SPECTOSCOPIA ÎN INFRAROȘU

PENTRU ANALIZA LAPTELUI

 INTRODUCERE

Monitorizarea constantă a calității laptelui de către industriile de prelucrare necesită utilizarea

metodologiilor care oferă rapiditate, eficacitate și costuri reduse

◦ Lucrarea de față prezintă două studii de caz efectuate în Brazilia în 2010 și respectiv 2016.
◦ Spectroscopia în infraroșu este utilizată pe scară largă pentru determinarea compoziției laptelui și este metodă standard
adoptată de guvernul brazilian pentru analiza calității laptelui, dar ca și metodă de identificare a laptelui falsificat.
◦ Spectroscopia în infraroșu se bazează pe capacitatea grupărilor chimice specifice ale unor componente din lapte (grăsimea,
proteina și lactoza) de a absorbi radiațiile infraroșii la diferite lungimi de undă.
◦ Porțiunea de infraroșu a spectrului electromagnetic este împărțită în trei regiuni: aproape, mediu și îndepărtat, numit așa pentru
relația cu spectrul vizibil.
S tud iu l I - a fo st an alizată 3

S tud iu l I – a fost anali zat ă ca lita tea l apt elui crud provenit de la 45 de producători di n re giunea ves tică a sta tului Santa C ata rina, B raz ilia prin c ompa rație înt re labora torul ofi cia l și ce l de la fabrica de lac ta te. Au fos t c ompa rat e și corel ate metodologiile cu infraroșu și ultrasune te pe ntru compozi ția chimică (grăs ime , l actoză și prote ine ) a la pte lui.

◦ Spectroscopia cu ultrasunete are ca principiu aplicarea undelor cu frecvență înaltă care imprimă forțe intermoleculare componentelor
sistemului. Compresia și decompresia care oscilează în unda ultrasonică provoacă oscilații în aranjamentul molecular al eșantionului,
care răspunde cu atracția sau repulsia forțelor intermoleculare, prin urmare analizate prin transmiterea sau reflectarea semnalelor
generate.
◦ Eșantioanele au fost recoltate de către personal instruit direct din rezervoarele de răcire a laptelui fiecărui producător, de unde au
rezultat următoarele alicote: eșantion 300 mL lapte pentru analiza compoziției efectuată de laboratorul companiei, o probă de 40 mL
lapte recoltată în flacon steril conținând Bronopol și Natamicină pentru analiza numărului de celule somatice, o probă de 40 mL lapte
recoltată în flacon steril conținând Azidol pentru analiza numărului total de bacterii (TBC). Flacoanele cu conservanți au fost
omogenizate prin inversare până la dizolvarea completă și ținute la temperatura de refrigerare până la efectuarea analizelor.
◦ Eșantioanele trimise la laboratorul oficial au fost analizate prin Mid-IR (pentru analiza compoziției) și prin citometria de flux pentru
determinarea numărului de celule somatice cu ajutorul echipamentului electronic Bentley Combi System2300® format din Bentley
2000 și respectiv SomaCount 300. Analiza TBC a fost realizată tot prin metoda citometriei de flux cu IBC Bacto Count 150.
◦ În paralel, dublura fiecărei probe luate pentru analiză a fost utilizată pentru determinarea grăsimii, proteinei, lactozei dar și a densității
prin metoda cu ultrasunete folosind analizorul portabil de lapte cu ultrasunete Ekomilk Total® la laboratorul companiei de lactate. Pe
lângă acestea s-au mai efectuat teste de aciditate titrabilă și de pH (cu potențiometrul de bancă ASKO®).
 Tabelul 1 – Compararea conținutului de grăsime, proteine și lactoză din laptele crud de vacă, evaluat prin metoda în infraroșu vs. cea cu ultrasunete (n = 45)
Parametru Mid-IR¹ Ultrasonografie¹ P

Grăsime, %² 4.11 ± 0.36 4.03 ± 0.41 0.06

Proteină, %² 3.33 ± 0.21 3.23 ± 0.18 0.001

Lactoză, %³ 4.47 ± 0.11 4.83 ± 0.27 < 0.0001

Tabelul 2 – Calitatea fizico-chimică și microbiologică a laptelui, conform analizelor efectuate într-un laborator oficial al rețelei braziliene de laboratoare pentru controlul calității laptelui
( RBQL, prin metoda Mid-IR) și într-un laborator al unei societăți comerciale (metoda cu ultrasunete).
¹ Metoda citometriei cu flux
SD – Standard deviation
Parametru Media ± SD Max Min Media n
Laborator oficial (Metoda Mid-IR)
Grăsime, % (w/w) 4.11 ± 0.36 4.89 3.56 4.03 45
Proteină, % (w/w) 3.33 ± 0.21 3.79 2.86 3.31 45
Lactoză, % 4.47 ± 0.10 4.64 4.03 4.48 45
Substanța uscată totala, % 12.87 ± 0.56 14 11.53 12.82 45
SCC (mi SC/ml)¹ 480 ± 271 1579 86 434 45
TBC (mi SFU/ml)¹ 197 ± 519 2447 3 24.5 44
Laborator societate (Metoda cu ultrasunete)
Grăsime, % 4.03 ± 0.41 4.87 3.3 4 45
Proteină, % 3.23 ± 0.18 3.41 2.21 3.27 45
Lactoză, % 4.83 ± 0.27 5.09 3.29 4.87 45
Grade Dornic (°D) 15.7 ± 0.8 18 13 16 45
pH 6.85 ± 0.05 6.92 6.72 6.85 45
Densitate (g/mL) 1.031 ± 0.0008 1.0319 1.0274 1.031 44
Crioscopie (°H) -0.540 ± 0.006 -0.527 -0.559 -0.539 45
Rezultate:

□ Analiza TBC a avut rezultate satisfăcătoare întrucât 37 de eșantioane s-au încadrat în parametrii solicitați de legislația în vigoare (<
300000 UFC/mL) și doar 7 eșantioane au fost peste nivelul admis (>300000 UFC/mL).
□ SCC (numărul de celule somatice) – 29 de producători au avut parametrii admisibili (<500000 SC/mL), 12 producători au avut
parametrii între 500000 și 700000SC/mL, și doar 4 producători au avut peste 700000 SC/mL.
□ Diferențe s-au înregistrat și la procentele de grăsime, lactoză și proteine.

Concluzii:
□ Acești doi parametrii (TBC și SCC) indică faptul că există infecții la nivelul ugerului (mastite) care afectează calitatea microbiologică a
laptelui, aceasta justificând faptul că producătorii au probleme de igienă.
□ Se pare că nivelurile ridicate de TBC și SCC pot influența acuratețea determinărilor prin spectroscopie în IR a grăsimii, lactozei și
proteinelor.
□ Diferențele la procentele de grăsime, lactoză și proteină între cele două metode se pot datora eventual calibrării, utilizării
conservanților, timpului de colectare și analiza efectivă a probelor dar poate indica faptul ca industriile de prelucrare a laptelui folosesc
doar o singură metodă de analiză.
Studiul II – studiu de caz în încercarea înlocuirii metodelor tradiționale de referință cu tehnicile moderne de spectroscopie care
sunt mult mai rapide și nedistructive. S-au luat probe de lapte din rețeaua comercială care s-au diluat cu apă conform tabelului
de mai jos.

Spectroscopia NIR - Proprietățile de absorbție a laptelui în partea infraroșie a spectrului sunt determinate de prezența în lapte a anumitor grupări
structurale ca -CH, -OH, -NH care sunt responsabile pentru vibrațiile spectrale în apropierea părții infraroșii a spectrului. Componentele
principale ale laptelui au benzi specifice:

grăsime - 2340, 2310, 2270, 1780, 1730, 1720 nm;

cazeină – 2790, 2340, 2310, 2100, 1980, 1820, 1780, 1730, 1720, 1680, 1450 nm;
lactoză – 2340, 2100, 1820, 1450 nm;

Spectrele de transmisie cu grosimea de 0,5 mm din probele de lapte au fost obținute cu ajutorul spectrometrului UV-vis NIR cu două brațe
(Lambda 900, Perkin-Elmer) folosind un suport de probă construit din două lame curate de microscop separate printr-un material gros de 0,5 mm
cu o deschidere deasupra pentru a introduce laptele folosind acul seringii. Spectrele au fost măsurate în lungimea de undă cuprinsă între 700 și
2400 nm, la intervale de 2 nm, cu o viteză de 250 nm pe minut și au fost înregistrate în computerul conectat sub formă de absorbție. Spectrul de
fond a fost scanat la începutul sesiunii cu numărul de probă adecvat. Spectrele suportului gol al eșantionului a fost scanat înainte și după analiza
tuturor probelor.

Proba Apa (%) Grăsime (%)

1 0% 100%
2 10% 90%
3 20% 80%
4 30% 70%
5 40% 60%
6 50% 50%
7 60% 40%
REZULTATE:
FIG. 1
SPECTRUL
LAPTELUI
GRAS FĂRĂ
DILUARE
 FIG. 2
SPECTRUL
NIR DIN
PROBELE
DILUATE
 FIG. 3 A DOUA
TRANSFORMARE
A DERIVATELOR
DIN PROBELE DE
LAPTE
 FIG. 4 A DOUA
TRANSFORMARE
A DERIVATELOR
DIN PROBELE DE
LAPTE LA 2308 NM
FIG. 5 COMPARAREA
CELEI DE-A DOUA
TRANSFORMĂRI A
DERIVATELOR DIN
SPECTRELE DE
LAPTE GRAS ȘI SLAB
ÎN APROPIEREA 2308
NM
 FIG. 6
VALOAREA DE
ABSORBȚIE A
PROBELOR DE
LAPTE LA
LUNGIMEA DE
UNDĂ 2308 NM
 FIG. 7
SPECTRELE
DE
ABSORBȚIE
INTEGRALE
 CONCLUZII:
CONCLUZIACĂ LUNGIMEADE UNDĂ 2308
NM POATE FI UTILIZATĂ IMEDIAT PENTRUA
DETERMINA CONCENTRAȚIA DE GRĂSIME
DIN LAPTE FĂRĂ CAALTE COMPONENTE SĂ
O INFLUENȚEZE.
ÎN PLUS, VALOAREAABSORBANȚEIARE
DEPENDENȚĂ LINIARĂ CU CONCENTRAȚIA
DE GRĂSIME DINACEA LUNGIME DE UNDĂ.
ȘI SUB ZONA DEABSORBȚIE CURBELEAU
DEPENDENȚĂ LINIARĂ ODATĂ CU
DILUAREACUAPĂ, CEEACE ÎNSEAMNĂ CĂ
CELELALTE COMPONENTE MAJORE DIN
LAPTE SCAD LINIAR ODATĂ CU
ADĂUGAREA DE APĂ.
 VĂ
MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE!