent de profesori:

- Profesorii:
• prezintă;
• explică;
• demonstrează;
• cer elevilor să folosească informațiile prezentate,
explicate, demonstrate.

- Lecția este centrată pe profesor.

Pași:
1. De obicei, se începe cu recapitularea unor cunoştințe
anterioare şi pregătirea pentru activitățile de învățare care
vor urma:
Procedee:
a. Discuții pe bază de întrebări prin care se solicită demonstrarea
înțelegerii unor concepte și aplicarea lor;
b. Activități de lucru în grup.

2. Trecerea la noile activități de învățare:

Procedee:
a. Comunicarea obiectivelor lecției.
Pași:
3. Prezentarea informațiilor noi (prezintă profesorul)

Procedee:
a. Definirea și explicarea conceptelor;
b. Exemplificări – de la profesor către elevi și de la elevi către profesor
și elevi. Ofierirea de exemple de către elevi demonstrează
înțelegerea și fixează definițiile și explicațiile
c. Demonstrarea unei idei/concluzii, unei formule de calcul, unui mod
de a analiza o situație economică, de a rezolva o problemă
Pași:

4. Aplicarea informațiilor prezentate (a demonstrat profesorul,

aplică elevii)
Procedee:
a. Sintetizarea și prezentarea principalelor caracteristici ale unui
concept explicat;
b. Rezolvarea de exerciții de analiză și rezolvare de probleme cu
conceptele/ideile explicate- se formează deprinderi
Notă: Numărul de exerciții este proproțional cu dificultatea
exercițiilor/deprinderilor de format
Scenariul lecției bazate pe instruirea directă:

1. Alternarea pe parcursul lecției a explicațiilor cu exercițiile și

aplicațiile, a momentelor în care profesorul explică cu cele în care elevii
rezolvă exerciții și aplică noile cunoștințe.
2. În timp ce elevii lucrează, profesorul supraveghează activitatea
acestora, acordă sprijin, dacă este cazul şi acolo unde este cazul, şi chiar
oferă explicații suplimentare elevilor care au neclarități.
3. Lecția este o succesiune de secvențe explicații-exerciții/aplicații-
verificări.
4. La final, se realizează fixarea lucrurilor învățate (elevul să rămână cu
ceva ca urmare a activităților de învățare la care a participat). Tipic,
pentru încheirea lecției este reluarea principalelor conținuturi prezentate
pe parcurs sau indicarea și explicarea temei pentru acasă.
Avantaje/beneficii:
Se aplică cu succes la disciplinele economice, în primul
rând, pentru că însușirea conceptelor economice se
realizează prin apelul la definiții, explicații şi exemplificări.
Se poate afirma că cele mai multe lecții la clasă sunt
bazate pe instruire directă, aceasta fiind metoda de
predare-învățare pe care o aleg majoritatea profesorilor.
Se recomandă, în special, în cazul unor conținuturi noi şi
cu un grad mai mare de dificultate.
Dezavantajele
Lecția poate fi centrată prea mult pe profesor și prea puțin pe
elevi.
Elevii pot deveni însă pasivi dacă profesorul își asumă un rol mai
mare decât ar fi necesar.
Instruirea directă este considerată un model de metodă
„tradițională” de predare-învățare (tech.com) – tradițională în
sensul centrării pe profesor, al „activităților” predominant
bazate de ascultare și vizualizare/observare în care sunt implicați
elevii, respectiv al folosirii cu precădere a manualelor sau
îndrumarelor ca materiale didactice