Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROF.DR.INGRITH MIRON
ASIST.UNIV. DR.MOCANU ADRIANA
ANEMIA - DEFINITIE
Anemia se defineşte prin scăderea concentraţiei hemoglobinei (si mai putin a Ht sau a globulelor rosii)
sub valorile normale acceptate, in functie de varsta, la copilul sanatos.
Notiuni de fiziologie
Hematopoieza definește formarea elementelor figurate ale sângelui; eritropoieza se referă specific la
producerea de elemente figurate ale seriei roșii – eritrocitele.
Sediul eritropoiezei - imediat postnatal: măduva hematogenă în toate oasele
treptat, măduva hematogenă se restrânge:
- până la 18 ani: în epifizele proximale humerus, femur şi tibie, oase scurte şi plate.
- la adult: în oasele scurte şi plate (coxale, stern, corpurile vertebrelor, oasele late ale craniului).
PMN (%) 60 30 45 60
EOZINOFILE(%) 2-3 2-3 2-3 2-3
BAZOFILE (%) < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5
LIMFOCITE (%) 30 60 45 30-35
MONOCITE (%) 8 6 5 5
TROMBOCITE 100-300.000 150-450.000 150-450.000 150-450.000
(/mm3)
ANEMIE- DEFINITIE
Valorile Hb si Ht pentru a stabili dg de ANEMIE:
Hb (g/dL) Ht (%)
Prima zi de viata < 15 44-70
2 -6 luni <9 32-42
6 luni - 5 ani < 11 33
5 - 11 ani < 11,5 34
12 - 13 ani < 12,0 (fete) 36
< 13,0 (baieti)
ANEMIA- clasificare morfologica
7
B. anemii macrocitare (VEM>80 -100 fl); cu
megaloblastoza medulara (deficit acid folic,
deficit B12); fara megaloblastoza medulara
C. anemii normocrome, normocitare (VEM=80 fl,
CHEM=33%) care sunt regenerative (reticulocite
>15-20%0) si hiporegenerative (reticulocite <15-
20%0)
8
ANEMIA FERIPRIVA: Metabolismul fierului
Prin proprietatile functionale – 6 compartimente:
• hemoglobina contine 67% din cantitatea totala de fier (fier
heminic)
• compartimentul de depozit – sub forma de fier neheminic,
feritina (compus de hidroxid de fier – apoferitina) si
hemosiderina (feritina partial deproteinizata si denaturata)
• mioglobina - 3,5% din capitalul de fier
• pool-ul labil de fier fixat pe membrana si proteinile intracelulare
ale eritroblastilor- 2,2%
• fierul tisular – fierul din enzimele heminice – 0,2%
• fierul circulant – sub forma fixata de transferina pe doua
situsuri, unul care elibereaza fierul preferential spre eritroblasti,
altul care elibereaza spre depozite – 0,08%
• capitalul total de fier = 75mg/kg corp
9
ANEMIA FERIPRIVA
• Cea mai frecventa anemie de cauza nutritionala este anemia prin deficit de fier- cea
mai comuna boala hematologica a sugarului si copilului mic, dominand - ca
frecventa - anemiile din grupul microcitar, hipocrom, hiposideremic.
• Incidenta este mare in mai toate tarile lumii (cu atat mai mare cu cat tarile
respective sunt mai putin dezvoltate socioeconomic);chiar si in SUA, E. Schwartz :
9% dintre sugari si adolescente prezinta un oarecare deficit de fier, iar 3% si,
respectiv, 2% au anemie feripriva.
• In Romania, incidenta este considerabil mai mare, in special la sugar si copilul mic,
(Studiul National de Nutritie si Programul National de Supraveghere Nutritionala a
copiilor sub varsta de 5 ani) ca 30-50% (?!) dintre copiii cu varsta de 10-14 luni
sufera de anemie feripriva carentiala, cu posibile implicari asupra velocitatii
cresterii.
ANEMIA FERIPRIVA
Etiologie
• Carenta de aport
• Insuficienta rezervelor (in special in prematuritatea cu gestatie
scurta);
• Pierderile (in special, hemoragiile mici si repetate, cronice -);
• Consumul crescut (infectii cronice); "deturnarea" (hemosideroza,
TBC, boli inflamatorii)
• Necesitati crescute ( prematur, sugar mic, prepubertate si pubertate)
• Insuficienta transportului (foarte rara) - atransferinemie
Aport deficitar
• alimentatia artificiala cu lapte de vaca (aport scazut sub 1-0,75 mg/24 ore);
• diversificare tardiva si/sau incorecta, predominant sau exclusiv cu preparate
fainoase;
• regim vegetarian;
Insuficienta rezervelor la nastere
• prematuritate
• gemelaritate
• carenta martiala netratata a mamei, multiparitate
• transfuzie feto- materna
• treansfuzie feto-fetala la fatul donor
• hemoragie de cordon
• melena intrauterina
• ligatura precoce a cordonului ombilical
13
Cauzele anemiei prin carenta de fier
Tulburare de absorbtie
• globala:
– aclorhidie
– gastrita atrofica
– celiakie
– mucoviscidoza
– intoleranta la dizaharide
– parazitoze intestinale
– ileita terminala
– pica, etc.
• selectiva:
– malabsorbtie selectiva pentru fier- Riley
14
Cauzele anemiei prin carenta de fier
Pierdere crescuta de fier, prin:
• sange:
– hemoragii neonatale
– digestive (varice esofagiene, malpozitie cardio-tuberozitara, diverticul Meckel, parazitoze intestinale, etc)
– pulmonare (hemosideroza pulmonara, sindrom Goodpasture)
– renale (sindroame hematurice recurente)
– uterine (meno-metroragie)
– hemoragii nazale (epistaxis recurent)
– recoltari repetate si abundente;
• exudatie proteica:
– gastroenteropatie exudativa primara si secundara;
– colita ulcero-hemoragica;
– sindrom nefrotic;
• descuamatie celulara:
– eritrodermie descuamativa
– psoriazis
• fier:
– pierdere intestinala selectiva de fier
– hemosiderinurie
• altele:
– hemodializa cronica
– anemie hemolitica microangiopatica
– exsangvinotransfuzia
15
ANEMIA FERIPRIVA
Examinari uzuale
20
ANEMIA FERIPRIVA - Examene de laborator
Examene complementare- precizeaza mecanismele patogenetice care au dus la instalarea anemiei
• FEP (protoporfirina eritrocitara libera); VN= 15,5 ± 8,3 mg%, limita superioara 40 mg%;
- este penultimul stadiu in biosinteza hemului, (ultimul fiind incorporarea fierului);in deficitul de
fier se acumuleaza protoporfirina neutilizata de eritroblasti, care se elibereaza in circulatie,
atingand valori ridicate. FEP creste atunci cand scad depozitele de fier, inainte de instalarea
anemiei microcitare (indiciu pentru initierea terapiei cu fier);
-valori crescute ale FEP-ului /: intoxicatia cu plumb, infectii cronice, anemii sideroblastice.
• Coeficientul de saturare a siderofilinei (transferinei) – normal este 30%. In anemii feriprive
este scazut constant sub 16%
• Transferina (siderofilina) : VN = 200 – 400 mg%
• Capacitatea totala de fixare a fierului: VN = 250 – 440 γ%; in AF creste peste 400 γ%
• Feritina serica – indica valoarea Fe din depozit (VN = 30 – 142 ng/ml); in AF scade sub 10
ng/ml (test pretios, deoarece ea este normala in thalassemie, normala sau crescuta in
intoxicatia cu Pb, crescuta in anemiile din inflamatiile cronice, infectii, boli maligne; valoarea
de 15 ng/ ml confirma diagnosticul de deficit de Fe.
ANEMIA FERIPRIVA - Examene de laborator
La nou născut :
- prezintă la naștere cele mai mari valori ale hemoglobinei, hematocritului și numărul de
hematii, care începând cu prima saptamână de viață scad prograsiv, timp de 6-8 săptămâni.
- se produce datorită întreruperii bruște a eritropoiezei ca urmare a scăderii eritropoetinei la
valori nedecelabile secundară creșterii oxigenării sângelui prin inițierea respirației; se mai
asociază durata de viață redusă a hematiilor nou-născutului și creșterea volumului sanguin
paralel cu greutatea corporală; când se ajunge la cea mai scăzută valoare a Hg se stimulează
eritropoetina și se reia hematopoeza; reprezintă o adaptare la viața extrauterină.
- in absența măsurilor de profilaxie cu preparate de fier, ea este succedată în mod constant
de ”anemia tardivă a prematurului” .
ANEMIA FERIPRIVA- Dg.diferential
- Anemiile sideroblastice, un grup heterogen de anemii hipocrome, microcitare,
hipersideremice, avand ca defect de baza o anomalie a metabolismului hemului; in maduva
osoasa, se deceleaza sideroblasti cu aspect de eritrocite "cu guler" perinuclear, format din
granulatii grosolane de hemosiderina, care reprezinta mitocondria intovarasita de fier;
- Sindromul Pearson, o anemie sideroblastica cu celule medulare precursoare vacuolizate,
asociata cu disfunctie pancreatica; acest sindrom este determinat de deletii variate ale ADN
mitocondrial;
- Anemiile sideroblastice dobandite, descrise la adult ;
- Atransferinemia, care induce o anemie microcitara severa;
- Anemiile microcitare prin malabsorbtie.
- Beta talasemia ( anemie hemolitica cronica)- forme genetice de sindrom betatalasemic, in
special in zonele geografice in care acest sindrom are o incidenta crescuta:
- betatalasemia beta(plus) la heterozigoti sau thalasemia minor, cu genotip beta/beta(plus) si
fenotip de anemie usoara, microcitara si hiposideremica, dar cu aspect clinic normal; HbA2 si
HbF sunt electroforetic crescute;
- purtatorii heterozigoti silentiosi ai trasaturii talasemice, clinic normali.
- Anemia din intoxicatia cu plumb ( astenie, paloare, facies saturnin)neuropatii, colici,Pb-uria
crescuta, Pb-emia crescuta.
ANEMIA FERIPRIVA -Tratament
FORME PARENTERALE - complex hidroxid fer(III)- sucroză sol. Inj. i.v. 5 100 mg Fe/5 ml
Reacții adverse
La 10-50% dintre copii apar reacții locale (inflamație, durere); cele generale sunt rare (bradicardie,
hipotensiune, artralgie, cefalee, greață, febră, amețeli), iar reactiile anafilactice sunt si mai rare.
La cazuri necomplicate determină o ameliorare subiectivă în câteva zile, criza reculocitară la 10 zile și corecția
completă a anemiei în 3-4 săptămâni, hematocritul crescând suficient în 1-2 săptămâni pentru a determina
ameliorarea simptomelor.
- Autorii recomandă să se administreze 50 mg de Fe ++ (1 ml) la interval de o zi.
- Singurul preparat de fier disponibil este Venofer.
Transfuzia cu masa eritrocitara izo grup, izo Rh este indicata numai in forme foarte severe, la valori ale
HB sub 7G/DL "plasate" la limita aparitiei insuficientei cardiace.
ANEMIA FERIPRIVA -Tratament
Efectele hematologice ale tratamentului cu fier
DEFINIŢIE.
• Anemie macrocitara si normocroma determinata de carenţa
vitaminei B12 sau/ si acid folic sau alte defecte în sinteza ADN-ului.
Anemia macrocitară
Morfologie sangvină şi medulară
Megaloblastică Non-megaloblastică
Date clinice; vitamine serice
Boli congenitale
Medicamente
• Anemie
pernicioasă •Supraîncărcare • Deficienţă
• Rezecţie gastrică • Sprue tropical • Anemie • Boală hepatică
bacteriană în dietă • Anemii refractare
• Ingestie intestinală • Enteropatia • Sarcină hemolitică
la gluten • Hemoragii • Hipotiroidism
de caustice • Boală ileală • Copii
• Factor intrinsec
inert
ANEMIA MEGALOBLASTICA
Anemia megaloblastica poate fi intalnita in cateva afectiuni ereditare:
Aciduria orotica, un deficit al decarboxilazei si fosforilazei acidului orotic, care
duce la un defect al metabolismului pirimidinelor si se caracterizeaza prin
intarzierea cresterii si dezvoltarii, ca si prin excretia unor mari cantitati de acid
orotic
Aciduria metilmalonica, datorata unui defect combinat al biosintezei metil- si
adenozilcobalaminei, desi nu se observa in aciduria metilmalonica datorata unui
deficit de metilmalonil CoA mutaza
In sindromul Lesch-Nyhan, o afectiune ce rezulta dintr-un deficit al hipoxantin-
guanin-fosforiboziltransferazei, ale carei manifestari clinice includ guta, retardarea
mentala si automutilarea.
Modificarile megaloblastice, precum multinuclearitatea precursorilor eritrocitari,
se intilnesc in maduva unor pacienti cu anemii congenitale diseritropoietice, un
grup de afectiuni ereditare caracterizate printr-o anemie usoara sau moderata, ce
apare la orice varsta si au o evolutie benigna.
ANEMIA MEGALOBLASTICA- CLINIC
Anemia acuta: predomină ameţelile, tulburările de vedere,
dispneea, paloarea intensă, tahicardia, hipotensiunea arterială şi
uneori lipotimia sau colapsul.
Măduva osoasă
• hiperplaziată; raport E/G crescut
• megaloblaşti
• metamielocite gigante
• +/- “megacariocite explodate”
37
ANEMIA MEGALOBLASTICA PRIN DEFICIT DE
VITAMINA B12
Vitamina B12
• provine din alimente de origine animala
• absorbtie: - în cursul digestiei gastrice formează un complex cu o glicoproteină
secretată de celulele parietale gastrice numită factorul intrinsec (FI) - complexul
B12 – FI protejează vitamina de digestia sub ac܊iunea enzimelor intestinale ܈i se
fixează pe receptori specifici din ileonul terminal unde vitamina B12 se
absoarbe;
• transport în plasmă: transcobalamina I si II;
• depozit: ficat;
• prezinta 2 forme active: metilcobalamina si adenozilcobalamina
Anemii refractare: boli clonale ale celulei stem hematopoetice (CSH), caracterizate prin:
- citopenii periferice, obişnuit pancitopenii
- măduvă osoasă, cel mai frecvent hipoplazică, cu anomalii morfologice pe una sau toate
seriile celulare (dispoeză)
- mecanism = tulburarea în creşterea şi maturarea CSH
- investigaţii de laborator: - HLG, frotiu sangvin şi medulogramă
44
Anemia macrocitară non-megaloblastică
Anemii refractare
Frotiul sangvin
Anemia refractară
• macrocite normocrome,
rare microcite hipocrome
• poikilocitoză
• anizocitoză trombocitară
45
ANEMII MEGALOBLASTICE - TRATAMENT
• Ciancobalamina 100 μg /zi la debut, apoi 300-1000 gama/zi im sau po, 2000 μg in 14 zile.
• În anemia prin deficit de B12 cu sindromul neurologic se administreaza cianocobalamina în
doza 1000 μg timp de 10 zile intramuscular, apoi – în doze de 500 μg în zi. În lipsa
sindromului neurologic – de la început se indica cianocobalamina în doza de 500 μg în zi.
• Durata tratamentului 4-6 saptamîni.
• Reticulocitoza incepe la 4-5 zile
• Morfologia medulara se restaureaza in cateva ore.
- Regimul alimentar este in masura sa corecteze carenta de vitamina B12: ficat, carne de vita si de
porc, rinichi.
- Alimentele in care se gaseste acidul folic sint: ficatul, rinichii, legumele verzi (spanac, broccoli),
drojdie, pepene galben, dovleac, avocado, fasole verde, mazare.
- La fel ca si in cazul fierului, cantitatea de acid folic absorbita depinde de sursa lui (doar 25 - 50
% din acidul folic consumat este absorbit).
ANEMII HEMOLITICE
ANEMII HEMOLITICE
Aceste anemii sunt un grup de afecţiuni congenitale sau dobȃndite
avȃnd drept trăsătură comună reducerea duratei de viaţă a
hematiilor sub valoarea fiziologică de 120 zile.
Hematiile sunt distruse prin procesul de hemoliză , iar măduva
încearcă să compenseze pierderea hematiilor prin hiperproducţie
astfel încȃt acest tip de anemii sunt regenerative.
• anemia secundara ratei de distructie a GR asociata cu raspuns
medular neafectat
• daca durata de viata a GR scade de la 120 zile la 15-20, maduva
osoasa hematopoetica poate compensa distructia GR boala
hemolitica compensata
• daca se constata Hb anemie hemolitica (AH).
AH- CLASIFICARE
Patogenia
• Sferocitoza ereditară este un defect primar de instabilitate a
membranei hematiei datorat disfuncţiei şi deficienţelor unor
proteine ale scheletului hematiei-spectrina şi ankirina. 75% din
sferocitozele ereditare au un deficit moderat de spectrină (75-90 %).
• Mutatiile ankirienei (50-75%), mutaţia fiind transmisă în două
forme, dominant şi recesiv, evoluţia este medie spre severă
• mutaţiile în banda 3 apar în forma dominantă a bolii în 15-20%
• mutaţiile spectrinei sunt recesive şi se întilnesc în 5%,boala fiind
severă
• mutaţiile spectrinei sunt dominante şi se întilnesc în 15%-20%,
cursul bolii e blând sau mediu.
• proteina 4-2 deficitară este rară, descrisă la japonezi
ANEMII PRIN DEFICIENŢĂ DE MEMBRANĂ
ERITROCITARĂ: Sferocitoza ereditară
• SE poate fi prezentă şi la nou-născuţi (35% din
sferocitoza ereditară).
• La nou-născut: se poate manifesta prin icter sever,
favorizat şi de imaturitatea enzimatică hepatică; dg.
este dificil, datorită HbF, care conferă hematiei o
rezistenţă osmotică scăzută (dg. va fi temporizat)
• Orientativ, clinic: splenomegalie/splenectomie la unul
din părinţi, sau microsferocitoză sau rezistenţă
osmotică scăzută a hematiilor în mediul hipoton).
ANEMII PRIN DEFICIENŢĂ DE MEMBRANĂ
ERITROCITARĂ: Sferocitoza ereditară
Principalele manifestări clinice ale SE sunt:
• paloare;
• icter sclero-tegumentar, urini şi scaune
hipercrome;
• splenomegalie hepatomegalie.
• poate apare disociaţie anemie-icter: ex. anemie
acută brutală fără icter, (icterul apare mai tardiv,
după câteva zile necesare difuziunii bilirubinei în
ţesuturi) sau icter fără anemie (hemoliza cronică).
ANEMII PRIN DEFICIENŢĂ DE MEMBRANĂ
ERITROCITARĂ: Sferocitoza ereditară
Forme clinice
– Tara de sferocitoza ereditară : numai autohemoliza este
modificată (60% fără glucoza şi 10% cu adaos de glucoza),
splenectomia nu este necesară