Sunteți pe pagina 1din 134

NURSING IN BOLI

INFECTIOASE

EPIDEMIOLOGIE
Definitie
Epidemiologia epi=peste,
demos=populatie, logos=stiinta este o
disciplina medicala care studiaza bolile
cu raspindire mare in populatie, boli ce
creeaza probleme de sanatate publica,
perturbind dezvoltarea normala a
societatii.

NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE

Epidemiologia se ocupa cu depistarea timpurie ,


preclinical si in faza de leziune a bolii contagioase ,
iar solutia consta in mobilizarea grupelor
populationale cu risc de imbolnavire pentru
controale de specialitate de lunga durata.
Epidemiologia generala se ocupa cu studiul
legilor de baza ce reprezinta punct de plecare in
aparitia bolilor infectioase , precum si cu studiul
principiilor generale de profilaxie si combatere.
Epidemiologia specifica se ocupa cu studiul
particularitatiilor epidemiologice ale procesului
epidemiogen la fiecare boala in parte.

OBIECTIVE
punerea in evidenta a unui proces
epidemiologic de la aparitie pina la
stingere
elaborarea si supravegherea mijloacelor
de combatere si profilaxie

Factorii epidemiologici principali


izvorul de infectie
il constituie organimele vii in care
patrunde agentul patogen si se
multiplica, eliminindu-se pe cai diferite
animalele pot elimina germeni prin
eliminarea de la omul bolnav,
convalescent, purtator cronic se face
prin secretii si sputa

Factorii epidemiologici principali

caile de transmitere
directa
se poate prin contact nemijlocit intre persona
receprtiva si eliminatorul de germeni
sau prin contact direct cu produsul infectios
indirecta
se poate produce prin intermediul unor elemente
din mediul extern sau prin agentii vectori
calea de transmitere a fost folosita drept criteriu
pentru clasificarea bolilor contagioase
transmitere prin contact direct
aerogene
digestive
transmise prin vectori

Factorii epidemiologici principali


masa receptiva
totalitatea persoanelor dintr-o
colectivitate care nu prezinta imunitate
fata de boala infectioasa
o boala nu poate sa apara decit de la
receptivi

Factorii epidemiologici secundari


naturali
meteoroclimatici
casnici
geografici
telurici
economico-sociali
alimentatia
locuinta
conditii de munca
rozatoare
cultura sanitara

Formele de manifestare ale


proceselor epidemiologice

sporadicitatea
aparitia unui numar redus de imbolnaviri
epidemia
izbucnirea aceleiasi boli la un numar mare de
personae dintr-o regiune, care au la inceput o sursa
comuna de infectie
endemia
aceea situatie particulara in care o boala se afla in
mod permanent in anumite teritorii
pandemia
boala infectioasa care se exitinde pe un teritoriu
foarte mare

Date epidemiologice
ancheta epidemiologica trebuie sa
stabileasca
izvorul de infectie
calea de transmitere
starea imunologica

Asigurarea igienei personale si


aplicarea masurilor de profilaxie in
sectiile de boli contagioase
intr-un spital de boli infectioase , izolarea
bolnavilor se face pe boli, iar pentru bolnavii
la care diagnosticul nu e precizat, este
obligatoriu izolarea individuala
in toate cazurile trebuie sa se acorde o
deosebita importanta obiectelor contaminate
provenite de la bolnav precum si de la
personalul sanitar care prin trecerea de de
la un bolnav la altul poate sa vehiculeze
microbii si sa transmita boala
in aceste spitale exista 2 cai una
necontaminata si una contaminate

circuitul efectelor bolnavului


izolarea de restul circuitelor necontaminate
efectele bolnavului trec prin ghiseul de
dezbracare
se transporta la camera de dezinfectie
si deparazitare
dezinfectia si deparazitarea
pastrarea efectelor bolnavului in timpul
internarii
dupa operatia de dezinfectie efectele
bolnavului se depoziteaza la magazia
de efecte

circuitul rufariei
asigurarea bolnavului cu rufarie curate de
corp si de pat
schimbarea rufariei de pat si de corp
depozitarea rufelor infectate se face in
saci impermeabili care vor fi legati
dezifectia si curatirea rufelor
rufele infectate se introduce in solutie
dezinfectanta de cloramina

circulatia alimentelor si a
veselei
repartizarea alimentelor bolnavului
introducerea veselei murdare si a resturilor
resturile alimentare se desarta intr-un
recipient special cu solutie dezinfectanta
tratarea resturilor alimentare
dup ace a fost adunata se va transporta
la crematoriu obligatoriu
tratarea veselei
vesela va fi sterilizata la autoclave sau
prin fierbere

Internarea, primirea in sectia cu


paturi si repartizarea bolnavilor
contagiosi in saloane
internarea in spital trebuie facuta dupa
urmatoarele reguli
preluarea bolnavului
inscrierea bolnavului in evident unitati
pregatirea bolnavului pentru
examinarea medicala
preluarea efectelor bolnavului
transportul bolnavului in serviciul de
spitalizare
preluarea bolnavului in sectia de paturi

Atributiile personalului sanitar in


prevenirea si combaterea infectiilor
intraspitalicesti
infectii intraspitalicesti = imbolnaviri de
natura infectioasa , manifestate clinic ,
contractate in spital si care apar in timpul
spitalizarii sau dupa externare
cel mai des intilnite sunt
infectiile respiratorii
bolile diareice
infectiile urinare

PREVENIREA INFECTIILOR
INTRASPITALICESTI

Prevenirea infectiilor intraspitalicasti este un


obiectiv permanent al intregii activitati a spitalului si
se realizeaza prin
masuri de igiena spitaliceasca
aprecierea exacta si prompta a potentialului
infectios si a receptivitatii bolnavilor
alegerea prcedurilor de investigatii si tratament cu
risc minim de infectie
supravegherea clinica a bolnavilor pentru
depistarea infectiilor intraspitalicesti
asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare
a intregului personal al spitalului

Asigurarea regimului dietetic la


bolnavii contagiosi
In bolile infectioase regimul alimentar trebuie
alcatuit astfel incit sa se acopere nevoile calorice
bazale , la care se adauga consumul dupa cum
urmeaza
10-30% in raport cu starea de agitatie
13% pentru fiecare grad de temperature peste 370C
10% pentru distructii celulare
In ratia alimentara a bolnavului infectiosprocentul
de
Glucide este 60-70%
Proteinele 205
Lipidele sunt recomandate in cantitate mai mica

Asigurarea regimului dietetic la


bolnavii contagiosi

In intocmirea regimului dietetic al bolnavului


infectios se tine seama de urmatoarele obiective
Respectarea necesarului caloric al bolnavului in
raport de boala
Asigurarea proportiei necesare de principia
alimentare
Asigurarea substantelor minerale si vitamine
Asigurarea necesarului de lichide si electroliti
Adaptarea regimului alimentar la afectiunile
bolnavului

Administrarea vaccinurilor
Vaccinarea constituie una dintre metodele cele mai
valoroase folosite in profilaxia bolilor infectioase
transmisibile, unele sunt indispensabile pentru protectia
omului
In fiecare tara se intocmesteste un program national de
vaccinari, care se poate modifica in timp, dupa
necesitati, in functie de situatiile epidemiologice si de
progresul profilaxiei
Pentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica
asocierea vaccinarilor prevazute de calendarul
vaccinarilor stability de Ministerul Sanatatii
Vaccinarea fiind un act de responsabilitate medicala ,
trebuie precedata de anamneza si examenul clinic
general al celui ce urmeaza a fi vaccinat , in vederea
stabilirii starii sale de sanatate

Seroterapia

Tratamentul unor infectii cu ser imun , dica ser care


contine anticorpi fata de agentul causal al infectiei
respective
Serul poate fi recoltat de la animale (heterolog) sau
de la omul convalescent (omolog)
Seroterapia se efectueaza la indicatia medicului si
sub stricta supraveghere medicala
Serul heterolog poate declansa reactii de tip
anafilactic
Serul omolog poate transmite hepatita epidemica
Pentru administrarea serurilor se efectueaza teste
de sensibilitate

Seroterapia
Intradermic
Se vor efectua dilutii de ser in solutie clorurosodica
izotonica sterile de 1/10, 1/100, 1/1000, 1/10000 dupa
indicatia medicului
Se injecteaza strict intradermic 0,1 ml solutie din dilutia
recomandata de medic
Se urmaresc functiile vitale, starea generala
Dupa 30 de inute se citeste reactia reactia pozitiva
se prezinta ca un eritem de circa 2-5-10 mm, in reactii
intense apare un usor edem local, care poate atinge
citiva cm
conjunctival
Solutia diluata se introduce in sacul conjunctival
Cutanat
Solutia diluata se aplica pe o scarificare a tegumentului
efectuata in prealabil

Seroterapia
Administrarea serului
Daca nu a prezentat nici o reactive se
va administra serul
Se administreaza intravenous in
perfuzie
Pe tot parcursul administrarii bolnavul
va fi supravegheat permanent
La aparitia celui ai mic semn de
manifestare alergica se va intrerupe
administrarea

semne si simptome
cuprinde mai multe perioade distincte
perioada de incubatie intervalul de
timp din momentul patrunderii
microbului in organism si pina la
aparitia primelor simptome
perioada de debut apar primele
semne de boala
perioada de stare desfasurare a
intregii simptomatologii a bolii
perioada de convalescenta
regresiunea simptomelor

semne si simptome
sindroame aparute
sindromul febril apar curbe termice caracteristice unor
boli infectioase
sindrom infectios si meningean
Febra
Fotofobie
Redoarea cefei
Pozitii vicioase
Semnul Kernig - incapacitatea de a intinde picioarele
Semnul Brudzinschi felctarea capului duce la flexia
eflexa a genunchilor
Sindrom encefalic
Semne de infectie generala
Semne corticale agitatie, delir
Sindrom eruptiv

SEMNUL KERNIG

SEMNUL BRUDZINSCHI

semne si simptome
frisoane

semne si simptome
Semne eruptive

Macule
Papule
Vezicule
Bule
Icter
Scuame
Cruste
Ulceratii
Cicatrici
Pigmentatii
Masca filatov
Facies plingaret
Masca hepatica

MACULE

PAPULE

VEZICULE

PETESII

ICTER

SCUAME

CRUSTE

ULCERATII

CICATRICI

semne si simptome
Sindroame gastro-intestinale
Tulburari de tranzit intestinal
Alte manifestari
Angine
Fenomene catarale ale CRS
Semne din partea aparatului circulator
Colaps periferic

Prin pierderi de apa


Pierderi de singe
Prin actiunea toxica a SNC
hTA, hipotermie, tegumente palide, cianoza
extremitatilor, puls accelerat

Date de laborator
examenul bacteriologic
analize ce se efectueaza prin frotiu
pentru evidentierea de streptococci si
stafilococi
Culturi
Insamintarea produsului pe mediul de
cultura- hemocultura, urocultura,
coprocultura, bilicultura, medulocultura

Date de laborator
Recoltarea sngelui pentru examenul
bacteriologic.

Ingrijiri specifice in functie de cale


de transmitere
Criteriul de clasificare a bolilor infectioase
este cel epidemiologic , dupa modul de
transmitere

cale respirator
cale digestive
cale cutanata
prin vectori

Ingrijiri generale ale pacientilor cu afectiuni


transmise pe cale respiratori
- se produc

prin picaturile lui Pflge in cazul stranutului si tusei


prin inhalarea aerului in care agentii patogeni ramin
suspendati sub forma prafului

Ingrijiri specifice in functie de cale


de transmitere
Infectiile respiratorii cu poarta de intrare
nazo-faringiana si buco-faringiana
scarlatina, anginele, rujeola, parodidita
epidemica
probleme posibile
- respiratie ineficienta din cauza tusei, edemului
mucoaselor bronsice cu producere de mucus
- izolare sociala
- stare depresiva din cauza izolarii
- discomfort din cauza febrei, tusei, oboselii
- deficit de volum lichidian
- alterarea integritatii tegumentelor prin eruptie cutanata

Ingrijiri specifice in functie de cale


de transmitere
- obiective de ingrijire
- identificarea agentului pathogen
- limitarea propagarii infectiei
- supravegherea atenta a pacientului pentru a depista semen de
sensibilitate la vreun medicament

oprirea infectiei prin administrarea tratamentului adecvat


- Supravegherea functiilor vitale
- Asigurarea unei hidratari adecvate
- atenuarea febrei
- Combaterea durerii
- Asigurarea odihnei
- Reducerea anxietatii
- sustinerea psihologica a pacientului
- usurarea tusei

- educarea populatiei privind


- imunizarea
- igiena
- distrugerea vectorilor

Ingrijiri specifice in functie de cale


de transmitere
- masurile luate pentru limitarea propagarii
bolilor infectioase respiratorii
informarea pacientilor si familiei despre boala,
transmitere, prevenire si tratament
izolarea pacientului
cei care intra in contact cu pacientii sa poarte
masca si halat
spalarea pe miini la intrarea si la iesirea de la
pacient
pacientul e sfatuit sa-si acopere nasul si gura cu
o batista cind tuseste sau stranuta
la curatenie se folosesc metodele umede
se aeriseste camera de mai multe ori

Ingrijirea bolnavului cu febra


febra nu se confunda cu boala
poate fi un episod pasager sau poate insoti
evolutia bolii sau poate chir lipsi in totalitate
febra se combate doar daca depaseste
anumite valori si persista mai mult timp,
astfel incit pune in pericol functiile vitale ale
organismului
la nou nascut 390C pot aparea complicatii
nervoase, cardiovasculare, renale, la sugar,
copilul mare si adultul tinar complicatiile
survin daca temperatura depaseste 400C, la
adultul in virsta 380C

Ingrijirea bolnavului cu febra

bolnavul febril prezinta modificari in functionalitatea


principlelor aparate si sisteme , aparind o serie de
simptome ca
hiperemie
paloare
tahicardie
scaderea tolerantei digestivemictiuni frecvente
agitatie psihomotorie
somnolenta
transpiratii la nivelul tegumentelor
agitatia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul
mare si dult si convulsii tonico-clonice la nou nascut,
sugari si copilul mic
bolnavul febril prezinta un consum crescut de calorii

Ingrijirea bolnavului cu febra

ingrijiri acordate
asigurarea igienei corporale
asigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru
prevenirea deshidratarii
asigurarea de comprese umede reci
impachetare
baia rece sau moderata
administrarea medicamentelor sedative
administrarea medicamentelor pentru tratarea afectiunii de
baza
asigurarea regimului alimentar corespunzator
regimul bolnavului hiperemic este hiperglucidic,
hipolipidic
educatia sanitara
se efectueaza instruirea bolnavului si a apartinatorilor
privind necesitatea si rolul impachetarilor si a bailor reci

Impachtarea si baia
hipotermizanta nu
se aplica la bolnavii
in stare grava,
debili, astenici,
cardiaci
decompensati

Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
boala infectioasa acuta si contagioasa ,
cauzata de anumiti streptococi
betahemolitici din grupa A, care secreta o
toxina eritrogena ce determina aparitia
eruptiei

Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
initial boala se caracterizeaza prin angina,
varsaturi, febra
perioada de incubatie

3-6 zile
- Debut brusc
- Angina
- Dureri in git
- Roseate intense
- Varsaturi
- Cefalee
- Puls rapid
- hTA

Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
perioada de invazie

- 1-2 zile
- angina este de un rosu intens sau pultacee, in
puncte , aspect de false membrane, uneori
ulceronecrotice
limba incarcata, cu deposit cenusiu, albicios,

apoi descuamarea limbii care ramine rosie limba


zmeurie

Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
perioada de eruptie - dureaza 2-3 zile
- exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei
- masca Filatov facies palmuit
- semnul Grazovici-Pastia linii hemoragice axilar,
inghinal
-prurit
- modificari circulatorii tahicardie, hTA
- simptome neuropsihice agitatie, delir, convulsii

Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
perioada de descuamare
- 2-3 saptamini

Interventii
scaderea febrei
prin ventilatie, prisnite, camera bine
aerisita
antitermice
comprese reci pe frunte
ameliorarea inflamatiei
gargara cu ceai de musetel
dezinfectante nazo-faringiene

Interventii

analgezice
ameliorarea confortului
combaterea pruritului alcohol mentolat
pentru echilibrul hidro-electrolitic
regim hidrolactozaharat, supe de legume,
zeama de compot, vitamina
sa bea 2-3 l de lichide/24 ore
prevenirea infectiilor si complicatiilor
se asigura igiena
repaus la pat 7 zile
evitarea complicatiilor
izolarea in spital

Interventii

urmarierea analizei de urina si a exudatului


faringian timp de 3 saptamini
dezinfectia lenjeriei, obiectelor, veselei,
folosirea de plosti individuale
dupa afebrilitate , pacientul face bai calde zilnic
tratament etiologic
se administreaza penicilina, eriteomicina iar la
externare se continua cu moldamin
in forme toxice se administreaza
gammaglobuluina
in formele cu stare de soc HSH

Ingrijirea pacientului cu
varicela
- boala infectioasa si foarte contagioasa,
cauzata de virusul varicelozosterian

SEMNE SI SIMPTOME
eruptie pe tegumente , macule, papule,
vezicule, cruste cu aspect polimorf
pe mucoasa bucala vezicule care se rup
lasind ulceratie cu aspect de afta , cu
dureri la masticatie si salivatie abundenta
febra, care poate lipsi

interventii

igiena tegumentelor cu apa alcolizata


baie numai dupa caderea crustelor
pentru ameliorarea pruritului alcool mentolat sau
pudra
igiena cavitatii bucale
educatia pacientului sa nu se scarpine
supravegherea pentru a observa unele complicatii

ATENTIE
varicela si zona zoster au acelasi agent
etiologic
varicela poate apare dupa un contact cu
herpes zoster sau invers

Ingrijirea pacientilor cu rujeola


- boala acuta infectioasa si foarte
contagioasa, provocata de virusul rujeola,
cunoscuta si sub numele de pojar

SEMNE SI SIMPTOME
perioada de incubatie in medie 10 zile
- febra ina la 38-390C
- frisoane
- tahipnee
- triplu catar
- ocular conjunctivita, lacrimare
- nazal- congestia mucoasei nazale, senzatie
de nas infundat, rinoree seropurulenta
- traheobronsic tuse seaca, raguseala

perioada de incubatie in medie


10 zile
enantem
- hiperemia mucoasei bucofaringiene
- semnul KOPLIK macropapule albe in
dreptul molarilor

perioada de incubatie in medie


10 zile
tulburari digestive
- greturi si varsaturi
- dureri abdominale
simptome nervoase
- iritabilitate
- cefalee

in perioada eruptiva
apare exantemul
- macule de culoare rosie pe fata, dupa
urechi, git, torace, abdomen, spate,
membre
- tegumente rosii, calde, transpiratie

ALTE MANIFESTARI
-

Inapetenta
Neliniste
Stare de nervozitate
Inchidere in sine
Slabire

interventii
- pentru diminuarea si reducerea febrei
- comprese hipotermizante de 2-3 ori pe
zi, pe frunte, torace, membre
- aerisirea camerei cit mai des
- administrarea medicatiei prescrisa de
medic
- antitermice - aspirina, algocalmin
- antimicrobiene penicilina G

interventii
pentru diminuarea obstructiei cailor
respiratorii, tusei, polipnee
- se umidifica aerul prin punerea de vase
cu apa
-se aeriseste salonul
-se hidrateaza pacientul
-se administreaza medicatia prescrisa
rinosept, fringosept, codena
antiinflamatorie HSH 100 mg/zi in
perfuzie de glucoza 10%

interventii

pentru prevenirea deshidratari


- se ofera pacientului lichide 2500-3000 ml/zi

pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor


- se spala pe ochi de 1-2 ori / zi cu ceai de musetel cu comprese
sterile
- la indicatia medicului se instileaza de 3 ori/zi cite o picatura de
clorocid
- se insista asupra igienei cavitatii bucale spalarea dintilor, gargara
cu ceai de musetel, protectia narinelor cu creme
- efectuarea toaletei pe regiuni comprese umezite cu apa alcoolizata
- baia generala e permisa in perioada de convalescenta
- prevenirea complicatiilor se face prin
- cresterea rezistentei organismului
- izolarea pacientului
- respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului ambiant

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI


TRANSMISE PE CALE DIGESTIVA

transmiterea se face de obicei prin intermediul apei


si a alimentelor contaminate cu bacterii si virusuri
germenii se raspindesc in mediu inconjurator prin
materii fecale, urina, sau alt produs patologic
apa de fintina se poate contamina prin infiltratii cu
ape de suprafata sau cind acestea se construiesc
in apropierea latrinelor
apele riurilor se pot contamina prin varsarea in ele
a canalelor colectoare
alimentele prin manipulare necorespunzatare
boala digestiva este boala miinilor murdare
un rol important in transmiterea bolilor digestive il
joaca mustele

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI


TRANSMISE PE CALE DIGESTIVA
cele mai frecvente boli digestive transmise
pe cale digestiva sunt
enterovirozele
febra tifoida
febra paratifoida
enterovirozele alimentare
dizenteria bacilara
hepatita virala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TOXIINFECTIE ALIMENTARA
sunt boli infectioase acute , cu caracter
sporadic sau epidemic care apar in urma
consumului de produse alimentare intens
contaminate
- se manifesta prin tulburari digestive si
fenomene toxice generale
- agenti etiologici

- bacterii shigella, salmonella, proteus,


stafilococ

- virusuri coxsackie, polio

- protozoare dizenteric, lamblia

- fungi - candida

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TOXIINFECTIE ALIMENTARA
- alimente mai frecvent incriminate
- carnea de pasare, peste, porc
- preparatele de carne cirnati, toba,
pateuri
-oua
- laptele si derivatele sale
- preparatele de cofetarie

MANIFESTARI
-apar dupa o incubatie de
- 12-36 ore salmonella
- 8-24 ore clostridium
- 1-3 saptamini lamblia
- debut brusc
- salivatie, greata, varsaturi, colici abdominale, diaree
- cefalee, ameteli, lipotimie
-stare de rau general
- febra
-tegumente palide , transpiratii reci
- hTA colaps
- soc infectios

interventii
se asigura repausul la pat
- se asigura o dieta hidrica
- lichide reci , cantitati mici, fractionat
- treptat se introduc alimentele orez, morcov
fiert, brinza de vaci proaspata, piine prajita
- se asigura reechilibrarea hiroelctrolitica cu solutii
de ser fiziologic, dextran
- se administreaza medicatia prescrisa
simptomatice emetiral, clordelazin, spasmolitice
metoclopramid, scobutil, dezinfectant intestinal , in
formele grave corticoterapie

educatia pacientului
- sa previna contaminarea alimentelor
- sa evite consumul de maioneza
pastrata in conditii necorespunzatoare
- sa evite consumul de alimente
suspecte

HEPATITA ACUTA VIRALA


hepatitele acute virale sunt produse de
virusurile A,B,C,D, (delta) si E
calea de transmitere
HAV A si E pe cale orala (fecal-orala)
HAV B,C,D se transmit prin seringi si
ace contaminate, tatuaje, manichiura,
prin contact cu singe infectat direct,
prin contact sexual, sau de la mama la
fat prin transmitere verticala

Ingrijirea pacientlor cu hepatita


acuta virala A
- boala infectioasa determinata de virusul
hepatic A din genul enterovirus, provocind
o boaa generala mai ales a ficatului
- virusul A se gaseste atit in materile fecale ,
bila cit si in singe, are mare rezistenta in
mediul extern
- infectia se transmite prin apa, alimente,
obiecte contaminate
- perioada de incubatie e in medie 1 luna,
virusul fiind prezent in singe si in scaun din
a doua jumatate a perioadei de incubatie

SEMNE SI SIMPTOME
perioada de incubatie 14-42 zile
perioada preicterica 1-10 zile
- febra
- dureri musculare generalizate
- manifestari catarale respiratorii uneori debut
pseudogripal
- manifestari digestive anorexie, greata,
varsaturi,
- senzatie de greutate in hipocondrul drept, dureri
epigastrice, de cap,
- dureri articulare,
- eruptii de tip urticarian cu prurit, icter,

SEMNE SI SIMPTOME
- astenie pronuntata, ameteli,
- insomnie ori somnolenta, apatie,
- oligurie cu urina inchisa la culoare ,
- constipatie cu scaune decolorate

INVESTIGATII
- sindromul de hepatocitoliza
- transaminazele, aldozele si sideremia cresc
- sindromul colestatic
- bilirubina creste
- FA creste in hepatita virala colestatica
- sindromul de inflamatie
- teste de disproteinemie
- electroforeza
- imunoelectroforeza creste IgM

INVESTIGATII
- sindromul de deficit functional hepatic
- teste de coagulare
- teste care se refera la metabolismul glucidic- tendinte
de hiperglicemie
- teste care se refera la metabolismul lipidic cresc
fosfolipidele, colesterolul scade
- examene curente
- hemoleucograma
- VSH
- examen de urina cu urobilinogen si pigmenti biliari
- teste specifice de laborator
- decelarea antigenului hepatic
- decelarea anticorpilor anti HAV

- interventii
- toate interventiile vizeaza protejarea
ficatului
- izolarea pacientului
- urmarirea functilor vitale
- repaus la pat
- combaterea febrei prin
- imbracaminte lejera
- microclimat corespunzator in salon
- medicatie antipiretica prescrisa de medic

- interventii
- diminuarea varsaturilor prin
- ingerare de cantitati mici de lichide reci, la intervale
de 30-60 min
- la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici
de gheata
-administrarea medicamentelor se va face de
preferinta sub forma de supozitoare
- se urmaresc semnele de deshidratare
- se respecta dieta
- asigurarea tranzitului intestinal prin
- regim de fructe
- zarzavaturi
-la indicatia medicului clisme, laxative

- interventii
- la indicatia medicului se administreaza
medicamentele
- simptomatice pentru combaterea
tulburarilor digestive
- lipotrope , hepatotrope
- vitamine din grupul B
- in formele severe corticosteroizi
- in icter prelungit coleretice anghirol,
colebil

educarea pacientului
- pentru crutarea ficatului - sa evite efortul,
abuzul alimentar, toxicele
- sa evite prajelile, grasimile, afumaturile,
alcoolul
- dispensarizare corecta , disparitia
icterului nu inseamna videcare, aceasta
dureaza 2-3 luni , iar urmarirea se face
intre 6 si 12 luni
- informarea despre transmiterea bolii

Mononucleoza infecioas
-este o boal infecioas avnd ca i
etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV)
-caracteristic vrstelor tinere (15-25 ani)
-sursa de infecie->persoanele cu boala
manifest clinic sau inaparent
-calea de transmitere:
-salivar (boala srutului)
-alimentaie->obiecte contaminate

Mononucleoza infecioas

SEMNE SI SIMPTOME

Mononucleoza infecioas
-tratament->patogenetic + simptomatic + regim igieno-dietetic
-antipiretice
-izolare + repaus
-tratamentul suprainfeciilor:
-angine de etiologie streptococic,stafilococic,fuzospirili
-gargar cu ceai de mueel,Faringosept,vit.C
-afectare hepatic->hepatoprotectoare
-elemente eruptive:
-antihistaminice, cortizon, AINS
-ruptur de splin->intervenie chirurgical
-vitaminoterapie
-evitarea cel puin 6 luni a efortului fizic

PAROTIDITA EPIDEMICA
-etiologie->v.urlian
-sursa de infectare->omul bolnav cu boala manifest clinic
sau inaparent
-transmitere->cale aerogen
-patogenie:
-multiplicarea virusului la nivelul cilor respiratorii
superioare (celule epiteliale)->viremie-> predilecie
pt.glandele acinoase:
-parotid, tiroid, glandele mamare, pancreas,
ovare, testicule
-la nivelul glandei parotide se produce edem->glande
mrite de volum i distrugerea endoteliului canalelor
salivare->obstrucie->ngreunarea eliminrii salivei

PAROTIDITA EPIDEMICA

SEMNE SI SIMPTOME
-incubaie = 3 sptmni
-debut:
-febr
-frisoane
-alterarea strii generale
-cefalee moderat
-examen obiectiv:
-dureri moderate n loja parotidian
-uneori trismus
-durere n loja parotidian la masticaie
-usu.procesul infecios ncepe unilateral
-tergerea anului n loja parotidian
-sensibilitate moderat la palpare
-n evoluie-prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de par
-debutul se poate produce prin prinderea glandelor submandibulare
sau glandelor sublinguale

SEMNE SI SIMPTOME

INTERVENTII
-regim igieno-dietetic:
-izolare
-repaus
-regim alimentar:
-hidric
-hipoglucidic
-hipolipidic
-cel puin 10-14 zile dup externare
-administrarea medicatiei la indicatia
medicului

Tusea convulsiv
-este o boal caracteristic vrstelor mici
-etiologie:Bordetella pertusis,Gram (-)
-i modific structura antigenic prin
cultivare
-nu determin imunizarea organismului
pt.toat viaa
-sursa->om bolnav/purttor
-transmitere->cale aerogen

SEMNE SI SIMPTOME
-incubaie = 1-2 sptmni
-nu exist ascensiuni termice,eventual subfebriliti
-prima faz->etapa cataral (aprox.2 sptmni)
-tuse
-agitaie
-subfebriliti
-a 2- a faz->faza de stare (3-4 sptmni)
-accese tipice de tuse convulsiv
-bolnavul i pregtete tusea->expir sacadat->inspir zgomotos
(cianoz,agitaie)-> expir sacadat->perioad de linite
-apnee,cianoz esp.la sugari
-ciclul se repet de:
-10-20 ori/zi->formele uoare
-20-30 ori/zi->formele medii
-peste 30 ori/zi->formele grave
-accesele sunt mai frecvente noaptea

INTERVENTII
-izolarea bolnavului
-aerisirea camerei
-administrare de O2->apnee,hipoxie cerebral
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-Romergan->antihistaminic,sedativ
-tratament etiologic:
-eritromicin 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
-alimentare n cantiti mici i dese
-profilaxie->vaccinare (DTP)

DIFTERIA
-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)
-aciunea sa se realizeaz indirect (exotoxin)
-sursa de infecie->omul bolnav / purttor
-transmitere->cale aerogen
-poarta de intrare:
-nazal->difterie nazal
-faringian
-laringian
-conjunctival
-tegumentar
-anal
-vaginal

SEMNE SI SIMPTOME

Incubatia de 7 zile
Debut insidios
Febra, frison
Adinamie
Alterarea starii generale
Cefalee
Disfagie
Transpiratii
Congestie faringo-amigdaliana

INTERVENTII
-internare->repaus la pat;izolarea bolnavului
-tratament etiologic:
-ser antitoxinic (ser antidifteric)
-penicilinG,eritromicin,cefalosporine
-obstrucie mare cu imposibilitatea
alimentaiei:
-alimentaie parenteral->aminoacizi
-reechilibrare hidro-electrolitic i
acido-bazic
-antiinflamatoare->cortizon

Infeciile respiratorii acute de


etiologie viral
-sunt importante prin morbiditatea lor,costurile
economice ridicate,repercursiunile asupra
organismului
-sunt grave la vrste extreme:
-nou-nscut,sugar,copil mic->imunitate n formare
-vrstnici->imunitate deprimat
-la vrstele mici se produc 5-6 infecii respiratorii acute
virale pe an,iar la adult 3-4 pe an
-mortalitate->2 milioane copii mici/an datorit infeciilor
virale
-repercursiuni asupra organismului:
-deprim imunitatea->suprainfecii bacteriene
-sechele

Gripa
-apare epidemic,endemic sau pandemic
-este o boal frecvent
-agentul etiologic->v.gripal
-sursa de infecie:
-omul bolnav
-psri esp.migratoare->usu.manifestri
digestive (enterite)->eliminarea virusului
prin materiile fecale->vehiculare prin ap
sau curenii de aer->psri domestice->om
-transmitere->esp.cale aerogen
-poarta de intrare->cile respiratorii

SEMNE SI SIPTOME

INTERVENTII
-izolarea bolnavului
-repaus la pat
-completarea deficitului lichidian->ceaiuri
-antipiretice
-comprese calde n jurul gtului->n caz de laringit
-antitusive:
-tuse seac->Codenal
-tuse productiv->fluidificante :
Bromhexin,carboxicistein
-picturi n nas->Rinofug
-profilaxia suprainfeciilor la copii-penicilin,ampicilin
-tratamentul suprainfeciilor:

Meningitele infecioase
-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui
-meningitele sunt boli grave,cu evoluie rapid spre deces
-clasificare:
dup criteriul etiologic
-bacteriene
-virale
-fungice
-cu protozoare
dup aspectul LCR
-n mod normal,LCR este clar,acelular
-n meningite apar celule n LCR (PMN,limfocite)
meningite cu LCR clar
meningite cu LCR purulent
meningite cu LCR hemoragic

MENINGITA INFECTIOASA

EXAMEN OBIECTIV
-redoarea de ceaf
-semnul Kernig I->semnul trepiedului
-semnul Kernig II->pacient n decubit
dorsal;ridicarea picioarelor la 90 se face cu
flectarea genunchilor
-semnul Brudzinski I->flectarea capului pe trunchi
determin flectarea genunchiului
-semnul Brudzinski controlateral->la flectarea
gambei pe coaps i a coapsei pe abdomen se
produce flectarea membrului inferior controlateral
-la nou-nscui i sugari nu exist redoarea de ceaf
-la nou-nscui + sugari->bombarea fontanelei
anterioare i pulsaii la nivelul ei

REDOARE DE CEAFA

SEMNUL BRUDZINSCHI

SEMNUL KERNIG

EXAMENE PARACLINICE
-examenul fundului de ochi
-puncie lombar->n decubit lateral sau
ezut

Semne si simptome

SEMNE SI SIMPTOME

SEMNE SI SIMPTOME
Febra mare
durerile de cap si gtul intepenit sunt principalele
simptome ale meningitei peste vrsta de 2 ani. Aceste
simptome apar in cteva ore sau in 24 pn la 48 de
ore.
Alte simptome includ greata, vrsturile si fotofobia
(discomfort la expunerea la lumini puternice), stare
confuz si somnolent.
La nou-nscuti si copiii mici, simptomele clasice de
febr, dureri de cap pot lipsi sau pot fi greu de detectat,
copilul putnd avea o aparent de incetineal,
inactivitate, iritabilitate sau pot fi prezente vrsturile si
lipsa poftei de mncare.
Pe masur ce boala progreseaz, pacientii de toate
vrstele pot suferi atacuri cerebrale.

INTERVENTII
etiologic
-dozele de atb.sunt mai mari dect n alte infecii
-se ncepe cu doze mari de atb.i nu se modific n
timpul tratamentului dozele
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-cortizon->faciliteaz ptrunderea antibioticelor n
LCR
simptomatic
-combaterea febrei i a durerii
-reducerea edemului cerebral:
-izolarea bolnavului
-febr->regim bogat n lichide

PUNCTIA LOMBARA
Reprezint gestul medical de ptrundere
cu un ac n spaiul subarahnoidian pn la
vizualizarea lichidului cefalorahidian
(LCR).

INDICATII
a) diagnostic pentru diagnosticul meningitelor
bacteriene, virale, fungice, tuberculoase, luetice, al
hemoragiei subarahnoidiene, al afeciunilor
maligne sau demielinizante ale SNC citologic,
bacteriologic)
b) terapeutic pentru administrarea medicaiei
specifice n unele afeciuni neurologice (antibiotice,
citostatice)
c) pentru realizarea accesului la spaiul
subarahnoidian n vederea injectrii de aer
(pneumoencefalogram), substane de contrast
sau izotopi radioactivi (proceduri imagistice)
d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene

CONTRAINDICATII
a) infecii ale tegumentului sau ale spaiului peridural
n vecintatea locului de puncie
b) tratamentul cu anticoagulante sau existena unei
coagulopatii
c) hipertensiunea intracranian prin formaiuni
expansive intracraniene
(hematom subdural, abces cerebral, tumori de fos
posterioar) cu edem papilar la examenul fundului
de ochi sau semne neurologice de focar
d) come de etiologie neprecizat
e) convulsii tonico-clonice
f) refuzul bolnavului

POZITIONAREA PACIENTULUI

PUNCTIA LOMBARA

Precauii:
- temporizarea procedurii la pacienii cu edem papilar sau semne
neurologice de hipertensiune intracranian, pn la excluderea
procesului expansiv intracranian
Incidentele i accidentele punciei rahidiene sunt reprezentate de:
- puncia alb (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziia
necorespunztoare a pacientului, obstruarea acului cu un
fragment tisular, ostacol osos (necesit retragerea acului i
repuncionare), lungimea insuficient a acului, direcia lateral a
acestuia, hipotensiunea marcat a LCR;
- scurgere foarte lent a LCR prin ptrunderea insuficient a acului
n spaiul
subarahnoidian impune mpingerea uoar a acului
- apariia lichidului sanguinolent pe ac prin lezarea unui vas din
plexul peridural;dac nu se limpezete dup cteva picturi, se
va retrage acul i se va punciona alt spaiu interspinos
- durere brutal ntr-un membru inferior - n caz de nepare a unei
rdcini nervoase

Complicaiile
- sincopa vagal la pacienii anxioi, datorat reflexelor vagale
inhibitorii
declanate de emoie sau durere, lipsei sedrii ori a anesteziei incorect
efectuate; impune decubitul dorsal, msuri de reechilibrare
volemic
- cefaleea poate fi prevenit prin folosirea de ace foarte subiri i
respectarea decubitului dorsal dup puncie
- contaminarea LCR cu apariia meningitei sau empiemului subdural
sau peridural
foarte rar, datorit nerespectrii asepsiei;
- hematomul compresiv subarahnoidian apare n cazul efecturii
punciei rahidiene la pacienii cu tulburri de coagulare sau aflai
sub tratament anticoagulant (prin neparea unui vas) i poate duce
la paraplegie
- sindromul de angajare complicaie foarte grav, letal, apare n
urma efecturii punciei la un pacient cu hipertensiune intracranian
- supuraia la locul de puncie

Pregatirea produsului pentru


examinare
examinare macroscopica se face imediat
apreciindu-se culoarea,
aspectul,presiunea lichidului normal este
limpede, clar ca apa de stinca , se scurge
picatura cu picatura
in stari patologice poate fi hemoragic,
xantocrom, iar viteza de scurgere poate
creste sau scade
pentru examenul citologic, biochimic,
bacteriologic va fi etichetat si trimis la
laborator

ATENTIE

mandrinul dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril


pentru a putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului
in timpul recoltarii cind lichidul este purulent, viscos sau cu
sfacele de fibrina
in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid dupa punctie
pacientul se va pune in pozitie Trendelenburg
punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulatori
deoarece nu necesita postpunctional pozitia de d. d. 24 ore
dupa citeva picaturi de singe la inceputul punctiei apare lichidul
clar, se schimba eprubeta, la laborator se trimite lichidul clar
evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian NU este
indicata
modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei indreptarea
coloanei vertebrale care determina ruperea acului si
traumatizarea substantei nervoase