Educaţia consumatorului de

produse agroalimentare ecologice

Dascălu Maria Cristina

Zdrafcu Paul
Matei Ion Dragoș

Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Facultatea de Științe Economice
 Industria alimentară foloseşte termenul „natural” pentru
a indica faptul că un aliment a fost procesat într‐o
măsură minimă şi că nu sunt adăugaţi conservanţi.

 Agricultura biologică se bazează în principiu pe

ridicarea conţinutului solului în materie organică, prin
folosirea îngrăşămintelor organice naturale
Conceptul

 Treptat, acest domeniu a devenit din ce în ce mai cunoscut şi

consumatorii au început să depună eforturi pentru a adopta un
comportament mai ecologic, pentru a folosi produse care să îi
ajute să aibă un astfel de comportament.

 Fie din dorinţa de a consuma alimente gustoase şi autentice, fie

pentru a contribui la protecţia mediului, îmbunătăţirea resurselor
naturale, bunăstarea animalelor şi a comunităţilor rurale,
statisticile arată o creştere a consumului de produse ecologice.
Produsele agroalimentare
ecologice
 Pentru ca alimentele sa fie considerate si etichetate ca
organice, trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte
specifice. Culturile ecologice trebuie cultivate in soluri in
care nu se afla substante chimice adaugate.

 Fermierii nu trebuie sa
foloseasca pesticide sintetice, organisme modificate
genetic sau ingrasaminte pe baza de petrol sau namoluri
de epurare.
Publicul tinta al produselor bio

O serie de indicatori corespunzători individului predispus a se angaja în

susţinerea şi consumul produselor eco, dintre care:
 sexul- femeile au mai curând o predispoziţie pentru a lua în
considerare aspectele legate de caracterul eco, al produselor;
 venitul- consumatorii cu venituri ridicate, având acoperite nevoile
primare, tind să acorde o mai mare importanţă atingerii unui stil de
viaţă cât mai sănătos;
 mediul - consumatorii situaţi în mediul urban mare au tendinţa de a fi
mai conştienţi în raport cu gradul de poluare la care sunt supuşi, ca
urmare sunt predispuşi să încerce să contracareze efectele nocive ale
acesteia, abordând o optică eco;
 nivelul de educaţie - cu cât acesta este mai ridicat cu atestate
favorizează înţelegerea complexă a fenomenelor legate de implicaţiile
ecologiei pe toate planurile, inclus eco-consumul.
 Cele mai vandute
produse bio sunt:
laptele, ouale, iaurturile,
fructele, legumele, dar
si mezelurile. Vanzarile
totale de produse BIO
in Romania ajung la
aproximativ 10
milioane de euro, ceea  Alimentele biologice au
ce reprezinta sub 1% un termen de valabilitate
din piata de retail. mai mic decat alimentele
obisnuite, deoarece nu
contin aditivii alimentari
de sinteza - conservantii,
colorantii, agentii de
sapiditate, de ingrosare.
Conservatii chimici sunt
inlocuiti cu conservanti
naturali (acidul lactic).
Principalele canale de vanzare a
produselor BIO in Romania
 Vanzari de la poarta fermei
 Vanzari in piete sezoniere
 Retail traditional
 Magazine specializate
 Hipermarketuri
 Supermarketuri.
 Conform specialistilor, in
perioada urmatoare, produsele
bio comercializate in Romania
vor fi vandute in proportie de
60% in magazine organice,
30% in supermarketuri si 10%
in alte magazine. Principalele
retele de magazine care au
introdus produse ecologice în
sortiment si au amenajat spatii
speciale pentru acestea , sunt:
Carrefour, Cora, Gima, Mega
Image.
Suprafata cultivata ecologic

 la nivel mondial se ridica la 31,4 milioane de hectare, Romania

ocupand locul 16 in functie de suprafata cultivata. Suprafata
totala a culturilor ecologice in Romania a crescut de peste 10 ori
din anul 2000 pana in prezent.

 România continuă să exporte cu precădere cereale, miere, fructe

de pădure şi foarte puţin produse procesate, precum brânzeturi,
vinuri sau produsele de panificaţie. Ţările europene sunt
principalele pieţe de export ale României pentru produsele
ecologice, Germania, Austria sau Belgia.
Certificarea

 În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control,

operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi
certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele
ca fiind ecologice.
 Pe eticheta şi publicitatea unui produs ecologic se va aplica
sigla «ae» specifică produselor ecologice controlate.
Beneficiile alimentelor ecologice:

 1. Producţia de legume, fructe si carne organice nu foloseşte substanţe

chimice.
Spre exemplu, mărul cultivat în mod convenţional conţine în jur de 30 de
substanţe artificiale, concentrate în coajă , chiar şi după spălare.
 2. Produsele organice conţin cu minim 50% mai multe vitamine, minerale,
enzime şi fitoelemente comparativ cu cele convenţionale. Calciul are
biodisponibilitate cu 70% mai mare în alimentele ecologice.
 3. Alimentaţia organică este singurul mod practic de evitare şi protest
împotriva produselor modificate genetic.
 4. Lactatele, spre exemplu, trebuie consumate cât mai naturale deoarece tot
ce există în supermarket provine din ferme în care animalele sunt tratate şi
hrănite cu amestecuri de antibiotice, hormoni.
 5. Gustul şi aroma fructelor şi legumelor ecologice sunt mult mai autentice
faţă de ale celor crescute convenţional.
Prețul, principală barieră de
achiziție

 Prețul rămane totuși principală barieră în achiziție, fiind menționat de

aproximativ jumătate dintre românii care nu intentionează să cumpere
astfel de produse.
 Lipsă de încredere în autenticitatea produselor este o altă barieră
importantă, pe care toți producătorii ar trebui să se concentreze în
comunicare, astfel încât ea să fie inlăturată.
 Alte aspecte menționate de respondenții care nu au cumpărat sau nu mai
doresc să cumpere produse bio sunt: faptul că nu sunt ușor de găsit în
magazine, gustul mai puțin intens, comparativ cu cel al produselor non-
bio, lipsă unor informații de pe etichetă, termenul redus de valabilitate,
numărul redus de magazine care comercializează astfel de produse, lipsă
diversificării gamei de produse la raftul bio.
 Referitor la preț, aproximativ unu din 10 români declară că nu cunoaște
prețul produselor alimentare bio, în timp ce în cazul produselor
nealimentare unu din patru români susține că nu poate evalua diferență
de preț dintre un produs bio și unul non-bio 82% dintre cei care cunosc
prețurile consideră că produsele alimentare bio sunt, în medie, mai
scumpe cu 77% față de produsele non-bio.
 Concluzii si recomandari

 Consumatorii de produse alimentare bio nu sunt neapărat mai înstăriți

financiar decât restul populației, însă fac parte din segmentul de populație
mai educată. Nevoia de control, de a avea o garanție că produsul consumat
este pur, fără nici un adaos, nemodificat genetic, astfel încât să nu afecteze
sănătatea. Cei ce au această preocupare se remarcă prin faptul că citesc
enorm despre sănătate, despre efectele benefice ale mâncării bio, despre
pericolul pe care-l reprezintă pentru sănătate procesele de creștere și de
prelucrare obișnuite.

Nu uita!
 ai grijă de ține, de corpul tău, oferă-i ce-i mai bun în materie de hrană, îți va
sluji toată viață;
 respectă regulile unei vieți sănătoase, atât din punct de vedere alimetar, cât și
din punct de vedere ecologic, față de mediul înconjurător, aditivii alimentari
nu îți fac bine nici ție, nici planetei;
 trăiește o viață echilibrată, fără excese.