Verificarea clinic a machetei cu dini n cear i a scheletului.

Adaptarea protezei mobile

VERIFICAREA CLINIC A SCHELETULUI I A MACHETEI CU DINI VERIFICAREA CLINIC A SCHELETULUI

1. Verificarea extraorala pe model urmareste: - Daca tehnicianul a respectat indicatiile din cabinet - Daca elementele componente ale scheletului corespund cu proiectul ales - Daca scheletul se adapteaza perfect la model - In momentul insertiei pe model scheletul nu trebuie sa se adapteze fortat si sa abrazeze dintii de pe model - Se verifica daca butonii de distantare pastreaza un spatiu necesar componentei acrilice - Se verifica rigiditatea conectorului principl, prezenta defectelor de turnare - Se verifica daca exista muchii taioase

VERIFICAREA CLINIC A SCHELETULUI

2. Verificarea intraorala a scheletului urmareste: 1. determinarea axului de insertie 2. Verificarea aspectului mecanic
3. Verificarea aspectului biologic

Basculari antero-posterioare sau laterale Angajarea pintenului ocluzal in lacasul realizat Amplasarea corecta a bratelor crosetelor Frictiunea eficienta

Raportul dintre elementele scheletului si elementele campului protetic Existenta leziunilor , durerilor in timpul insertiei Se apreciaza prezenta spatiului necesar componentei acrilice Distantarea corespunzatoare de parodontiu, mucoasa

Aspecte tehnologice din cadrul protezarii compozite

VERIFICAREA CLINIC A MACHETEI CU DINI Verificarea i adaptarea machetei cu dini n articulator i intraoral ocluzie, adaptare marginal etc.

VERIFICAREA EXTRAORALA

1. Verificarea extraorala pe model cu ocluzorul, simulatorul deschis - Respectarea indicatiilor de alegere si montare a dintilor artificiali

2. Verificarea extraorala pe model cu ocluzorul, simulatorul inchis - Corectitudinea realizarii rapoartelor ocluzale statice si dinamice

VERIFICAREA CLINIC A MACHETEI CU DINI

VERIFICAREA INTRAORALA

Se verifica stabilitatea statica si dinamica prin teste de basculare sagitala si tranversale Basculare laterala- dinti montati in afara crestei Basculare antero-posterioara- incorectitudinea realizarii machetelor seilor terminale Se verifica contactele dento-dentare Se apreciaza redarea functiei functionale

ADAPTAREA PROTEZEI AMOVIBILE

ADAPTAREA IMEDIATA

ADAPTAREA PRIMARA

ADAPTAREASECUNDARA

ADAPTAREATERTIARA

ADAPTAREA IMEDIATA
Are loc la primul contact al pacientului cu proteza finita

Verificarea extraorala

Verificarea intraorala

se apreciaza corectitudinea executiei tehnice a bazei, arcadelor artificiale E.M.S.S prelucrarea, lustruire, modelajul fetelor laterale

Insertia protezei se va realiza in functie de axul de insertie stabilit la paralelograf aplicind o usoara presiune pe arcadele artificiale pina la corecta asezare pe cimpul protetic

ADAPTAREA MECANICA

ADAPTAREA BIOLOGICA

VERIFICAREA INTRAORALA

ADAPTAREA FUNCTIONALA

ADAPTAREA PSIHICA

1. ADAPTAREA MECANICA
Consta in armonizarea protezei la structurile cimpului protetic Se va verifica plasarea corecta a E.M.S.S - bratele nu trebuie sa fie active in repaos ci atunci cind apare o forta care sa destabilizeze proteza Stabilitatea se verifica prin teste de basculare, executind presiuni pe
diferite elemente ale protezei Bascularile anterio-posterioare, transversale se pot datora:

- montarea dintilor laterali in afara crestei - contactul incorect al conectorului principal cu: - torusul palatin - frenul lingual - procesul alveolar - rapoarte ocluzale disarmonice, nefunctionale
Stabilitatea statica si dinamica va fi obtinuta prin realizarea unui contact intim intre EMSS si dintii restanti

2. ADAPTAREA BIOLOGICA
Se refera la receptarea protezei de catre organism, in general SS, in special Apar probleme de biocompatibilitate la primul contact cu AGP Instabilitatea protezei poate determina :

- dureri - ulceratii - compresiuni

ulceratie

Alergie la acrilat

3. ADAPTAREA FUNCTIONALA
Se refera la restaurarea functiilor sistemului stomatognat 1. Functia fizionomica nu satisface pe deplin in aceasta prima faza contractia reflexa a muschilor faciali determinata de prezenta protezei da pacientului aspectul caracteristic cu rigiditatea tesuturilor fetei. zona frontala - respectarea formei, dimensiunii, culorii dintilor artificiali 2. Functia fonetica nu este complet recuperata in aceasta etapa simetria elementelor protetice prin ocuparea unui volum ocolirea zonelor fonetice redus pozitionarea corecta a dintilor artificiali 3. Functia masticatorie se asigura prin refacerea morfologiei arcadelor , conditionata si de : stabilitatea statica, dinamica sprijinul dento-parodontal al protezei restabilirea corecta a ocluziei 4.Realizarea functionala a deglutitiei realizarea unui plan de ocluzie plasat corect dimensionarea corecta a etajului inferior contractii musculare echilibrate

Se prezinta pacientului avantajele protezarii partial amovibile - estetice -fonetice -afective -sociale

Starea psihica a pacientului este o garantie a succesului protezarii

4. ADAPTAREA PSIHICA

Pacientului i se vor da indicatii privind modul de utilizare si intretinere a tesuturilor cavitatii oarale precum si a AGP

Pacientul va fi dispensarizat

ADAPTAREA PRIMARA Se realizeaza in prima saptamina , dupa insertia protezei.

1. Neadaptarea mecanica - cauze: rapoarte ocluzale dizarmonice mandibula pozitionata corect in cele 3 planuri? relatii mandibulo-craniene corecte? 2. Adaptarea biologica - dependenta de reactivitatea psihosomatica a pacientului 3. Adaptarea functionala- pacientul trebuie sa-si realizeze tipare de
mimica fonatie masticatie deglutitie 4. Adaptarea psihica este definitivata atunci cind pacientul uita de prezenta protezei in cavitatea orala

ADAPTAREA SECUNDARA

Dureaza 30 zile dupa insertia protezei se va consolida tot ceea ce s-a realizat in etapele anterioare

Pot exista fenomene de neadaptare mecanica, biologica, functionala, psihica

ADAPTAREA TARDIVA

Are loc dupa 30 zile , cind pacientul trebuie sa fie perfect adaptat la proteza si proteza la la tesuturile cavitatii orale

Tesut fibromatos hiperplazic

Papilom jugal, retrocomisural

Rezorbtia accentuata a crestelor alveolare

Stomatopatie paraprotetica

CARACTERISTICILE MORFO-FUNCTIONALE ALE EDENTATIEI DE CLASA I KENNEDY

Caracteristici morfologice: - absenta unitatilor odonto-parodontale biterminal

Caracteristici functionale
- tulburarea functiei masticatorii

CLINIC
- tulburari morfo-functionale ale SS -grave tulburari ale relatiilor mandibulo-craniene COMPLICATII -pierderea punctelor de contact determina aparitia malpozitiei mandibulocraniene prin alunecare spre posterior a mandibulei -micsorarea etajului inferior al fetei - instalarea unei ocluzii prabusite - afectarea tuturor componentelor sistemului stomatognat

COMPLICATII LOCALE

Abrazia dentara parodontita marginala cu precadere la nivelul dintilor frontali-prin ticuri propulsive rezorbtia crestelor alveolare edentate malpozitii dentare

COMPLICATII LOCOREGIONALE

Propulsia mandibulara insotita de extruzia condilor din cavitatea glenoida (largirea spatiului interarticular posterior si superior si alunecarea condililor catre anterior si inferiorde-a lungul versantului articular -vizibile pe tomografie)

Posibilitati terapeutice n diferite tipuri de edentatii partiale intinse

EDENTATIA CLASA I KENNEDY

1. ABSENTA MOLARULUI DE MINTE BILATERAL - tratamentul vizeaza

prevenirea instalarii complicatiilor generate de absenta molarului de minte

2. ABSENTA MOLARULUI DE MINTE SI A MOLARULUI DE 12 ANI BILATERALSolutia de urgenta o reprezinta mentinatorul de spatiu tip proteza

In cazul in care arcada opusa prezinta acelasi tip de edentatie , sau este tratata conjunct sau adjunct, tratamentul protetic nu se impune

3. ABSENTA A TREI MOLARI CONSECUTIVI, BILATERAL

Solutia conjuncta

cu extensie distala este indicata de exceptie si numai in cazurile in care arcada antagonista este protezata amovibil Solutia adjuncta acrilica are doar avantajul economicitatii si rapiditatii

4. EDENTATIE MOLARA COMPLETA ASOCIATA CU EDENTATIE PREMOLARA PARTIALA SAU COMPLETA-se rezolva prin solutii protetice adjuncte cu conectori acrilici sau metalici

Cazul 3 (clasa C Lejoyeux) Suportul odonto-parodontal- deficitar Suportul muco-osos- favorabil