HERNIA HIATAL

Sinonime: hernia gastric transhiatal, HGTH, hernie esofagian, hernie gastric, hiatal hernia (engl) DEFINIIE Hernie = ieirea total sau parial a unui organ printr-un orificiu prin care n mod normal nu ar trebui s ias, dac orificiul ar avea dimensiuni i structura normal. n funcie de locul pe unde se produce, hernia poate fi inghinal, ombilical, femural, etc. Esofagul trece din torace n abdomen printr-un orificiu numit hiatus diafragmatic, orificiul aflndu-se in diafragm (vezi foto 1) Diafragm = muschiul ce desparte toracele de abdomen. Dac hiatusul diafragmatic al esofagului este mai mare dect normalul, o parte din stomac trece prin acest orificiu anormal n torace = hernie gastric transdiafragmatica (HGTD), sau HERNIE HIATAL. CAUZE Factorii favorizanti: - hiatus esofagian larg, - esofag scurt - virsta naintat Factorul declanator este cresterea presiunii intraabdominale care poate aparea din cauza obezitatii, sarcinii, tumorilor abdominale, ascitei voluminoase. Oricine poate s fac hernie hiatal, dar acest risc este mai mare la urmtoarele categorii de persoane: Cei cu predispozitie familiala (sunt familii cu hernie hiatala) Defecte congenitale ale hiatusului diafragmatic al esofagului Obezii Persoanele foarte slabe sau care au slbit rapid Persoanele n vrst la care fora muscular scade Femeile, datorita forrii diafragmului n timpul sarcinii Cei cu constipaie, tuse permanent, adenom de prostat, ascit sau alte hernii

foto 1 Uneori hernia hiatala se poate asocia cu o strmtorare a esofagului deasupra herniei numit inel Schatzki (Schatzki ring vezi foto 1), aprut datorit modificrilor mucoasei cauzate de trecerea acidului din stomac n esofag. CLASIFICARE I. Hernia hiatal congenital (din natere) II. Hernia hiatal dobndit (aprute dup natere, de-a lungul vieii) II.1. Traumatica II.2. Non-traumatica II.2.1. Prin alunecare (de obicei nu da simptome) II.2.2 Prin derulare ( hernia paraesofagiana) SIMPTOME Frecvent bolnavii nu au simptome. La cei care au simptome, accestea sunt date de trecerea secreiei acide gastrice n esofag, mucoasa acestuia neputnd suporta acidul gastric (avnd alt structur dect mucoasa gastric) vezi poza. Cele mai frecvente simptome ale refluxului acid gastric n stomac (BRGE) sunt: dureri n capul pieptului ( arsuri stomacale) sughi tuse seac dificulti la deglutiie (nghiire) arsur pe gt uneori varsturi alimentare sau cu snge jaragai regurgitaii mncarea poate veni din stomac n esofag sau gur, mai ales n poziia culcat Durerile sunt mai mari cnd pacientul este n una din situaiile urmtoare: a mncat mult a consumal bauturi gazoase sau alcoolice a consumat alimente care fermenteaza sau se digera mai greu face efort dupa masa se culc imediat dup ce mnnc. COMPLICATII Complicatiile herniei hiatale sunt rare: 2

esofagita (inflamatia sau ulcerarea mucoasei esofagului), foto 2 stenozarea esofagului esofagul Barett cancer de esofag. strangularea incarcerarea herniei perforatia DIAGNOSTICUL Simptomele declarate de bolnav sunt sugestive dar diagnosticul nu este cert Endoscopie digestiva superioara -pune diagnosticul cert Radiografie prin tranzit baritat Examen radiologic cu bariu, cu bolnavul culcat cu capul mai jos dect corpul (poziie Trendelenburg) Cu ce se poate confunda hernia hiatala? Simptomele date de hernia hiatala se pot confunda cu cele date de urmatoarele boli: o Boli de inima o Boli pulmonare cronice o Alte boli de esofag o Esofag Barett o Stricturi esofagiene o Cancer de esofag o Ulcer gastric sau gastrita REGIM ALIMENTAR Regim alimentar (fara cafea, ciocolata, fumat, condimente, bauturi gazoase, fast food, mese abundente) Regim de via scaderea in greutate pana la greutatea normala evitarea efortului de ridicare, a constipatiei, tusei evitarea culcatului imediat dupa masa dormit cu capul mai sus TRATAMENT Simptomele herniei hiatale se trateaza de obicei cu medicamente care scad aciditatea gastrica i

impiedic acidul din stomac s treac n esofag sau regim alimentar. foto 3 Tratamentul se poate face cu: medicamente de scadere a aciditii gastrice medicamente de scadere a refluxului de acid n esofag- este tratamentul obinuit, care asociat cu regim rezolv problema la 90% dintre pacieni Tratamentul propriu-zie al hernie hiatale este chirurgical, operatia putnd sa fie clasica sau laparoscopica se face un fel de valva ce astupa iesirea acidului din stomac in esofag ( vezi foto 3) tratament endoscopic- se face un fel de valv care impiedic refluxul acidului n esofag

Sursa de informare: www.despreboli.ro/boli-digestive

HERNIA HIATAL
DEFINITIE Hernia hiatala este definita ca trecerea permanenta sau intermitenta a unei portiuni a stomacului prin hiatusul diafragmatic deasupra jonctiunii eso-gastrice in torace. Herniile hiatale sunt clasificate folosind criterii anatomice in doua mari tipuri: axiale si paraesofagiene. Asocierea celor doua tipuri poate fi incadrata in al treilea tip-mixte. Hernia axiala, prin alunecare este cel mai frecvent tip de hernie hiatala; ea este determinata de obicei de largirea hiatusului esofagian care permite alunecarea cardiei in torace prin orificiul largit. Simptomele caracteristice sunt legate de refluxul gastro-esofagian. Herniile paraesofagiene, sau prin rostogolire, sunt caracterizate printro jonctiune gastro-esofagiana situata normal, dar marea tuberozitate gastrica ruleaza prin hiatus, lateral de esofag in torace. Factorii favorizanti: - hiatus esofagian larg, - esofag scurt, - virsta inaintata. Factorul declansator este cresterea presiunii intraabdominale care poate aparea din cauza obezitatii, sarcinii, tumorilor abdominale, ascitei voluminoase. Simptomele caracteristice sunt cele de reflux gastro-esofagian: greata, varsaturi, regurgitatii acide, pirozis epigastric, tuse si durere pneumonica prin aspirarea regurgitatiei. Tratamentul herniilor mari necesita interventie chirurgicala, in care hernia se impinge inapoi in abdomen prin hiatus, acesta se sutureaza si ingusteaza. Pentru pacientii cu hernii prin alunecare, cu simptome de reflux gastro-esofagian tratamentul este cel al bolii de reflux gastro-esofagian.

PATOGENIE Esofagul trece prin hiatusul diafragmatic pentru a face jonctiunea cu stomacul. Hiatusul are un diametru de 2 cm si este un orificiu normal anatomic in muschiul diafragmatic, special pentru a permite esofagului sa coboare in abdomen. 6

Sfincterul esofagian inferior este un muschi neted circular, lat de 2, 5-4, 5 cm, cu o portiune superioara in dreptul hiatusului diafragmatic si cea inferioara sub acesta, in abdomen. La acest nivel peritoneul visceral si ligamentul frenoesofagial acopera esofagul. Ligamentul frenoesofagial este o banda fibro-conjunctiva, care mentine sfincterul esofagian inferior in cavitatea abdominala. Inelul A este o intarire conjunctiva a ligamentului, vazuta cite odata la examenele baritate, si marcheaza portiunea superioara a SEI. Imediat sub acesta se gaseste o portiune dilatata a esofagului care formeaza vestibulul. Un al doilea inel B, poate fi observat chiar sub vestibul si aproximeaza linia Z a mucoasei esofagiene. Prezenta inelului B confirma diagnosticul de hernie hiatala. Ocazional, acest inel este denumit inelul Schatzki.

Orice crestere brusca a presiunii intraabdominala actioneaza prin cresterea presiunii SEI. De asemenea un unghi His larg, intre cardia si esofagul distal, isi pierde functia de a preveni mecanic refluxul gastro-esofagian. Jonctiunea gastro-esofagiana, este ca o bariera pentru a preveni regurgitarea alimentara, alte elemente ale acestei bariere sunt: muschiul diafragmatic, presiunea SEI si unghiul His. SEMNE SI SIMPTOME Multi pacienti cu hernie prin alunecare sunt simptomatici, dar durerea toracica si pirozisul pot apare. O hernie paraesofagiana este de obicei asimptomatica, dar se poate complica prin strangulare sau incarcerare. Hemoragiile oculte sau active gastro-intestinale se pot declansa. Simptomele la cei cu tablou clinic sunt cele ale GERD: regurgitatia -prin reluarea alimentelor si a acidului gastric in esofag si chiar pina in cavitatea bucala, are un caracter periodic, favorizat de anumiti factori declansatori pirozisul-este o durere ca de arsura in epigastru, care urca pe esofag greata si varsatura. Complicatiile herniei hiatale sunt: ulcerele esofagiene-primul stadiu de raspuns al mucoasei esofagiene la injuriile acide repetate sunt esofagitele, inflamatia repetata a mucoasei determina hipoxie locala, eliberare de radicali liberi de oxigen si necroza celulara cu formare de ulcere perforatia-ulcerele profunde, perforeaza peretele esofagian si pot determina mediastinite, inflamatia mediastinului esofagul Barrett -reprezinta raspunsul mucoasei esofagiene la acidul gastric, prin modificarea tipului morfologic si functional al epiteliului de suprafata esofagian normal, in unul gastric, cilindric cu celule mucipare, de protectie cancerul esofagian este urmatorul pas dupa instalarea esofagului Barrett, conditie precanceroasa hemoragiile la nivelul ulcerelor pot fi severe determinind anemie

 stricturile essofagiene-sunt cicatrici ramase dupa vindecarea prin fibroza a leziunilor mucoase mai profunde, cu ingustarea lumenului esofagian si disfagie astmul si pneumonitele de spiratie sunt determinate prin aspirarea produsului de regturgitatie in trahee si bronhii, se manifesta prin tuse seaca, crize de astm, durere toracica si febra sinuzitele si otita medie sunt cauzate de aspirarea refluatului gastric in sinusurile paranazale si respectiv prin trompa lui Eustachio, se manifesta prin senzatie de compresiune la nivelul sinusurilor fetei si durere sau chiar scurgeri prin canalul auditiv. Factorii care declanseaza manifestarile clinice ale prezentei herniei hiatale, sunt: consumul de bauturi carbogazoase alimentele grase cofeina, ciocolata alcoolul, fumatul citricele, usturoiul, ceapa bomboanele cu menta, condimentele, rosiile evitarea meselor inainte de culcare folosirea unei perne in plus atunci cind dormiti.

CAUZE Motivul pentru care unii oameni dezvolta hernia hiatala este inca neclar. Cercetatorii au demonstrat ca persoanele cu boala esofagiana de reflux prezinta un SEI care se relaxeaza, in timp ce restul musculaturii esofagiene lucreaza. Hernia hiatala contribuie la GERD. Factorii de risc pentru a dezvolta aceasta afectiune includ: obezitatea, mai ales la femei sarcina ascita voluminoasa fumatul virsta peste 50 de ani, cind puterea musculara slabeste esofagitele cronice, determina scurtarea esofagului prin fibroza. Herniile hiatale pot fi cistigate sau congenitale. Cele cistigate sunt traumatice si non-traumatice. Cele mai frecvente sunt cele non-traumatice: prin alunecare sau paraesofagiana. TRATAMENT Herniile mici prin alunecare, se trateaza prin antiacide, protectoare de mucoasa si schimbarea stilului de viata. Medicatia cuprinde: -antihistaminice H2-sunt blocanti competitivi ai histaminei la receptorul H2, inhibind secretia de acid gastric; sunt selectivi neafectind receptorii H1: ranitidina, famotidina, nizatidina, cimetidina -inhibitorii de pompa de protoni-inhiba secretia de acid gastric prin inhibarea pompei H/K ATP-azica,

din celulele parietale, folositi la pacientii care nu raspund la antihistaminice:omeprazole, lansoprazol, rabeprazol, esomeprazol -prokinetice-cresc presiunea SEI si accelereaza golirea gastrica:metoclopramid. Dieta Modificarea dietei si a stilului de viata cuprinde: tratarea obezitatii evitarea alcoolului, bauturilor cu cafeina, ciocolatei sucurilor carbogazoase, citricelor, alimentelor grase, prajite, meselor voluminoase si imediat inainte de culcare ridicarea pernei cu 20 cm. Chirurgia Pentru herniile largi, paraesofagiene este indicata interventia chirurgicala. Fundoduplicarea Nissen-este o tehnica laparoscopica, frecvent utilizata datorita mortalitatii scazute si a perioadei de spitalizare diminuata. Aceasta cuprinde infasurarea fundusului gastric in jurul jonctiunii esogastrice si repararea hiatusului diafragmatic. Fara tratament chirurgical herniile paraesofagiene tind sa se largeasca cu timpul, intreg stomacul putind hernia in mediastin. Riscul de incarcerare, strangulare si perforatie al acestor hernii este de 5%. Aceasta complicatie este potential letala. Datorita mortalitatii crescute asociate cu aceasta conditie clinica, interventia chirurgicala electiva este de preferat atunci cind se descopera o hernie paraesofagiana. DIAGNOSTIC Studii imagistice Radiografie baritata gastrica, poate arata o punga de bariu in zona inferioara a esofagului, un hiatus larg, prin care se vad falduri gastrice, si ocazional refluxul activ al bariului. Metoda ajuta la diferentierea herniei prin alunecare de cea paraesofagiana. In cazuri rare intreg stomacul poate hernia in torace, cu volvulus, incarcerare sau strangularea sa. Endoscopia, pune diagnosticul de hernie hiatala incidental, pacientul prezentindu-se pentru esofagite, esofag Barrett, tumori esofagiene. Pacientul este pus sa tuseasca voluntar, iar la endoscopie se observa o portiune gastrica care intra prin orificiul esofagian inferior. Permite biopsia acolo unde se suspicioneaza esofag Barrett sau neoplasm. Diagnostic diferential. Se face cu angina pectorala, care poate mima durerea din pirozis si cu o masa tumorala mediastinala, care poate fi confundata cu o hernie hiatala.

Sursa: www.romedic.ro

10