Universitatea de Medicină şi

Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Odontoterapie
Restaurivă-Cariologie

 
L.P. 6.

UZURI DENTARE
(UD)–
TRATAMENT
 Tratamentul UD

 ETIOLOGIC(îndepartarea factorilor etiologici este obligatorie pentru a obține un

succes terapeutic final);
 SIMPTOMATIC(tratamentul hipersensibilității dentinarare, leziuni de mucoasa);
 PREVENTIV (creșterea rezistenței țesuturillor dure dentare la atacurile acide);
 RESTAURATIV(refacerea substructurilor dentare pierdute);
 DISPENSARIZARE (urmărirea evoluției in timp).
 Tratamentul UD

ETIOLOGIC

Îndepartarea factorilor etiologici implicați in funcție de

caracterul evolutiv si tipul de uzura dentara prezenta.
 Tratamentul UD

SIMPTOMATIC (trat. Hipersensibilității

dentinarare, lez. de mucoasă)

Dacă diagnosticul confirmă hipersensibilitatea dentară asociata

UDNC, specialistul poate folosi urmatoarele etape pentru a-l face pe
pacient sa coopereze:
•Recomandarea schimbării metodelor de periaj a dinţilor.
•Îndepărtarea posibililor factori de risc prin educarea pacientului referitor la
acizii din regimul alimentar şi la modificarea regimului de
îngrijire orală acasă,
•Recomandarea unui regim de desensibilizare la domiciliu, cum ar fi geluri
cu fluoruri şi/sau apă de gură şi paste de dinti antihipersensibilizante.
•Aplicarea topică de agenţi de desensibilizare la cabinet cum ar fi geluri,
lacuri, primeri care contin HEMA, cimenturi glassionomer si rașini
adezive(IN PREZENȚA CAVITĂȚII) ionoforeza,terapia cu laser.
Provocarea în această etapă de tratament o reprezintă
dinţii sensibili care nu au sau nu necesită restaurări.
 PREVENTIV-UD

PREVENTIV
CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR
DURE DENTARE LA ATACURILE ACIDE:
SALIVA
Remineralizarea produsă de salivă este minoră și
este un proces lent, cu tendința ca, datorită diferenței
mici de concentrație ionică dintre salivă și interiorul
leziunii, eventualul câștig net de minerale să se facă
în stratul de suprafață al leziunii.
 PREVENTIV-UD

PREVENTIV- CREȘTEREA RZISTENȚEI

ȚESUTURILOR DURE DENTARE LA ATACURILE
ACIDE:

I. Agenți remineralizanți ce conțin exclusiv

fluor;
II. Agenți remineralizanți nefluorurați: pe bază
de fosfat de calciu (organici, anorganici,
cristalini, amorfi); sticle bioactive; peptide
III. Combinații între primele două.
 PREVENTIV-UD

CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR DURE DENTARE LA

ATACURILE ACIDE: I. PRODUSE PE BAZĂ DE FLUOR

Fluorura de
Monofluorfosf Fluorura de
sodiu
at de sodiu staniu

Tipuri de fluoruri

Aminofluoruri
 PREVENTIV-UD

CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR DURE DENTARE LA

ATACURILE ACIDE:
II. AGENȚI NEFLUORURAȚI

II.1 PRODUSE PE BAZĂ DE FOSFAT DE CALCIU FUNCŢIONALIZATE

II.2 DERIVAŢI DE CAZEINĂ ŞI FOSFAT DE CALCIU AMORF
II.3 PRODUSE PE BAZĂ DE NANOHIDROXIAPATITĂ
II.4 PRODUSE DIN STICLĂ BIOACTIVĂ
II.5 FILERI AI IONOMERILOR DE STICLĂ CU SUPRAFAȚA PRE- ACTIVATĂ
(SURFACE PRE-REACTED GLASS-IONOMER FILLER- SPRG)
II.6 PEPTIDE AUTO-ASAMBLATE (SELF-ASSEMBLING PEPTIDES)
II.7 TEOBROMURA
 PREVENTIV-UD

CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR DURE DENTARE

LA ATACURILE ACIDE:
III. AGENȚI MICȘTI

III.1 TEHNOLOGIA PROARGIN

III.2 TEHNOLOGIA CAVISTAT
III.3 XILITOLUL
III.4 IONUL DE TRIMETAFOSFAT (TMP) ȘI HEXAMETAFOSFAT (HMP)
 RESTAURATIV-UD:

RESTAURATIV: obiective
 menţinerea în totalitate a ţesuturilor dure restante
 reducerea concentrării stresului la nivel cervical;
 reducerea flexiunii cervicale;
 elimină sensibilitatea cervicală;
 oferă comfort ţesuturilor moi adiacente;
 îmbunătăţeşte aspectul estetic;
 previne colectarea resturilor alimentare;
 uşurează efectuarea igienei orale;
 creşterea rezistenţei dentare;
 previne implicarea pulpară;
 elimină disoluţia acidă sau coroziunea;
 prevenirea cariilor radiculare;
 recâştigarea încrederii pacientului (atât în ce priveşte abilitatea lui de a-şi
controla propria condiţie cât şi a posibilităţii ca ţesuturile dure restante să
funcţioneze pe tot parcursul vieţii).
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: indicaţii:

 Cand este ameninţată integritatea structurală a dintelui;

 Dintele (dentina) este hipersensibil(ă);
 Defectul este d.p.d.v. estetic inacceptabil pentru pacient;
 Se anticipează o deschidere a camerei pulpare;
 Localizarea leziunii compromite designul unei proteze parţial amovibile.
 RESTAURATIV: _UD
RESTAURATIV: materiale de
restaurare:
1. Rasini Compozite (RC) conventionale (Hibride, Microhibride)
2. Rașini Compozite fluide (Low Flow, Heavy Flow)
3. Cimenturi Glassionomer (CGI)/Cimenturi Glassionomer Modificate cu Rasini (CGmr)
4. Compomeri (C) * (doar in cavitațile mixte corono-radiculare, in cazuri excepționale, cand
avem margini cavitare plasate in smalț si accesul si izolarea pot fi realizate in condiții
optime)
5. Ormoceri (O)
6. Amalgam (A)

TEHNICI DE RESTAURARE:
 CAVITATI MICI: tehnica “in bloc” cu: RC, RC fluide, CGI, CGmr, C.
 CAVITATI MEDII: tehnica “in bloc” sau tehnici de stratificare:
 tehnica combinata: RC fluida+RC convenționala,
 tehnica laminata: RC convenționale + CGI/CGmr
 CAVITATI EXTINSE: tehnici de stratificare :
 tehnica combinata: RC fluida+RC convențională, tehnica laminata: RC
convenționale + CGI/CGmr sau CGI+A.
 RESTAURATIV: - UD

RESTAURATIV: particularități

Protocolul restaurativ al UD va varia in functie de:

 Dimensiunile pierderilor de țesut dur dentar
(profunzime, suprafată);
 Localizare: coronar, radicular sau mixte (corono-
radiculare);
 Factorii etiologici implicați;
 Tipul de material ales pentru restaurare;
 Posibilitățile de izolare;
 Exigențile estetice ale pacientului.
 RESTAURATIV: UD

RESTAURATIV: particularități
Deşi restaurările cervicale sunt destul de frecvente, ele reprezintă
unul din cele mai puţin durabile tipuri de restaurări cu un indice mare de
mobilizare, exces marginal şi carii secundare.

Eşecul adeziv este atribuit:

 unui control inadecvat al umezelii;
 necesităţii de a face să adere acelaşi material la substraturi diferite
(smalţ, dentină şi cement);
 diferenţelor în compoziţia dentinei şi
 deformării cuspidiene în timpul ocluziei.
 RESTAURATIV-UD:

RESTAURATIV: particularități

 O bună izolare este primul pas în succesul unei restaurări a LCN dar
în ciuda faptului că reprezintă fundamentul paşilor ulteriori, este cel
mai subestimat!
 CGI, CGmr, o bază din CGI/CGmr laminată cu un strat de RC sau o
RC cu sistemul său adeziv reprezintă cele mai bune opţiuni
restaurative.
 În leziunile de abfracţie sunt indicate RC microfill sau fluide (heavy-
flow) care au un modul de elasticitate mic, flexându-se odată cu
dintele, adeziunea nefiind compromisă.
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități
 În cavităţile nedureroase se aplică gravajul total convenţional (ac
fosforic 37%) timp de 20 sec. pe smalţ şi pe dentină pentru a elimina
detritusul dentinar remanent (SL).

 Dacă folosim CGI tradiţional vom condiţiona iniţial dentina cu un acid

poliacrilic pentru a obţine un nivel optim de umezire a suprafeţei.

 Dacă folosim un CGmr apelăm fie la acidul poliacrilic, dar mai corect
putem utiliza un sistem AG.
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități
Inainte de restaurarea UD nedureroase, este indicată o „asprire”
lejeră cu o piatră diamantată a dentinei superficiale;
Dacă leziunea este profundă, având în vedere prezenţa unui
substrat mai bogat în calciu la care CGI aderă mai bine, vom aplica tehnica
laminată.
Pentru UD dureroase tubulii sunt deschişi şi gravajul va fi lejer:
 Prima opţiune vor fi adezivii AG în 2 paşi dar cu un gravaj iniţial
al marginilor de smalţ acolo unde ele există: gravaj selectiv;
 Vom face o aplicare activă a acestor adezivi timp de 15 secunde,
după care aşteptăm alte 15 secunde pentru volatilizarea
solventuluI, deoarece peretele cervical al cavităţii tinde să reţină
excesul de adeziv( modificării de culoare şi spaţii marginale).
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități
 Deoarece adeziunea la smalţ este mai puternică, mai stabilă şi mai
predictibilă, inserţia materialului trebuie să înceapă de la peretele
gingival, fără să fie implicat smalţul înconjurător;
 Ori de cîte ori este posibil, restaurarea va fi făcută in straturi. Ultimul
va fi plasat în legătură cu peretele de smalţ: tehnica aditivă şi nu
substractivă: este posibil să obţinem o restaurare finală la care să nu
fie necesare tehnici de finisare şi lustruire ulterioare laborioase;
 Din punct de vedere estetic, culoarea zonei cervicale este uşor de
obţinut de obicei cu o saturaţie mai mare şi o transluciditate mai mică
în comparaţie cu celelalte 2/3 ale dintelui.
 RESTAURATIV: -UD

ETAPELE PREMERGATOARE
TRATAMENTULUI:

 Curățirea profesională (periaj mecanic profesional, detartraj)

 Alegerea culorii in vederea restaurării dupa cheia de culorii
 Izolarea (preferabil cu diga), fir retractor

Alegerea culorii

Anestezia

Igienizarea suprafețelor ce vor fi

restaurate Alegerea culorii cu dispozitivul
Shade Scan
 RESTAURATIV: -UD

ETAPELE PREMERGATOARE :

1. Izolarea parodontala

 saliva, fluidul gingival sau hemoragia gingivală trebuie eliminată în toate etapele terapeutice
deseori marginea gingivală a cavități preparate este situată sub marginea liberă a gingiei, in acest caz
se recomanda retracția gingivală;
- asigur--un bun acces
- elimin—opreste trecera fluidului spre cavitate

- gingia marginală inflamată care a proliferat în cavitate poate fi indepartata prin:

 metode mecanice (obturare cu material de obturație provizorie sau gutaperca incalzita in exces)
 metode mecano-chimice (fir retractor impregnat cu o sol. astringenta)
 metode chirurgicale (clasice, termocauterizare, Lasser).
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități

1. PERIAJ PROFESIONAL CU PASTA ABRAZIVA FĂRĂ FLUOR;

2. ALEGEREA CULORII (in lumina naturala; dinti hidratati);
3. IZOLAREA (fir retractor);
4. APLICAREA SISTEMULUI DE MATRICE + PANA (doar daca e
necesar, in cavitatile care se extind si proximal sau pentru stabilizarea
matricii);
5. APLICAREA SISTEMULUI ADEZIV + FOTOPOLIMERIZARE
20 SEC;
6. APLICAREA RAȘINII COMPOZITE + FOTOPOLIMERIZARE 40
SEC;
7. ÎNDEPARTAREA PENEI, MATRICII;
8. REMODELARE + RECONTURARE (daca este necesar);
9. FINISARE + LUSTRUIRE.

RESTAURATIV: -eroziune
DIAGNOSTIC GRAD
Eroziune vestibulară
 
   
 
      
 
    
 
 
Eroziune linguală
 
   
   
 
   
   
   
Eroziune ocluzală
 
   
 
Cofactor-abfracţia
EROZIUNEA DENTARA
TRATAMENT COST
0 Măsuri preventive *
1 Măsuri preventive sau *
reconturări cu RC
Adezivi dentinari dacă este
**
2 sensibilitate. Reconturare   *
cu RC, CGI sau  
compomeri.   **
Restaurări cu RC,CGI,   **
Compomeri, Faţete sau
3 Coroane
**
Măsuri preventive ****
Măsuri preventive sau ****
0 reconturare linguală cu RC *
1 Restaurări cu RC, CGI, **
Compomeri, faţete
metalice şi coroane
Măsuri preventive
2 Restaurări cu RC a ***
depresiunilor erodate  
ocluzale
Coroane sau punţi
Reechiloibrări ocluzale
0 împrună cu tratament *
1 restaurativ **
Gutiere nocturne
2 ***
- ***
**
 EROZIUNEA DENTARA

Măsuri preventive individuale în EROZIUNEA

DENTARĂ indiferent de etiologie

 Perie de dinţi cu duritate medie;

 Paste de dinţi puţin abrazive, cu fluor şi bicarbonat;
 Fără periaj imediat după un atac acid;
 Tehnică de periaj fără presiuni exagerate;
 Gel cu fluor neutru concentrat (1-2% F), de 2 ori pe săptămână;
 Gume de mestecat, fără zahăr, preferabil cu bicarbonat, uree,
utilizate alternativ cu cele ce conţin fluor pentru a stimula fluxul
salivar după un atac acid;
 Utilizarea unor paste de dinți cu grad de abraziune (RDA) mic.
 EROZIUNEA DENTARA

Măsuri preventive recomandate în controlul aportului şi

reducerea expunerii la acid

 Reducerea expunerii la acid prin scăderea frecvenţei aportului

de acid şi a reducerii timpului de contact: doar la mesele
principale;
 A se evita consumul de alimente şi băuturi acide ca ultim
aliment înainte de culcare;
 A se evita stagnarea sau barbotarea băuturilor acide în gură;
 Evitarea sorbirii acestor băuturi;
 Consumul acestora cu paiul, asigurându-se că nu există contact
cu nicio suprafaţă dentară;
 Alegerea unor băuturi bogate în calciu sau băuturi pentru
sportivi modificate şi a unor alimente cu potenţial eroziv minim,
mesele se finalizează cu alimente alcaline;
 Atenţie la medicaţia acidă.
 EROZIUNEA DENTARA

Măsuri preventive profesionale în EROZIUNEA

DENTARĂ indiferent de etiologie
 Informarea pacientului şi instruirea lui in ceea ce privesc cauzele
eroziunii;
 Consilierea pacientului privind tehnicile si produsele de igienă
orală cele mai indicate;
 Îndepărtarea profesională a coloraţiilor pentru a descuraja
utilizarea de către pacient a pastelor foarte abrazive;
 Aplicarea de produse care cresc rezistența țesuturilor dure
dentare pe leziunile erozive incipiente de 4 sau mai multe ori pe
an, in funcţie de stadiul de activitate al leziunii;
 Monitorizarea progresiei eroziunii la fiecare 6 luni, comparând
stadiul respectiv cu cel iniţial înregistrat pe modele.
 EROZIUNEA DENTARA

 A nu se consuma un meniu foarte consistent înainte de culcare;

 Evitarea unor alimente sau băuturi care pot induce refluxul gastro-
esofagian: vin, citrice, oţet, alimente grase prăjite, tomate, cafea,
ceai negru, ciocolată;

 Recomandarea de gume de mestecat protective care stimulează

secreţia salivară şi reduc refluxul postprandial;

 Anorexia/bulimia: tratament psihologic sau psihiatric;

 Se evită periajul intempestiv imediat după vomisment;

 Se clăteşte gura cu ape de gură cu fluorură de staniu cu o soluţie

de bicarbonat de sodiu sau cu apă simplă de la robinet.
 EROZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:
-rășini composite-Tetric Evoflow (IVOCLAR)
 EROZIUNEA DENTARA

RESTAURATIV:
-rasini composite-Tetric Evoflow (IVOCLAR)
 EROZIUNEA DENTARĂ

Protocol restaurativ – ciment glassionomer

(CGmr)

Ketac™ Nano Light-Curing Glass Ionomer Restorative

 EROZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV: -eroziune
CGmr (ciment glass-ionomer modificat cu rășini)
 EROZIUNEA DENTARA

RESTAURATIV: -eroziune
compomer
COMPOMER* (doar in cavitățile mixte corono-radiculare, in cazuri exceptionale, cand
avem margini cavitare plasate in smalț si accesul si izolarea pot fi realizate in conditii
optime)
 EROZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV: -eroziune
amalgam
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -eroziune

Plan de trament în pierderi de <0,5mm dimensiune verticală: sigilare sau

restaurare coronară cu materiale compozite

 O măsură de tratament minim invaziv este sigilarea.

 Un studiu care a utilizat Seal and Protect (Dentsply DeTrey, Konstanz,
Germany) şi Optibond Solo (Kerr, West Collins, Orange, Calif., USA), in
vitro şi in vivo, a demonstrat succesul sigilării în tratamentul uzurii dentare
erozive în stadii incipiente (Azzopardi & col., 2001).
 Un alt studiu a demonstrat efectul protectiv al sistemelor adezive aplicate
pe suprafaţa dentinară după expunere la atacuri acide şi abrazie prin periaj.
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -eroziune

Plan de trament în pierderi de <2,00mm dimensiune verticală: reconstrucţie

coronară cu materiale compozite
În măsura în care există o pierdere de maxim 1-2 mm de spaţiu interocluzal,
dimensiunea poate fi reconstruită cu răşini compozite.
O astfel de creştere a dimensiunii verticale poate fi tolerată de pacienţi.
Suprafeţele ocluzale vestibulare sau cele palatinale afectate de uzură dentară
erozivă pot fi reabilitate prin restaurare directă cu răşini compozite.
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -eroziune

Plan de trament în pierderi de >2mm dimensiune verticală: reabilitare coronară

cu faţete ceramice sau overlay
În situaţiile în care frontalii maxilari sunt sever afectaţi trebuie luată în
considerare reabilitarea cu ajutorul faţetelor ceramice.
Dacă defectele sunt localizate la nivelul dinţilor posteriori şi se extind la nivelul
a două suprafeţe, iar pierderea dimensiunii verticale depăşeşte 2mm, este
recomandabilă reabilitarea cu restaurări overlay ceramice.
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -eroziune

Plan de trament în pierderi de >4mm dimensiune verticală: reabilitare coronară

cu restaurări ceramice
În cazul pacienţilor cu uzură dentară erozivă severă, asociată cu pierdere severă de
substanţă dentară, asociată cu pierderea dimensiunii verticale de minim 4mm, este
obligatorie reconstrucţia cu coroane sau punţi dentare ceramice.
 ABRAZIUNE

PREVENTIV – abraziune

Sugestii pentru pacienti:

evitarea folosiri unei mari cantități de pastă sau reaplicarea unei noi
cantități de pastă in timpul aceluiaș periaj;
evitarea periuțelor foarte dure sau foarte moi(vechi) cu perii ce au capatul
rotunjit;
evitarea periajului imediat dupa un atac acid alimentar;
evitarea unui periaj agresiv cu forța si timp indelungat;
evitarea unui flossing excesiv sau utilizarea incorecta a altor dispozitive
de igiena interdentară.

Sugestii pt medici:
evitarea unui detartraj-surfasaj prea agresiv;
evitarea lustruirii exagerate in timpul îndepartării coloratiilor;
evitarea agresării spatiului biologic prin aplicarea de coroane prea lungi;
evitarea agresiuni chimice a țesuturilor gingivale in timpul manoperelor
de albire.
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:-abraziune
Rata de retenţie a restaurărilor după 3 ani variază între 90 şi 100%. CGImr sunt
sigilante deoarece ele suferă o contracţie de priză mai mică şi au in coeficient de contracţi
rășini composite-
expansiune FiltekcuUltimate
termică asemănător 3M CGI tradiţionale nu sunt indicate deoarece a
cel al dintelui.
suprafaţă destul de aspră şi se dezintegrează destul de uşor în mediul acid. Unele din ele po
reâncărcate cu fluor menţinându-le astfel un potenţial anticariogen de durată .
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:- abraziune

Restaurări CGmr

Pregatirea Aplicarea Restaurare Rezultatul

cavitatii agentului de cu Fuji II Finisare cu
G-Coat Plus final
curatare LC
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:- abraziune
Tehnica de restaurare cu CGmr

Pregătirea cavitații
Condiționare acidă
Spalare, uscare

Aplicarea CGmr
Fotopolimerizare
Finisare

Aplicarea unui varnish de protectie

Aspect final
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:- abraziune
Restaurare cu rășini compozite a unei leziuni necariogene datorată
demasticației (consum de semințe)
 ABRAZIUNEA DENTARA

RESTAURATIV:- abraziune
Restaurare prin tehnica de injectare a compozitului in ghid.
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:- abraziune
Reabilitare tisulară si restabilirea dimensiunii verticale prin metode indirecte :
COROANE CERAMICE
 ABFRACTIE

PREVENTIV :-abfractie

 Echilibrarea ocluzală face parte din arsenalul terapeutic al leziunilor

dentare cervicale de tip abfracţie, fiind necesară atât în prevenirea sau
oprirea în evoluţie a acestei categorii de leziuni, cât şi în prevenirea
eşecului restaurărilor cervicale. Prin şlefuirile ocluzale se pot modifica
înclinările pantelor cuspidiene şi pot fi îndepărtate contactele premature şi
interferenţele
 ABFRACTIE

RESTAURATIV:-abfractie (bruxizm)

compozit microhibrid universal Filtek Z 250 (3M ESPE)

Adezivul utilizat a fost 3M Single Bond Dental Adhesive.
 ABFRACTIE+ABRAZIUNE

RESTAURATIV:-abfractie
rășini compozite

Compozit Grandioso Heavy Flow VOCO

 ABFRACTIE

RESTAURATIV:
glassionomer (CGI) GC Fuji IX Extra