Patologia chirurgicala a

intestinului subtire

Chirurgia Intestinului Subtire

Plan de
expunere

Anatomie si fiziologie
Metode de explorare
Bolile congenitale
Afectiuni inflamatorii
nespecifice
Afectiuni inflamatorii
specifice
Enterita de iradiatie
Insuficientele vasculare
mezenterice
Tumorile benigne si maligne
Sindroamele de malabsorbtie
Intestinul subtire si
obezitatea morbida

Anatomie
I
Intestinul subtire
(dd)
Asezare
Lungime
Limite (jejunul si
ileonul)
Mijloace de fixare
Raporturi
Vascularizatie
Inervatie
Limfatice

Anatomie
II
Structura Ma
mucoasa
submucoasa
musculara
longitudinal
circular

seroasa

Structura Mi

 Digestia si absorbtia
(jejun>ileon)

Fiziologie

carbohidrati 350 gr
proteine 60-90 gr
grasimi 80-100 gr
apa si electroliti 8-10 l,saruri
biliare.

Motilitatea
contractii segmentare (10
/min)
miscarea peristaltica (6-7
cm/min)
miscare antiperisatltica

Functia endocrina

Metode de
explorare

secretina, enteroglucagonul,
-Rx
somatostatina
etc.
-Endo
-TC
-RMN

Johann Friedrich Meckel von Helmsbach cel tanar

1781-1833
Fondatorul teratologiei.

Diverticulul
Meckel I

Definitie (2%)
Embriologie
Forme anatomice
Particularitati

unic
antimezostenic
vase proprii
4 tunici
lung. 1-10 cm
insertie 30-90 cm
intestin

Clinica
asimptomatic

Diverticulul
Meckel II

Complicatii
Hemoragie
digestiva
Ocluzie
intestinala
Inflamatia
Malignizarea

Diverticulul Meckel
III

Diagnosticul
paraclinic
exceptional

Tratament
3 tipuri de operatii
posibile

Descoperire intamplatoare
!!!

Boala diverticulara a intestinului

subtire

(CM) Sunt caracteristici ale bolii

diverticulare a intestinului subtire:

A. Predominent pe jejun
B. Sunt de pulsiune
C. Sunt multipli
D. Pe marginea
mezostenica
E. Apar la varstnici
R: A,B,C,D,E.

Diverticulul Meckel este o afeciune :

A. Inflamatorie
B. Congenital
C. Degenerativ
D. Recidivant
E. Malign
R: B

(CM) Tabloul clinic al diverticulozei

intestinale poate cuprinde
A. Anemie
B. Disconfort epigastric
C. Semne oclusive
D. Diagnoistic incidental
(80%)
E. Forme
oligosimptomatice

R: A,B,C,D,E.

(CM) Invetigatiile paraclinice in

diverticuloza IS sunt

A. Tranzitul baritat
B. Tubajul duodenal
C. CT
D. Echografia
abdominala
E. Irigografia
R: A,C,D

(CM.) Complicatiile diverticulozei IS

sunt

A. Ocluzia intestinala
B. Hemoragia Digestiva
C. Hernia epigastrica
D. Sindromul de
malabsorbtie
E. Perforaratia si
R:
A,B,D,E,
malignizarea

Tratamentul Diverticulozei IS

Tratament medical
Tratament chirurgical

(CM) n etiopatogenia bolii Crohn sunt

incriminai:

A. Factori genetici
B. Consumul de alcool
C. Factori infecioi
D. Factori vasculari
E. Factori imuni
R: A, C, D, E.

(CM) Sunt caracteristici ale

Diverticulului Meckel:

A. Este un rest al canalului omfalomezenteric

B. E localizat pe marginea antimezostenic a
ileonului terminal
C. Localizarea jejunal este rar
D. Are o vascularizaie proprie
E. Conine toate straturile peretelui ileal

R: A,B,D,E,

Af. Inflamatorii-Boala lui Crohn 1932

enterita regionala, granulomatoza cronica, ileita
terminala

We proposed to describe, with

pathologic and clinical details, a disease
of the terminal ileum affecting mainly
young adults, characterized by a
subacute or chronic necrotizing and
cicatrizing inflammation. The ulceration
of the mucosa is accompanied by a
disproportionate connective tissue
reaction of the remaining walls of the
involved intestine, associated with the

Epidemiologie
1,8-3.7 la 100.000

Etiopatogenie
Boala inflamatorie?
Boala infectioasa?
Autoimuna?

Anatomie
patologica
Sediu predilect
Macroscopic
stenoze
abcese
peritonite
localizate
generalizate

fistulizare

Microscopic

Colectia Clinicii I.
Cantacuzino

Colectia Clinicii I.
Cantacuzino

Manifestari
clinice I
DURERE ABDOMINALA (~100%)
persistenta
recurerentiala

DIAREE (85%)
SCADERE IN GREUTATE (80%)
FEBRA (30%)

ADULT TANAR (m)

Evolutia cronica / puseuri de acutizare / acalmii ----->modificari

ireversibile si complicatii

Manifestari clinice II
Fistule perianale
Abcese perianale
Manifestari
extraintestinale

artralgie
uveita
irita
hepatita
pericolangita
eritem nodos
piodermita gangrernoasa

Ex. Obiectiv Dg.

Paraclinic
Palparea
masa
palpabila,alungita,
ferma, dureroasa

Complicatii

durere continua
febra, diareea!!!
HD
ocluzie sau
peritonita

Tratament
Medical--->recidiva 90%--->Chirurgical

regim alimentar
medicatie (aspirina, sulfamide,
metronidazol, cortizon, azatioprina,
imuran)

Tratamentul chirurgical
(stenoza, abces)
Laparotomia simpla
Operatiile de derivatie

(stenoze, abcese, fistule)

simpla
cu excluzie

Operatii de rezectie
ileohemicolectomie)
primitiva
secundara

Drenaj abces

(Ileonectomie,

Evolutia dupa tratamentul

chirurgical

Recidiva 10-15%

Mortalitate 3035%

(CM) Anatomia patologica in

Boala Crohn cuprinde:

A. Leziuni discontinue
B. Mezenter indurat
C. Adenopatii
mezenterice
D. Stenoze, fistule
E. Lichid de ascita
R: A,B,C,D.

(CM) Tabloul clinic al BC cuprinde

urmatoarele cagorii de semne

A. Generale de debut
B. Neurologice
C. Digestive
D. Extradigestive
E. Dermatologice
R: A,C, D.

(CM) Sunt semne generale de debut in

BC

A. Inapetenta si scadere
ponderala
B. Subfebrilitate
C. Tulburari de crestere la
copii si adolescenti.
D. Fatigabilitate
E. Hipertermie

R: A, B, C, D,

(CM) Sunt semne digestive in BC

A. Diareea
B. Steatoree
C. Greata
D. Fistule
E. Durere abdominala
R: A,B,C,D,E,

(CM) Sunt semne extradigestive ale

BC
A. Eritemul nodos si
durerile articulare
B. Sacroileita
C.Litiaza biliara
D. Anemia
E. Tromboflebita

R: A, B,C,D,E,

(CM) Diagnosticul paraclinic al BC

poate cuprinde

A. Echo, CT, RMN

B. Colonoscopia
C. Irigografia
D. Rx. Abdomen simpla
E. Rectoscopia
R: A,B,C.

(CM)Diagnosticul diferentgial al BC se
face cu

A. Colita ulceroasa
B. TBC ileocecala
C. Limfomul
D. Endometrioza
E. Tumorile carcinoide
R: A,B,C,D,E,

(CM) Complicatiile BC pot fi

A. Ocluzia intestinala
B. Perforatia
C. Hemoragia
D. Malignizarea
E. Uropatia obstructiva
R: A,B,C,D,E,

(CM) Tratamentul BC cuprinde

A. Alimentatie
B. Medicatie
C. Tratament chirurgical
D. Psihoterapie
E. Neurologic
R: A,B,C,

(CM) Indicatiile tratamentului

chirurgical in BC sunt
A. Ocluzia iontetsinala
B. Peritonita
C. Lipsa de raspuns la
tratament medical
D. Prezenta fistulelor
E. Tulburari de crestere la
copii

R: A,B,C,D,E,

(CM) Ce tehnici operatoprii sunt folosite in

tratamentul BC si a complicatiilor acesteia?

A. Enterectomia ,
stricturoplastia
B. Derivatia ileo-colica
C. Ileostomia
D. Drenaj percutan
E. Laparosacopia

R: A,B,C,D,E.

Tuberculoza Ileocecala
Localizarea digestiva
Etiopatogenie
Infectie primitiva /
secundara

Anatomie patologica
MI: foliculi tuberculosi
tipici
Ma: forme
Ulceroasa
Hipertrofica
Enteroperitoneala

Tuberculoza Ileocecala
Diagnosticul clinic
F. necomplicata (s. Locale, S.
generale)
F. complicate

Ocluzia
HD
Perforatia
Fistula interna + malabsorbtie

Diagnosticul paraclinic
Radiologia
Defect de umplere
Intoleranta a intestinului
terminal
Zone ingustate
Aglomerari de anse

Laboratorul

Tratamentul

Indicati afirmatia inexacta privind

boala Crohn :
A. Boala inflamatorie cronica
B. Este de etiologie necunoscuta
C. Localizata numai pe ileonul terminal
D. Are o evolutie in pusee
E. Are tendinta la recidiva

Tumorile Intestinului Subtire

BENIGNE
MALIGNE

Tumorile Benigne

Etiologie
Anatomie
patologica
Origine
Asocieri
sd. Rendu-Osler-

Diagnostic
clinic
Asimptomatice
Complicatii
ocluzie intestinala
obstructie
compresie
invaginatie

sangerare
malignizare

Tumorile
maligne I

Etiologie
rare 5%
B>F
Anatomia patologica
Manifestarile clinice
Tratamentul

Tumorile maligne ale IS

Tumorile maligne II
Anatomia
patologica
microscopic

carcinom
sarcom
limfosarcom
reticulosarcom
leimiosarcomul
macroscopic

tubulara,
infiltrativa
polipoida
exofitica

Tumorile
maligne
III
Manifestarile clinice
nespecific
masa tumorala palpabila
peristaltica vizibila

complicatii
obstructia (Sd. Koenig)
stenoza
invaginatie

sangerarea
perforatia
peritonita
fistula enteroenterica

sindromul de malabsorbtie

Tratamentul

Tumorile maligne III

Diagnostic paraclinic

Radiologic !!!
Endoscopic!!!
Echografic
Tomografie
computerizata

Tumorile maligne III

Tratament
chirurgical
radical
rezectie larga
t. jejunale inalte
t. ileon terminal

paliativ (derivatie
interna)
gastrojejuno
anastomoza
enteroenteroanastomoz
a
iletransverso sau
sigmoido anastomoza

adjuvant

(CS) TIS NU pot fi

A. Adenoame
B. Lipoame
C. Urotelioame
D. Fibroame
E. Mixoame
R: C

Realizati asocierile corecte in cadrul

TIS
A. leiomiomul
B. t neurogenice
C. adenomul
D. sd Peutz-Jeghers
E. hemangiomul

1.
extralumenal
2. ereditar
3. sangerare
4. cavernos
5. vilos

R: a-1,c-5, e-4,b-3, d-2,

In ce stadiu de dezvoltare al tumorilor

de IS apare interesarea ganglionilor

A. Std. A
B. Std. B
C. Std. C
D. Strd. D
E. Std de diseminare
R: C

Tumorile carcinoide

http://www.imed.ro/chirur
gie/Carcinoid%20ileal.htm

Limfomul IS este primar daca

A. Nu exisat adenopatie
periferica
B. rx. Pulm normala
C. leucocitoza
D. Adenopatie mezenterica
E. metastaze hepatice

R: A,B,D,

Tuberculoza intestinala

Etiopatogenie
Forma Primara
Mycobacterium Bovis lapte vaca n
Forma Secundara
- M. Tuberculosis sputa inghitita

Fiziopatologia Tuberculozei intestinale

TBC

malabsorbtie

(CM) Macroscopic tbc intestinala se

caracterizeaza prin

A. Ulceratii mucoasei
B. Tuberculoame
C. Limfadenopatie
mezenterica
D. Perete intestinal
ingrosat
R:
A,B,C,D,E.
E. Stenoze
enterale

Tbc intestinala. Microscopie

Edem
Cazeificarea
Granulomul tbc
Leziunile ganglionare

(CM) In tbc intestinala semnele si

simptomele clinice sunt
A. Simptome digestive
B. Sindromul de impregnare
bacilara
C. Sd. subocluziv
D. Eritemul nodos
E. Formatiunea tumorala
palpabila

R: A.B.C,E,

Diagnosticul Paraclinic al tbc

intestinale cuprinde
A. Rx. Abdomen simpla
B. irigografia
C. colonoscopia
D. TC
E. biopsia peitoneu prin
laparoscopie

R: B.C.D.E

(CM diagnosticul diferential al tbc

intetiunale se face cu:
A. Bola Crohn , sarcoidoza ,
endometrioza
B. limfoame intetinale
C. enterocolite infectioase
D. abcesul apendicular
E. Infarctul intetinal

R : A.B.C.D.

(CM) Complicatiile tbc intetinale pot fi

A. Malignizarea
B. Ocluzia intetinala
C. Sindromul de
malabsorbtie
D. Hemoragia digestiva
E. abcese, perforatii,
peritonita

R: B,C,D,E,

Infarctul
enteromezente
ric

Definitie
Istoric
Epidemiologie
Etiopatogenie
Clasificare

(CM) Examenul clinic al IAM poate

cuprinde

A. Durerea abdominala
B. Constipatia
C. greta , varsaturi
D. distensia abdominala
E. hipotensiunea
artieriala
R: A,C,D,E.

(CM) Investigatii paraclinice in IAM

sunt:

A. Echografia
abdominala
B. Rx. Abdomen simpla
C. Ecocardiografia
D. Tranzit baritat
E. Angiografia RMN
R: A,B,C,E.

(CM) La rx. Abdominala simpla in IAM

pot fi vazute

A. Poate fi normala
B. Imagini hidroaerice
C. pneumatoza
intestinala
D. Tromboza
mezenterica
E.
R:A<B<C.
Calcificari

(CM ) In dg. Dif. Al IAM pot fi

considerate:

A. Anevrismul de aorta
B. pancreatita a cuta
C. Parazitozele
D. Colecistita acuta
E. apendicita
R: A,B,D,E.

(CS) Care din urmatoarele mijloace terapeutice

NU este indicat in tratamentul IAM

A. Sondaj urinar
B.Vasopresoare
C. Sonadaj NG
D. Cateter venos
periferic
E. Antibioterapie
R: B

Ischemia cronica mezenterica

R:

Enterita radica

A.
B.
C.
D.
E.
R: