APARATE SI PROTEZE

UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA SI MAXILO-FACIALA
 INTRODUCERE.ISTORIC
• Origine – restaurarea protetica a
elementelor anatomice ale corpului .
• POPP (1939) – mumii egiptene – pavilioane
auriculare , piramide nazale , ochi artificiali.
• China antica – reconstructia piramidelor
nazale si a pavilioanelor auriculare din
ceruri si rasini .
• PARE (1575) – obturator pentru a inchide o
despicatura palatina .
• FAUCHARD ( 1728 ) – perforatii palatine
pentru retentionarea protezelor maxilare .
 INTRODUCERE.ISTORIC
• KINGSLEY ( 1880 ) – descrie utilizarea
aparatelor pentru restaurarea palatului ,
nasului .
• MARTIN ( 1889 ) – descrie dispozitive de
inlocuire a defectelor maxilarului si
mandibulei .
• KAZANJIAN(1932) – necesitatea colaborarii
dintre chirurgi maxilo-faciali – proteticieni –
chirurgi plastici pentru rezultate estetice si
functionale optime .
 DEFINITII.NOMENCLATURA
• SIMICI(1970)-”DICTIONAR MEDICAL“ :
“Aparatele sunt sisteme de piese
servind la o operatie bine determinata ,
mecanica , tehnica sau stiintifica ,
precum si la dirijarea energiei si
transformarea ei in diferite forme.”

- In medicina dentara – Aparatul (ortodontic

sau chirurgical) este asociat unui caracter
temporar – utilizat cu rol de corectare doar
pe perioada tratamentului unor afectiuni .
 DEFINITII.NOMENCLATURA
• DEX:
“Proteza este un aparat sau o piesa
medicala care inlocuieste un organ , un
membru, o parte dintr-un membru amputat
sau un conduct natural al corpului
omenesc.”

- Spre deosebire de aparat , Proteza are un

caracter de durata participand la refacerea
functiilor afectate de pierderea segmentului
respectiv din organism . ( proteza cu
obturator , proteza cu plan inclinat ).
 DEFINITII.NOMENCLATURA
• DEX :
“Epiteza este o corectie a unei
articulatii defectuoase . “

- In practica maxilo - faciala definste

dispozitivele ce inlocuiesc parti moi lipsa
ale organismului – caracter morfologic
asemanator protezelor ( respecta aspectul
segmentului inlocuit ) dar nu participa la
restaurarea functiilor pierdute ( epiteza
nazala / auriculara ).
 CLASIFICARE
Dupa indicatia clinica si patologia
careia i se adreseaza in :

• Dispozitive protetice utilizate in

chirurgia orala / dento – alveolara.

• Dispozitive protetice utilizate in

chirurgia maxilo – faciala .
 CLASIFICARE
Dupa scopul lor in:

• Diagnostice / Prognostice (in special in

chirurgia orala / dento – alveolara ) .

• Terapeutice
 CLASIFICARE
Dupa durata de utilizare de catre
pacient :

• Temporare

• Permanente
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA / DENTO –
ALVEOLARA CU DURATA
TEMPORARA
• In patologia extractiei dentare ( consecutiv
accidentelor / complicatiilor intra si
postextractionale) :
- Hemoragia postextractionala .
- Fractura tuberozitatii maxilare .
- Comunicarea oro – sinusala .

• In patologia parodontala si a traumatismelor

dento –parodontale .

• In chirurgia proprotetica ( plastia de parti

moi sau creasta alveolara ).
APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN
CHIRURGIA MAXILO –
FACIALA CU DURATA
TEMPORARA
• In patologia traumatica oro – maxilo – faciala
- atelele de imobilizare
- gutierele de imobilizare
- placa palatinala / sina linguala cu sau
fara val de ocluzie

• In patologia tumorilor chistice maxilare

(obturatorul de marsupializare)

• In patologia articulatiei temporo –

mandibulare (gutiere de repozitionare)
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO-FACIALA CU DURATA
PERMANENTA
 In defecte ale oaselor maxilare
consecutiv patologiei tumorale sau a
traumatismelor cranio – faciale :

• Defecte osoase maxilare – proteza cu

obturator .

• Defecte osoase mandibulare – proteza

cu plan inclinat .
 DISPOZITIVE PROTETICE
UTILIZATE IN SCOP
DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC

• Sina / gutiera pentru sondaj parodontal

• Ghidul radiologic
• Ghidul chirurgical
• Ghidul estetic
• Ghidul topografic
 Dispozitivele protetice utilizate in scop
diagnostic / prognostic :

• Sunt utilizate preponderent in patologia

chirurgicala orala / dento – alveolara .
• Sunt treptat inlocuite de dispozitive realizate
cu ajutorul procedurilor imagistice de ultima
generatie .
• Au ca avantaj rapiditatea in executie si
costul de productie redus .
• Sunt solicitate de medicii cu experienta .
 ETAPELE THNICE DE
REALIZARE ALE APARATELOR
SI PROTEZELOR
CHIRURGICALE
• Turnarea modelului preliminar .
• Prelucrarea modelului preliminar
(sectionare , radiere , deretentivizare ,
foliere) .
• Confectionarea portamprentei individuale
• Turnarea modelului functional / duplicat.
• Montarea modelelor in articulator / ocluzor
pe baza relatiei de ocluzie .
• Realizarea machetei .
• Ambalarea / Turnarea .
• Prelucrarea lucrarii protrtice .
 Aparatele si protezele chirurgicale :
• Sunt dispozitive mobile sau
mobilizabile .
• Sunt confectionate in general din
rasini acrilice auto / baro – termo
polimerizabile sau compozite
fotopolimerizabile cu sau fara schelet
metalic .
• Sunt mentinute pe campul protetic prin
reeducarea si adaptarea musculaturii
periorale ale pacientului .
 DISPOZITIVE PROTETICE
UTILIZATE IN SCOP
DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC
 SINA / GUTIERA DE SONDAJ
PARODONTAL
• Asigura o analiza clinica prin sondaj
parodontal ( parodontometrie) cu relevanta
stiintifica .
• Utilizata in studiile clinico – statistice si
prognostice .
• Se modeleaza pe modelul prelimiar din
ceara calibrata sau direct din rasina
autopolimerizabila .
• Urmareste arhitectura orala sau vestibulara
dento – parodontala de la convexitatile
anatomice coronare spre mucoperiostul
alveolar .
 GHIDUL RADIOLOGIC
• Utilizat in implantologie pentru analiza
structurilor spatiului edentat.
• Pe modelul preliminar se realizeaza o
macheta din ceara calibrata a unei proteze
pe care la nivelul seilor se aplica bile
metalice de dimensiuni cunoscute .
( Ambalare / Injectare rasina / Polimerizare /
Prelucrare)
• Pacientul poarta proteza la examenul
radiologic .
• Caracter istoric , rar utilizata de la aparitia
tomodensitometriei computerizate .
 GHIDUL CHIRURGICAL
• Utilizat in tratamentul prin implante al
breselor edentate .
• Precizeaza pozitia si chiar directia de
inserare a implantelor .
• Se realizeaza din rasina auto , termo – baro
sau fotopolimerizabila .
• In amprenta campului protetic se monteaza
pini la nivelul spatiilor edentate .
• Se toarna modelul si se sectioneaza in sens
vestibulo – oral spatiul edentat.
 GHIDUL CHIRURGICAL

• La nivelul suprafetelor de sectiune se

marcheaza grosimea mucoperiostului .
• Se radiaza spatiul edentat .
• Se realizeaza macheta in care la
nivelul seilor protetice se marcheaza
pozitia corespunzatoare implantului .
• Se ambaleaza , se injecteaza rasina , se
polimerizeaza , se prelucreaza .
 GHIDUL / GUTIERA ESTETICA
• Utilizata pentru simularea lucrarii protetice
definitive .
• Se foloseste in cazul spatiilor edentate cu
dimensiuni modificate , in conditiile
necesitatii simularii unui artificiu de modelaj
sau montaj .
• Utila in stabilirea directiei de inserare si a
pozitiei implantelor .
• Se foloseste pentru confectionarea gutierei
de rasina termo – plastica cu ajutorul careia
se realizeaza protezarea imediata
extemporanee ( varianta scutan ) .
 GHIDUL / GUTIERA ESTETICA

• Pe modelul preliminar / de studiu se

monteaza din garnitura dentara la culoare
dintii absenti la nivelul spatiilor edentate .
• Se verifica in ocluzie , se prelucreaza
obtinandu-se o macheta de proteza(partiala
sau totala in functie de caz ) .
• Macheta este probata de pacient care isi
exprima parerea , putand in acest fel sa
apreciezeforma dintilor , marimea , culoarea
si montajul lucrarii protetice definitive .
 GHIDUL / GUTIERA
TOPOGRAFICA
• Utilizata in tehnicile chirurgicale parodontale
(G.T.R.) .
• Reda arhitecura zonei mucoperiostale cervicale –
negativul .
• Pe modelul preliminar se aplica in regiunea
cervicala pe zona interesata o bucata de ceara
calibrata incalzita astfel incat sa amprenteze o
suprafata de aproximativ 10 mm. inaltime la nivelul
santului gingival centrata pe acesta .
• Macheta astfel obtinuta se ambaleaza , se
injecteaza rasina , se polimerizeaza si nu se
prelucreaza mucozal – CONFORMATOR .
 GHIDUL / GUTIERA
TOPOGRAFICA
• Utilizata in tehnicile reconstructive , ale
defectelor crestale alveolare , cu ajutorul
grefoanelor autologe .
• Se foloseste pentru aprecierea defectului si
stabilirea zonei donoare .
• Pe modelul preliminar radiat la nivelul zonei
receptoare se realizeaza din ceara macheta
conformatorului ce corecteaza defectul
crestal in sens tridimensional .
• Macheta se ambaleaza , se injecteaza
rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza
primar .
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA / DENTO-ALVEOLARA
CU DURATA TEMPORARA
 PATOLOGIA EXTRACTIEI
DENTARE
• Hemoragia postextractionala : (cauze)
- traumatisme excesive local care se
soldeaza cu fractura procesului alveolar sau
lezarea unor vase sanguine din vecinatate .
- consecutiv unei stari fiziopatologice a
pacientului ( pacient in tratament cu
anticoagulante / antiagregante ,
trombocitopenii induse sau cosecutive
altor afectiuni) .
- pacient cu afectiuni hemoragipare
( hemofilii/trombocitopenii) .
 PATOLOGIA EXTRACTIEI
DENTARE
• In situatia in care hemoragia a survenit unui
traumatism dispozitivele utilizate se
confectioneaza extemporaneu ( ligaturi
dento - dentare ce mentin tamponamentul ;
sei protetice compresive din materiale
termoplastice sau siliconice ).
• In situatia prevederii unui risc hemoragic se
realizeaza preoperator o placa palatina/sina
linguala cu sa de protectie.
 PLACA PALATINALA/ SINA
LINGUALA CU SA DE
PROTECTIE

• Turnarea modelelor preliminare .

• Confectionarea portamprentei individuale .
• Turnarea modelului functional .
• Montarea in articulator / ocluzor.
• Reducerea / radierea modelelor.
• Realizarea machetei / ambalare / injectare
rasina / polimerizare / prelucrare.
 FRACTURA TUBEROZITATII
MAXILARE

• Se confectioneaza placa palatinala

o
cu sa terminala conformatoare .

• Pe model se realizeaza o placa palatina

prelungita cu o sa protetica perituberozitar
posterior si vestibular , ancorata prin
crosete ocluzo – aproximale sau cervicale.
 COMUNICARILE
ORO – SINUSALE
• Se confectioneaza placi palatinale care
au ca scop :

- protectia zonei de comunicare - placa

palatinala cu sa de protectie pentru
plastia per primam .

- protectia zonei donoare –placa de

protectie pentru inchiderea autoplastica
a comunicarilor oro - sinusale .
 PLACA PALATINA CU SA DE
PROTECTIE
• Pentru plastiile “per primam” .
• Se realizeaza in urgenta imediata/amanata .
• Folierea modelului la nivelul zonei de
comunicare (fara a afecta stabilitatea ) .
• Din rasina auto / foto / termo -
baropolimerizabila .
• Ancorata prin crosete ocluzo - aproximale
sau cervicale.
• Prezinta o sa de protectie la nivelul
orificiului de comunicare – protejare fara
compresie .
PLACA DE PROTECTIE PENTRU
INCHIDEREA AUTOPLASTICA A
COMUNICARILOR ORO-
SINUSALE

• Inchidere autoplastica = plastie cu

lambou “in colereta”= plastie “in doua
planuri” oral si sinusal .
• Scopul este protectia zonei donoare a
planului oral – lambou rotat/translatat
si nu in ultimul rand a lamboului .
PLACA DE PROTECTIE PENTRU
INCHIDEREA AUTOPLASTICA A
COMUNICARILOR ORO-
SINUSALE
• Etapa specifica – folierea pe model a zonei
donoare si a zonei de aplicare a lamboului
( medicul deseneaza pe model zona de
foliere ) .
• Ancoraj prin crosete ; confectionata din
rasina termo / baropolimerizabila .
• Se realizeaza macheta / se ambaleaza / se
injecteaza rasina / se polimerizeaza / se
prelucreaza proteza .
 PATOLOGIA PARODONTALA SI
TRAUMATISMELE DENTO-
PARODONTALE

• Se realizeaza gutiere / sine acrilice de

imobilizare dento - parodontala .
• Sunt benzi de rasina acrilica de 5 - 6 mm.
inaltime si 2 – 3 mm. grosime dispuse pe
suprafata orala a dintilor , de care , acestia
sunt solidarizati prin ligaturi de sirma
dispuse circumferential .
 GUTIERELE / SINELE DE
IMOBILIZARE DENTO-
PARODONTALA
• Se realizeaza macheta din ceara calibrata
acoperind suprafata orala coronara pana la
nivelul convexitatii anatomice coronare
incercuind suprafetele spre punctele de
contact aproximale .
• Se pot modela dintii lipsa .
• Se ambaleaza / se injecteaza rasina / se
polimerizeaza / se prelucreaza .
• La nivelul spatiilor aproximale se realizeaza
perforatii ce permit realizarea ligaturilor
circumferentiale .
CHIRURGIA PROPROTETICA

• In plastia partilor moi perimaxilare .

• In plastiile osoase .
 PLASTIA PARTILOR MOI
PERIMAXILARE
• In conditiile atrofiei severe a campului
protetic .
• Disparitia mucoasei fixe .
• Inserarea inalta a fibrelor musculaturii
perimandibulare .
• Prezenta frenurilor , bridelor locale .
• Postoperator imediat – extemporaneu se
prelungeste proteza preexistenta cu
materiale termoplastice ( 7 - 10 zile ) .
• Se realizeaza o noua proteza la 14-20 zile
postoperator .
 PLASTIILE OSOASE
• Consecutiv alveoloplastiilor ( exostozelor ,
exofitelor , extractiilor multiple ) sau a
rezectiilor modelante ( apofize genii , creste
oblice mandibulare interne si externe ) .
• Extemporaneu postoperator se poate
captusi proteza preexistenta ( 7 - 10 zile ).
• Presupune prelucrarea modelului functional
– radiere dinti / exostoze / exofite etc.
• Proteza finala la 40 - 60 zile postoperator .
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO – FACIALA CU
DURATA TEMPORARA
 PATOLOGIA TRAUMATICA
MAXILO - FACIALA
Imobilizarea mandibulo – maxilara ,
reducerea ortopedica si contentia
fracturilor se poate realiza cu :
• Atele
• Arcuri cu inele
• Gutiere
• Placa palatina / sina linguala cu val de
ocluzie
 ATELELE
• Se fixeaza prin ligaturi circumferentiale pe
dintii prezenti .
• Servesc pentru ancorarea , reducerea si
imobilizarea fracturilor .
• Sunt dispuse vestibular .
• Sunt :
- extemporanee ( atele ondulate )
- prefabricate ( atele butonate , Richard ,
Winter , Duclas )
• Toate prezinta sisteme de ancoraj fixe , la
4 - 8 mm. intre ele , ce ofera suport pentru
dispozitivele de reducere sau solidarizare
intermaxilara .
 ATELELE
Inconveniente / Dezavantaje :
• Forma aplatizata – nu permite o modelare
precisa in sens vestibulo – oral ; imposibil
de adaptat la conturul festonului gingival ;
suprafata de contact cu dintii redusa .
• Dispozitivele de ancoraj pot produce leziuni
gingivale , ale mucoasei jugale sau labiale .
• Dispozitivul de ancoraj poate impiedica
adaptarea atelei daca este dispus intr-o
zona ce trebuie indoita .
• Atelele confectionate extemporaneu din
sarma (atele ondulate ) se pot rasuci in jurul
axului si chiar derapa la tractiuni puternice .
 ATELELE
Atela JACQET – evita aceste inconveniente:
• Prezinta sectiune semicirculara .
• Realizata din aliaj maleabil .
• Ajustare precisa .
• Bun contact dentar – previne alunecarea /
deplasarea .
• Permite o tractiune corespunzatoare pentru
a obtine o pozitionare si o consolidare
corecta a fragmentelor osoase .
 ATELELE

Tehnica de realizare a atelelor

extemporanee ( ondulate ) :
• Pe modelul preliminar se modeleaza un fir
de sarma cu grosimea de 0,8 mm. la nivelul
coletului dentar vestibular al fiecarui dinte .
• Firul de sarma se angajeaza usor la nivelul
spatiilor aproximale si se recurbeaza distal
la nivelul extremitatilor .
 ATELELE
Caracteristicile atelelor extemporanee
( ondulate ) :
• Sa fie neutre – nu exercita nici o tractiune
secundara asupra dintilor .
• Sa se poata modela adapta usor in cavitatea
orala .
• Sa se poata suda crosete ( pentru ancoraj
/ tractiune ) in pozitii favorabile .
• Sa poata fi mentinuta pe dinti prin ligaturi
circumferentiale de sarma ( fir de 0,3 mm.
pentru incisivi / canini si 0,4 mm. pentru
molari / premolari ) .
 ARCURILE CU INELE
• Construite pe baza principiului arcurilor
ortodontice – se sprijina pe inele ajustate si
cimentate pe dintii suport .
• Indicatii :
- edentatii extinse ( maxim 5 - 6 dinti pe
arcada ) cand atela cu ligaturi ofera sprijin
ineficient ;
- dinti conici si scurti ( derapajul
ligaturilor);
- la copii ( coroane scurte si resorbtia
radiculara a dintilor temporari ) imposibil
de aplicat ligaturi circumdentare;
 ARCURILE CU INELE
Tehnica de realizare :
• Stabilirea dintilor suport si adaptarea cu
pense Angle a unor inele de Ni – Cr de 0,5
mm. grosime la suprafata coronara .
• Inelele se sudeaza si se ia o supraamprenta
a modelului .
• Se toarna un model din material refractar pe
care se sudeaza inelele la un arc de sarma
de 0,9 mm.
• Pe arc se pot suda crosete pentru realizarea
tractiunilor .
 ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :
• La nivelul zonelor edentate intinse se
realizeaza sei acrilice in relatie de ocluzie
cu dintii antagonisti , ce pot fi prevazute cu
inele de ancorare .
• Se pot utiliza si bracket-uri metalice sau
acrilice cimentate pe dinti pentru ancorajul
arcului ( similar cu tratamentul ortodontic ).
 GUTIERELE

• Utilizate in : edentatii intinse , dinti

neretentivi sau mobili asociati cu retractii
osoase importante .
• De electie pentru contentia monomaxilara
( fara blocaj intermaxilar ) .
• Aplicate dupa reducerea fracturii si
intereseaza fiecare arcada in intregime .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare ( GUTIERA BIVALVA ) :
• Modelele preliminare se monteaza in
articulator .
• Se prelucreaza modelul – se reduce
deplasarea .
• Gutierele se realizeaza bivalva – 2
componente ( vestibulara si orala ) .
• Machetele componentelor sunt realizate din
ceara urmarind suprafata vestibulara si
orala a dintilor prezenti fara a o acoperi .
• Versantul alveolar – foliat la nivelul mucozal.
 GUTIERELE
Tehnica de realizare (GUTIERA BIVALVA):
• Se inglobeaza in interiorul machetei fire de
sarma pentru a o ranforsa .
• Pentru maxilar componenta orala prezinta
fenestrare la nivelul boltii palatine si un
conector situat distal .
• In zonele edentate cele doua componente se
unesc .
• Dupa realizare machetele sunt montate pe
modele in articulator pentru a se verifica
ocluzia si se realizeaza ancose triunghiulare
de ghidaj – impiedica alunecarea ocluzala .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare( GUTIERA BIVALVA) :
• Sunt ambalate si realizate din rasina acrlica
transparenta – pentru supravegherea
aspectului mucozal .
• La nivelul spatiilor edentate sunt perforate
iar in tunelele obtinute se plaseaza
suruburile de solidarizare ale celor doua
componente .
• Pe suprafetele vestibulare ale gutierelor se
plaseaza butoni de ancoraj (din alpaca sau
sirma inox) pentru contentia intermaxilara .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare (GUTIERA DIN RASINA
AUTOPOLIMERIZABILA ):
• Modelele sunt prelucrate – se sectioneaza si
se reduc deplasarile fragmentelor ( reper
ocluzal ) .
• Se monteaza in articulator .
• Se foliaza zonele retentive (aproximale , sub
convexitatile coronare) si festonul gingival.
• Se traseaza conturul viitoarei gutiere.
• Se izoleaza modelul .
• Se aplica rulouri de rasina acrilica
autopolimerizabila in contact cu suprafetele
vestibulare si orale dentare .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare ( GUTIERA DIN RASINA
AUTOPOLIMERIZABILA ) :
• Se insera rasina la nivelul spatiilor edentate pana
la nivelul planului de ocluzie – se imprima conturul
ocluzal al dintilor antagonisti daca sunt prezenti .
• La nivelul spatiilor edentate se insera in masa
rasinei anse metalice de ranforsare in sens
vestibulo – oral .
• Se pot monta la nivelul spatiilor edentate
butoni vestibulari de ancoraj pentru tractiuni
intermaxilare sau pericraniene cu dispozitive
exoorale.
• Se reduce fractura si se insera gutiera care se
cimenteaza cu rasina acrilica de dinti .
• Nu este amovibila , pentru indepartare trebuie
sectionata .
 PLACA PALATINALA / SINA
LINGUALA CU VAL DE OCLUZIE
• Cand este redusa innaltimea etajului inferior facial
datorita edentatiilor extinse / totale neprotezate .
• In aceste cazuri pentru contentia si chiar reducerea
fracturii trebuie restabilita D.V.O.
• Reducerea focarului de fractura pe modelul
functional ( sectionare si repozitionare ) .
• Modelele montate in articulator pe baza D.V.O.
determinata cu sablon de ocluzie in R.C.
• Pentru pacientii edentati total se realizeaza chei
de ocluzie .
• GUNING – proteza monobloc cu deschidere
anterioara pentru alimentatie .
 PATOLOGIA TUMORILOR
CHISTICE MAXILARE DE
DIMENSIUNI MEDII SI MARI

In functie de scopul lor :

• Obturatorul de marsupializare (cand nu se

poate realiza protectia defectului crestal
“per primam “ ) .

• Placa palatina de anulare a spatiului virtual

(se realizeaza protectie “per primam “ ) .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE
• In defectele osoase mici – medii consecutiv
exciziei formatiunilor chistice .
• Nu se poate realiza o inchidere cu lambouri
mucoperiostale corespunzatoare .
• Se pastreaza o zona deschisa care se va
vindeca “per secundam “ .
• Este de obicei intr-o zona dentata si se
realizeaza individual .
• Are ca rol dirijarea cicatrizarii si protectia
plagii .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE
• Marsupializarea se realizeaza la nivelul
fundului de sac vestibular ( zona dentata )
sau retromolar (ram ascendent mandibular )
• Materiale termoplastice se ramolesc si se
introduc cu presiuni moderate la nivelul
defectului si se modeleaza functional in
exces la nivelul vestibulului oral - evita
aparitia leziunilor de decubit .
• Inchiderea marginala se perfecteaza .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE
• Macheta directa este ambalata vertical si se
realizeaza plin in monobloc din acrilat
termopolimerizabil .
• Este purtat continuu (6 – 10 luni ) cu vizite
periodice la 3 saptamani cand se retuseaza
treptat prin reducere din profunzime spre
suprafata prelungirea de la nivelul
defectului .
PLACA PALATINA DE ANULARE
A SPATIULUI VIRTUAL

• Se confectioneaza preoperator pe baza unei

amprente preliminare .
• Este utilizata in chisturi maxilare mari (de
dezvoltare sau inflamatorii ) la care medicul
va crea abord palatinal .
• Scopul este de a reduce spatiul virtual
aparut dupa decolarea lamboului .
• Este o placa palatina mentinut prin crosete .
 PATOLOGIA ARTICULATIEI
TEMPORO - MANDIBULARE

GUTIERA OCLUZALA DE
REPOZITIONARE

• Utilizata in artritele temporo - mandibulare.

• Are rolul de a restabili raporturile
anatomo - functionale normale intre R.C. si
noua pozitie de I.M. stabilita de gutiera .
 GUTIERA OCLUZALA DE
REPOZITIONARE
• Protejeaza discul articular de presiuni si
tractiuni exagerate aparute in timpul actelor
functionale .
• Etapa tehnica speciala – analiza la
paralelograf pentru stabilirea axului de
insertie / dezinsertie al gutierei precum si
trasarea ecuatoarelor anatomice .
• Se realizeaza gutiera de aceeasi parte cu
infraocluzia (denivelarea planului de ocluzie)
 GUTIERA OCLUZALA DE
REPOZITIONARE

• Stopurile ocluzale de gradul II ( sunt cele

pastrate ) .
• Determinarea axei balama terminale –
pentru montarea in articulator .
• Din masa acrilica baropolimerizabila se
acopera suprafetele ocluzale pana la
nivelul ecuatorului anatomic .
• Se inregistreaza amprentele suprafetelor
ocluzale ale antagonistilor .
 GUTIERA OCLUZALA DE
REPOZITIONARE
• Se prelucreaza si se adapteaza prin
echilibrarea ocluziei – noua pozitie de I.M.
• Se utilizeaza permanent ( exceptie pauzele
de igiena ) timp de 6 – 8 saptamani .
• Control ocluzal la 24 , 48 , 72 de ore si
din 3 in 3 zile .
• La remiterea simptomatologiei – reabilitarea
protetica definitiva .
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO – FACIALA CU
CARACTER PERMANENT
 CLASIFICARE
Sunt utilizate in protezarea permanenta a
defectelor oaselor maxilare post rezectii
extinse consecutiv patologiei tumorale , in
special , dar si a cazurilor consecutive
politraumatismelor :

• Defecte ale maxilarului – proteza cu

obturator .

• Defecte ale mandibulei – proteza cu

plan inclinat .
 CLASIFICARE
DEFECTE OSOASE ALE MAXILARULUI

• Pierderi reduse de substanta (comunicari

oro – sinusale sau oro - nazale ; cavitati
restante in urma marsupializarii chisturilor);

• Pierderi extinse de substanta (intereseaza

un segment important din bolta palatina si
creasta alveolara);
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI
ETIOLOGIE

• Traumatica :
- proiectile ale armelor de foc ;
- caderi accidentale cu obiecte in gura ;
- necroza provocata de un dispozitiv de
succiune al unei proteze totale ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI
ETIOLOGIE

• Infectioasa :
- osteita nespecifica sau specifica ;
- infectarea unui chist radicular ;
• Chirurgicala :
- electronecroza unei leziuni limitate
a boltii palatine ( tumora mixta ) ;
- extractia unui dinte inclus in
palatopozitie ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
ROLUL PROTEZELOR

• Ca element de obturare provizorie in

asteptarea perioadei propice interventiei .

• Ca element de protectie si contentie a

lamboului care acopera comunicarea
( patologia extractiei dentare ) .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENTUL DENTAT

• Placa palatinala de protectie ce acopera

defectul si patrunde putin in acesta .
• Analiza la paralelograf – zona de
retentivitate – limita obturatorului .
• Proiectul scheletului si al elementelor de
mentinere este clasic – in raport cu
pierderea de substanta se ranforseaza
placa palatina .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT DENTAT

• Pentru a facilita ancorarea rasinii si

rebazarile ulterioare se poate folia modelul
de lucru cu o folie de 3 mm. pe o distanta de
5-6 mm. in jurul perforatiei – etanseitate
realizata de rasina .
• Se realizeaza frecvent o supraamprenta
functionala cu ajutorul machetei lucrarii
protetice .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT EDENTAT

Tehnica PONROY si PSAUME modificata :

- pe modelul preliminar odata cu
portamprenta individuala se realizeaza si un
obturator din ceara roz sau masa
termoplastice adaptat la defect in care
patrunde pana la zona retentiva .
- in cadrul amprentei functionale se obtine
solidarizarea celor doua piese .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT EDENTAT

Cand pirderea de substanta intereseaza

bolta palatina – adeziune si stabilitate
redusa .
• Se aplica tehnica obturatorului de silicon
chitos :
- pe amprenta preliminara dupa folierea
zonelor retentive se realizeaza un obturator
din silicon chitos ce dspaseste marginile
defectului cu 6 mm. circumferential .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT EDENTAT

- In timpul realizarii protezei se foliaza

suprafata siliconului cu o foita de staniol ,
obtinandu-se o camera de vid ce va
imbunatati considerabil stabilitatea protezei
- Piesa protetica bicomponenta proteza si
obturator
- Confortabila pentru pacient , cu o buna
stabilitate – tolerabilitate crescuta
- Obturatorul este greu de mobilizat
 PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

In defecte intinse ( peste ¼ din suprafata

palatului si procesului alveolar) protezele cu
obturator sunt diferite de primele prin :

• Etiologie
• Consecinte functionale
• Metoda terapeutica
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

In aceste cazuri defectele pot interesa :

• Bolta palatina
• Sinusul maxilar
• Fosele nazale
• Orbita
Protezele pot fi :
• Simple –cu functie obturatorie
• Complexe –etajata(asigura drenajul fiecarei
cavitati )
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

• Consecutive defectelor chirurgicale :

- prin exereza formatiunilor tumorale ;
- tumori ale osului maxilar (infrastructura)
sau sinusul maxilar (mezostructura);
- tumori epiteliale – potential de recidiva ;
- proteza corectoare sa fie neiritanta
pentru tesuturile cicatriciale si sa permita
supravegherea zonei de rezectie ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

• Consecutiv defectelor chirurgicale :

- tumorile de infrastructura – plagi bine
delimitate , dar intinse in suprafata – proteza
dificil de suportat pana la epitelizarea
definitiva ;
- tumorile de mezostructura – proteza
imediata bine tolerata , dar cavitatea se
modifica in timpul cicatrizarii – la 4 -6
saptamani proteza definitiva (epitelizare
completa) ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

• Consecutiv traumatismelor :
- in general balistice accidentale in razboi
sau tentative de suicid ;
- politraumatism local interesand neuro si
viscerocraniu ;
- conturul pierderilor de substanta este
anfractuos , neregulat ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

• Consecutiv traumatismelor :
- conturul anfractuos asigura retentivitate
protezei , dar etanseitate si inchidere
marginala reduse ;
- reconstructiile chirurgicale chiar si
partiale pot oferi un suport necesar pentru
proteza ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
FIZIOPATOLOGIE

Tulburari functionale mari :

• Fonatie
- vocalele cu consonanta nazala si
consoanele explozive si constrictive nu pot fi
pronuntate ;
- tulburare considerabila – intelegerea
cuvintelor fiind imposibila ;
• Deglutitie – reflux alimentar nazal ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
FIZIOPATOLOGIE

Caracteristici :
• Tulburari locale cu debut brusc .
• Posibilitati reduse de adaptabilitate .
• Tulburari psihice asociate .
• Comportament invers .
• Proteza imediata este indispensabila
(restabileste functiile , amelioreaza
moralul / psihicul) .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

• Linia mediana maxilara – rebordul palatin.
• Posterior – marginea superioara a osului
palatin .
• Postero-lateral – convexitatea tuberozitatii
(retentiv) .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

• Postero – superior – creasta zigomatico -
alveolara ( sprijin ) .
• Inferior – santul vestibular superior - bride
fibroase ( retentiv ).
• Anterior – punct de sprijin superior de buza-
recesus de tesut fibros sau vecinatatea
pragului narinar .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

Zone care nu pot suporta presiuni

(se foliaza) :
• Cornetul nazal inferior si mijlociu .
• Vomerul – rezectii bilaterale maxilare –
marginea inferioara e nesustinuta de apofiza
palatina .
• Recesul sfeno – etmoidal (zona fragila) .
• Planseul orbitei (zona fragila).
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETAPE DE PROTEZARE

• Obturatorul imediat :
- aplicat la sfarsitul interventiei chirurgicale;
- asigura protectie si etanseitate;
- se poarta 2-3 saptamani;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETAPE DE PROTEZARE

• Obturatorul secundar :
- proteza laborioasa ;
- asigura masticatia si obturarea defectului ;
- purtat minim 4-6 luni;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETAPE DE PROTEZARE

• Obturatorul definitiv :
- asigura confortul bolnavului;
- reabilitare a morfologiei satisfacatoare;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA
TIPURI

• Pentru pacienti dentati - preoperator

• Pentru pacienti edentati total -

extemporaneu
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII DENTATI
• Obtinerea preoperator a unei placi
palatinale care sa mentina un obturator din
elastomer siliconic aplicat extemporaneu .
• Etape clinico – tehnice – asemanatoare
protezei totale .
• Modelul preliminar este prelucrat / radiat .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII DENTATI
• Placa palatina este ancorata cu crosete
cervicale sau ocluzo – aproximale .
• Placa este prevazuta cu un val de ocluzie .
• Poate fi atasat un dispozitv de retentie
pentru obturator (fir de sarma inconjurat de
bordura circulara – pentru etanseizare) .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTI DENTATI

• Postoperator imediat dupa folierea zonelor

retentive cu mese vaselinizate se aplica
silicon chitos la nivelul defectului si placa
anterior cofectionata peste .
• Se mentine o saptamana .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII EDENTATI

• Se realizeaza postoperator imediat –

extemporaneu - utilizand in locul placii
palatine anterior confectionate proteza
totala a pacientului .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALX MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA
• Se realizeaza intre a X-a si a XX-a zi
postoperator .
• Exigente :
- realizare rapida ;
- forma obturatorului sa permita modificari
in functie de gradul de cicatrizare ;
- etanseitate satisfacatoare si confort
suficient pentru a fi tolerata 3 luni ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

• Etape clinico – tehnice = proteza totala .

• Folierea / deretentivizarea defectului pana
la 10 – 15 mm. in profunzime .
• Obturatorul se retuseaza saptamanal pentru
dirijarea cicatrizarii .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA LA
PACIENTUL EDENTAT TOTAL
Factori de imbunatatire a stabilitatii
• Camera de vid virtuala pe jumatatea
sanatoasa a palatului .
• Montarea dintilor posteriori in ocluzie
incrucisata .
• Completarea marginilor protezei .
• Obturatorul = element retentiv .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA
• La 4 luni postoperator .
• Conditii :
- sa asigure alimentatia = etanseitate ;
- sa fie stabil , usor , sa nu traumatizeze
dintii restanti = stabilitate ;
- sa fie introdus cu usurinta = comoditate ;
- sa asigure suportul partilor moi = estetic ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA
COMPONENTE
• Plca palatina – acrilica sau metalica .
• Obturatorul propriuzis :
- rigid - pacient dentat , pierderi de
substanta reduse (element de sustinere in
mutilarile complexe);
- rezilient - edentatii totale , defecte
extinse ( peste ½ bolta palatina ) ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
TEHNICA DE REALIZARE
PROCEDEE
• Placa retentiva in prima etapa si atasarea
secundara a obturatorului = obturator rigid .
• Intai se realizeaza obturatorul si dupa aceea
placa , cu ajutorul unei supraamprente in
care este inclus , si obturatorul = obturator
rezilient ( pacient edentat ) .
*Caracterul definitiv – dat de perioada de
utilizare ( se contoleaza la 6 luni ) .
 DEFECTE OSOASE ALE
MANDIBULEI
CLASIFICARE

• Mici - fara intreruperea continuitatii

corpului mandibular;

• Mari - cu intreruperea continuitatii

corpului mandibular ;
 DEFECTE MANDIBULARE MICI
FARA INTRERUPEREA
CONTINUITATII CORPULUI
MANDIBULAR

Ca urmare a unor rezectii marginale sau

dupa marsupializarea unui chist mandibular .
• La pacientul edentat - sina linguala cu
obturator prelungit in defect ;
• La pacientul dentat - in marsupializarea
unor chisturi in special la tineri –
OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE
• Dupa marsupializarea unor chisturi .
• Se realizeaza individual – fara placa / sina .
• Marsupializarea – in fundul de sac vestibular
sau retromolar (chist de ram ascendent ) .
• Ampernta se realizeaza direct cu materiale
termoplastice .
• Se verifica etanseitatea cu siliconi .
• Se ambaleaza vertical si se realizeaza
monobloc .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE

• Se poarta 6 – 10 luni .
• Se retuseaza prelungirea din defect lunar
(se reduce ) .
DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
• Rezectia segmentara – deplasarea
frgmentelor osoase – laterodeviatie
permanenta .
• Factori ce influenteaza deplasarea :
- prezenta dintilor ;
- localizarea pierderii osoase ;
- intinderea pierderii (partiala sau
hemiarcada) ;
DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
Aparatele asigura corectia partiala prin:

• Inlocuirea pirderilor de substanta osoasa .

• Prin dirijarea miscarii fragmentelor osoase .

DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
TIPURI
SCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI -
DIMENSIUNEA DEFECTULUI
• Gutiera sau atela :
- defecte mici , intercalate ;
- metalice – solidarizarea bresei prin
conectori (V/O);
- bivalva – mentine D.V.O. – sunt dificil de
igienizat ;
DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
TIPURI
SCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI -
DIMENSIUNEA DEFECTULUI
• Rezectii intinse:
– proteze provizorii ancorate pe bonturile
osoase prin sisteme de osteosinteza ;(istoric
CLAUDE MARTIN 1889, ERNST,STOPPANY);
- proteze provizorii ancorate pe dintii
restanti;
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
• Corectia deplasarii prin ghidarea
fragmentelor .
• Confectionata din lame metalice sau
acrilat tranparent .
• Utilizate exclusiv – pe marginile libere ce
executa miscari de inchidere / deschidere .
• Lama / planul se opune sensului deplasarii .
• Planul inclinat – corp comun cu proteza
sau fixat pe coroane / inele.
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
CONDITII PENTRU UTILIZARE

• Se adreseaza deplasarilor medii – in cele

mari blocaje mandibulare , in cele mici sunt
inactive .
• Deschiderea ampla a gurii determina iesirea
planului inclinat din lacasul sau , sau derapaj
spre palatinal – pacientul reduce deplasarea
manual .
• Planul inclinat vestibular este controlateral
zonei de rezectie .
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
CONDITII PENTRU UTILIZARE

• Elementele componente sunt cele obisnuite

pentru o edentatie partiala (uniterminala sau
mixta) : conector lingual , sei , elemente de
mentinere / sprijin si stabilizare , la care se
adauga , baza – reconstrueste regiunea
bazala a corpului mandibular si planul
inclinat .
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
PROTEZA IMEDIATA CU PLAN INCLINAT

• Determinare preoperatorie .
• Model radiat – proces dento – alveolar +
1 cm. in adancime pentru osul bazal .
• Machete de proteza partiala acrilica
prelungita bazal sau dupa caz duplica
modelul – proteza scheletata .
• Se adapteaza si se aplica imediat
postoperator .
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
PROTEZA SECUNDARA CU PLAN INCLINAT

• La 6 – 8 luni postoperator .
• Amprenta functionala – se ghideaza
fragmentul deplasat in pozitie corecta pe
baza simetriei conturului facial .
• Macheta se individualizeaza – reconturare
si modelarea conturului facial .