PRELUCRAREA ŞI

LUSTRUIREA PROTEZELOR
PARŢIALE ACRILICE

Curs 14
 Prin prelucrare şi lustruire se urmăreşte
respectarea unor cerinţe tehnice şi biologice.
Aceste sunt:
 Să se obţină baze protetice cu tensiuni interne
minime, care au stabilitate dimensională;
 Să contribuie la asigurarea condiţiilor de
rezistenţă mecanică (torsiune, tracţiune,
alungire, lovire), rezistenţă la abraziune şi la
îmbătrânirea acrilatului;
 Să nu apară defecţiuni structurale de tipul
porozităţilor macroscopice;
 Să se obţină integrarea biologică fără probleme
în cavitatea bucală;
 Să nu lezeze părţile moi periprotetice.
Această fază de laborator are următoarele
etape:
 Planarea – constituie un proces de prelucrare
grosieră a protezei parţiale acrilice, înlăturând
excesele de răşină acrilică polimerizată rămasă
după dezambalare. Se efectuează cu pietre
abrazive şi freze pentru acrilat de mărimi
variabile, acţionate de motorul suspendat sau
de micromotor.
Se procedează din aproape în aproape, iniţial
sunt detaşate fragmentele mari care sunt
situate marginal, având grijă să nu atingem
croşetele. Apoi se trece la suprafaţa externă a
protezei unde sunt prelucrate zonele cu
asperităţi. Marginal, proteza este prelucrată cu
o bandă abrazivă cu granulaţie mică, la turaţie
redusă.
INSTRUMENTE PENTRU PRELUCRAT
 Netezirea – se adresează prelucrării mai fine a
festonului gingival artificial, separării dinţilor,
desăvârşirii prelucrării externe. Operaţia se
realizează cu instrumente rotative de diferite
mărimi, acţionate de micromotor şi ulterior
manual. Iniţial se începe cu freze de acrilat,
apoi cu freze şi pietre montate şi în final cu
benzi abrazive.
Prelucrarea în zona de colet a dinţilor artificiali
şi a spaţiilor interdentare se realizează cu freze
cilindrice, sferice sau tronconice de mici
dimensiuni.
Prezenţa elementelor de ancorare şi sprijin
necesită manevre şi precauţii suplimentare.
Astfel croşetele vor fi riguros ocolite, nefiind
permis a le atinge cu frezele sau pietrele, orice
zgârietură constituind un punct de minimă
rezistenţă ce va avea drept consecinţă
fracturarea lor la scurt timp după aplicarea
protezelor în gură. Prelucrarea protezei în jurul
lor este bine să se facă cu freze cilindrice mai
uzate şi chiar manual, cu un cuţit, instrument
de detartraj sau excavator.
Instrumentele abrazive se vor utiliza în ordinea
descrescătoare a puterii lor prelucrătoare.
Protezele nu sunt prelucrate în dreptul zonelor
de contact cu faţa orală a dinţilor restanţi,
deoarece se creează spaţiu între aceştia şi
proteză, cu efecte negative asupra menţinerii şi
stabilităţii protezei.
Netezirea finală a protezei se realizează cu
gume de polipant şi cu benzi abrazive cu
granulaţie fină, fixate pe o mandrină specială
cu o secţiune longitudinală.
 Lustruirea – este operaţia care constă în
obţinerea unor suprafeţe externe lucioase. Prin
această manoperă sunt realizate:
 Alunecarea părţilor moi periprotetice umezite
de salivă;
 Prevenirea leziunilor mucoasei orale;
 Prevenirea aderării alimentelor şi a plăcii
bacteriene pe suprafaţa protezei.
INSTRUMENTE DE LUSTRUIT
INSTRUMENTE DE LUSTRUIT
INSTRUMENTE DE LUSTRUIT
MOTOR DE LUSTRUIT CU CARCASĂ
 Lustruirea se realizează cu materiale specifice,
care conţin abrazivi cu granulaţie fină, care se
pot folosi singure sau în asociaţie. Ele sunt:
 Pulberea de piatră ponce sau cuarţ cu apă;
 Creta, care este un carbonat de calciu preparat
prin precipitare;
 Cenuşa de os;
 Osul sepia.
Aceste substanţe sunt acţionate pe suprafeţele
protezelor prin instrumente rotative: perii,
filţuri, gume, bumbac, lână. Lustruirea se face
la polizor, ocolind pe cât posibil elementele de
ancorare şi sprijin, pentru a nu fi agăţate şi
deformate sau chiar rupte. Lustruirea se face
până când suprafaţa devine netedă şi lucioasă,
dar fără modificarea conturului acesteia.
Proteza lustruită trebuie să prezinte un luciu
intens, contur compatibil cu câmpul protetic şi
aspect natural. O suprafaţă netedă şi lucioasă
este mai uşor de igienizat şi de menţinut
curată.
PROTEZA DEZAMBALATĂ
PRELUCRAREA CU FILŢUL
LUSTRUIREA PROTEZEI ACRILICE
CU PERIA CIRCULARĂ
PROTEZA PRELUCRATĂ
Unii autori recomandă ca prelucrarea mecanică
şi lustruirea protezei parţiale finite să se facă pe
modelul funcţional (dacă acesta a fost
dezambalat fără distrugere) sau pe modelul
duplicat realizat din gips dur concomitent cu
confecţionarea modelului funcţional.
Avantajele metodei sunt:
 Se evită deformarea protezei;
 Permite exercitarea unei presiuni suficiente în
timpul lustruirii asupra tuturor feţelor externe
ale protezei;
 Nu se deformează sau rup croşetele din sârmă;
 Nu se acţionează asupra versantului intern
(mucozal) al protezei, deci nu se modifică
relaţia cu câmpul protetic.
Până la aplicarea în cavitatea orală, protezele se
păstrează într-un vas cu apă curată, schimbată
zilnic. Acest lucru previne contracţia şi
distorsionarea acrilatului prin deshidratare, cu
consecinţe privind inserţia şi adaptarea în
cavitatea bucală.